Page 68 - Drumul_socialismului_1969_08
P. 68

PAG  4                                                                                                                                                       DRUMUL  SOCIALISMULUI  -   5IMBATA  16  AUGUST  1969















        Sesiunea  Prezidiului
                                                                     Cu  prilejul


        C.C.  al  F.N.E.  din                                        aniversării


        Vietnamul de  sud                                            eliberării


                                                                     României
          SAIGON  13  (A ger preş)   —   Vietnamul  de  sud.  pentru  a
        In  Vietnamul  de  sud  a  avui   răsturna  administraţia  saigo-
        lor  sub  preşedinţia  lui  Ngu-   nezâ  si  pentru  crearea  condi­  Sul)  a u s p i c i i l e   I n s t i t u t u l u i
        yen  Huu  Tho.  o  sesiune  lărgi­  ţiilor  fundamentale   necesare   u n g a r   p e n t r u   r e l a ţ i i l e   c u l ­
        tă  a  Prezidiului   Comitetului   construirii  unui  Vielnnm   de   t u r a l e   c u   s t r ă i n ă t a t e a ,    in
        Centra!  al  Frontului  Naţional   sud  independent,  democratic,   m a r e a   sa lă   d in   P i a ţa   E r o i ­
        de  Eliberare,  la  rare  au  parti­  paşnic,  neutru  şi  prosper  l o r   d in   U n d a  pesta,  s - a u   d e s ­
        cipat  Huynh  Tan  Pliat,  pre­  In  ceea  re  pliveşte  con­  c h i s   v i n e r i   e x p o z i ţ i i l e   :  „ G r a ­
        şedintele  Guvernului   Revo­  vorbirile  de  la  Paris,  partici­  f i c a    r o m â n e a s c ă    c o n t e m p o ­
        luţionar  Provizoria  al  Repu­  panţii  la  conferinţă  au  relevat   r a n ă "    şi.  „ R e p u b l i c a   S o c i a ­  Hovono  —  oraşul  —  por*  -   capitala  Republicii  Cuba,  este
        blicii  Vietnamului   de   sud.   eforturile  depuse  în  vederea   listă   R o m â n i a   la  25  d c   a n i " ,   unul  din  cele  mai  moderne  oraşe  din  Morea  Caraibilor.  Peisajul
        Tran  Nani  Trung.  ministrul  a-   soluţionării  pe  cale  paşnică  a   o r g a n i z a t e   c u   p r i l e j u l    a n i ­  minunat  al  capitalei  Cubei   se  arm onireoiâ  siluetelor  albe,  lu­
        pâiârii  în  Guvernul   Revolu­  războiului  din  Vietnam,  pre­  v e r s ă r i i   z i l e i   d e   23  A u g u s t .  minoase  ale  unui  oroţ  care  împresioneaiâ  prin  istorie  şi  frumu­
        ţionar  'Provizoriu,  precum  şi   cum  şi  faptul  că  programul  in   C u   a c e s t   p r i l e j   a   lu a t  r u -
        Tran  Buu  Kîem.  fost  membru   zece  pum te.  propus  în  acest   v i n t u l   M o l n a r   J a n o s ,   a d ­  seţe  deopotrivă.
        al  delegaţiei  F.N.E.  la  Confe­  sens  de  F.N.E.  şi  ulterior  de   j u n c t   a l  m i n i s t r u l u i   c u l t u ­
        rinţa  de  la  Paris.         Guvernul  Revoluţionar  Provi­  rii,  c a r e   a   v o r b i t    d e s p r e ,
          In  cadrul  reuniunii,  sc  men­  zoriu  s-au  bucurat  de  o  largă   s e m n i f i c a ţ i a   a c t u l u i   d e   la  23
        ţionează  in  romuniealul   dat   apreciere  în  rindurile  opiniei   A u g u s t   1044.  „Zond—                  şi-a  încheiat
        publicităţii  de  acentia   O u i   publice  mondiale.   Delegaţia   I l u s i r i n d    m a r i l e   r e a l i z ă r i
        Phong.  Prezidiul  C.C.  al  F.N.E.   Guvernului  Revoluţionar  Pro­  o b ţ i n u t e   d e   p o p o r u l   r o m â n
        a  examinat  situaţia   generală   vizoriu  al  Republicii   Vietna­  in   t o a t e   d o m e n i i l e   v i e ţ i i   e -   programul  de  zbor
        clin  Vietnamul  de  sud  după  o­  mului  de  sud.  precum  sj  a  R.D.   c o n o m . i c e    şi   s o c i a l - c u l t u r a ­
        fensiva  din  primăvara  anului   Vietnam  au  scos  în  evidentă   te.  r e a l i z ă r i   c a r e   a u   s c h i m ­
        19611.  precum  şi  evoluţia  con­  falsitatea  cererilor  de  „retra­  b a t  d e o p o t r i v ă    î n f ă ţ i ş a r e a    MOSCOVA   13  (Agcrpres)   sistemul  de  dirijare  cu  aju­
        vorbirilor  de  la  Paris.    gere  reciprocă",  precum  .şi  a   ţ ă r ii  ca   şi  v i a ţ a   o a m e n i l o r ,    Agenţia   TASS   anunţă   eă   torul   calculatoarelor  electro­
           Din  1963.  cînd  nu  fost  lan­  propunerilor  administraţiei  de   cc/e.  d o u ă    e x p o z i ţ i i   s e    b u ­  staţia   automată   sovietică   nice  de  bord  în  toate  etape­
        sate  pe  scară  largă  acţiuni  de   la  Saigon  de  a  se  organiza  asa-   c u r ă   d c   u n   l a r g   i n t e r e s    în   ,.Zond-7“  a  aterizat  joi  după   le  zborului,  exactitatea  siste­
                                                                     r i n d u r i l e   p u b l i c u l u i .
        amploare  împotriva   forţelor   2 ise  alegeri  .libere"  in  V ie t­                    ce  şi-a   îndeplinit   întregul   mului  de  orientare  în  funcţie
        amej-icano-saigonrzr.   lupta   namul  de  sud  (sub   controlul   In   c a d r u l    m a n i f e s t ă r i l o r    program  stabilit.  Lansată   In   de   alţi  aştri.   funcţionarea
        F.N E.  si  a  populaţiei  sud-virt-   trupelor  amet ieano-saigonezel.  o r g a n i z a t e   in  R .P    B u l g a r i a .   8  august  cu  ajutorul   unei   sistemului   de  telemetrie   de
        nameze  n  căpătat   caracterul   Statele  L'nile.  se  menţionea­  cu  p r i l e j u l   c e l e i   d c - a    2 5 -a   puternice  rachete  în  direcţia   la  bordul  navei  spaţiale  sis­
        unei  ofensive  generalizate,  se   ză  In  comunicat,  trebuie   să                      Lunii.  ,,Zoiid-7‘‘  a  înconjurat   temul  de  protecţie  a  navelor
                                                                     a n i v e r s ă r i    a    e l i b e r ă r i i
        menţionează  in  comunicat  Pe   pună  capăt  războiului  de  a­  R o m â n i e i   d e   s u b   j u g u l   f a s ­  la  11  august  Sclena,   înde­  cosmice  împotriva  radiaţiilor
        de  altă  parte.  în  tonte  zonele   gresiune.  să  retragă   trupele   c is t.  la  S o f i a   a  f o s t   i n a u g u ­  plinind  un  amplu  program  de   Si  controlul  dozei  de  radiaţii
        eliberate  au  fost  instaurate  co­  lor  si  cele  aliate  din  Vietna­                 cercetări  tehnico-ştiinţifice  şi   în  interiorul  slaţiei.
                                                                     r a t a   v i n e r i   e x p o z i ţ i a    p ic R i-
        mitete  revoluţionare,  crea  re   mul  de  sud.  să  nu  mai  s p riji­                  a  aterizat  lin  la  14  august  în   înainte  de  a  pătrunde   în
        a  permis.'în  1960.  constituirea   ne  administraţia  saigoneză  si   r u h u   r o m â n    f . u c i o n   G r i g o -    zona  dinainte  stabilită  pe  te­  atmosfera  Pămîntului,  la   o,
                                                                           M a n i f e s t a r e a   a  a v u i
                                                                     r e s c u .
        Guvernului  Revoluţionar  Pro­  să  peimilă  populaţiei  sud-viel-                        ritoriul  Uniunii  Sovietice,  in   comandă  specială.   aparatul
        vizoriu  al  Republicii  Vietna­  nameze  să  organizeze  alegeri   l o r   din  i n i ţ i a t i v a   C o m i t e t u ­  Kazahslan.  la  sud   rle  oraşul   de  coborî re   s-a  separat   de
                                                                     lu i  b u l g a r   p e n t r u   p r i e t e n i e
        mului  de  sud.  în  prezent  re­  eu  adevărat  libere  şi  democra­  şi  r e l a ţ i i   c u l t u r a l e   c u   s t r ă ­  Kustanai   In  timpul  zborului   staţie.  După  pătrunderea  in
        cunoscut  de  peste  20  de  târî.  tice.  pentru  a-sî  decide  ea  în­  i n ă t a t e a   şi  o   I h i i u n i i   A r t i ş ­  nu  fost  efectuate   cercetări   atmosferă  ca  urmare  a  in tră ­
          Comunicatul  lansează  un  a-                              t i l o r   P l a s t i c i   d i n   R P .    B u l ­  ştiinţifice  privind  măsurarea   rii  în  funcţiune  a  frinei  aero­
        oel  In  unitate  întregii  popu­  săşi  viitorul.  în  conformitate   g a r ia .         caracteristicilor   fizice   ale   dinamice.   viteza  de  eoborîre
        laţii  sud-vietnameze,  pentru  a   cu  programul  în  zece  punrle                       .spaţiului  cosmic.  ale  spaţiu­  a  statici  a  scăzut  de  la  peste
        mobiliza  eforturile   necesare   al  Frontului  National  de  E li­  f.a  v e r n i s a j u l   e x p o z i ţ i e i   o u    lui  circumlunar.   precuni   şi   II  kilometri  pe   secundă   la
        Intensificării  ofensivei  pe  fron­  berare  şi  a  Guvernului  Revo­  luat:  r u v i n t u l    i o s i f   T o s k o o ,    fotografierea  Pămîntului   şi   200  nietri  pc  secundă  La  a l­
        tul  m ilitar,  politic  si  diploma­                        r - i c e p r c ş e d i n t e   a l  C o m i t e t u ­  a  Lumi  rle  la  distanţe  d ife ri­  titudinea  rle  7.3  kilometri   a
        tic.  pentru  a  determina  trupe­  luţionar  Provizoriu  al  Repu­  lu i  p e n t r u   p r i e t e n i e   şi  r e l a ­  te  fost   pus  în  funcţiune  siste­
        le  americane  să  se  retragă  din  blicii  Vietnamului  de  sud.  ţii  c u l t u r a l e   c u   s t r ă i n ă t a t e a .    Scopul  lansării  lui  ,,Zond-7"   mul  de  paraşute,  iar  cu  puţin
                                                                     ;>ro/.  U z u n o v   b e c i k o v .  p r e ­  a  fost  rle  a  verifica  şi   per­  finip  înainte  de  aterizare  au
                                                                     ş e d i n t e l e    U n i u n i i    a r t i ş t i l o r    fecţiona  sistemele  de  bord.  a­
                                                                     p l a s t i c i   b u l g a r i ,    p r e c u m    şi   gregatele  .şi  construcţia  com­  fost.  declanşate  motoarele  de
                                                                     )> icto ru l   r u m â n    G h e n r g h e    plexului   rachetei   cosmice.  aterizare  lină
                                                                     l o n c s c u .
          Dezbaterile  din  Con­                                       Cu   p r i l e j u l   a n i v e r s ă r i i   a
                                                                     25  d e   n n i   de.  Ia  e l i b e r a r e a    R.F,  A  GERMANIEI
                                                                     R o m â n i e i   d e   s u d   j u g u l   f a s ­
          siliul  de  Securitate                                     cist'.  n m .b a s a d o    R e p u b l ic ii.   Campania  electorală  începe  sub  sem­
                                                                     S o c i a l i s t e   R o m â n ia ,  d m   R o ­
                                                                     m a   a  d ă r u i t   „ B i b l i o t e c i i   i n ­
                                                                     t e r n a ţ i o n a l e    a   tineretului   nul  divergenţelor
                                                                     din  R o m a " ,  ir?  nurne/e  C o -
              C onsiliul  de  Securitate  s-a  în tru n it  joi  scara  pcnlru   a   m i l e t u l u i    d e    S ta l   p e n t r u
          continua  dezbaterile  in  legătură  cu  plingerea  Libanului  îm ­  C u l t u r ă   şi  A r t a .   un   s e t   (le   BONN   13  (Agcrpres).   In   tată  de  creşiin-democraţi,  ca
          potriva  vio lă rii  spaţiului  aerian  libanez  de  către  avja(ia  is-   c ă r ţ i   şi  p u b U c a / i i  r o m â n e ş t i    R  F.  a  Germaniei,  campania   pînâ  acum.  sau  de  soc ia!-de­
                                                                                                                                mocraţi  De  ei  va  depinde,  de
          racliană  şi  a  plingerii  israeliene  îm potriva  atacurilor  orga­  d e s p r e   c o p i l   şi  t i n e r e t .  electorală  începe  sub  semnul   asemenea,   dacă   li bei-demo­
          nizaţiilo r  palestiniene  aflate  pe  teritoriu)  libanez.  Au  luat   D i r e c t o r u l    b i b l i o t e c i i    a   divergentelor   din  sinul   gu­  craţii   din  actuala   opoziţie
          ru v in tn l  reprezentanţii  S.U.A.,  Senegalului  şi  R.P  Ungare.   m u l ţ u m i t    c ă l d u r o s    r e p r e ­  vernului  şi  partidelor  de  coa­  vor  ieşi  întăriţi  sau  slăbiţi  si
                                                                                                   liţie  creştin-dcmocrat  si
                                                                                                                           so-
          V o rb ito rii  au  subliniat  necesitatea-  î-nert-ăriT  actelor  de  vio­  z e n t a n ţ i l o r   a m b a s o d e i   r o m a ­  dacă  naţionul-democraţii   de
                                                                                                   cial-democrat  in  problema  re­
          lenţă  şi  a  represaliilor,   pcnlru  ca  eforturile  pentru  obţine­  n e   p e n t r u   a c e s t   d a r   şi   a   evaluării   mărcii   Alegătorii   extremă   dreaptă  vor   putea
          rea  păcii  să  poată  fi  încununate  de  succes.         t r a n s m i s    f e l i c i t ă r i    p o p o r u ­  vest-germani  se  vor  pronunţa   realiza  cele  3  procente   din
                                    ★                                lu i  român.                 asupra    configuraţiei   celui   voturi  care  să  le  îngăduie  re­
            NFAV  YORK  15  (Agcrpres).  Consiliul  de  Sccuritalc  şi-a                           do-al  şaselea  Bundestag   pe­  prezentarea  in  Bundestag
          continuat  vineri  după-amiază  dezbaterile  in  legătură   cu   In  c a p i t a l a   m o n g o l ă   a  a ­  ste  sase  sâptămîni.  la  23  sep­  Potrivit  pronosticurilor,  po­
          plingerea  Libanului  îm potriva  vio lă rii  spaţiului  său  aerian   v u t  l o c   u n   s p e c t a c o l   d e   g a ­  ziţia  creştin-democraţilor  osie
          dc  către  aviaţia  isracliană  şi  plingerea  isracliană   îm po tri­  lă  s u s ţ i n u t   (le   a n s a m b l u l   d e    tembrie  Potrivii  constatărilor   expusă  unor  oarecare  riscuri
                                                                                                   instituţiilor  de  sondare  a  opi­
          va  atacurilor  organizaţiilor  palestiniene  aflate  pc  teritoriul   m u z i c ă    p o p u l a r ă    „ B a r b u    niei  publice,  din  cei  33,6  m i­  In  alegerile  precedente  U.C.D
          libanez.                                                   l . ă u l o n r .   m a n i f e s t a r e   o r g a ­       putea  sconta  Intr-o  mai  mare
            Au  luat  cu vin lu l  reprezentanţii  M arii   B ritanii,  F inlan­  n i z a tă   c u   p r i l e j u l   c e l e i   d e   a   lioane  cetăţeni  cu  drept   de   măsură  pe  voturile  m ajorită­
          dei.  Libanului  şi  Israelului.                           25-a•  a n i v e r s ă r i ,  a  z i l e i   d e   23   vot.  70  la  sută  au  şi  hotărît   ţii  celor  cate  cu  4  sau  6  săp-
                                                                                                   cărui  partid  să-i  acorde  vo­
            Preşedintele  pe  luna  în  curs  al  C onsiliului  de  Securita­  A u g u s t .   I.o  s p e c t a c o l  au  a-   tul.  Circa  10  la  sută  urmează   tâmîni  înainte  de  aiogerî   e­
          te.  reprezentantul  spaniol,  laim c  de  Pinics.  a  anunţat   că   sislai  Ba mda rin.  D u g h c n u -    să  se  abţină,   iar  20  la  sută.   rau  încă  nehoturiţi   De  dala
          o  nouă  reuniune  va  avea  loc  luni  la  ora  19.00  (GMT).   Po­  r e n ,  v i c e p r e ş e d i n t e   a l  C o n ­  aproximativ  R  milioane,  sînt   aceasta.   experţii   denioscopi
          triv it  agenţiilor  de  presă,  această   liotârire   a  fost   luată   s i l i u l u i   d e   M i n i ş t r i,  S o n d a ­  încă  nehotârîţi.  In  lupta  din­  nu  mai  au  certitudinea  că  se
          pentru  a  da  posibilitatea  m em brilor  C onsiliului  de  Secu­  ţii n   S o s o r b a r a m .    m i n i s t r u l    tre  cele  două  partide  de  coa­  va   întîmpla   Ia  fel.  Social-
          ritate  să  sc  consulte  in  vederea   adoptării  unei   rezoluţii.  c u l t u r i i.  ambasadori  şi   î n ­  liţie.  ţinta  o  va  constitui  deci   democratii.  care  în  ultimele  l
                                                                     s ă r c i n a ţ i i   c u   o f a c e r i   a c r e d i ­  cîşligarea  acestor  opt  m ilio a ­  alegeri  pentru  Bundestag  s-au
                                                                     ta ţi  la  U l a n   B a l o r ,  f u n c ţ i o ­  ne  de  alegători,  care  urmează   aflat  în  opoziţie  .şi  care  par-
                                                                     n a r i   s u p e r i o r i   d i n    M i n i s t e ­  să  hotărască  viitoarea  conste­  licipă  în  guvern,  ar  avea  san-
                                                                     r u l  A f a c e r i l o r   E x t e r n e ,   o a ­  laţie  politică  si  anunic  dacă   sa  de  a  beneficia  Intr-o  mă­
                                                                     m en i.  d e   c u l t u r ă   şi  a r tă .  A   în  Bundestag  fracţiunea   cea   sură  mult  mai  mare  de  votu­
                                                                     f o s t   d e   f a t ă   M i r c e a   G c o r g e s -    mai  puternică  va  fi  reprezen­  rile  celor  nehoturiţi.
                                                                     c u .   î n s ă r c i n a t    c u    a f a c e r i
                                                                      a d - i n l e r i m    al   R e p u b l i c i i
                                                                     S o c i a l i s t e    R o m â n i a    in   R e ­  Declaraţiile  primului  ministru
                                                                      p u b l i c a    P o p u l a r ă    M o n g o l ă .
                                                                       In   c a d r u l   a c ţ i u n i l o r    p r i ­  al  Indiei
                                                                      l e j u i t e   d e   s ă r b ă t o r i r e a   r e l e i
                                                                      d e - a   25  a  a n i v e r s ă r i   a  e l i b e ­
                                                                      r ă r i i    R o m â n i e i   d e   s u b   j u ­  D E LIII  13  (Agcrpres)  —   Exprimind  speranţa  că  po­
                                                                      g u l   f a s c i s t.  la  B a g d a d   a  a ­  Cu  prilejul  aniversării  a  22  de   porul  indian  va  reuşi  să  de­
                                                                      v u t   lo r ,  s u b   p a t r o n a j u l   A s o    ani  de  la  proclamarea  inde­  păşească  greutăţile  pe  care  le
                                                                      ciaţ.iei  a r t i ş t i l o r   i r a k i e n i ,   o   pendenţei  Indiei,  in  capitala   întîmpînă  în  dezvoltarea  sa
                                                                      s e a r ă   c u l t u r a l ă   r o m â n e a s c ă .    ţării.  Deliii,  a  avut  loc  un  mi   social-cconomieâ  si  să  realize­
                                                                      C u   a c e a s t ă   n t 'a z i e,  a t a ş a t u l    ling  la  care  n  luat   cuvîntul   ze  ţelurile  pe  caic
                                                                      c u l t u r a l   r o m â n .    I o n   P o n e s -    premierul  Indira  Gandhi.
                                                                      e u .  a  rorln'f.  d e s p r e   „ V i a t a    Subliniind  necesitatea  unor
                                                                      culturală  în   R o m â n i a " .   A u    r forturi  sporite  in  vederea  ri
                                                                      f o s t   p r e z e n t a t ' '   o   s e r i e    d e    dicârii  nivelului  de  trai   al
                                                                      d i o p o z i l i v e .    şi  f i l m e   despre   poporului,  pentru   realizarea
                                                                      arta  şi.  p i c t u r a   c o n t e m p o r a ­  unor  noi  transformări  soeial-
                                                                      nă  r o m â n ă .   A u    p a r t i c i p a t    ccononiicc.  primul  ministru  s-a
                                                                      o a m e n i ,  d ?   c u l t u r ă   şi   a r tă .   referit  in  acest  sens  la  recen­
                                                                      z ia r iş ti                 ta  etatizare  a   principalelor
                                                                        D p  asemenea,  în  sa la   c l u ­  bănci  particulare  din  ţară  A-
                                                                      b u l u i   o r j i ş t i l n r    p l a s t i c i   d in    ccasiă  măsură,  a  relevat  Indi-
                                                                      B a g d a d ,   o   f o s t    n r o a iv z r R ă    ra  Candln.  se  bucură  de  un
                                                                      e x p o z i ţ i a   „ C u i ‘.n ra   d e   m a s ă    larg  sprijin  in  rindul  maselor
                                                                      în    R e p u b l i c a    S o c i a l i s tă    întrucît  ea  vizează  interesele
                                                                      R o m â n i a " .            majorităţii  covîişitoare  a  po­
                                                                                                   porului.



                                                                                                     Agravarea  situaţiei  din  I r ­
                                                                                                   landa  de  nord  face  obiectul
         Situaţia  din  Irlanda  de  nord                                                          unor  largi  comentarii  în  presa
                                                                                                                        ziarul
                                                                                                   occidentală.
                                                                                                                Pentru
                                                                                                   francez  „L ’A urore” .   „acest
                                                                                                   război  religios  are  înainte  de
                                                                                                   toate  un  caracter  politic  şi  so­
         se  agravează                                                                             cial   Dacă  populaţia  catolică
                                                                                                   ar  fi  putut.  în  timpul  alegeri­
                                                                                                   lor.  să -şî  depună  buletinele  în
           BEI.FAST  iâ  (Agcrpres).  —   ne  cărora  manifestanţii,  ca  He   trebuii  să  fie  evacuate.  Oraşul   urne  —  apreciază  ziarul  —  lu ­
         Irlanda  dc  nord  a  cunoscut   obicei,  le-au  dai  foc.  O  ade­  Newry  a  fost  şî  el  teatrul  unor   crurile  s-ar  fi  putut   aranin.
         o  nouă  noapte  sîngeroasă.  B i­  vărată  canonadă  a  fost  de   ciocniri  violente  între  m ani­  Dar  asta  nu  s-a  întîmplat.  De
         lanţul  incidentelor  este  dram a­  rlanşată  la  lim ita   cartierelor   festanţii  catolici  şi  forţele  de   aceea  problema  este  gravă".
         tic  :  în  mod  neoficial  au  fost   Shankil)  Road  (protestant)  şi   poliţie.        La  rindul  -său.   „Le  Figaro”
         ununţaţi  IC  morţi  şi  J21  răniţi,   Falls  Road  (catolic),  unde,  du­  Observatorii  politici   apre­  constată  că  „cel  cle-al  treilea
         dintre  care  42  cu  focuri  de  a r­  lia  cum  afirmă  martori  ocu­  ciază  eâ  schimburile  dc  focuri   interlocutor  nl  acestei   crize,
         me   Unul  dintre  cei   cinci   lari.  au  fost  auzite  rafale  de   din  noaptea  de  joi  spre  vineri   guvernul  de  la  Belfast.   este
         morţi  —  toii  civili  —  este  un   puşti  mitraliere.  Potrivit  pro­  risră  să  exacerbeze  pasiunile   depăşit  cir  situaţie  şi  nu  mai
         copil  dc  9  ani.  In   rindurile   priei  lor  mărturisiri,  poliţiştii   în  Irlanda  de  nord.  La  Belfast,   arc  nici  autoritatea,  nici  m ij­
         forţelor  de  ordine  au  fost  16   au  deschis  focul  pentru  a  se   deputatul  laburist  Paddy  Oe-   loacele  necesare  pentru  «i  re­
                                                                                                                            de
                                                                                                   stabili  ordinea".  Râmnic
         răniţi.                       degaja  si  pentru  a  dispersa  pe   vlin  din  circumscripţia  cato­
                                       manîfcslanţii  rare  au  aruncat                            văzut  —  conchide  ziarul   —
           Puţin  înainte  de  miezul  nop­                          lică  Falls  a  protestat  pe  lin ­  dară   holârîrile   premierului
         ţii.  adevărate  Jupte  de  stradă   asupra  lor  o  ploaie  de  sticle   gă  şeful  poliţiei  împotriva  a   VVjlcnn  vizează  în  med  exclu­
         au  izbucnit  în  mai  multe  ora­  cu  lichid  inflamabil.   Unul   ceea re el  a  numii  J iru rile   Iară   siv  vă  stabilească  n  perdea  de
         şe  din  tară.  Incidentele   cele   dintre  vehiculele  blindate  ale   discriminare  ale  poliţiştilor  si   trupe  în lrr  manifestanţi  sau
         mai  violente  s-au  înregistrat  U   politici  a  fost  avariat  dc  bom­  rezerviştilor".  Frank  Gogartv,   dară  guvernul  laburist   este
         ITelfnst.  unde  poliţia  a  făcut   be  incendiare.        preşedintele  Asociaţiei  drep­  hotărît  să  deschidă   dosarul
         uz  de  arme  automate  si  care   La  Armagh.  unde  ciocnirile   turilor  civile  pentru   Irlanda   irlandez  şî  să  analizeze  toate
         blindate  pentru  a   dispersa   au  avut.  dc  asemenea,  un  ca­  de  nord.  a  declarat  eâ  col  pu­  aspectele  economice,  sociale  şi
         grupurile  de  catolici  si  protes­  racter  violent,  un  civil  a  fost   ţin  două  dintre  victimele-din   naţionale,  aşa  m m   o   doresc.,
         tanţi  ce  sc  încăierau  Străzile   ucis  o  uzină  textilă   incen­  noaptea  trecută  au  fost  omn-   fără  Îndoială,  protestatarii  ca­
         au  fost  baricadate  cu  camioa­  diată  şi  mai  multe  fam ilii  au  nte  din  vina  poliţiei.  tolici".
   63   64   65   66   67   68   69   70   71   72   73