Page 85 - Drumul_socialismului_1969_08
P. 85
'PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
Anul XXI
Nr. 4553
Vineri
22 august
1969
4 PAGINI, 30 BANI
Adeziune unanimă ia marile
decizii ale Congresului X
® Ieri, a avut loc la Deva sesiunea festiva a Consiliului
popular judeţean.
• Entuziaste adunări în unităţile economice ale judeţului
prilejuite de împlinirea unui sfert de veac de la eliberare.
Tnlr n atm osferă (In p u te r C o n siliu lu i popular judeţean, g ra m u lu i în flo ririi patriei,.
nică efervescenţă politică. r|o a prezentat o am plă expune Aceleaşi sentim ente. în ă l
entuziasm am plu, vib ra n t şi re. in care a relevat însem nă ţătoare. aceleaşi năzuinţe
adeziune deplină faţă de în tatea a ctu lui istoric de acum fie rb in ţi le-au încercat si
treaga p o litică in te rnă şi e x două decenii şi jum ătate, m a p a rtic ip a n ţii la ad un ările fes
ternă a p a rtid u lu i, faţă de îs rile în fă p tu iri o b ţinu te dc po tive de la C. S. Hunedoara.
toricclc h o tâ riri ale C ongre porul nostru, sub conducerea C entrala term oelectrică M in
sului al X -lea. iert a avu i Io' 1 p a rtid u lu i, in opera de e d i tia. F.C. O râstie, U.V. Călan.
la Deva. sesiunea festivă a ficare a solicitaţii socialiste, E.M. U rica n i şi din alte u n i
C o n siliu lu i popular judeţean, sentim entele de deosebită sa tă ţi în cadrul cărora au făcut
iar in p rin cip a le le în tre p rin tisfacţie. m in d rie pa triotică şi expuneri m em bri ai b iro u lu i
deri şi pc şantiere. adunări încredere pe ra re Ic trezesc în C o m ite tu lu i judeţean de p a r
consacrate îm p lin irii unui pă in im ile po po rulu i. a!c oam e tid, ai C o m ite tu lu i executiv
tra r (le veac (Ic la eliberarea n ilo r m un cii hunedoreni a- til C o n s iliu lu i popular ju d e Stâpin pe soarta sa.
pa triei noastre de sub ju g u l ecstr rem arcabile îm p lin iri. ţean. cadre cu m unci de răs
i; fascist Congresul al X-Iea al P a rti pundere
<< La sesiune, pe lingă depu d u lu i Com unist Român a dat In încheierea sesiunii şi a
taţi. au p a rticip a t m em b rii noi dim en siun i acestor se n ti a d u n ă rilo r festive au fost pre
b iro u lu i C o m itetului judeţean mente. a în tă rit şi m ai m u lt zentate bogate program e a r 0 11 N
de p a rtid , a ctivişti de partid încrederea po po rulu i în p re tistice. consacrate a n ive rsă rii
pre şed inţii c o n s iliilo r popu zentul demn şi v iito ru l său V n p ă tra r dc veac din is
lare m unicipale, orăşeneşti lum inos, a spo rit aureola m a toria R om âniei Toate m a n i
şi com unale, cadre cu m unci rii sărbători naţionale. festările consacrate acestui c- Stindardul patriei
de răspundere în orga Aşa cum s-au m anifestat si venim ent m em orabil, sim bo
n iza ţiile de masă si in s titu ţii, în zilele Congresului, p a rtic i lic. reprezintă în u ltim ă in
conducători ai în tre p rin d e ri p a n ţii la sesiunea festivă. stanţă expresia vie a se n ti
lor. fru n ta ş i în producţie din Inţî oam enii m un cii hunedo- m entelor pe care le n u trin v
u n ită ţile economice şi ag ri rrn ; înconjoară cu n e ţă rm u pentru ceea c e reprezintă des O r q a l i m ţ n t h i i a <lucc p in ă A s t ă z i , c î n d p r i v i m d r a
cultură. rită dragoste conducerea tin u l fie că ru i cetăţean al Re la n o i c r e z u l s e c u l a r al s t r ă p e l u l b i r u i t o r a l tă r ii, U
In cadrul sesiunii, tovarăşul p a rtid u lu i, pe secretarul său p u b lic ii ; adeziunea ţâ rii la b u n i l o r a d o r m i ţ i în q lia v e d e m î n ă l ţ a t p e c e l m a i
foachim Moga, m em bru al general. tovarăşul N irola e m a rile decizii ale C ongresului s t r o p i t ă c u s i n q e şi s u d o a r e d e s u s c a t a r q a l t r ă ir ii s a l e
C C al P C R . prim -secretar Ceauşescu şi au făcut Icgâ- al X -lca. pe care avem sen j i n r h i n t c . V r e r e a l o r u - a p u s e c u l a r e . P e f a l d u r i l e lu i
al C o m itetului judeţean H u m în tu l solemn sâ-si m o b iliz e tim e n tu l le gitim că le-am iu ţ fi î n v i n s a d e - a htnqul. is v ă l u r i l e d c m î n q i i c r c a d u l
nedoara al P C R .. preşedin ze ţoate fo rţe le pentru trans semnat fiecare in parte Cu t o r i e i d e z b u c i u m şi opre c e a v i n i u l u i c o b o a r ă o c u
tele C o m ite tu lu i exe cutiv al punerea în via ţă a pro faptele noastre. lişti. C rezu l, l o r a f o s i li n u n ă d c a r q m t . C u n u n a ,
b e r t a t e a . Ţ e l u l l o r a j o s t ţării, s o c i a l i s t e , ce-şi. s ă r b ă
n e a t i m a r e a . P e s t e ţa r a d r a - t o r e ş t e u n p ă t r a r d c s e c o l
ftâ să filfiie. in a tH e r c a b r a d e l i b e r t a t e d e p l i n ă .
z i l o r d i n ' m u v i i . (!■ h o l d e i - P r i v i m d r a p e l u l s f i n t şi
Poporul nostru, de 20 mîlioonej se oflâ în ojunul ce d i n c im ţi ii. s i m b o l u l e x i s d i n a d i n c u l p ă m i n t u l u i r ă z
lei moi mori sărbători noţionole : oniversoreo împlinirii t e n t e i n o a s t r e s l o b o d e : T r i b a t e p i n ă la u o i o r q a l i m -
unui polior de veac de la acel glorios 23 August 1944, c o l o r u l . A c e s t a a f o s t j ttr ă - ţiu lu i, r o s t i n d c r e z u l s t r ă
cînd. Io chemoreo şi sub conducerea Portidului Comunist m i n t u l , l e q ă m i n t u l l o r ! b u n i l o r : L i b e r t a t e . C r e z i m -
Român, o înfăptuit un oct de cruciolă însemnotote isto A r c u l şi s â q e a t a . a p o i , ţilinit in zi d c A u g u s t 23.
rico - eliberarea de sub jugul fascist - , porticipînri în A U G U S T q h in a q n . s c u t u l şi s a b i a a n A l ă t u r i d c tin e , s t i n d a r d
continuare cu întregul potenţial material şi uman, alături t r e c u t d i n m i n a b u n i c i l o r in b i r u i t o r filfiie. s t e a g u l p a r
de Uniunea Sovietico şi celelalte state ale coaliţiei anti c e a a taf.il.nr. a p o i a f i ilo r . tid u lu i, ruţit d i n t r u p u l tău
hitleriste, la salvarea popoarelor Europei de robia nazis T i m p u l d u c e a , c u c i je rtfe . p e n t r u a - f i a s i q u r a l i b e r t a
i
tă. August e-o-mplinire a viselor străbune Sub ea rodeşte ţara şi se rîdicâ-n soare d a r c rezu l, s f i n t a l l i b e r t ă ţ i i t e a . f i i n ţ a , f e r i c i r e a , v i i t o
Cele două decenii şî jumătate care s au scurs de Io Cetăţile de stele, minunile de piatră. n - a ţ m i u i fi în c ă t u ş a t . P o ru l I n q e m ă n a r e a v o a s t r ă
aceo memorobilă dotă, despărţitoare între două orindu- Strivite sub copite şi trase crunt pe roată ; porul. a c e s t u i p ă m in t. s -a o s f i n ţ i t c r e z u l de. veacuri.
iri, constituie perioada cea moi eroică, ceo moi bogată Prezentul vis nu-ncape în cintece pe strune, ridica t, să z d r o b e a s c ă o p r e al. a c e s t u i p o p o r , a s i q u r i n -
in fapte şi împliniri din întreogo istorie zbuciumată a August e-o izbucnire de tinere elanuri, s o r u l c u f o r f e p * c a r e n u l d u - i i n t r - o c l a p ă d c n u m a i
românilor Fiecare on, fiecare etapă din acest scurt răs Ci imnul ce se-nalţă e patria mea toată. Oricare gînd e-o culme, oricare braţ e-un faur ; le b ă n u i a n i m e n i . 2.7 d e a n i îm p lin ir i, p e c a r e
timp ou fost trăite din plin, au solicitat mobilizoreo tu S e a p r o p i e î m p l i n i r e a li istoria o m e n i r i i e r a o b i ş n u
turor energiilor constructive ale poporului pentru a reface Izbinzile de miine se pîrguiesc în lanuri, nei. j u m ă t ă ţ i d c v e a c d e ită să Ic î n s c r i e in s e c o l e .
ceea ce o distrus războiul, o pune temelii noii societăţi şi August e stea de veghe aprînsâ-n piscul ţârii 1 Azi chipul ţârii poartă nimb viitor de aur I c i n d d in f i i n ţ a v i e şi c u r a tu A s t ă z i , ţ i o p o r u l d c 20 d e
a înălţa edificiul sociolismului la amploarea de astăzi. a n e a m u l u i r o m â n e s c s - a ?<î- m i l i o a n e , î n f ă p t u i t o r şi
Se vede dintr-o parte a lumii-n cealaltă ;
Ne aducem aminte cu deosebită veneraţie de omi August este triumful nemuritor, fierbinte, m i s l i t c e l m a i f a l n i c s t e j a r părţa.ş la s ă r b ă t o a r e a l i b e r
'44 şi '45 cind, lo chemarea Partidului Comunist Român, Un braţ arată codri, alt braţ oglinda mării, c c n c r e s c u t pe acest p ă tăţii s f i n t e d c im s f e r t d c
clasa muncitoare, ţărănimea ou răspuns cn un singur om Iar fruntea-i năzuieşte spre zarea cea mai 'naltă. Scris de partid pe steaguri cu trei culori măreţe, m i n t : P a r t i d u l C o m u n i s t . v e a c . e c u î n ţ e l e p c i u n e a
dind tot ceea ce era necesar şi posibil pentru front, pen însufleţind urcuşul şi zborul înainte I f ă d ă c i n i l c s a l e u rioşe. a n m inţii, ş; p u t e r e a b r o f e l o r
tru victorie, cînd ostaşii români s-ou acoperit de nepieri î m b r ă ţ i ş a i î n t r e a q a q l i e s t r ă s u b f i l f i i r r a v o a s t r ă , p r i n d e
toare glorie în lupta pentru eliberarea pămintului sacru Spre tot mai ‘nalte piscuri de vis şi frumuseţe I b u n ă . b r a ţ u l s ă u d e o ţ e l a p e c h i p u l p a t r i e i i u b i t e c u
ol potriei, ol Ungariei Şi Cehoslovaciei, August e o lumină atotcuprinzătoare, d e v e n i t p u r t ă t o r u l c e l m a i n u n a d e a r q i n t a b i r u i n ţ e
Au urmat apoi anii muncii încordote de refacere o Ţişnîtâ din adinca şi româneasca vatră ; TRAIAN FILIMON n e î n f r i c a t a l c e l o r d o u ă l o r s o c i a l i s t e ,
s t e a g u r i s c u m p e p o p o r u l u i
economiei naţionale, de trecere, din mers. lo revoluţia so
n o s t r u : r o ş u şi t r i c o l o r . GH. I. NEGREA
cialistă. In răbojul ocestor oni rămin incrustaţi cu litere
de aur 1947, onul proclomârii Republicii şi 1948, cînd s-o
creat partidul unic al clasei muncitoare, iar poporul o
devenit stopinul tuturor bogăţiilor pe care le-o creat.
Semnificaţii profunde au toţi anii care i-om trăit în Solemnitatea înmînării unor
continuare, cei de Io începutul timid de planificare a dez I
voltării economiei naţionale, cei oi primului şi oi celui I n iîm p in â m cea dc-a
de-ol doilea cincinal, cei ai deceniului contemporan. Ei i 25-a aniversare a e li
b e rării in p lin a vîn t
ou marcat cele mai profunde transformări sociol-politice ordine şi medalii ale Republicii creator. în s u fle ţiţi dc hotă-
din istoria societăţii româneşti, împlinirea idealurilor de I
u rile celui de-al X -lea
emancipare socială, de bunăstare matenolă şi spirituală I Congres al P.C.R A firm a
o oamenilor muncii. In aceşti oni o fost lichidată pentru rea Rom âniei pe lâ rim in
totdeauna exploatarea omului de către om, socialismul Socialiste România I tern a ţio n a l in acest sfe rt de
o triumfat definitiv pe pămîntul polnei noastre. Din mi- I veac poate fi cu deplin te
ţiativo şi sub conducerea partidului, s-a desfăşurot larg mei com parată cu succese
şi amplu procesul de industrializare socialistă, ou fost le ii, în sala de fe s tiv ită ţi a bru al C C . al P.C.R., p rim - C uibac, lo a n M . D a v id , Ni- I le repurtate în îna intare a
osezote pe boze socioliste relaţiile de muncă şî de viaţă C o n siliu lu i po pu lar judeţean secretar al C o m ite tu lu i ju d e c u la i N. D a n ilâ , C o n s ta n tin I. I ei spre socialism . Există o
Io sote, involămintul, ştiinţa şi cultura s-ou situat in frun- a a v u t loc solem nitatea înm î- ţean de p a rtid , preşedintele Dâscâlcscu, M ih a i M . D inu, I
leo progresului general al societăţii. Pentru primo dotă in n â iii unor ord in e şi m edalii C o m ite tu lu i executiv a l Con B e n ia m in L a d is la u F chcr,
istorie, regimul socialist a înfăptuit deplina egalitate eco ale R e p u b licii S ocialiste Rom â s iliu lu i popular judeţean H u A ro n I. Fiea, D u m it r u I. M o I
nomică, socială şi politică între poporul român şi naţio nia. La solem nitate au p a rti nedoara. care a fe lic ita t pe ca. R o m u lu s A. G oţ. M ih a i I. I
nalităţile conlocuitoare, frăţia lor în lupta pentru înflori cipat m e m b rii b iro u lu i C om i cei decoraţi, în num ele C om i G rig o rc . H o r lc n z ia I. Ilâ lâ la i, POLITICA EXTER
rea patriei comune. te tu lu i judeţean de p a rtid, ai te tu lu i C entral al P a rtid u lu i Io n e l T. Ila n ta , V ir s il A. H a l I
Muncitorii, ţăranii, intelectualii, celelolte categorii C o m ite tu lu i executiv al Con C om unist Român, al C o n s iliu fa lu d i, A le x a n d r u P. lo ja , T ra -
de oamem ai muncii ou deplinul temei să se mindreoscci s iliu lu i popu lar judeţean, a cti lui de Stat, personal al to v a ian T . lo n u ţ, lo a n C. Jurca, I NA A ROMÂNIEI
v iş ti de p a rtid şi de stat, re răşu lu i N icolae Ceauşescu, G ra ţia n C. Ju rc a , C o n s ta n tin I
prezentanţi ai o rg a n iz a ţiilo r precum si în num ele C o m ite C. M a ra c u . J u ja T. M a ria n .
de masă şi obşteşti. în a lte le tu lu i judeţean de p a rtid . A u r e l N. M a riş , A r o n A. M c- I expresie a in
P rin Decret al C o n siliu lu i drea, D a tn ia n I. M u n lc a n u ,
Acesleo au losţ înălţate pentru siderurgicii. d is tin c ţii au fost înm înate de I
de S lat, au fost con ferite 54 M in îc ă I. Ncagoc, P e tru P.
tovarăşul Io a c h im Moga, mem* de ordine. O n n in d c a n , T e o d o r A. Pag. i tereselor popo
O R D I N U L « S T E A U A R E A r o n A . P arau, N ic o la e V. B
P U B L I C I I S O C I A L I S T E P ir v u , lo a n N. Popa, G h c o r
R O M A N I A " clasa a V-a, to ghc I. Popcscu, L u d o v ic L. i rului şi
v a ră ş ilo r : C o rn e l T. A rm e a n . Rcpasi. lo s if I. Roşea, lo a n I. l
In cronica re m a rcab ile lor tone de otel. 3 255 tone de Sindca. A lc x 'a n d ru T. S ta n ciu .
fapte de muncă ale co le cti lam inate fin ite . La m ina Lu- G h c o rg h c C. C o jo c a ru , Ş tefan Iu lia n N. Suciu. V ir g in ia T. socialismului
velor m uncitoreşti din ju ABNEGAŢIE Şl DĂRUIRE peni, colectiv care dom ină N. Cornea, lo a n N. G h în ca. T anasa, A u r e l E. Ţ ib c a , M i
C o rn c lltt C. M a ix n e r . G h c o r
deţul nostru. în s fe rtu l do întrecerea tu tu ro r m in e rilo r ghc Şt. M ate i. N ic o la c I. M u n - ha i M . V a id a . Ia co b A. Vcsa.
veac dc pasionantă luptă R cm u s G h. V în d u ţ,
din V alea J iu lu i, vo lu m u l toiu, R cm u s V. Pâţan, M irc c a
pentru progresul econom ic
produ cţiei de cărbune extras Gh. Penescu. N ic o la c G. Rus, O R D I N U L „ M E R I T U L M I legătură d ia le c tic i insepa
al pa triei, anul acesta îâ m î- peste plan întrece 36 000 lo a n Z. U n g u r. L I T A R " clasa a Il-a , t o v a ră i ra b ilă in tre e fo rtu rile pen
ne înscris ca o adevărată c- putere în acest an h o tA n lo r 9B.G m ilioa ne Ici la produc te fin ite pline, 2 300 mc de de tone. R ezultate pe ş u lu i G h c o rg h c N, G rig o rc . i tru ed ifica rea so cia lism u lu i
tapă a h ă rn icie i, entuzias al a ctu a lu lu i cincinal, înscri ţia globală in d u stria lă — cherestea şi alte produse. aceeaşi măsură înregistrează O R D I N U L .23 A U G U S T " , De asemenea, p rin Decret al in Rom ânia şi lu p ta pen
m ului si d ă ru irii în muncă. ind in cartea de onoare a spor o b ţin u t in to ta lita te pc Valoarea acestor re a liză ri clasa a V-a to v a ră ş ilo r : A n i tru prom ov'aiea cauzei, ge
în trece rii succese de p re sti m in e rii din Poiana Ruscâi, tal C. Ilia . A n t o n ia B. P ctric , C o n s iliu lu i de Stat, num eroşi
Marea întrecere închinată seama creşterii p ro d u c tiv ită de prestigiu s-a a m p lific a t co le ctivu l fo re s tie rilo r de la lo a n P. R acinschi, lo a n R. B a m u n cito ri, in g in e ri $i te h n i i nerale a socialism ului, păcii
C ongresului al X -le a al giu in toate com partim ente ţii m un cii — de 129 m ilio a necontenit in zilele desfăşu O răştie şi lu c ră to rii de la dea. G h c ra s im Gh. C iuccan. cieni. fru n ta şi în întrecerea si progresului social. Făcind
p a rtid u lu i şi a a n ive rsă rii ce le economiei. Etapa încheia ne lei la producţia m arfă ră rii lu c ră rilo r r isto ricu lu i In tre p rin d e i ea ,.M a rm u ra “ V io r c l P. Irin c a , M a g d a lc n a P. socialistă, a c tiv iş ti de p a rtid , l b ila n ţu l re a liz ă rilo r de pî-
lo r *23 de ani de la e lib e ra tă după prim ele 7 lu n i de vînd utâ şi încasată şi 73 m i Congres al X -lea cînd. în Sim erin. precum şi construc M itro fa n , P e tru I. N u ţa , N i- de stat şi ai o rg a n iz a ţiilo r dc a nâ acum şi trasînd perspec
rea Rom âniei de sub jugul muncă, al cărei b ila n ţ a fost lioane lei be ne ficii s u p li în tre p rin d e rile şi pe şantie to rii de pc toate şantierele coleta I. Popa, F in îl V. Radio. masă şi obşteşti, au fost de tiva v iito rilo r ani, C ongre
fascist a declanşat nebănui- consacrat Congresului p a rti m entare S înt binecunoscute rele din ca d ru l ju d e ţu lu i co care raportează realizarea a C o n s ta n tin I. Radu. A n to n A. coraţi cu „M ed alia M u n c ii" şi I sul p a rtid u lu i a c o n s titu it
le reso rtu ri in d iv id u a le şi du lu i. situează colectivele pentru re a liz ă rile lor colec tele en tuzia sm ulu i în m un peste 65 la sută din plan ul Râccanu, lo a n V. Rusan. M i r cu „M ed alia a 25-a aniversare i totodată o a firm a re a una
colective, n reconsiderat şi de m un citori, in g in e ri şi teh tive le s id e ru rg iş lilo r hune- că au crescut im presionant. anual de in ve stiţii. cca N. Valea, N ic o la c I. V ita , a e lib e ră rii P a trie i". n im ită ţii s p rijin u lu i acordat
am plificat, potentele de crea- nicieni din în tre p rin d e rile şi doreni, ale m in e rilo r din V a D rept dovadă stau re zu ltate B p o litic ii in te rne şi externe a
de pe şantierele de construc Păşind p rin faţa trib u n e N icolac N. Z uvo îa n . In num ele celor distin şi, au
'ie şi productive, dind noi lea J iu lu i şi clin Poiana Rus- le net superioare o b ţin u te în lo r cu grafice şi panouri în adresat calde m u lţu m iri p a rti I p a rtid u lu i si sta tu lu i.
im p u lsu ri d in a m icii ascen ţii din ju d e ţu l Hunedoara în căi. ale fo re stie rilo r de la fiecare zi. din această lună, cărcate de sem n ifica ţia rea O R D I N U L M U N C I I clasa a d u lu i. conducerii sale. prof. B uccesele rem arcabile
dente a tu tu ro r in d ic a to rilo r rîn d u l ju d e ţe lo r fruntaşe ale Deva şi Orăştie. ale lu cră to în toate secţiile şi la toate liz ă rilo r o b ţin u te pină acum 111 - a to v a ră ş ilo r : Ion I. A le M ircea Valea, d ire cto ru l M u B S ale p o litic ii externe a
economici. ţă rii în în d eplinirea exem rilo r din celelalte ra m u ri in agregatele de bază ale in x a n d ru . lo a n A. Baba. A n a G.
plară a p re ved erilor p la n u d u striale ale ju d e ţu lu i, care în întrecere, colectivele din Ralaşfi. lo a n T Beleau. lo a n zeului judeţean, si m a istru l R e pu blicii Socialiste
Conştiente de înaltele res lu i de stat şi angajam entelor au fu rn iz a t în plus econom i d u striei ju d e ţu lu i. Tn m arele ju d e ţu l nostru demonstrează I. B e rin d c i. lo a n V. «Biriş. T it i B ranişteanu de la I.C S I I . I Rom ânia, creşterea conside
p o n sa b ilită ţi ce le revin pen pe acest an. com binat hunedorenn. p rim e iio tâ rire a de a fi m ereu în care s-au angajat să-şi pună B ra b ilă a ro lu lu i si p re sti
tru înfă p tu ire a sa rcin ilo r e ei naţionale 50 200 tone de p rim e le rîn d u ri ale lu ptei T ifî F. B ra n iş tc a n u . lo a n A. întreaga lo r putere dc m uncă g iu lu i ţâ rii noastre consti-
C o n trib u ţia H unedoarei la cărbune. *1 000 de tone dc fie r le 20 de zile din luna august
conom ice trasat? de partid, pe ntru în d e p lin ire a neabătu Bolcscu. N ic o la c I. B o ld u ra . în slu jba în fă p tu irii m ăre ţu lu i I Z. FIOREA
în flo rire a economică a p a tri în m inereu m arfă. 2(î 000 to se măsoară în ca n tită ţi de
colectivele din in d u stria Im- ei se concretizează în aceas ne fontă. 1B f)0f) dc tone de m etal peste plan care însu tă a m ă re ţu lu i program eco lo a n I. Bor/.a. lo a n R. B ucii- program de în flo rire a scum I
ncdorcanâ s-au a firm a t cu tă perioadă In depăşiri de oţel, 5 000 de tone de la m in a nom ic trasat de Congresul al rcşlcnn. lo a n Gh. C io rn ei. A- pei noastre p a irii, s ta b ilit la
I mează 1222 tone de Icnită, 700 X -lea al pari ici ului. I c x a n d m T eo d o r Şt. C h ira . cel dc-al X -le a Congres al I CPNTWUJUTi* HG. « «-•).
C o n s ta n tin V . C h irîlă , U ie I. p a rtid u lu i. I
t__________________________