Page 86 - Drumul_socialismului_1969_08

DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 22 AUGUST 1969
PAG ?

Teze PARTIDUL Şl POPORUL lN FATA Avem o

şi soluţii conducere
MARELUI PROGRAM ELABORAT

practice îermă,

cu valoare aşa cum
DE CONGRESUL AL X-LEA

de legi am dorit-o

i
lOAN ARDELEAN Impulsul Densitate, Obiective Imperati­ Competen- Chemări
pilm -secieto; ol Comitetului
municipal Devo al P.C.R J v • w Istoricele h o tâ rîri ale C on­
puternice­ profunzi­ majore în vul activi­ ţa şi răs­ cărora Ie gresului al X -lea a l P.C.R
A m o v u l marea cinste de au fost p rim ite , de poporul
nostru cu se n tim e n tu l
l i ­
a fi unu! clin delegaţii celor me poten­ faţa coope­ tăţii pundere răspun­ nei p ro fu n d e sa tisfa cţii,
aproape 2 m ilioane de co­ lor p e ntru că' ele^ Izvorăsc din
m u n işti ce au c o n stitu it to ­
ru l suprem al p a rtid u lu i, ideologice re a lită ţile sociale ale tă rii,
a s p ira ţiile
din ne voile $i
care, tim p de 7 zile. a dez­ fascicule ţialului ratorilor dem prin p o p o ru lu i, fiin d re zu lta tu l
bătut cu cel mai în a lt sim t Ing. GH. TUDOR
al răsp un derii rezultatele director generol ol unei am ple co n su ltă ri popu­
o b ţin u te in Uoducerea in de lumină creativ întreprinderii miniere îapte de lare, încununată s tră lu c it
via tă a h o lâ ririlo r Con VIOREL OCOŞ CLEMENT NEGRUT De*a de Congres. în a ltu l forum
greşului nl IX -le a şi preşedintele U.J.C.A.P, secretar al Comitetului al c o m u n iş tilo r a făcut m a­
ale C o n le rin ţe i N a ţio ­ Ing. COSTACHE TROTUŞ Hunedoara municipal Petroşani al Ca delegat la cel de al prestigiu rele b ila n ţ şi cutezâtoârea
nale. problem ele v ita le ale director general al P.C.R. X -lea Congres al P.C.R. am a n tic ip a ţie a în fă p tu irilo r
e d ific ă rii societăţii socialis­ log. GHEORGHE VASIU C. S. Hunedoara a u d ia t cu m ultă a te nţie şi pe care poporul nostru le va
te, sarcinile şi d im e n s iu n i­ prim-societor al S porirea c o n trib u ţie i a g ri­ deosebit interes R a portul adăuga, sub conducerea
le de v iito r ale m ersu lui ne­ Comitetului municipal c u ltu rii la creşterea poten­ V iaţa socială este organic prezentat dc tovarăşul FLORIN NICULESCU p a rtid u lu i. în a n ii u rm ă to ri,
a b ă tu t pc calea so cia lism u ­ Hunedoara al P.C.R. Congresul al X -lea a co n ­ ţia lu lu i econom ic al p a trie i ■ legată de baza m aterială. N icolae Ceauşescu. în care secretar al comitetului de re a lită ţilo r de azi, in lupta
lu i şi com u nism u lu i. s titu it pentru noi toţi o p u ­ noastre şi la rid ica re a n i­ C onştiinţa o a m en ilo r trece au fost am p lu expuse sar­ partid de la Centrala pentru transfo rm a rea revo­
R a portul C o m ite tu lu i Cen­ ternică şcoală a p rin c ip ia li­ v e lu lu i de tra i a l po po rulu i prinţi--un proces deosebit c in ile p riv in d dezvoltarea lu ţio n a ră a societăţii noas­
tra l a l P a rtid u lu i C om unist P rogram ul dc creaţie so­ tă ţii com uniste, a m odului reprezintă una din s a rc in i­ de eradicare. în care valo econom ici na ţionale .şi au termoelectrică M intia tre. pe ntru triu m fu l socia­
Român, prezentat de către cială. născută din com p le xi­ com petent in cure trebuie le de m are însem nătate p u ­ iile s p iritu a le ale p o po rulu i fost fundam entate în mod lis m u lu i în R om ânia A p ro ­
tovarăşul N icolne Ceauşescu. tatea şi d ina m ism ul econo­ abordate cele mal com plexe se de Congresul al X -lea în nostru care construieşte o ş tiin ţific d ire c ţiile dc dez­ barea unanim ă a R a p o rtu ­
Se spune pe bună d re p ta ­
rep rezin lâ . în lo ia lita te a lu i, m ici rom âneşti declanşează problem e ale v ie ţii econo­ faţa lu c ră to rilo r din această societate ce o vrea ideală, vo lta re m u ltila te ra lă a so­ te că În fă p tu ire a unor s a r­ lu i C.C. al P.C.R. şi a p ro ­
un în a lt şi s tră lu c it model energii, vllalizen ză cele mai m ice şi sociale, a poziţiei im p o rta n tă ram u ră a p ro ­ se îngemănează cu to t ceea cie tă ţii noastre socialiste. cini. a unui pi'ogi'am, de­ ie ctu lu i dc D irective, a d i­
de abordare m a rxist-îe n l- lă u n trice reso rtu ri ce con­ ferm e şi ho lă rh e îm p o triva ducţiei m ateriale. ce n clă d it mai d u ra b il ge­ Din com p le xitatea pro ble­ pinde în m are m ăsură dc re c ţiilo r p rin cip a le de v ii­
nistă a exp erienţei con­ diţionează m ersul ascen­ lip s u rilo r ce mai dă in uie In Un aport de seamă la în ­ n iu l um an. cu acel cum ul m elor a fla lc în ce n tru l a c­ tor ale p o litic ii Interne şi
stru cţie i socialism ului in dent. progresul n e întrerup t diverse com partim ente de fă p tu ire a acestor cerinţe de v a lo ri ale în a in ta şilo r. tiv ită ţii p a rtid u lu i n o s tru precizia cu ca ic sint fo rm u ­ externe a Rom âniei con sti­
R om ânia, a le g ită ţilo r obiec­ al în tre g ii n a ţiu n i Această a ctivita te. S p iritu l c ritic şi m ajore poate şi tre b u ie Ca lucrătoi; în dom eniul mă voi opri asupra preocu­ late obiectivele, de c la rita ­ tu ie dovada cea m al g ră i­
tiv e care au stat la baza a- activiza re a maselor, de a u to critic care s-a m anifes­ să-şi aducă şi sectorul coo­ propagandei de p a rtid — în p ă rii stă ru ito a re pe ntru tea cu care sint precizate toare a u n ită ţii in d e s tru c ti­
etapele succesive ale
tat in tot tim p u l dezbateri­
unei
eeslui proces Istoric unic, a p ro p o rţii n e m a iîn tiln ite in lo r oglindeşte co m b a tiv ita ­ peratist al a g ric u ltu rii ju ­ care îi consider angrenaţi lege rea celor m ai p o triv ite e d llic ă ri. S ub linie z cu dc- b ile a p a rtid u lu i, a în tre g u ­
fo rm e lo r şi m etodelor în istoria ţă rii, deschide ano­ tea p a rtid u lu i nostru, a ca­ d e ţu lu i nostru. Din lu c ră ri­ pe to ţi co m u n iştii — îm i form e şi m etode de condu­ p lin ă convingere că lu cră ­ lu i nostru popor. Iar alege­
care p a rtid u l nostru în ţe le ­ tim p u l celor m ai nobile as­ d re lo r sale, îndeam nă la o le C ongresului, îndeosebi dau spamn de sa rcin ile ca­ cere şi organizare a econo­ rile C ongresului al X-lea rea în u n a n im ita te de Către
ge să organizeze a ctivita te a p ira ţii şi îm p lin iri, dă m ă­ m u ltila te ra lă , com petentă şi ale S ecţiu nii pe ntru p ro b le ­ lita tiv superioare pe care m iei. de pe rfecţionare con­ al p a rtid u lu i s au ca ra cte ri­ Congres a conducerii p a rti­
în tre g u lu i popor pe ntru a sura reală, ce rtitud in ea pa­ pro fu nd ă analiză a a c tiv ită ­ me de a g ric u ltu ră şi s ilv i­ Congresul al X -lea al P.C.R. tinuă a sistem u lu i de p la n i­ zat p rin ţr-o asiduă căutare d u lu i. în fru n te cu cel m ai
se circu m scrie în rin d u l ce şilo r pe care-i facem pe d ru ­ ţii noastre. S en tim en tu l de cu ltu ră . Ia care am a vu t ni le-a pus în faţă O rgane­ ficare. In a ctivita te a desfă­ a că ilo r pentru în fă p tu ire a Iu b it fiu al p o p o ru lu i nos­
lo r m ai c iv iliz a te şi prospe­ m u l e d ific ă rii m u ltila te ra le îna ltă responsabilitate pen­ cinstea să p a rticip , am des­ le şi o rg a n iza ţiile de p a rtid şurată de-a lu n g u l a n ilo r ,cu stricte ţe a p ro g ra m u lu i tru. tovarăşul N icolae
re n a ţiu n i ale lu m ii. în a lta a socialism ului în Rom ânia. tru destinele ţă rii a căpătat prins o serie de obiective vo r tre b u i sâ desfăşoare, cu con stru cţiei socialiste in ţa ­ elaborat Ceauşescu. con stituie încă o
ţin u tă p rin cip ia lă , cla ritatea Pe acest dru m al îm p li­ greutate p rin chemarea v i­ spre realizarea cărora avem p rim o rd ia lita te , o a c tiv ita te ra noastră s-a ajuns la a ­ dovadă a u n ită ţii sale de
şi rea lism u l cu care a fost n irilo r urm ăm cu credinţă brantă, m obilizatoare ro sti­ da toria să concentrăm toate susţinută, de răspundere cum ularea unei valoroase şi D om eniul co n stru cţiilo r, m o n o lit
înfăţişa tă lin ia p o litică a p a rtid u l co m u n iştilo r, n u ­ tă de tovarăşul N icolae e fo rtu rile , să fru c tific ă m în pentru ca, pe fon dul ataşa­ bogate experienţe atît de de zvoltat In tr-o ţa ­ ..C ăldura sen tim en te lor
p a rtid u lu i de către secreta­ cleul în ju ru l căruia — cum Ceauşescu la închiderea lu ­ tregul p o te n ţia l econom ic al m e n tu lu i deplin al construc­ P erfecţionarea conducerii ră care construieşte masiv, m anifestate spontan, a p la u ­
ru l său general a în tru n it rem arca in mod plastic to ­ c ră rilo r C ongresului : ....ho- coo pe rativelor agricole In to rilo r so cia lism u lu i faţă d_e econom iei s-a bucurat de o st ocupat un loc Im p o rta n t zele entuziaste şi repetate
aprobarea unanim ă, fie rb in ­ varăşul N icolae Ceauşescu tă ririle adoptate au o va­ c o n d iţiile n a turale ale ju d e ­ întreaga p o litică in te rnă şi înaltă a te n lie din pârlea în lu c ră rile C ongresului. care au răsunat in marea
te. a C ongresului, a în tre g u ­ — „gravitează întreaga so­ loare d e term in antă pentru ţu lu i. extinderea' a m e n a jă ri­ externă a p a rtid u lu i, sâ se p a rtid u lu i nostru, mnî ales A u fost s ta b ilite jaloane sală a C ongresului, ne sp u ­
lu i p a rtid şi popor. s-a dezvoltarea v iito a re a so­ lo r locale care, tre p ta t, să perpetueze şi dinam izeze o- din 1907, cînd în plenara ce vo r călăuzi vrem e înde­ nea briga die ra de cîm p O
bucurat de o deosebită a- cietate şi dc la care ra d ia ­ cia lis m u lu i in tara noastră ; fie pe rfe cţion ate şi incluse cea em u la ţie p o litic ă şi de C C . al P.C.R. din 5-0 oc­ lungată activita te a c o le cti­ tillu Todorcscu, de la
ză energia şi lu m in a ce pun
ten tie din pa rte a op in ie i pu ­ In sistem e m ari de irig a ţii to m b rie au fost ap ro­ v u lu i ce făureşte cetatea de C A P S im eria, au e x p rim a t
in m işcare şi asigură fu n c ­ ele constituie însă num ai reprezintă o sarcină de m a­ m uncă specifică ecoului bate D ire ctive le p riv in d lu m in ă şi putere dc la M in ­
blice inte rna ţiona le . ţionarea în tre g u lu i angrenaj prem isa m ersului nostru xim ă im p ortan ţă . D e a ltfe l, m a rilo r evenim ente ale a ­ perfecţionarea conducerii e tia. In R aportul prezentat cum nu se poate m al bine
Voi încerca să condensez al o rin d u irii socialiste". I înainte. E senţială este acum n u lu i ju b ilia r. P rezintă conom iei naţionale C onfe­ de către tovarăşul Nicolae adeziunea noastră, a tu tu ­
in cîteva cu vin te o p ă rtic i­ în acest scop s-au şi în ­ ro r co m u n iştilo r şi p rin ndî
V ita lita te a , p ro fu n d u l rea­ m unca p o litică şi organiza­ ceput s tu d iile necesare cu ­ pe ntru întreaga noastră rin ţa N a ţion ală a p a rtid u lu i Ceauşescu se subliniază că
că din marea bogăţie de a în tre g u lu i popor la a c ţiu ­
lism nl p la n u rilo r pc care to rică pentru traducerea in noaşterii p o s ib ilită ţilo r de a m uncă de propagandă o a re lu a t această problem ă, un ob ie ctiv fundam ental al
teze şi idei pe care le con­ nile in iţia le şi conduse de
le fă u rim trebuie căutate via(ă a p ro g ra m u lu i pc ca­ asigura irig a re a unor sup ra­ deosebită însem nătate apre­ trasînd o serie de sarcini în tre g ii noastre a c tiv ită ţi e ­ p a rtid, la p o litica in te rn ă şi
ţine acest m ag istral docu­ in a in te dc tonte în s im b io ­ re 1-nm ad op ta t". feţe cît m ai întinse. De ase­ c ie rile R a p o rtu lu i C o m ite­ concrete, care să conducă conom ice îl reprezintă creş­
ment. să su b lin ie z im p o r­ za d in tre m em bri dc p a rtid Acest adevăr in con te sta­ menea. s-au în tre p rin s une­ tu lu i C entral prezentat de în fin a l la creşterea compe terea e ficie n ţe i in v e s tiţiilo r externă pe care o desfăşoa­
tanţa. se m n ifica ţia lu i de şi oam enii m u n cii ncm em - b il pe ntru noi, s id e ru rg iş lii, le a c ţiu n i pe lin ia p ro filă rii tovarăşul N icolae Ceauşescu, tenţei o rg a n u lu i de condu­ De aici se desprind cîte ­ ră. expresie vie a n ă zu in ţe ­
călăuză în întreaga a c tiv i­ b ri ni p a rtid u lu i, to ii actio- capătă dim ensiuni, s e m n ifi­ p ro d u cţie i în C A P. Pe lin ­ ale c u v în lă rilo r a lto r con­ cere în rezolvarea s a rc in i­ va căi de m are însem nătate lo r po po rulu i n o stru ".
tate de v iilo r a p a rtid u lu i nînd u n iţi pentru rea liza­ ca ţii m ajore, deoarece ob ­ gă continuarea o rg a n iză rii lo r legate de realizarea în pentru atingerea acestui o- A legerea in u n a n im ita te
şi popo rulu i rea p ro g ra m u lu i p a rtid u lu i. ţinerea pînâ la s fîrş itu l a ­ în g ră ş ă to riilo r de anim ale, ducători. co n clu ziile S ecţiu­ mod e xe m plar a s a rc in ilo r bieCliv. A m intesc in tre a- in fu n c ţia de secre ta r.gen e­
ra l a i p a rtid u lu i nostru a to ­
Din R a portul tova ră şului Aceste re a lită ţi de p ro ­ n u lu i 1975 a unei pro du c­ s-a ajun s la concluzia că se n ii p e ntru pro blem ele ideo­ de plan cesten reducerea c h e ltu ie li­ va ră şu lu i N icolae Ceauşescu
logice şi cu ltu ral-e du cative ,
N icolae Ceauşescu se des­ fundă rezonanţă p o litică şi ţii de 1U-10.5 m ilioa ne tone vo r putea în fiin ţa 7 term e Necesitatea dc a se asigu­ lo r legate de producţie, a ­ a fast expresia vo in ţe i tu ­
p rin d e cu deosebită c la rita ­ socială im p u n ca toate o r­ de oţel. cu o stru ctu ră c a li­ specializate pe n tru creşte­ în care se sub lin ia ză că c- ra la toate n iv e lu rile în con­ provizionarea la tim p a şan­ tu ro r co m u n iştilo r, a în tre ­
te că o b ie ctivu l fu n dam e n­ ganele şi o rg a n iza ţiile de ta tiv îm b u n ă tă ţită , va m ar­ rea v a c ilo r de lapte, fie ­ ducaţia socialistă trebuie ducerea econom ici o com ­ tie re lo r cu m aterialele, u ti­ g u lu i popor, ca în fru n te a
tal al p ro g ra m u lu i adoptat p a rtid , toţi lu c ră to rii apara­ ca crearea p ro p rie i baze care a vin d un efe ctiv de să-şi propună ca te l suprem petentă corespunzătoare es­ lajele şi in s ta la ţiile necesa­ p a rtid u lu i şi s ta tu lu i să se
de C ongresul al X -lea este tu lu i de p a ilid . în tre g u l ac­ de m eiul a ţă rii. Acest de­ peste 400 capele. lu m ina rea din d ife rite u n ­ te deosebit de valoroasă re. in tra re a în producţie la a fle cel care a c o n trib u it
lă rgire a si perfecţionarea tiv al o rg a n iz a ţiilo r obşteşti ziderat m a jo r ce c o n d iţio ­ In co m p le xu l de m ăsuri g h iu ri a m in ţii o a m en ilo r — mai ales acum. cînd avem datele s ta b ilite a tu tu ­ in tr-o m ăsură h o tâ rito a re
continuă a bazei tehnico- de pe raza m u n ic ip iu lu i nează m ersul ascendent al ce v o r conduce la rid icare a îm bogăţirea ei cu re zu ltate­ dc în fă p tu it un pro gra m ro r cap acită ţilor. îm b u n ă ­ la în tron area în via ţa so­
m a te ria le a ţă rii, fă u rire a să-şi perfecţioneze continuu econom iei im pune d ă ru ire e ficie n ţe i a c tiv ită ţii coope­ le cunoaşterii universale, m ăreţ, e lab orat de Congres tă ţire a o rg a n iză rii m u n cii cială a s p iritu lu i înn o ito r,
societăţii socialiste m u ltila ­ s tilu l şi m etodele de m u n ­ deplină, înaltă pasiune pro ­ ra tiv e lo r agricole, un loc în ­ S a rcin ile ce ne-au fost tra ­ pe şantiere, a c a lită ţii lu ­ respectului adine pe ntru om
teral dezvoltate. In v iz iu ­ fesională. re ce p tivita te faţă sem nat îl ocupă dezvolta­ sădirea in co n ştiin ţă a u ­ sate pe n tru perioadele u r­ c ră rilo r
că. să studieze şi să cunoas­ m ătoare reclam ă cu s trin ­ şi ca p a cită ţile sale creatoa­
nea p a rtid u lu i nostru aceas­ că a m ă n u n ţit situ a ţia din de to t ceea ce este nou în rea fo rm e lo r de asociere in- n o r pro fu nd e con vin geri f i ­ Folosim cu rezultate b u ­ re, a unui c lim a t de a u te n ­
ta presupune creşterea in ­ do m eniile de a c tiv ita te in ş tiin ţă şi tehnică. tercooperatislă. C o nstrucţia lozofice m arxîst-len in iste. genţă instaurarea com pe­ ne îm p ă rţire a lu c ră rii cap i­ tică dem ocraţie. Reale­
tensă a fo ite lo r de pro du c­ care lucrează, să asigure, in Pe p rim u l plan a l preo­ unei sere pe o suprafaţă de lă rg ire a o riz o n tu lu i p ro fe ­ te n ţe i la toate n iv e lu rile şi tale în faze de lu cru cu te r­ gerea to va ră şu lu i N icolae
ţie, crearea unei econom ii cunoştinţă de cauză, indru- c u p ă rilo r noastre situăm 12 hectare cu p a rticip a re a sional. teh nic şi ş tiin ţific , la toate lo c u rile de muncă. mene precise de execuţie, Ceauşescu înseamnă ga­
avansate, dezvoltarea su sţi­ m area c u lific a lă . specifică prom ovarea celor m ai noi si m ai m u lto r cooperative a­ In ca d ru l în tre p rin d e rii ca şi efectuarea analizelor ra n ţia c o n tin u ită ţii şi con­
nută a învă ţ.ăm înlulu i. ş ti­ fie că ru i sector, să hotăras­ îndrăzneţe cu ce riri ale ş ti­ gricole se înscrie ca un pas cunoaşterea ap rofun da tă a noastre, co m ite tu l de d ire c­ perio/lice. u rm ă rin d o b ţin e ­ secventei p o litic ii m ar-
in ţe i şi c u ltu rii — fa cto ri că in lu m in a p o lilic ii p a rti­ in ţe i şi te h n icii contem po­ de seamă in această p r iv in ­ lin ie i, p o litice generale a ţie va lua toate m ăsurile rea e fe ctu lu i m axim , p re ­ x is tle n in is te , g a r a n ţ i a
de bnză ai progresului şi c i­ du lu i, de sine stătător, asu­ rane. aplicarea unor p ro ­ ţă, co n trib u in d astfel )a sa­ p a rtid u lu i. Im p e ra tiv u l eta­ necesare pe ntru crearea con­ cum şi creşterea răspunde­ d ru m u lu i m ereu ascen­
d iţiilo r de u tiliz a re a gin-
tisfacerea m ai deplină a ce­
v iliz a ţie ! — , perfecţionarea pra m odului de acţiune, a­ cedee tehnologice moderne rin ţe lo r populaţiei. pei actuale a m un cii ideo­ d irii creatoare a tu tu ro r rii fie că ru i om p e ntru s a r­ dent, ce rtitu d in e a unei ra ­
con tinu ă a în tre g u lu i meca­ supra s o lu ţiilo r concrete p rin tre care am in!esc vacu- D in pro gra m ul elaborat logice este. deci, grefarea, s p e c ia liş tilo r no ştri pentru cina ce o are. Aşa a fost ţionale, realiste, curajoase
nism al re la ţiilo r sociale şi pentru în d e p lin ire a s a rc in i­ um aren o te lu lu i, topirea şi de Congresul a l X -lea al pe fon dul ataşam entului şi rezolvarea cu com petenţă a po sib il sâ devansăm unele şi con stru ctive p o litic i in ­
turnarea in vid. elaborarea
a o rg a n iză rii societăţii. Sco­ lo r ce izvorăsc din h o tâ rîri sub zguri sin te tice şi altele p a rtid u lu i p riv in d e d ific a ­ m u ltip le lo r problem e ce Ic lu c ră ri. C o lectivu l nostru terne şi inte rna ţiona le . ,A
pu l fun dam e ntal al tu tu ro r le C ongresului al X-lea re asigură o ţe lu ri de în a l­ rea so cia lism u lu i In pa tria con ştiin ţe i socialiste, a un or stau în fată p e ntru în d e p li­ alcătuieşte ceea ce va fi c o n s titu it pe ntru noi to ţi —
acestor prevederi este r id i­ O la tu ră esenţială a m u n ­ tă p u rita te şi com p etitive noastră se desprind o m u l­ cunoştinţe de specialitate nirea s a rc in ii fundam e ntale term oce ntrala d in tr-u n m a ­ a co n tin u a t lovarâşa fo -
carea neîncetată a bunăstă­ cii de p a rtid ta re a fost pe piaţa m ondială. titu d in e de sarcini pe ntru tot m ai aprofundate. pe ntru perioada urm ă to are re n u m ăr de m ateriale, in ­ dorescu — un p rile j de p u ­
r ii m a te ria le şi s p iritu a le a su b lin ia tă cu deosebită tă­ Cu aceasta, evident, nu lu c ră to rii din a g ricu ltu ră , D ocum entele Congresului în scopul cre şte rii pro du cţi s ta la ţii şi echipam ente p ro ­ ternică bucurie §i satisfa c­
o a m en ilo r m u n cii. rie la Congresul al X-tea epuizăm gama pre o cu p ă ri­ care creează cîm p larg de al X -lea al P a rtid u lu i Co­ ei de m etale neferoase şi a venite de la o m u lţim e de ţie deplină că şi de aci îna­
A m rc tin u t. cu deosebită al p a rtid u l ui o constituie lor. In atenţie avem nece­ acţiune şi a firm a re a p rice­ bazei m ateriale p rin in te n ­ fu rn iz o ri S incronizarea te r­ in te vom avea o conducere
a te n lie din R aport teza că dezvoltarea continuă a a c ti­ sitatea îm b u n ă tă ţirii c a li­ p e rii, in iţia tiv e i şi h ă rn icie i m unist Român m obilizează sifica rea şi punerea în va ­ m enelor de p rim ire este o ferm ă, aşa cum o doreşte
chestiune care nu depinde
în a ctivita te a sa P a rtid u l v ită ţii po litico-ideologice a tă ţii cocsului, introducerea coo pe ratorilor, m ecanizato­ toate organele şi organiza­ loare a noi rezerve de m i­ în p rim u l rin d dc noi Co­ întreg p o p o ru l".
C om unist Român porneşle p a rtid u lu i Aceasta presu­ fo lo s irii o xig e n u lu i în fu r ­ rilo r, precum şî a organelor ţiile de p a rtid la o a c tiv ita ­ nereuri N um ai coordonarea Ceea ce a ieşit p re gn ant
de la prem isa că, o dată cu pune ca a1ît com ite tu l m u ­ nale autom atizarea re g lă rii agricole judeţene. În lă tu ra ­ te ideologică care să satis­ cu m u llă com petentă a a­ le ctivu l de conducere insă în evidenţă In tim p u l lu c ră ­
creşterea fo rţe lo r de p ro ­ n icip a l c il şi organele şi o r­ c ilin d rilo r şi tă ie rii la m in a ­ rea n e a ju n s u rilo r ce se m ai facă le g ită ţile m ersului cestei a c tiv ită ţi gnriinlează n a aşteptat cu m iin jle în r ilo r C ongresului, din discu­
g a n iza ţiile dc p a rtid din telor. S în te ri h o tâ rîti ca în întîlnesc în a ctivita te a u n i­ realizarea v iito a re lo r s a r­ sin ! în perm anenţă au fost ţiile pu rta te, a fost p rin c i­
ducţie. tre b u ie p e rfe cţio n a ­ nostru inainte. cerinţele ac­ cin i. . pre gă tite fro n tu ri de lu cru
te con tinu u re la ţiile de p ro ­ m u n ic ip iu l Hunedoara să-şi tot. t‘?ca ce facem să inves tă ţilo r agricole, evide nţiate Demn de rem arcat este şi pe ntru noile in s ta la ţii A s t­ p iu l la rg u lu i dem ocratism
P.C.R.
ducţie. aceasta realizîndu-se perfecţioneze continuu m ij­ tin i lot mai m u lt e fo rt cre­ în R a po rtu l C C . al tovarăşul tualei etape de elevaţie a fa p tu l că a tît com petenţa fel am ajuns ca astăzi, de­ socialist ce stă la baza tu ­
prezentat
de
in mod p la n ific a t, conştient loacele de in flu e n ţa re a m a­ ator. inteligenţă. perseve­ construcţiei socialiste. C o­ tu ro r a c ţiu n ilo r in iţia te de
renţă. să răspundem p rin N icolae Ceauşescu. im p lică colectivă c it şi cea in d iv i­ şi pre gă tim predarea înspre p a rtid Dezbaterea largă a
Si. în cadrul acestei a rţiu n i, selor. să elaboreze unele m e­ o răspundere deosebită din m ite tu l nostru m u n icip a l va duală cresc o dală cu dez­ s fîrş itu l a n u lu i a unui gru p
un ro l de seamă îl are o r­ tode dc muncă politieo-e- fapte în d e m n u lu i conduce­ partea tu tu ro r lu c ră to rilo r asigura, p rin m u ltip le le voltarea co n ştiin ţe i socialis­ energetic, să lucrăm de fa p t tu tu ro r c a n d id a tu rilo r ce­
ganizarea ra ţio n a lă a a na­ r ii n a rtid id u î de a invesliea la H g ru p u ri. A s tfe l vom lo r propuşi p e ntru organele
ra tu lu i de stat. s im p lific a ­ ducativă mai evoluate, co­ npobor.il tă rîm u rile o rg a n i­ de pe ogoare şi a organelor m ijloace de care dispunem , te. co n şliin ţă care se o g lin ­ de conducere ale p a rtid u lu i,
respunzătoare c rite riilo r de zării pro du cţiei, asigurînd. agricole, sarcina noastră cunoaşterea de către fiecare deşte în id ea lul nou de v ia ­ reuşi cn un ul din g ru p u rile în a lta exigenţă com unistă,
rea si apropierea lu i de m a­ de ne acum. co n d iţii certe p rin c ip a lă fiin d aceea (le a ţă a l popruuhli. in fa p tu l că prevăzute să fie puse in au consacrat in tro d u ce re a
se. Îm b u n ă tă ţire a org an iză­ eficien ţă şi in flu e n ţa re ce­ om a s a rc in ilo r m ajore spre
în lă n ţu irii neabătute a D i­ m uta c e n tru l de greutate al socialism ul co n stiU ro cau/a fun cţiune în c in c in a lu l v ii­ d e fin itiv ă in via ţa de p a rtid
rii adm» n îs tra tiv -tc ri to rn *'' ru le de dezvoltarea v ie ţii re c tiv e lo r Congresului p a rti­ în tre g ii a c tiv ită ţi în u n ită ţi­ care converge societatea v ita lă n tu tu ro r oantanilor lo r să-l predăm încă in ac­ a acestui p rin c ip iu , s tim u ­
oferă cadrul propice atît sp iritua le. dului. le de producţie. noastră. m uncii. tu a lu l cin cina l. le n t viguros Ia g tn d ire în ­
pe ntru apropierea organelor
de stat de mase şi creşterea drăzneaţă, la fa p tă creatoa­
o p e ra tiv ită ţii lor. c ît si pen­ re. ,,M-a im p resio na t fn m o d
tru p a rticip a re a m aselor la deosebit cinstea care m i s-a
a c o rd a t'd e a fi ales în p re ­
rezolvarea tre b u rilo r ob ­ z id iu l C ongresului, d is c u ţii­
şteşti
le de la egal la egal pe ca­
C e rinţe noi. deosebite.’ se
re conducerea de p a riid le-a
nun — în lu m in a ra p o rtu ­ p u rta t cu noi to ţi. la rg u l
lu i — în a ctivita te a organe­
dem ocratism a l d is c u ţiilo r
lo r şî o rg a n iz a ţiilo r de şi s p iritu l de deplină since­
p a rtid în vederea în d e p lin i­ rita te în care s-a discutat,
r ii cu succes a ro lu lu i lo r ne-a de cla ra t m a istru l N i-
de con ducător al societăţii
colac M ărculcscu din ca ­
Introducerea un uî s til de d ru l C S. Hunedoara. P en­
m uncă ş tiin ţific în toate do­ tru a c tiv ita te a noastră
m e n iile v ie ţii econom ice si practică am re ţin u t că fie ­
sociale, prom ovarea p rin c i­ care sarcină ce trebu ie în ­
p iu lu i m un cii colective, im ­ fă p tu ită , tre b u ie bine s tu ­
pun cu m u ltă necesitate diată şi u rm ă rită realizarea
îm b u n ă tă ţire a continuă a ei pînâ la con turare a re z u l­
a c tiv ită ţii p a rtid u lu i în a n ­ ta tu lu i fin a l. E o măsură
sam blu şi a fiecăreia d in ­ ju stă care va angaja total
tre o rg a n iz a ţiile sale în fiecare om al m un cii la lo ­
parte, perfecţionarea m odu­ cu l său dc m uncă sa dea
lu i în care el îşi exercită lo tu l p e ntru realizarea sa r­
c in ilo r".
ro lu l conducător. Cu a lte
cuvinte, organele şi org a n i­ Asemenea p ă re ri le-am
z a ţiile de p a rtid , conducînd c itit pc buzele tu tu ro r dele­
a c tiv ită ţi în care org an iza­ g a ţilo r ju d e ţu lu i no stru la
rea m un cii se face to t m ai lu c ră rile m a re lu i fo ru m al
m u lt pe baze ş tiin ţific e , tre ­ p a rtid u lu i com unist, am c i­
buie să adopte şi ele m eto­ tit adeziunea lo r - deplină la
de ş tiin ţific e dc organizare, to t ceea cc se înfăptuieşte
de con tro l şi de previziune. în tara noastră, sub condu­
cerea înţeleaptă a p a rtid u ­
R a po rtu l C o m ite tu lu i Cen­
tra l, celela lte docum ente lu i. satisfa cţia de a avea o
ale C ongresului al X -lea a l conducere ferm ă, cla rvă ză ­
P.C.R.. constituie pe ntru toare. care pune în ce n tru l
C o m itetul m un icip al de a te n ţie i sale destinele po­
p a rtid Deva. pentru a c tiv iş ­ p o ru lu i rom ân, constructor
tii săi un în d re p ta r in a c ti­ al socialism ului, popor
v ita te de o valoare in e s ti­ ta re se prezintă la marea
m abilă. Vom asigura s tu ­ sărbătoare a unui sfe rt r'-'
dierea ap ro fu n d a tă a aces­ veac de via tă lib e ră r-. • •
to r istorice docum ente p ro ­ buchet im presionant
gram atice de către to ţi co­ Noua oţelărie electrică de la C.S. Himedoaro, mina Mesteacăn, preparaţia Coroîeşti, complexul de extracţie şi social de fa E.M. Lonea, întreprinderea pentru prefabricate dîn beton Uzări rem arcabile.
m u n iştii. Bircea sînt numai citeva din recile şi recile de obiective economice core au îmbogăţit peisajul industrial hunedorean, rod al politicii portidului de industriali rare socialistă.