Page 66 - Drumul_socialismului_1969_08

HUNEDOARA - PUTERNiCĂ VATRĂ INDUSTRIALĂ

ÎN TRUPUL VIGUROS AL ECONOMIEI ROMÂNEŞTI

Remarcabilele realizări e­ naiului urm ător producţia complexe şi nemetalifere, a Im portante schim bări
conomice cu caic oamenii globală industrială a jude­ fondului forestier şi a re­ structurale şi calitative vor
In măreaţa epopee a edificării socialismului pe pă-
m uncii din judeţul Hunedoa­ ţu lu i se va ridica la peste 20 zervelor din sectorul mate­ avea loc în domeniul pro­
inintul României, împlinirea unui sferl de veac de la e li­ ra se prezintă în al 25-lea an m iliarde de lei. dcţinînd în rialelor de construcţii. Pe ducţiei dc metal. Producţia
berare marchează etapa istorică în care, aţa cum sinteti­ de Ia eliberarea patriei ca­ continuare un rol dc prim ă baza construirii dc noi o bi­ dc fontă urmează să se r i­ Eforturi susţinute
zează tovarâţul Nicolae Cea u ţes cu in memorabilul Raport pătă o deosebită forţă şi v i­ mărime în ansamblul fo rţe ­ ective industriale, a dezvol­ dice la circa 2.3 m ilioane de
goare in lum ina istoricelor lor de producţie naţionale, tone, cea de otel la circa 3.5
prezentat la Congresul al X-lea al P.C.R. „sub conducerea tă rii şi m odernizării capaci­
h olârîri ale celui de al X-lea în condiţiile in care toate milioane, iar cea de la m i­
partidului comunist, clasa muncitoare în alianţă cu ţărăni­ Congres a) partidului. tă ţilo r existente prin rid i­ nate la 2,15 milioane tone.
mea, cu intelectualitatea si celelalte pături sociale a obţi­ L in iile directoare ale dez­ judeţele patriei vor urca ra­ carea accelerată a gradului In perioada 1071 — 1075 va pentru asigurarea
nut in dezvoltarea patriei victorii remarcabile cu care, pe v o ltă rii economiei naţionale spori considerabil producţia
in cincinalul şl deceniul u r ­ de oţeluri speciale si sc va
drept cuvint, ne putem m indri". intensă a forţelor dc produc­ Ritm trepidant îm bunătăţi corespunzător ga­
mător — a căror
trăsătură
| Şirul acestor remarcabile izbinzi este dominat st con­ fundam entală este creşterea ma sortim entală a lam ina­ lelşugului de pro­
telor. Pc linia creşterii e fi­
diţionat hotâritor de strălucitele succese obţinute de po­ ţie. crearea unei economii cienţei economice, la Hune­ 1
* porul român in dezvoltarea economică a ţârii, în lâurirea moderne, a unei industrii doara şi Câlan sc vor face
industriei naţionale, dinamice şi viguroase, in ridicarea şi moderne şi agriculturi avan­ noi paşi înainte pc lin ia re­
sate. — jalonează pentru ju ­ in viitorul cincinal ducerii consum urilor specifi­
modernizarea agriculturii. Clasa noastră muncitoare, ţără­
deţul nostru obiective în­ ce dc cocs şi metal, a pro­
nimea S' intelectualitatea incearcâ in aceste zile de august drăzneţe. menite să asigure m ovării metodelor moderne duse agricole
fierbinte si înălţător mindria de a fi făurarii acestei adm i­ Hunedoarei o contribuţie de planificare, conducere şi
rabile expansiuni economice româneşti, care a afirm at cu sporită la progresul econo­ coordonare a proceselor dvv
mic al tă rii, la făurirea so­ producţie.
putere in faţa intregii lumi hărnicia şi talentul poporului pid pe spirala progresului e­ de dotare tehnică şi a c a lifi­
cietăţii socialiste m u ltila te ­ conomic cării forţei de muncă — caro
român, a ridicat pe o înaltă treaptă prestigiul si autorita­ ral dezvoltate. Judeţului Hunedoara îi re­ vor trebui să conducă la spo­ C incinalul v iilo r va deter­ A gricultura — îndeletnici­ forţei de muncă, introducerii
salt
mina un considerabil
tea partidului, a României socialiste in ierarhia mondială In spiritu l documentelor vine sarcina să contribuie rirea productivităţii muncii cu înainte şi în construcţia d« re m ilenară a om ului — a şî aplicării pc scară largă a
a naţiunilor. adoptate şi in ritm u rile sta­ din plin la sporirea produc­ circa 00 la sulă faţă dc 196 > maşini, în industria chhpicâ cunoscut şi cunoaşte adinei cuceririlor ştiinţei agricole,
b ilite de Congres, economia ţiei dc cărbune şi energie e- — sc prevede ca produc­ şi a m aterialelor de construc­ prefaceri, sub conducerea numeroase cooperative agri­
nu
Străvechea vatră a judeţului Hunedoara, cu bogatele hunedorcană se va dezvolta leetricâ. la creşterea mai ac­ ţia ra m u rilor tradiţionale alo ţii. în ram urile producătoare partidului înnoîndu-se reali­ cole printre care ecle din
numai m ijloacele de
sale resurse naturale, cu oamenii sâi minunaţi, care de-a susţinut îm bunâtâţindu-şi şi centuată a producţiei de me­ judeţului să crească rapid. rlc bunuri dc consum, va fa­ zare a producţiei ci şi con­ Dobra, Sim cria. Pricaz, Ha­
ţeg s.a. au reuşi să obţină re­
lungul anilor şi-au insusît şi desâvirşit măiestria profesio, pcrfecţionindu-şi structurile, tal şi îm bunătăţirea stru c­ I.a energie electrică produc­ ce ea acest judeţ să ur.-e noi ştiinţa celor cc produc bu­ colte dc 2 000 — 2 500 kg
ţia va fi la finele anului 1975
nalâ, ridicindu-se în rindurile de frunte ale clasei noastre gradul de tehnicitate şi dc tu rii calitative a acestuia, la dc peste 10 m iliarde kilow aţi trepte dc prosperitate si pro­ nurile necesare tra iu lu i Pa­ griu. 30U0 — 3500 kg porumb,
valorificarea superioară şi în
gres in armonie cu toate ju ­
muncitoare, şi-a adus întreaga contribuţie in muncă, pri­ eficientă P o trivit datelor măsură am plificată a resur­ oră. iar cea do cărbune de deţele patriei noastre socia­ şii însemnaţi făcuţi pc calea 25 000 — 30 000 kg sfeclă (Io
ceperea şi dăruirea in marile bătălii conduse de partid prelim inare, la finele cinci selor de m inereuri feroase. c in a 11,5 m ilioane tone. liste. rid ic ă rii randam entului agri­ zahăr la hectar.
cu ltu rii au un temeinic
su­
Avînd în vedere realizări­
pentru dezvoltarea şi propăşirea economică a patriei. port in politica agrară a p a r­ le obţinute şi cerinţele me­
tid u lu i. care a in iţia t şi con­ reu spori le de produse agro-
dus vasta operă de transfor­ alimentare. Congresul al
mare socialistă a vieţii sa­ X-lea al partidului a adop­
tului românesc. tat holârîri menite sâ asigure
In contextul însemnatelor
im portante sporuri de pro­
A van p o st a l in d u stria - realizări dobindite in ceea ce trib u ţie mni substanţială aa-
ducţie în agricultură, o con­
priveşte sporirea producţiei
agricole a ţă rii se înscriu şi ccstei ram uri la ridicarea n i­
e forturile lu crătorilor de pe velului de trai al întregului
ogoarele judeţului nostru. nostru popor încadrate a r­
liz a rn so cia liste Puterea de sinteză a c ifre ­ monios in ansamblul efortu­
rilo r depuse pentru progre­
preocuparea
lor oglindeşte
susţinută a cooperatorilor si
tea lucratorilor din agricul­
m ecanizatorilor pentru a va­ sul economiei ţârii, activita ­
ln sfertul de veac par­ pe caic partidul şi statul ve şi eficienţei economice a lorifica la un nivel tot mai tura judeţului se va concre­
curs de poporul nostru de la nostru le-a alocat an dc an m uncii Sem nificativ în acest (nalt rezervele do creştere a tiza in sporuri însemnate
eliberarea dc sub jugul fas­ judeţului ln perioada celor sens este faptul că in pre­ producţiei vegetale şi anim a­ ale producţiei vegetale si a­
cist, economia judeţulu i H u­ patru cincinale care traver­ zent fiecărui salariat ocupai le. Este edificator faptul că nimale.
nedoara s-a am plificat în sează perioada 1951-1969, vo­ în industrie îi revin dc 3.6 in anul trecut producţia O dezvoltare accentuată va
proporţii impresionante, do- lum ul in ve stiţiilo r alocate ori mai multe fonduri fixe globală a I.A.S. din judeţ — cunoaşte pom icultura, aten­
bîndind noi sensuri şi sem­ judeţului sc cifrează la im ­ ca în 1956. In prezent munca sector fruntaş al agricultu­ ţia fiin d îndreptată spre ex­
n ific a ţii C ontribuind masiv presionanta sumă de 33.4 fiecărui salariat este mai rii — a sporit cu 38 Ia sută tinderea pla nta ţiilo r de lip
încă din p rim ii ani ai pu­ m iliarde lei. din care 77.6 la productivă cu 45 la sută şi faţă dc cca obţinută în 1965. intensiv
te rii populare la refacerea c- sută s-au cheltuit pentru aduce pentru economia ţă­ iar in C A P., in perioada Pe baza sarcinilor sta b ili­
conomiei naţionale şi apoi dezvoltarea industriei şi în rii cu 65 la sută mai m ulte respectivă, la acelaşi indica­ te dc Congres, se va conti­
la progresul ei accelerat, c- special a ram urilor de bază beneficii ca în 1965 tor. s-a înregistrat un spor nua cu perseverenţă acţiu­
conomia hunedoreană a cu­ ale economiei De o deosebită însemnăta­ valoric total de 420 m ilioa­ nea de profilare a producţi­
noscut cu prioritate şi direct D atorită infuziei masive te sint m utaţiile profunde ne lei Dezvoltarea şi per­ ei. fiin d prevăzut ca o marc
efectele binefăcătoare ale de fonduri materiale şi bă­ petrecute in sfera forţei de fecţionarea continuă a ba­ parte din producţia m arfă de
p o liticii de industrializare neşti. de tehnică şi tehnolo­ muncă din judeţul uostru, zei tehnico materiale este i- legume, carne, lapte si ouă
socialistă promovată consec­ gii avansate, producţia in ­ care oglindesc cu pregnan­ luslratâ de mărirea numă­ să sc obţină în complexe de
vent şi clarvăzător de p a rti­ dustrială a judeţului este as­ ţă g rija şi preocuparea per­ ru lu i tractoarelor, a cantită­ mare randament. Un însem­
dul nostru comunist. tăzi dc 7.3 ori mai mare de- manentă a partidului pentru ţilo r dc îngrăşăminte chim i­ nat volum de investiţii desti­
Oamenii m uncii din jude­ cit in 1950 Cea mai specta­ ridicarea continuă a «radului ce folosite, de extinderea su­ nate a g ricu ltu rii va fi o­
ţu l nostru sint astăzi pe de­ culoasă creştere — de 17.4 de calificare şi pregătire teh­ prafeţelor irigate, a plantaţi­ riental spre organizarea dc
plin conştienţi şi m indri că ori — înregistrează ramura nică. a nivelului de trai al ilo r pomicole si sectorului acţiuni inlcrcooperatisle, dc
forţa industrială a Hunedoa­ energiei electrice şi termice, oam enilor muncii. In prezent 1 zootehnic. Numai in perioa­ creare a unor sectoare dc
rei este creaţia p o liticii mar- urm ată de industria siderur­ în judeţul Hunedoara există da 1960 — 1969 suprafaţa n- prelucrare si sem iinduslriali-
xist-leninistc a P artidului gică cu un spor dc 14.3 ori 324 dc salariaţi la 1 000 ln- i rabilâ ce revine |>e un tra c­ znrc a produselor agricole.
Comunist Român, care a şi carboniferă cu o creştere vuitori, ocupînd din acest tor a scăzut dc la 414 la 84 Prin gospodărirea ju d ic i­
transform at acest judeţ îrr de 3.7 ori mai mare decit punct, de vedere locul al de hectare, iar cantitatea de oasă a potenţialului econo­
tr-un veritabil avanpost al in 1950 In ce priveşte struc­ treilea pe ţară. Din totalul Îngrăşăminte chim ice aplica­ mic şi realizarea unor lu ­
industrializării socialiste. tura pe ram uri, ponderea es­ salariaţilor 77.7 la sută sint te la cu ltu ri a crescut dc pe­ crări cu eficienţă economi­
In anul eliberării industria te deţinută de siderurgie cu m uncitori şi 7.5 la sulă in g i­ ste 17 ori Sem nificativ este. ca ridicată, fiecare unitate
judeţului Hunedoara trăia 58.2 la sulă, extracţia de căr­ neri şi lehnicieni. ia r dintre dc asemenea, că suprafaţa cooperatistă şi de stat are
coşmarul paraliziei totale şi bune cu 18.7 la sulă, energie aceştia 51.1 la sută lucrea­ irigată s-a m ărit dc 4,4 orL sarcina şi datoria de mare
al stagnării tehnice. Astăzi electrică şi termică cu 4,6 la ză in industrie, iar 23.2 la totodată dublindu-sc supra­ răspundere sâ contribuie la
industria hunedoreană repre­ sulă. m aterialele de construc­ sulă in construcţii şi trans­ feţele ocupate eu plantaţii de obţinerea de producţii ridica­
zintă un complex economic ţii cu 3.4 la sută. porturi. pomi. te şi stabile în toate sectoa­
armonios integrat, caracteri­ Remarcabil este faptul că V a lo rifirîn d mai larg tra- rele ag riculturii, la asigura­
Sem nificaţia şi însemnăta­
zat prin structuri, proporţii, tea acestor creşteri capâlă in toţi aceşti ani de im petu­ d ilia şi posibilităţile existen­ rea belşugului de produse
niveluri cantitative şi grad noi dim ensiuni dacă le ra­ oasă dezvoltare economică, te în privinţa creşterii ani­ necesare pentru satisfacerea
de tehnicitate ce-i consacră portăm la economia Româ­ oamenii m uncii din judelui malelor. efectivele existente nevoilor populaţiei şi ale în ­
un rol dc prim ă m ărime în nostru au beneficiat de o tregii economii naţionale.
ansamblul forţelor naţionale niei postbelice Astăzi pro­ creştere corespunzătoare a în judeţ, din care o mare
parte Ic deţin cooperativei*
de producţie. In industria na­ ducţia ţării din 1930 sc rea­ salariilor Salariul mediu a Dispunînd de mari rezer­
lizează în judeţul Hunedoa­
ţională. a cărei producţie es­ ra în 25 de zile la fontă. 3G sporit din 1956 şi nină în agricole si întreprinderile a- ve, a căror valorificare face
grîcolc de stal. sint
repre­
te as'ăzi dc 14 ori mai marc /de la nici. 67 zile la lam i­ prezent de 2.1 m i. fiin d cu zentate de peste 130 000 bo­ posibilă creşterea productivi­
l'iţo de I 9-8. Hunedoara dc- aproape 13 la sută mai marc tă ţii m uncii şi a randamen­
*in“ prim ul loc la producţia na'o finite. 3U zile la m ine­ faţă de media ne tară. ceea vine. 266 000 ovine 84 000 tu lu i la hectar, a num ărului
d-î cărbune. m inereuri de reu de fier şi 167 dc zile la ce ne situează din acest porcine şi aproape un m ilion dc anim ale $1 a producţiei
fie r rocs. fontă. oţel. lam i­ energie electrică. punct dc vedere ne prim ul de păsări. lor. lucrătorii din agricultu­
nate şi locul ui doilea la pro­ A pariţia pe harta judeţu­ loc Aceasta constituite cea Alocarea an dc an a unor ra judeţului sînt chemaţi cu
ducţia de energie electrică lui a noilor obieclive indus­ mai elocvenlâ răsplată pen investiţii tot mai mari pen­ întreaga lor pricepere, c-
In re pliveşte volum ul pro­ triale, care au m odificat tiu priceperea. hărnicia si tru modernizarea şi dezvol­ nergie şi capacitate de m un­
ducţiei globale industriale pc si îm bogăţit incomensurabil abnegaţia cu care m inerii, tarea bazei tclinico-m ateriale că sâ se alinieze în prim ele
loc ui Im- şi num ărul de sala­ geografia economică a p a tri­ slderurgiştii. construclorii. e- a a g riculturii îşi găseşte cx rîn d u ri pentru ridicarea n i­
ria ţi la 1 000 de locuitori, ei. introducerea pe scară la r­ nergelicienii. toţi oamenii presia în sporirea fo ndurilor velului realizărilor acestei
uideţnl nostru ocupă locul al gă a progresului tehnic au muncii din judeţul Hunedoa­ fixe, care în I.A.S. şi I.M.A. im portante ram uri a econo­
t redea. condus la creşterea continuă ra au m uncit pentru înfăp­ In anii construcţiei socialiste, economia judeţului Hunedoara poartă amprenta dinamismu­ însumează peste 238 m ilioa­ miei la un nivel tot mai
înalt; pentru
îndeplinirea
La fundam entul acestor tuirea program elor economi­ lui necontenit, a puternicei ofensive spre progres a ramurilor de bază ole industriei. ne lei. iar în C A P. 177 m i­
o o 'ii i prioritare in mecanis­ a gradului de înzestrare teh­ ce trasate de partid, penhu lioane lei D atorită folosirii exemplară a sarcinilor tra­
mul economic naţional stau nică a muncii, la sporirea contribuţia adusă la progre­ Groficul de mai sus infăţiţeară dinamica ascendentă a producţiei de oţel, cărbune şi e­ cu mai multă pricepere • a sate de Congresul a! X-lea
fondurile uriaşe dc investiţii accelerată a forţei producti­ sul economic al patriei. nergie electrică a judeţului, in actualul şi viitorul cincinal, comparativ cu anul 1965. m ijloacelor de producţie şi a al p artidului. -
Tum ultuosul proces al industrializării A m plificarea procesului de pătrunde­ ccsl an comparativ lu anul eliberării. Hunedoara îşi defineşte personalita­ C incinalul actual echivalează ln H u­ Dc o deosebită im portanţă economică
socialiste, care a schimbat radical ve­ re a tehnicii noi şi metodelor avansate M ine rii din judeţul nostru, urm ind tea industrială prin îndelungata şi pre­ nedoara cu o perioadă de strădanii şi este faptul că în perioada la care nc
chi io noastre structuri economice, a o- de extracţie, exprim ată in utilaje mo­ cu sfinţenie nobilele lor tra d iţii revolu­ ţioasa sa tradiţie in fabricarea m etalu­ preocupări intense pentru sporirea, d i­ referim , nivelul lehnie şi structura
pe.ut m ulaţii fundam cnlale în domeni­ derne pentru tăiere, încărcare, susţine­ ţionare. au dobindit in cei 25 de ani de lui, călilâ la m arile tem peraturi ale versificarea şi ridicarea eficienţei pro­ producţiei de metal s-au îm bunătăţit
ul industriei extractive, larg reprezen­ re şi transport in subteran, a făcut ca construcţie socialistă o înaltă conştiin­ acestui sfert de veac de luptă şi muncă ducţiei de metal. Deşi sarcinile de plan permanent In prezent. întreaga pro­
tată in judeţ prin puternica citadelă a productivitatea m uncii sâ sporească de ţă de clasă, s-au a firm a i ca un detaşa­ intensă pentru a da patriei cil mni m ult au sporit rapid, sid e ru rg icii au gâ.iil şi ducţie de lonlă. oţel şi lam inate se rea­
cărbunelui românesc din Valea Jiului, l:i rt.OOO tone pe post în 1945 la pes : ment de frunte a) clasei noastre m unci­ metal. Colectivul celor 20 000 de side- valorificat resurse care le-au permis să lizează eu agregate automatizate, pro­
prin centrele m iniere din Poiana Rus­ 1.6 tone în prezent. Creşterea capacită­ toare. îndeplinind cu cinste misiunea rurgişti hunedoreni, avînd in frunte o realizeze peste sarcinile cincinalului la ducţia de oţeluri s-a d iversificat ela-
ca !. Apuseni şi Deva ţilo r de producţie şi a productivităţii încredinţată de partid de a pune in puternică şi matură organizaţie de zl o producţie suplim entară de 450 m i­ boi îndu-se la ora actuală 250 de oţe­
M in e ritu l, care in judeţul nostru îşi muncii constituie factorii dc bază caic circuitul economic al ţâ rii bogatele re­ partid, s-a afirm at in tot acest răstimp lioane lei In cei 4 ani ai cincinalului, lu ri aliate. înalt alinte şi carbon de ca­
a i:* p'eiduiă originea în m ilenii, a fost au condiţionat ridicarea volum ului pro-- surse naturale ale judeţului. ca unul din pionii de bază ai luptei datorită punerii în funcţiune a unui litate superioară şi se laminează profl-
.•'se/;:I la locul dc cinste ce i se cuvine ducţiei de cărbune de la 1.75 milioane ★ pentru înfăptuirea p o liticii economice a nou furnal de 1 000 m etri cubi, creşterii le într-o gamă de peste 200 tipodim en-
de ramură furnizoare de m aterii prime tone în 1945 Ia 7.6 milioane tone de căr­ P artidului Comunist Român. indicilor de utilizare, reducerii consu­ siuni. Tot în acest răstim p, la Hune­
pon'.ru întreaga industrie A dincurilc bune in prezent, cantitate-ce reprezintă Consncrînd Hunedoarei un rol de p ri­ Cunoaştem că in augustul înflăcărat m ului specific de cocs. fu in a liş tii hune­ doara au fost instalate două calcula­
a r--fui judeţ, generos înzestrate de na- 40 la sută din producţia de cărbune a mă im portanţă in vastul angrenaj a! dc acum 25 de ani. cînd ţara fumeea doreni realizează o producţie de fontă toare electronice, menite sâ asigure op­
r.uă fost scormonite pe toate coor­ tării. industrializării ţâ rii. P artidul Comunist sub ruinele războiului, in Hunedoara mai mare cu peste 300 000 tone faţă de tim izarea producţiei de metal şi s-a
Român încă de la Conferinţa Naţională
din 1945 s-a preocupat stârnitor pentru ireeut ta introducerea calculului elec­
crearea in judeţul nostru a unei puter­ tronic în conducerea proceselor tehno­
nice baze energetice care sâ valorifice logice şi controlul gestiunii economice.
din plin energia prim ară a cărbunilor Forţa vitalizato a A lă tu ri de slderurgiştii hunedoreni,
Valenţe amplificate şi sâ satisfacă cerinţele m arilor obiec­ colectivul Uzinei ..V ictoria1* din Câlan
tive industriale.
se afirm ă ca o unitate mereu a m p lifi­
Baza de la care s-a pornit a fost ex­
lor. al dotării tehnice şi ca lifică rii con­
trem de precară, fn anul eliberării, ju ­ cată din punct de vedere al capacităţi­
deţul Hunedoara, care faţă de celelal- oţelului hun trib uin d la sporirea producţiei de fon­
tă. semicocs, utila je de turnare, c ilin d ri
le judele dispunea totuşi de o oarecare
togă ţi Hor subterane industrie, avea o putere energetică in­ de lam inor şi alte piese mecanice.
stalată de numai 54 megawa|i şi o pro­
In aceste zile. cînd întregul popor se
ducţie de energie electrică intim ă — m i f f q — w — w t t » — « pregăteşte să întim pine a 25-a aniversa­
doar 350 000 kilow aţi-oră. C ifrele aces­ lipsită de materie primă, patru furnale 19G5. Cea mai rem arcabilă realizare se re a eliberării României de sub jugul
tea ni se par mai puţin decit derizorii au îngheţat iar m icile cuploare abia înregistrează însă in domeniul produc­ fascist cu noi şi rem arcabile realizări
comparindu-le eu nivelurile la care am pîlpîiau cu o zecime din capacitate. ţiei de oţel. Experimentarea şi asim ila­ în înflorirea patriei, sc cuvine a pre­
donatele topografice în căutarea m ari­ Im presionant este saltul făcut de m i­ ajuns în acest domeniu d efinitoriu pen­ Astfel, in întreg anul ’45 economia ro­ rea cu succes a tehnologiei de elaborare zenta. fie şi în treacăt, rodnicia m uncii
lor bogăţii. Ilu stra tiv pentru amploarea nele din masivul Poiana Kuscâi. Pen.ru tru nivelul de dezvoltare economică a mânească, distrusă şi înfometată de a oţelului cu oxigen, insultarea oxige­ entuziaste a siderurgiştilor hunedoreni.
lucră rilo r de investigaţie geologică es­ satisfacerea nevoilor mereu sporite ale ţâ rii. război, n-a putut p rim i de ln Hunedoa­ nului în bala de melal prin lancea angajaţi cu întregul potenţial tehnic şi
te faptul că în mai puţin dc două de­ furnalelor d e .la Hunedoara .şi Câlan, Dispunem astăzi de o putere insta­ ra decit J0 700 tone de fontă, 9 500 tone „Hunedoara" — prestigioasă invenţie uman în marea întrecere. Hunedorenii
cenii, în m ăruntaiele acestor meleaguri minele Teliuc şi Gheţar s-au dezvoltat lată în terme-.-/;*>/eIe de la Paroşeni, de otel şi 1I80U tone de laminate pe plan mondial — reducerea duratei au depăşit ritm ic sarcinile de plan în
s-au forat peste o jum ătate de m ilion rapid ajungind astăzi la o producţie de Hunedoara, Gura barza. Vulcan şi Câlan Acesta a lost punctul de plecare spre de elaborare a şarjelor şi a tim pului de fiecare zi de muncă din acest an la Inţi
de m etri si s-au săpat peste 100 000 me­ 1.55 milioane tone de minereu de fier de 584 megawaţi, care furnizează în ceea ce se cheamă astăzi Hunedoara reparaţii la cald şi la vece au determ i­ indicatorii si la tonte secţiile. Ei rapor­
tri de galerii si suitori. faţă de numai 81 200 tone in 1945. In a- sistemul energetic naţional forţa dătă­ Un complex industrial dc prim ă m ări­ nat o veritabilă revoluţie în creşterea tează după 7 luni de întrecere depăşiri
Identificarea n o ilor rezerve de sub­ censtâ perioadă productivitatea muncii toare de putere şi lum ină a aproape me, care la ora actuală furnizează eco­ indicilor de utilizare a cuptoarelor M ar­ de 41,8 milioane lei la producţia globa­
stanţă minerală utilă, cerinţele im pe­ a crescut de 4.5 ori, iar prin punerea 2.3 m iliarde kilow aţi-oră. nomiei naţionale 1,73 m ilioane tone fon­ tin. Pc această bază, oţelarii hunedo­ lă, 77,5 milioane lei la producţia marfă
rioase ale va lo rifică rii lor în circuitul in funcţiune a Uzinei dc preparare Te­ Gradul de utilizare a energiei elec­ tă, 2,9 m ilioane tone oţel şi 1.9 m ilioa­ reni elaborează cu aceleaşi cuptoare o vindutâ şi încasată şi 3 460 lei pe sala­
economiei naţionale au determ inat o a- liuc s-a creat posibilitatea valorifică­ trice a făcut în aceşti 25 dc ani un salt ne tone laminate. Volum ul producţiei producţie de oţel mai mare cu pesle ria t la productivitatea m uncii, iar volu­
devârală ..explozie" de obieclive m inie­ rii superioare a m inereurilor sărace. impresionant. Reţelele electrice dc siderurgice a Hunedoarei valorează în 600 000 tone faţă dc 1965, asigurînd in mul beneficiilor suplim entare însumea­
re. Valea Jiului, cu istoria sa dram a­ Pe aceleaşi coordonate progresive sc înaltă, medie şi joasă tensiune au im pin- acest an 8.3 m iliarde lei, din cele 15 u ltim u l an al cincinalului actual o pro­ ză 40.4 m ilioane lei S-au produs peste
tică. a fost chemată sâ-şi pulseze uria­ înscrie şi activitatea productivă a cen­ zit harta judeţului, mâsurind astăzi m iliarde Ici cit se realizează pe ansam­ ducţie de peste 3 m ilioane tone de oţel. p iev€denie olanului 1 000 tone cocs
şele energii subterane şi umane pe a l­ trelor miniere de la Barza şi Deva. In peste 4 700 kilom etri, la care sint co­ blul judeţului. Acestor impresionante Sectorul de lam inoare s-a dezvoltat metalurgic. 26 000 tone fontă, aproape
toiele vitale ale economiei ţâ rii. Pm- bogata zonă a Apusenilor au fost puse nectate toate unităţile noastre economi­ cifre cantitative le corespund elemente puternic, exclusiv pe baze moderne 18 000 tone dc oţel şi 6 000 tone lam i­
gram ul sistematic de investiţii orientale în exploatare noi zone mineralizate, ca­ ce şi social-culturale In judeţul nostru, calitative deosebit de sem nificative a Construirea noilor capacităţi de produc­ nate fin ite pline
de partid în Valea Jiulu i, care in pe­ re au făcut ca volum ul producţiei sâ num ărul de sate electrificate a crescut căror succintă trecere in revistă este ţie — între care locul central îl ocupă Acesta este bilanţul cu care siderur-
rioada 1931-1969 însumează peste 6.5 sporească in acest an de peste 7 ori de la 10 în anul eliberării la 336 în pre­ pc deplin justificată In acest an com­ lam inorul blum ing 1 300 şi moderniza­ gişlii hunedoreni inlîm pină marele eve­
m iliarde lei. s-a m aterializat în dezvol­ faţă de 1955. In cadrul I.M. Deva pune­ zent Acestea sînt în exclusivitate roa­ binatul hunedorean realizează o pro­ rea lam inorului de 800 mm — va asigu­ niment din august : aceştia sînt para­
tarea si modernizarea vechilor mine rea in funcţiune a noi capacităţi şi r i­ dele politicii partidului de electrificare ra in 1970 o producţie de pesle 2 m ili­ m etrii forţei indus'riale a Hunedoarei
Petriln. Aninnasa. Lupeni şi Lnnea. în dicarea gradului dc mecanizare in sub­ ductivitate a m uncii de 420 000 Ici pe oane tone de laminate fin ite pline, cu dc azi, trăsăturile cure derincsc perso­
deprinderea m inelor Vulcan, Uricani, teran au condus la creşterea producţiei a ţării, politică promovata într-o con­ salariat şi un beneficiu de peste 1.6 aproape 70 000 tone mai m ult ca în nalitatea colectivului de siderurgişli de
D ilja. Paroşeni şi Livezeni. de m inereuri complexe de 11 o ii în a- cepţie unitară si de largă perspectivă. m iliarde lei. 1965. aici.