Page 68 - Drumul_socialismului_1969_08
P. 68
PAG 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - 5IMBATA 16 AUGUST 1969
Sesiunea Prezidiului
Cu prilejul
C.C. al F.N.E. din aniversării
Vietnamul de sud eliberării
României
SAIGON 13 (A ger preş) — Vietnamul de sud. pentru a
In Vietnamul de sud a avui răsturna administraţia saigo-
lor sub preşedinţia lui Ngu- nezâ si pentru crearea condi Sul) a u s p i c i i l e I n s t i t u t u l u i
yen Huu Tho. o sesiune lărgi ţiilor fundamentale necesare u n g a r p e n t r u r e l a ţ i i l e c u l
tă a Prezidiului Comitetului construirii unui Vielnnm de t u r a l e c u s t r ă i n ă t a t e a , in
Centra! al Frontului Naţional sud independent, democratic, m a r e a sa lă d in P i a ţa E r o i
de Eliberare, la rare au parti paşnic, neutru şi prosper l o r d in U n d a pesta, s - a u d e s
cipat Huynh Tan Pliat, pre In ceea re pliveşte con c h i s v i n e r i e x p o z i ţ i i l e : „ G r a
şedintele Guvernului Revo vorbirile de la Paris, partici f i c a r o m â n e a s c ă c o n t e m p o
luţionar Provizoria al Repu panţii la conferinţă au relevat r a n ă " şi. „ R e p u b l i c a S o c i a Hovono — oraşul — por* - capitala Republicii Cuba, este
blicii Vietnamului de sud. eforturile depuse în vederea listă R o m â n i a la 25 d c a n i " , unul din cele mai moderne oraşe din Morea Caraibilor. Peisajul
Tran Nani Trung. ministrul a- soluţionării pe cale paşnică a o r g a n i z a t e c u p r i l e j u l a n i minunat al capitalei Cubei se arm onireoiâ siluetelor albe, lu
pâiârii în Guvernul Revolu războiului din Vietnam, pre v e r s ă r i i z i l e i d e 23 A u g u s t . minoase ale unui oroţ care împresioneaiâ prin istorie şi frumu
ţionar 'Provizoriu, precum şi cum şi faptul că programul in C u a c e s t p r i l e j a lu a t r u -
Tran Buu Kîem. fost membru zece pum te. propus în acest v i n t u l M o l n a r J a n o s , a d seţe deopotrivă.
al delegaţiei F.N.E. la Confe sens de F.N.E. şi ulterior de j u n c t a l m i n i s t r u l u i c u l t u
rinţa de la Paris. Guvernul Revoluţionar Provi rii, c a r e a v o r b i t d e s p r e ,
In cadrul reuniunii, sc men zoriu s-au bucurat de o largă s e m n i f i c a ţ i a a c t u l u i d e la 23
ţionează in romuniealul dat apreciere în rindurile opiniei A u g u s t 1044. „Zond— şi-a încheiat
publicităţii de acentia O u i publice mondiale. Delegaţia I l u s i r i n d m a r i l e r e a l i z ă r i
Phong. Prezidiul C.C. al F.N.E. Guvernului Revoluţionar Pro o b ţ i n u t e d e p o p o r u l r o m â n
a examinat situaţia generală vizoriu al Republicii Vietna in t o a t e d o m e n i i l e v i e ţ i i e - programul de zbor
clin Vietnamul de sud după o mului de sud. precum sj a R.D. c o n o m . i c e şi s o c i a l - c u l t u r a
fensiva din primăvara anului Vietnam au scos în evidentă te. r e a l i z ă r i c a r e a u s c h i m
19611. precum şi evoluţia con falsitatea cererilor de „retra b a t d e o p o t r i v ă î n f ă ţ i ş a r e a MOSCOVA 13 (Agcrpres) sistemul de dirijare cu aju
vorbirilor de la Paris. gere reciprocă", precum .şi a ţ ă r ii ca şi v i a ţ a o a m e n i l o r , Agenţia TASS anunţă eă torul calculatoarelor electro
Din 1963. cînd nu fost lan propunerilor administraţiei de cc/e. d o u ă e x p o z i ţ i i s e b u staţia automată sovietică nice de bord în toate etape
sate pe scară largă acţiuni de la Saigon de a se organiza asa- c u r ă d c u n l a r g i n t e r e s în ,.Zond-7“ a aterizat joi după le zborului, exactitatea siste
r i n d u r i l e p u b l i c u l u i .
amploare împotriva forţelor 2 ise alegeri .libere" in V ie t ce şi-a îndeplinit întregul mului de orientare în funcţie
amej-icano-saigonrzr. lupta namul de sud (sub controlul In c a d r u l m a n i f e s t ă r i l o r program stabilit. Lansată In de alţi aştri. funcţionarea
F.N E. si a populaţiei sud-virt- trupelor amet ieano-saigonezel. o r g a n i z a t e in R .P B u l g a r i a . 8 august cu ajutorul unei sistemului de telemetrie de
nameze n căpătat caracterul Statele L'nile. se menţionea cu p r i l e j u l c e l e i d c - a 2 5 -a puternice rachete în direcţia la bordul navei spaţiale sis
unei ofensive generalizate, se ză In comunicat, trebuie să Lunii. ,,Zoiid-7‘‘ a înconjurat temul de protecţie a navelor
a n i v e r s ă r i a e l i b e r ă r i i
menţionează in comunicat Pe pună capăt războiului de a R o m â n i e i d e s u b j u g u l f a s la 11 august Sclena, înde cosmice împotriva radiaţiilor
de altă parte. în tonte zonele gresiune. să retragă trupele c is t. la S o f i a a f o s t i n a u g u plinind un amplu program de Si controlul dozei de radiaţii
eliberate au fost instaurate co lor si cele aliate din Vietna cercetări tehnico-ştiinţifice şi în interiorul slaţiei.
r a t a v i n e r i e x p o z i ţ i a p ic R i-
mitete revoluţionare, crea re mul de sud. să nu mai s p riji a aterizat lin la 14 august în înainte de a pătrunde în
a permis.'în 1960. constituirea ne administraţia saigoneză si r u h u r o m â n f . u c i o n G r i g o - zona dinainte stabilită pe te atmosfera Pămîntului, la o,
M a n i f e s t a r e a a a v u i
r e s c u .
Guvernului Revoluţionar Pro să peimilă populaţiei sud-viel- ritoriul Uniunii Sovietice, in comandă specială. aparatul
vizoriu al Republicii Vietna nameze să organizeze alegeri l o r din i n i ţ i a t i v a C o m i t e t u Kazahslan. la sud rle oraşul de coborî re s-a separat de
lu i b u l g a r p e n t r u p r i e t e n i e
mului de sud. în prezent re eu adevărat libere şi democra şi r e l a ţ i i c u l t u r a l e c u s t r ă Kustanai In timpul zborului staţie. După pătrunderea in
cunoscut de peste 20 de târî. tice. pentru a-sî decide ea în i n ă t a t e a şi o I h i i u n i i A r t i ş nu fost efectuate cercetări atmosferă ca urmare a in tră
Comunicatul lansează un a- t i l o r P l a s t i c i d i n R P . B u l ştiinţifice privind măsurarea rii în funcţiune a frinei aero
oel In unitate întregii popu săşi viitorul. în conformitate g a r ia . caracteristicilor fizice ale dinamice. viteza de eoborîre
laţii sud-vietnameze, pentru a cu programul în zece punrle .spaţiului cosmic. ale spaţiu a statici a scăzut de la peste
mobiliza eforturile necesare al Frontului National de E li f.a v e r n i s a j u l e x p o z i ţ i e i o u lui circumlunar. precuni şi II kilometri pe secundă la
Intensificării ofensivei pe fron berare şi a Guvernului Revo luat: r u v i n t u l i o s i f T o s k o o , fotografierea Pămîntului şi 200 nietri pc secundă La a l
tul m ilitar, politic si diploma r - i c e p r c ş e d i n t e a l C o m i t e t u a Lumi rle la distanţe d ife ri titudinea rle 7.3 kilometri a
tic. pentru a determina trupe luţionar Provizoriu al Repu lu i p e n t r u p r i e t e n i e şi r e l a te fost pus în funcţiune siste
le americane să se retragă din blicii Vietnamului de sud. ţii c u l t u r a l e c u s t r ă i n ă t a t e a . Scopul lansării lui ,,Zond-7" mul de paraşute, iar cu puţin
;>ro/. U z u n o v b e c i k o v . p r e a fost rle a verifica şi per finip înainte de aterizare au
ş e d i n t e l e U n i u n i i a r t i ş t i l o r fecţiona sistemele de bord. a
p l a s t i c i b u l g a r i , p r e c u m şi gregatele .şi construcţia com fost. declanşate motoarele de
)> icto ru l r u m â n G h e n r g h e plexului rachetei cosmice. aterizare lină
l o n c s c u .
Dezbaterile din Con Cu p r i l e j u l a n i v e r s ă r i i a
25 d e n n i de. Ia e l i b e r a r e a R.F, A GERMANIEI
R o m â n i e i d e s u d j u g u l f a s
siliul de Securitate cist'. n m .b a s a d o R e p u b l ic ii. Campania electorală începe sub sem
S o c i a l i s t e R o m â n ia , d m R o
m a a d ă r u i t „ B i b l i o t e c i i i n
t e r n a ţ i o n a l e a tineretului nul divergenţelor
din R o m a " , ir? nurne/e C o -
C onsiliul de Securitate s-a în tru n it joi scara pcnlru a m i l e t u l u i d e S ta l p e n t r u
continua dezbaterile in legătură cu plingerea Libanului îm C u l t u r ă şi A r t a . un s e t (le BONN 13 (Agcrpres). In tată de creşiin-democraţi, ca
potriva vio lă rii spaţiului aerian libanez de către avja(ia is- c ă r ţ i şi p u b U c a / i i r o m â n e ş t i R F. a Germaniei, campania pînâ acum. sau de soc ia!-de
mocraţi De ei va depinde, de
racliană şi a plingerii israeliene îm potriva atacurilor orga d e s p r e c o p i l şi t i n e r e t . electorală începe sub semnul asemenea, dacă li bei-demo
nizaţiilo r palestiniene aflate pe teritoriu) libanez. Au luat D i r e c t o r u l b i b l i o t e c i i a divergentelor din sinul gu craţii din actuala opoziţie
ru v in tn l reprezentanţii S.U.A., Senegalului şi R.P Ungare. m u l ţ u m i t c ă l d u r o s r e p r e vernului şi partidelor de coa vor ieşi întăriţi sau slăbiţi si
liţie creştin-dcmocrat si
so-
V o rb ito rii au subliniat necesitatea- î-nert-ăriT actelor de vio z e n t a n ţ i l o r a m b a s o d e i r o m a dacă naţionul-democraţii de
cial-democrat in problema re
lenţă şi a represaliilor, pcnlru ca eforturile pentru obţine n e p e n t r u a c e s t d a r şi a evaluării mărcii Alegătorii extremă dreaptă vor putea
rea păcii să poată fi încununate de succes. t r a n s m i s f e l i c i t ă r i p o p o r u vest-germani se vor pronunţa realiza cele 3 procente din
★ lu i român. asupra configuraţiei celui voturi care să le îngăduie re
NFAV YORK 15 (Agcrpres). Consiliul de Sccuritalc şi-a do-al şaselea Bundestag pe prezentarea in Bundestag
continuat vineri după-amiază dezbaterile in legătură cu In c a p i t a l a m o n g o l ă a a ste sase sâptămîni. la 23 sep Potrivit pronosticurilor, po
plingerea Libanului îm potriva vio lă rii spaţiului său aerian v u t l o c u n s p e c t a c o l d e g a ziţia creştin-democraţilor osie
dc către aviaţia isracliană şi plingerea isracliană îm po tri lă s u s ţ i n u t (le a n s a m b l u l d e tembrie Potrivii constatărilor expusă unor oarecare riscuri
instituţiilor de sondare a opi
va atacurilor organizaţiilor palestiniene aflate pc teritoriul m u z i c ă p o p u l a r ă „ B a r b u niei publice, din cei 33,6 m i In alegerile precedente U.C.D
libanez. l . ă u l o n r . m a n i f e s t a r e o r g a putea sconta Intr-o mai mare
Au luat cu vin lu l reprezentanţii M arii B ritanii, F inlan n i z a tă c u p r i l e j u l c e l e i d e a lioane cetăţeni cu drept de măsură pe voturile m ajorită
dei. Libanului şi Israelului. 25-a• a n i v e r s ă r i , a z i l e i d e 23 vot. 70 la sută au şi hotărît ţii celor cate cu 4 sau 6 săp-
cărui partid să-i acorde vo
Preşedintele pe luna în curs al C onsiliului de Securita A u g u s t . I.o s p e c t a c o l au a- tul. Circa 10 la sută urmează tâmîni înainte de aiogerî e
te. reprezentantul spaniol, laim c de Pinics. a anunţat că sislai Ba mda rin. D u g h c n u - să se abţină, iar 20 la sută. rau încă nehoturiţi De dala
o nouă reuniune va avea loc luni la ora 19.00 (GMT). Po r e n , v i c e p r e ş e d i n t e a l C o n aproximativ R milioane, sînt aceasta. experţii denioscopi
triv it agenţiilor de presă, această liotârire a fost luată s i l i u l u i d e M i n i ş t r i, S o n d a încă nehotârîţi. In lupta din nu mai au certitudinea că se
pentru a da posibilitatea m em brilor C onsiliului de Secu ţii n S o s o r b a r a m . m i n i s t r u l tre cele două partide de coa va întîmpla Ia fel. Social-
ritate să sc consulte in vederea adoptării unei rezoluţii. c u l t u r i i. ambasadori şi î n liţie. ţinta o va constitui deci democratii. care în ultimele l
s ă r c i n a ţ i i c u o f a c e r i a c r e d i cîşligarea acestor opt m ilio a alegeri pentru Bundestag s-au
ta ţi la U l a n B a l o r , f u n c ţ i o ne de alegători, care urmează aflat în opoziţie .şi care par-
n a r i s u p e r i o r i d i n M i n i s t e să hotărască viitoarea conste licipă în guvern, ar avea san-
r u l A f a c e r i l o r E x t e r n e , o a laţie politică si anunic dacă sa de a beneficia Intr-o mă
m en i. d e c u l t u r ă şi a r tă . A în Bundestag fracţiunea cea sură mult mai mare de votu
f o s t d e f a t ă M i r c e a G c o r g e s - mai puternică va fi reprezen rile celor nehoturiţi.
c u . î n s ă r c i n a t c u a f a c e r i
a d - i n l e r i m al R e p u b l i c i i
S o c i a l i s t e R o m â n i a in R e Declaraţiile primului ministru
p u b l i c a P o p u l a r ă M o n g o l ă .
In c a d r u l a c ţ i u n i l o r p r i al Indiei
l e j u i t e d e s ă r b ă t o r i r e a r e l e i
d e - a 25 a a n i v e r s ă r i a e l i b e
r ă r i i R o m â n i e i d e s u b j u D E LIII 13 (Agcrpres) — Exprimind speranţa că po
g u l f a s c i s t. la B a g d a d a a Cu prilejul aniversării a 22 de porul indian va reuşi să de
v u t lo r , s u b p a t r o n a j u l A s o ani de la proclamarea inde păşească greutăţile pe care le
ciaţ.iei a r t i ş t i l o r i r a k i e n i , o pendenţei Indiei, in capitala întîmpînă în dezvoltarea sa
s e a r ă c u l t u r a l ă r o m â n e a s c ă . ţării. Deliii, a avut loc un mi social-cconomieâ si să realize
C u a c e a s t ă n t 'a z i e, a t a ş a t u l ling la care n luat cuvîntul ze ţelurile pe caic
c u l t u r a l r o m â n . I o n P o n e s - premierul Indira Gandhi.
e u . a rorln'f. d e s p r e „ V i a t a Subliniind necesitatea unor
culturală în R o m â n i a " . A u r forturi sporite in vederea ri
f o s t p r e z e n t a t ' ' o s e r i e d e dicârii nivelului de trai al
d i o p o z i l i v e . şi f i l m e despre poporului, pentru realizarea
arta şi. p i c t u r a c o n t e m p o r a unor noi transformări soeial-
nă r o m â n ă . A u p a r t i c i p a t ccononiicc. primul ministru s-a
o a m e n i , d ? c u l t u r ă şi a r tă . referit in acest sens la recen
z ia r iş ti ta etatizare a principalelor
D p asemenea, în sa la c l u bănci particulare din ţară A-
b u l u i o r j i ş t i l n r p l a s t i c i d in ccasiă măsură, a relevat Indi-
B a g d a d , o f o s t n r o a iv z r R ă ra Candln. se bucură de un
e x p o z i ţ i a „ C u i ‘.n ra d e m a s ă larg sprijin in rindul maselor
în R e p u b l i c a S o c i a l i s tă întrucît ea vizează interesele
R o m â n i a " . majorităţii covîişitoare a po
porului.
Agravarea situaţiei din I r
landa de nord face obiectul
Situaţia din Irlanda de nord unor largi comentarii în presa
ziarul
occidentală.
Pentru
francez „L ’A urore” . „acest
război religios are înainte de
toate un caracter politic şi so
se agravează cial Dacă populaţia catolică
ar fi putut. în timpul alegeri
lor. să -şî depună buletinele în
BEI.FAST iâ (Agcrpres). — ne cărora manifestanţii, ca He trebuii să fie evacuate. Oraşul urne — apreciază ziarul — lu
Irlanda dc nord a cunoscut obicei, le-au dai foc. O ade Newry a fost şî el teatrul unor crurile s-ar fi putut aranin.
o nouă noapte sîngeroasă. B i vărată canonadă a fost de ciocniri violente între m ani Dar asta nu s-a întîmplat. De
lanţul incidentelor este dram a rlanşată la lim ita cartierelor festanţii catolici şi forţele de aceea problema este gravă".
tic : în mod neoficial au fost Shankil) Road (protestant) şi poliţie. La rindul -său. „Le Figaro”
ununţaţi IC morţi şi J21 răniţi, Falls Road (catolic), unde, du Observatorii politici apre constată că „cel cle-al treilea
dintre care 42 cu focuri de a r lia cum afirmă martori ocu ciază eâ schimburile dc focuri interlocutor nl acestei crize,
me Unul dintre cei cinci lari. au fost auzite rafale de din noaptea de joi spre vineri guvernul de la Belfast. este
morţi — toii civili — este un puşti mitraliere. Potrivit pro risră să exacerbeze pasiunile depăşit cir situaţie şi nu mai
copil dc 9 ani. In rindurile priei lor mărturisiri, poliţiştii în Irlanda de nord. La Belfast, arc nici autoritatea, nici m ij
forţelor de ordine au fost 16 au deschis focul pentru a se deputatul laburist Paddy Oe- loacele necesare pentru «i re
de
stabili ordinea". Râmnic
răniţi. degaja si pentru a dispersa pe vlin din circumscripţia cato
manîfcslanţii rare au aruncat văzut — conchide ziarul —
Puţin înainte de miezul nop lică Falls a protestat pe lin dară holârîrile premierului
ţii. adevărate Jupte de stradă asupra lor o ploaie de sticle gă şeful poliţiei împotriva a VVjlcnn vizează în med exclu
au izbucnit în mai multe ora cu lichid inflamabil. Unul ceea re el a numii J iru rile Iară siv vă stabilească n perdea de
şe din tară. Incidentele cele dintre vehiculele blindate ale discriminare ale poliţiştilor si trupe în lrr manifestanţi sau
mai violente s-au înregistrat U politici a fost avariat dc bom rezerviştilor". Frank Gogartv, dară guvernul laburist este
ITelfnst. unde poliţia a făcut be incendiare. preşedintele Asociaţiei drep hotărît să deschidă dosarul
uz de arme automate si care La Armagh. unde ciocnirile turilor civile pentru Irlanda irlandez şî să analizeze toate
blindate pentru a dispersa au avut. dc asemenea, un ca de nord. a declarat eâ col pu aspectele economice, sociale şi
grupurile de catolici si protes racter violent, un civil a fost ţin două dintre victimele-din naţionale, aşa m m o doresc.,
tanţi ce sc încăierau Străzile ucis o uzină textilă incen noaptea trecută au fost omn- fără Îndoială, protestatarii ca
au fost baricadate cu camioa diată şi mai multe fam ilii au nte din vina poliţiei. tolici".