Page 85 - Drumul_socialismului_1969_08
P. 85

'PROLETARI  DIN  TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
               Anul  XXI

               Nr.  4553




                 Vineri


               22  august


                   1969


                4  PAGINI,  30  BANI







                                                                                                     Adeziune unanimă  ia  marile



                                                                                                         decizii  ale Congresului  X






                                                                                                                  ®  Ieri,  a  avut  loc  la  Deva  sesiunea  festiva  a  Consiliului
                                                                                                          popular  judeţean.
                                                                                                                 •  Entuziaste  adunări  în  unităţile  economice  ale  judeţului
                                                                                                          prilejuite  de  împlinirea  unui  sfert  de  veac  de  la  eliberare.


                                                                                                     Tnlr  n  atm osferă  (In  p u te r­  C o n siliu lu i  popular  judeţean,   g ra m u lu i   în flo ririi   patriei,.
                                                                                                   nică  efervescenţă  politică.  r|o   a  prezentat  o  am plă  expune­  Aceleaşi  sentim ente.   în ă l­
                                                                                                   entuziasm   am plu,  vib ra n t  şi   re.  in  care  a  relevat  însem nă­  ţătoare.   aceleaşi   năzuinţe
                                                                                                   adeziune  deplină  faţă  de  în ­  tatea  a ctu lui  istoric  de  acum   fie rb in ţi   le-au   încercat  si
                                                                                                   treaga  p o litică  in te rnă  şi  e x­  două  decenii  şi  jum ătate,  m a­  p a rtic ip a n ţii  la  ad un ările  fes­
                                                                                                   ternă  a  p a rtid u lu i,  faţă  de  îs   rile   în fă p tu iri  o b ţinu te  dc  po­  tive  de  la  C.  S.  Hunedoara.
                                                                                                   toricclc  h o tâ riri  ale   C ongre­  porul  nostru,  sub  conducerea   C entrala  term oelectrică   M in ­
                                                                                                   sului  al  X -lea.  iert  a  avu i  Io' 1   p a rtid u lu i,  in  opera  de  e d i­  tia.  F.C.  O râstie,  U.V.  Călan.
                                                                                                   la  Deva.  sesiunea   festivă  a   ficare  a  solicitaţii   socialiste,   E.M.  U rica n i  şi  din  alte  u n i­
                                                                                                   C o n siliu lu i  popular  judeţean,   sentim entele  de  deosebită  sa­  tă ţi  în  cadrul  cărora  au  făcut
                                                                                                   iar  in  p rin cip a le le   în tre p rin ­  tisfacţie.  m in d rie   pa triotică  şi   expuneri  m em bri  ai  b iro u lu i
                                                                                                   deri  şi  pc  şantiere.   adunări   încredere  pe  ra re   Ic  trezesc  în   C o m ite tu lu i  judeţean  de  p a r­
                                                                                                   consacrate  îm p lin irii  unui  pă­  in im ile   po po rulu i.  a!c  oam e­  tid,  ai  C o m ite tu lu i   executiv
                                                                                                   tra r  (le  veac  (Ic  la  eliberarea   n ilo r  m un cii  hunedoreni   a-   til  C o n s iliu lu i  popular   ju d e ­  Stâpin  pe  soarta  sa.
                                                                                                   pa triei  noastre  de  sub  ju g u l   ecstr  rem arcabile   îm p lin iri.   ţean.  cadre  cu  m unci  de  răs­
    i;                                                                                             fascist                       Congresul  al  X-Iea  al  P a rti­  pundere
    <<                                                                                               La  sesiune,  pe  lingă  depu­  d u lu i  Com unist  Român  a  dat   In  încheierea  sesiunii  şi  a
                                                                                                   taţi.  au  p a rticip a t   m em b rii   noi  dim en siun i  acestor  se n ti­  a d u n ă rilo r  festive  au  fost  pre ­
                                                                                                   b iro u lu i  C o m itetului  judeţean   mente.  a  în tă rit  şi  m ai  m u lt   zentate  bogate  program e  a r­  0    11                    N
                                                                                                   de  p a rtid ,  a ctivişti  de  partid   încrederea  po po rulu i  în  p re ­  tistice.  consacrate  a n ive rsă rii
                                                                                                   pre şed inţii   c o n s iliilo r   popu­  zentul  demn  şi  v iito ru l   său   V n   p ă tra r  dc  veac  din  is­
                                                                                                   lare   m unicipale,   orăşeneşti   lum inos,  a  spo rit  aureola  m a­  toria  R om âniei   Toate  m a n i­
                                                                                                   şi  com unale,   cadre  cu  m unci   rii  sărbători  naţionale.  festările  consacrate  acestui  c-   Stindardul patriei
                                                                                                   de   răspundere   în   orga­   Aşa  cum  s-au  m anifestat  si   venim ent  m em orabil,   sim bo­
                                                                                                   n iza ţiile   de  masă  si  in s titu ţii,   în  zilele  Congresului,  p a rtic i­  lic.  reprezintă  în  u ltim ă   in ­
                                                                                                   conducători   ai  în tre p rin d e ri­  p a n ţii   la   sesiunea   festivă.   stanţă  expresia  vie  a  se n ti­
                                                                                                   lor.  fru n ta ş i  în  producţie  din   Inţî  oam enii  m un cii  hunedo-   m entelor  pe  care  le  n u trin v
                                                                                                   u n ită ţile    economice  şi  ag ri­  rrn ;  înconjoară   cu  n e ţă rm u ­  pentru  ceea  c e   reprezintă  des­  O r q a   l i m ţ n t h i i   a <lucc  p in ă    A s t ă z i ,  c î n d    p r i v i m    d r a ­
                                                                                                   cultură.                      rită    dragoste   conducerea   tin u l  fie că ru i  cetăţean  al  Re­  la  n o i   c r e z u l   s e c u l a r   al  s t r ă ­  p e l u l    b i r u i t o r   a l  tă r ii,   U
                                                                                                     In  cadrul  sesiunii,  tovarăşul   p a rtid u lu i,  pe  secretarul   său   p u b lic ii  ;   adeziunea   ţâ rii  la   b u n i l o r    a d o r m i ţ i  în   q lia    v e d e m    î n ă l ţ a t    p e   c e l    m a i
                                                                                                   foachim    Moga,   m em bru  al   general.   tovarăşul   N irola e   m a rile   decizii  ale  C ongresului   s t r o p i t ă   c u   s i n q e   şi  s u d o a r e    d e   s u s   c a t a r q   a l  t r ă ir ii  s a l e
                                                                                                   C C    al  P C R .   prim -secretar   Ceauşescu  şi  au  făcut   Icgâ-   al  X -lca.  pe  care  avem  sen­  j i n r h i n t c .   V r e r e a   l o r   u - a   p u ­  s e c u l a r e .    P e   f a l d u r i l e    lu i
                                                                                                   al  C o m itetului  judeţean   H u ­  m în tu l  solemn  sâ-si  m o b iliz e ­  tim e n tu l   le gitim    că   le-am   iu ţ  fi  î n v i n s a   d e - a   htnqul.  is ­  v ă l u r i l e   d c   m î n q i i c r c a   d u l ­
                                                                                                   nedoara  al  P C R ..   preşedin­  ze  ţoate  fo rţe le   pentru  trans­  semnat  fiecare  in  parte   Cu   t o r i e i   d e   z b u c i u m   şi  opre­  c e   a  v i n i u l u i  c o b o a r ă   o   c u ­
                                                                                                   tele  C o m ite tu lu i   exe cutiv  al  punerea   în   via ţă   a   pro­  faptele  noastre.  lişti.   C rezu l,   l o r   a   f o s i    li ­  n u n ă    d c    a r q m t .    C u n u n a ,
                                                                                                                                                                                               b e r t a t e a .   Ţ e l u l   l o r   a   j o s t    ţării,  s o c i a l i s t e ,  ce-şi.  s ă r b ă ­
                                                                                                                                                                                               n e a t i m a r e a .   P e s t e   ţa r a   d r a -    t o r e ş t e    u n    p ă t r a r   d c   s e c o l
                                                                                                                                                                                               ftâ  să  filfiie.  in  a tH e r c a   b r a ­  d e    l i b e r t a t e    d e p l i n ă .
                                                                                                                                                                                               z i l o r    d i n   ' m u v i i .  (!■  h o l d e i    - P r i v i m   d r a p e l u l   s f i n t    şi
                 Poporul  nostru,  de  20  mîlioonej  se  oflâ  în  ojunul  ce­                                                                                                                d i n    c im ţi ii.   s i m b o l u l    e x i s ­  d i n   a d i n c u l   p ă m i n t u l u i   r ă z ­
              lei  moi  mori  sărbători  noţionole  :  oniversoreo  împlinirii                                                                                                                 t e n t e i   n o a s t r e   s l o b o d e   :  T r i ­  b a t e   p i n ă   la  u o i   o r q a   l i m -
              unui  polior  de  veac  de  la  acel  glorios  23  August  1944,                                                                                                                 c o l o r u l .   A c e s t a   a  f o s t   j ttr ă -   ţiu lu i,   r o s t i n d    c r e z u l    s t r ă ­
              cînd.  Io  chemoreo  şi  sub  conducerea  Portidului  Comunist                                                                                                                   m i n t u l ,   l e q ă m i n t u l   l o r !  b u n i l o r   :  L i b e r t a t e .   C r e z   i m -
              Român,  o  înfăptuit  un  oct  de  cruciolă  însemnotote  isto­                                                                                                                    A r c u l    şi   s â q e a t a .   a p o i ,   ţilinit  in  zi  d c   A u g u s t   23.
              rico  -   eliberarea  de  sub  jugul  fascist  - ,  porticipînri  în                        A     U      G      U      S     T                                                   q h in a q n .  s c u t u l   şi  s a b i a   a n    A l ă t u r i   d c   tin e ,  s t i n d a r d
              continuare  cu  întregul  potenţial  material  şi  uman,  alături                                                                                                                t r e c u t   d i n   m i n a   b u n i c i l o r   in   b i r u i t o r   filfiie.  s t e a g u l   p a r ­
              de  Uniunea  Sovietico  şi  celelalte  state  ale  coaliţiei  anti­                                                                                                              c e a   a  taf.il.nr.  a p o i   a  f i ilo r .   tid u lu i,  ruţit  d i n   t r u p u l   tău
              hitleriste,  la  salvarea  popoarelor  Europei  de  robia  nazis­                                                                                                                T i m p u l   d u c e a ,   c u   c i  je rtfe .   p e n t r u   a - f i   a s i q u r a   l i b e r t a ­
      i
              tă.                                                         August  e-o-mplinire  a  viselor  străbune                Sub  ea  rodeşte  ţara  şi  se  rîdicâ-n  soare            d a r   c rezu l,  s f i n t   a l  l i b e r t ă ţ i i    t e a .   f i i n ţ a ,   f e r i c i r e a ,    v i i t o ­
                 Cele  două  decenii  şî  jumătate  care  s  au  scurs  de  Io                                                      Cetăţile  de  stele,  minunile  de  piatră.                n - a   ţ m i u i   fi   în c ă t u ş a t .   P o ­  ru l   I n q e m ă  n a r e a    v o a s t r ă
              aceo  memorobilă  dotă,  despărţitoare  între  două  orindu-   Strivite  sub  copite  şi  trase  crunt  pe  roată  ;                                                             porul.  a c e s t u i    p ă m in t.   s -a    o   s f i n ţ i t   c r e z u l   de.  veacuri.
              iri,  constituie  perioada  cea  moi  eroică,  ceo  moi  bogată   Prezentul  vis  nu-ncape  în  cintece  pe  strune,                                                             ridica t,  să  z d r o b e a s c ă   o p r e ­  al.   a c e s t u i    p o p o r ,    a s i q u r i n -
              in  fapte  şi  împliniri  din  întreogo  istorie  zbuciumată   a                                                      August  e-o  izbucnire  de  tinere  elanuri,               s o r u l   c u   f o r f e   p *  c a r e   n u   l   d u - i   i n t r - o   c l a p ă   d c   n u m a i
              românilor  Fiecare  on,  fiecare  etapă  din  acest  scurt  răs­  Ci  imnul  ce  se-nalţă  e  patria  mea  toată.     Oricare  gînd  e-o  culme,  oricare  braţ  e-un  faur  ;   le   b ă n u i a   n i m e n i .  2.7  d e   a n i   îm p lin ir i,  p e   c a r e
              timp  ou  fost  trăite  din  plin,  au  solicitat  mobilizoreo  tu­                                                                                                               S e   a p r o p i e   î m p l i n i r e a   li­  istoria  o m e n i r i i   e r a   o b i ş n u ­
              turor  energiilor  constructive  ale  poporului  pentru  a  reface                                                    Izbinzile  de  miine  se  pîrguiesc  în  lanuri,           nei.  j u m ă t ă ţ i   d c   v e a c    d e    ită  să  Ic  î n s c r i e   in  s e c o l e .
              ceea  ce  o  distrus  războiul,  o  pune  temelii  noii  societăţi  şi   August  e  stea  de  veghe  aprînsâ-n  piscul  ţârii  1   Azi  chipul  ţârii  poartă  nimb  viitor  de  aur  I  c i n d   d in   f i i n ţ a   v i e   şi  c u r a  tu   A s t ă z i ,   ţ i o p o r u l   d c   20  d e
              a  înălţa  edificiul  sociolismului  la  amploarea  de  astăzi.                                                                                                                  a  n e a m u l u i   r o m â n e s c   s - a   ?<î-   m i l i o a n e ,   î n f ă p t u i t o r    şi
                                                                          Se  vede  dintr-o  parte  a  lumii-n  cealaltă  ;
                 Ne  aducem  aminte  cu  deosebită  veneraţie  de  omi                                                             August  este  triumful  nemuritor,  fierbinte,              m i s l i t   c e l   m a i   f a l n i c   s t e j a r    părţa.ş  la  s ă r b ă t o a r e a   l i b e r ­
             '44  şi  '45  cind,  lo  chemarea  Partidului  Comunist  Român,   Un  braţ  arată  codri,  alt  braţ  oglinda  mării,                                                             c c   n  c r e s c u t   pe  acest  p ă ­  tăţii  s f i n t e   d c   im  s f e r t    d c
             clasa  muncitoare,  ţărănimea  ou  răspuns  cn  un  singur  om   Iar  fruntea-i  năzuieşte  spre  zarea  cea  mai  'naltă.  Scris  de  partid  pe  steaguri  cu  trei  culori  măreţe,  m i n t   :  P a r t i d u l    C o m u n i s t .   v e a c .    e   c u    î n ţ e l e p c i u n e a
              dind  tot  ceea  ce  era  necesar  şi  posibil  pentru  front,  pen­                                                  însufleţind  urcuşul  şi  zborul  înainte                  I f ă d ă c i n i l c   s a l e   u rioşe.   a n    m inţii,   ş;   p u t e r e a    b r o f e l o r
              tru  victorie,  cînd  ostaşii  români  s-ou  acoperit  de   nepieri­                                                                                                             î m b r ă ţ i ş a i   î n t r e a q a   q l i e   s t r ă ­  s u b   f i l f i i r r a   v o a s t r ă ,  p r i n d e
              toare  glorie  în  lupta  pentru  eliberarea  pămintului  sacru                                                      Spre  tot  mai  ‘nalte  piscuri  de  vis  şi  frumuseţe  I  b u n ă .   b r a ţ u l   s ă u   d e   o ţ e l   a   p e   c h i p u l   p a t r i e i   i u b i t e   c u ­
             ol  potriei,  ol  Ungariei  Şi  Cehoslovaciei,               August  e  o  lumină  atotcuprinzătoare,                                                                             d e v e n i t   p u r t ă t o r u l   c e l    m a i   n u n a   d e   a r q i n t   a   b i r u i n ţ e ­
                 Au  urmat  apoi  anii  muncii  încordote  de  refacere  o   Ţişnîtâ  din  adinca  şi  româneasca  vatră  ;                                     TRAIAN  FILIMON                n e î n f r i c a t    a l   c e l o r    d o u ă    l o r   s o c i a l i s t e ,
                                                                                                                                                                                               s t e a g u r i    s c u m p e    p o p o r u l u i
              economiei  naţionale,  de  trecere,  din  mers.  lo  revoluţia  so­
                                                                                                                                                                                               n o s t r u   :   r o ş u    şi  t r i c o l o r .  GH.  I.  NEGREA
              cialistă.  In  răbojul  ocestor  oni  rămin  incrustaţi  cu   litere
              de  aur  1947,  onul  proclomârii  Republicii  şi  1948,  cînd  s-o
              creat  partidul  unic  al  clasei  muncitoare,  iar  poporul  o
              devenit  stopinul  tuturor  bogăţiilor  pe  care  le-o  creat.
                 Semnificaţii  profunde  au  toţi  anii  care  i-om  trăit  în                                                          Solemnitatea  înmînării  unor
              continuare,  cei  de  Io  începutul  timid  de  planificare  a  dez­                                                                                                                                     I
              voltării  economiei  naţionale,  cei  oi  primului  şi  oi   celui                                                                                                                                       I        n iîm p in â m   cea   dc-a
              de-ol  doilea  cincinal,  cei  ai  deceniului  contemporan.  Ei                                                                                                                                          i         25-a  aniversare  a  e li­
                                                                                                                                                                                                                                 b e rării  in  p lin   a vîn t
              ou  marcat  cele  mai  profunde  transformări  sociol-politice                                                         ordine  şi  medalii  ale Republicii                                                   creator.  în s u fle ţiţi  dc  hotă-
             din  istoria  societăţii  româneşti,  împlinirea  idealurilor  de                                                                                                                                         I
                                                                                                                                                                                                                           u rile   celui   de-al   X -lea
             emancipare  socială,  de  bunăstare  matenolă  şi  spirituală                                                                                                                                             I   Congres  al  P.C.R   A firm a ­
              o  oamenilor  muncii.  In  aceşti  oni  o  fost  lichidată  pentru                                                                                                                                           rea  Rom âniei  pe  lâ rim   in ­
              totdeauna  exploatarea  omului  de  către  om,  socialismul                                                                          Socialiste  România                                                 I   tern a ţio n a l  in  acest  sfe rt  de
              o  triumfat  definitiv  pe  pămîntul  polnei  noastre.  Din  mi-                                                                                                                                         I   veac  poate  fi  cu  deplin  te­
              ţiativo  şi  sub  conducerea  partidului,  s-a  desfăşurot  larg                                                                                                                                             mei  com parată  cu  succese­
              şi  amplu  procesul  de  industrializare  socialistă,  ou   fost                                                    le ii,  în  sala  de  fe s tiv ită ţi  a   bru  al  C C .  al  P.C.R.,  p rim -   C uibac,  lo a n   M .  D a v id ,  Ni-   I  le  repurtate  în   îna intare a
              osezote  pe  boze  socioliste  relaţiile  de  muncă  şî  de  viaţă                                                C o n siliu lu i  po pu lar   judeţean   secretar  al  C o m ite tu lu i  ju d e ­  c u la i  N.  D a n ilâ ,  C o n s ta n tin   I.  I  ei  spre  socialism .  Există  o
              Io  sote,  involămintul,  ştiinţa  şi  cultura  s-ou  situat  in  frun-                                           a  a v u t  loc  solem nitatea  înm î-   ţean  de  p a rtid ,   preşedintele   Dâscâlcscu,   M ih a i  M .  D inu,   I
              leo  progresului  general  al  societăţii.  Pentru  primo  dotă  in                                               n â iii  unor  ord in e  şi  m edalii   C o m ite tu lu i  executiv  a l  Con­  B e n ia m in    L a d is la u    F chcr,
              istorie,  regimul  socialist  a  înfăptuit  deplina  egalitate  eco­                                              ale R e p u b licii  S ocialiste Rom â­  s iliu lu i  popular  judeţean  H u ­  A ro n   I.  Fiea,  D u m it r u   I.  M o ­ I
              nomică,  socială  şi  politică  între  poporul  român  şi  naţio­                                                 nia.  La  solem nitate  au  p a rti­  nedoara.  care  a  fe lic ita t   pe   ca.  R o m u lu s   A.  G oţ.  M ih a i  I.   I
              nalităţile  conlocuitoare,  frăţia  lor  în  lupta  pentru  înflori­                                              cipat  m e m b rii  b iro u lu i  C om i­  cei  decoraţi,  în  num ele  C om i­  G rig o rc .  H o r lc n z ia   I.  Ilâ lâ la i,   POLITICA EXTER­
              rea  patriei  comune.                                                                                             te tu lu i  judeţean  de  p a rtid,  ai   te tu lu i   C entral  al  P a rtid u lu i   Io n e l  T.  Ila n ta ,  V ir s il  A.  H a l   I
                 Muncitorii,  ţăranii,  intelectualii,  celelolte   categorii                                                   C o m ite tu lu i  executiv  al  Con­  C om unist  Român,  al  C o n s iliu ­  fa lu d i,  A le x a n d r u   P.  lo ja ,  T ra -
              de  oamem  ai  muncii  ou  deplinul  temei  să  se  mindreoscci                                                   s iliu lu i  popu lar  judeţean,  a cti­  lui  de  Stat,  personal  al  to v a ­  ian  T .  lo n u ţ,  lo a n   C.  Jurca,   I  NA A ROMÂNIEI
                                                                                                                                v iş ti  de  p a rtid   şi  de  stat,  re ­  răşu lu i   N icolae   Ceauşescu,   G ra ţia n   C.  Ju rc a ,  C o n s ta n tin    I
                                                                                                                                prezentanţi  ai   o rg a n iz a ţiilo r   precum   si  în  num ele  C o m ite­  C.  M a ra c u .  J u ja   T.  M a ria n .
                                                                                                                                de  masă  şi  obşteşti.   în a lte le    tu lu i  judeţean  de  p a rtid .  A u r e l  N.  M a riş ,  A r o n   A.  M c-  I  expresie  a  in­
                                                                                                                                                               P rin   Decret  al   C o n siliu lu i   drea,   D a tn ia n   I.  M u n lc a n u ,
                                                                           Acesleo  au  losţ  înălţate  pentru  siderurgicii.   d is tin c ţii  au  fost  înm înate  de                                                I
                                                                                                                                                             de  S lat,  au  fost  con ferite  54   M in îc ă   I.  Ncagoc,   P e tru   P.
                                                                                                                                tovarăşul  Io a c h im   Moga,  mem*  de  ordine.          O n n in d c a n ,   T e o d o r  A.  Pag.  i  tereselor  popo­
                                                                                                                                                               O R D I N U L    « S T E A U A    R E ­  A r o n   A .  P arau,   N ic o la e   V.   B
                                                                                                                                                             P U B L I C I I    S O C I A L I S T E  P ir v u ,  lo a n   N.  Popa,  G h c o r ­
                                                                                                                                                             R O M A N I A "   clasa  a  V-a,  to ­  ghc  I.  Popcscu,   L u d o v ic   L.  i  rului  şi
                                                                                                                                                             v a ră ş ilo r   :  C o rn e l  T.  A rm e a n .   Rcpasi.  lo s if   I.  Roşea,  lo a n   I.   l
              In  cronica   re m a rcab ile lor                                                                                tone  de  otel.  3 255  tone  de                            Sindca.  A lc x 'a n d ru   T.  S ta n ciu .
            fapte  de  muncă  ale  co le cti­                                                                                  lam inate  fin ite .  La  m ina  Lu-   G h c o rg h c   C.  C o jo c a ru ,  Ş tefan   Iu lia n   N.  Suciu.   V ir g in ia   T.   socialismului
            velor  m uncitoreşti   din  ju ­  ABNEGAŢIE  Şl  DĂRUIRE                                                           peni,  colectiv  care   dom ină   N.  Cornea,  lo a n   N.  G h în ca.   T anasa,  A u r e l  E.  Ţ ib c a ,  M i ­
                                                                                                                                                              C o rn c lltt  C.  M a ix n e r .  G h c o r­
            deţul  nostru.  în  s fe rtu l   do                                                                                întrecerea  tu tu ro r  m in e rilo r   ghc  Şt.  M ate i.  N ic o la c   I.  M u n -   ha i  M .  V a id a .  Ia co b   A.  Vcsa.
            veac  dc   pasionantă   luptă                                                                                                                                                  R cm u s  G h.  V în d u ţ,
                                                                                                                               din  V alea  J iu lu i,   vo lu m u l   toiu,  R cm u s  V.  Pâţan,  M irc c a
            pentru  progresul   econom ic
                                                                                                                               produ cţiei  de  cărbune  extras   Gh.  Penescu.  N ic o la c   G.  Rus,   O R D I N U L   „ M E R I T U L    M I ­  legătură  d ia le c tic i   insepa­
            al  pa triei,  anul  acesta  îâ m î-                                                                               peste   plan   întrece   36 000   lo a n   Z.  U n g u r.   L I T A R "   clasa  a  Il-a ,  t o v a ră ­  i  ra b ilă   in tre   e fo rtu rile   pen­
            ne  înscris  ca  o  adevărată  c-   putere  în  acest  an  h o tA n lo r   9B.G  m ilioa ne  Ici  la  produc­  te  fin ite   pline,  2 300  mc  de   de   tone.   R ezultate   pe   ş u lu i  G h c o rg h c   N,  G rig o rc .  i  tru   ed ifica rea  so cia lism u lu i
            tapă  a  h ă rn icie i,   entuzias­  al  a ctu a lu lu i  cincinal,  înscri­  ţia  globală   in d u stria lă    —   cherestea  şi  alte  produse.  aceeaşi  măsură  înregistrează   O R D I N U L    .23   A U G U S T " ,   De  asemenea,  p rin   Decret  al   in  Rom ânia  şi  lu p ta   pen­
            m ului  si  d ă ru irii  în  muncă.  ind  in  cartea  de  onoare  a   spor  o b ţin u t  in  to ta lita te   pc   Valoarea  acestor  re a liză ri   clasa  a  V-a  to v a ră ş ilo r  :  A n ­              i   tru   prom ov'aiea  cauzei, ge­
                                         în trece rii  succese  de  p re sti­                                                  m in e rii  din  Poiana  Ruscâi,   tal  C.  Ilia .  A n t o n ia   B.  P ctric ,   C o n s iliu lu i  de  Stat,  num eroşi
              Marea  întrecere  închinată                            seama  creşterii  p ro d u c tiv ită ­  de  prestigiu  s-a  a m p lific a t   co le ctivu l  fo re s tie rilo r  de  la   lo a n   P.  R acinschi,  lo a n   R.  B a ­  m u n cito ri,  in g in e ri  $i  te h n i­  i  nerale  a  socialism ului,  păcii
            C ongresului  al   X -le a    al   giu  in  toate  com partim ente­  ţii  m un cii  —  de  129  m ilio a ­  necontenit  in  zilele  desfăşu­  O răştie  şi   lu c ră to rii  de  la   dea.  G h c ra s im    Gh.  C iuccan.   cieni.  fru n ta şi  în   întrecerea   si  progresului  social.  Făcind
            p a rtid u lu i  şi  a  a n ive rsă rii ce­  le  economiei.  Etapa  încheia­  ne  lei  la   producţia  m arfă   ră rii  lu c ră rilo r   r  isto ricu lu i   In tre p rin d e i ea   ,.M a rm u ra “   V io r c l  P.  Irin c a ,  M a g d a lc n a   P.   socialistă,  a c tiv iş ti  de  p a rtid ,   l  b ila n ţu l  re a liz ă rilo r  de  pî-
            lo r  *23  de  ani  de  la  e lib e ra ­  tă  după  prim ele  7  lu n i   de   vînd utâ  şi  încasată  şi  73  m i­  Congres  al  X -lea   cînd.  în   Sim erin.  precum   şi  construc­  M itro fa n ,  P e tru   I.  N u ţa ,  N i-   de  stat  şi  ai  o rg a n iz a ţiilo r  dc  a  nâ  acum   şi  trasînd  perspec­
            rea  Rom âniei  de  sub  jugul   muncă,  al  cărei  b ila n ţ  a  fost   lioane  lei   be ne ficii   s u p li­  în tre p rin d e rile   şi  pe  şantie­  to rii  de  pc  toate  şantierele   coleta  I.  Popa,  F in îl  V.  Radio.   masă  şi  obşteşti,  au  fost  de­  tiva   v iito rilo r  ani,  C ongre­
            fascist  a  declanşat  nebănui-   consacrat  Congresului  p a rti­  m entare  S înt  binecunoscute   rele  din  ca d ru l  ju d e ţu lu i  co­  care  raportează  realizarea  a   C o n s ta n tin   I.  Radu.  A n to n   A.   coraţi  cu  „M ed alia  M u n c ii"  şi   I  sul  p a rtid u lu i  a  c o n s titu it
            le  reso rtu ri   in d iv id u a le   şi   du lu i.  situează   colectivele   pentru  re a liz ă rile   lor  colec­  tele  en tuzia sm ulu i  în  m un­  peste  65  la  sută  din  plan ul   Râccanu,  lo a n   V.  Rusan.  M i r ­  cu  „M ed alia  a  25-a  aniversare   i  totodată  o  a firm a re   a  una­
            colective,  n  reconsiderat  şi   de  m un citori,  in g in e ri  şi  teh­  tive le   s id e ru rg iş lilo r   hune-   că  au  crescut  im presionant.   anual  de  in ve stiţii.  cca  N.  Valea,  N ic o la c   I.  V ita ,   a  e lib e ră rii  P a trie i".  n im ită ţii  s p rijin u lu i  acordat
            am plificat,  potentele  de  crea-   nicieni  din  în tre p rin d e rile   şi   doreni,  ale  m in e rilo r  din  V a­  D rept  dovadă  stau  re zu ltate­                                                  B   p o litic ii  in te rne  şi  externe  a
                                         de  pe  şantierele  de  construc­                                                       Păşind  p rin   faţa  trib u n e ­  N icolac  N.  Z uvo îa n .  In   num ele  celor  distin şi,  au
            'ie   şi  productive,  dind  noi                         lea  J iu lu i  şi  clin  Poiana  Rus-   le  net  superioare  o b ţin u te   în   lo r  cu  grafice  şi  panouri  în ­  adresat  calde  m u lţu m iri  p a rti­  I  p a rtid u lu i  si  sta tu lu i.
            im p u lsu ri  d in a m icii   ascen­  ţii  din  ju d e ţu l  Hunedoara  în   căi.  ale   fo re stie rilo r  de  la   fiecare  zi.  din  această   lună,   cărcate  de  sem n ifica ţia  rea­  O R D I N U L   M U N C I I   clasa  a   d u lu i.  conducerii  sale.   prof.   B  uccesele   rem arcabile
            dente  a  tu tu ro r  in d ic a to rilo r   rîn d u l  ju d e ţe lo r  fruntaşe  ale   Deva  şi  Orăştie.  ale  lu cră to ­  în  toate  secţiile  şi  la  toate   liz ă rilo r  o b ţin u te   pină  acum   111 - a  to v a ră ş ilo r  :  Ion  I.  A le ­  M ircea  Valea,  d ire cto ru l  M u ­  B S ale  p o litic ii  externe  a
            economici.                   ţă rii  în  în d eplinirea   exem ­  rilo r  din  celelalte  ra m u ri  in ­  agregatele  de  bază  ale  in ­        x a n d ru .  lo a n   A.  Baba.  A n a   G.
                                         plară  a  p re ved erilor  p la n u ­  d u striale  ale  ju d e ţu lu i,  care        în  întrecere,  colectivele  din   Ralaşfi.  lo a n   T   Beleau.  lo a n    zeului   judeţean,  si  m a istru l   R e pu blicii   Socialiste
             Conştiente  de  înaltele  res­  lu i  de  stat  şi  angajam entelor   au  fu rn iz a t  în  plus  econom i­  d u striei  ju d e ţu lu i.  Tn  m arele   ju d e ţu l  nostru  demonstrează   I.  B e rin d c i.   lo a n   V.  «Biriş.   T it i  B ranişteanu de la  I.C S I I .    I  Rom ânia,  creşterea  conside­
            p o n sa b ilită ţi  ce  le  revin  pen­  pe  acest  an.                              com binat  hunedorenn.  p rim e ­  iio tâ rire a   de  a  fi  m ereu  în                  care  s-au  angajat  să-şi  pună   B  ra b ilă   a  ro lu lu i  si  p re sti­
            tru  înfă p tu ire a   sa rcin ilo r  e­                 ei  naţionale  50  200  tone  de                          p rim e le   rîn d u ri  ale   lu ptei   T ifî  F.  B ra n iş tc a n u .  lo a n   A.   întreaga  lo r  putere  dc  m uncă   g iu lu i  ţâ rii  noastre  consti-
                                          C o n trib u ţia   H unedoarei  la   cărbune.  *1  000  de tone  dc  fie r   le  20  de  zile  din  luna  august
            conom ice  trasat?  de  partid,                                                                                    pe ntru  în d e p lin ire a   neabătu­  Bolcscu.   N ic o la c   I.  B o ld u ra .   în  slu jba  în fă p tu irii  m ăre ţu lu i   I  Z.  FIOREA
                                         în flo rire a   economică  a  p a tri­  în  m inereu  m arfă.  2(î 000  to­  se  măsoară  în  ca n tită ţi  de
            colectivele  din  in d u stria   Im-   ei  se  concretizează  în  aceas­  ne  fontă.  1B f)0f)  dc  tone  de   m etal  peste  plan  care  însu­  tă  a  m ă re ţu lu i  program   eco­  lo a n   I.  Bor/.a.  lo a n   R.  B ucii-   program   de  în flo rire   a  scum ­  I
            ncdorcanâ  s-au  a firm a t   cu  tă  perioadă  In  depăşiri   de  oţel,  5 000  de  tone  de  la m in a ­         nom ic  trasat  de  Congresul  al   rcşlcnn.  lo a n   Gh.  C io rn ei.  A-   pei  noastre  p a irii,  s ta b ilit  la
         I                                                                                        mează  1222  tone de Icnită,  700  X -lea  al  pari ici ului.  I c x a n d m    T eo d o r   Şt.  C h ira .   cel  dc-al   X -le a    Congres  al   I  CPNTWUJUTi* HG. «  «-•).
                                                                                                                                                              C o n s ta n tin   V .  C h irîlă ,  U ie   I.  p a rtid u lu i.  I
         t__________________________
   80   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90