Page 87 - Drumul_socialismului_1969_08

DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 22 AUGUST 1C£9 ^ BBoaKanET? . PAG. 3

Existenţa milenară a neomului românesc esle istorio Politehnica din Cluj. în onul co trebuia so dăm apa oroşu
zguduitoare a unor necurmate şi înverşunate încleştări cu IV. Dupo-omiezele şi le petre­ lui pe o conductă nouă. Dor
silniciile vremurilor, a unor dramatice şi vremelnice că­ ce in parcul din centru. Acolo apa nu moi sosea în oraş. Am
deri, o grandioasă epopee de pilduitoare şi statornice se intilnesc toţi pensionarii o găsit într-un loc conducta in
înălţări spre definireo şi afirm orco fiînţeî sole. roşului. Toţi aceia căroro Porţi fundata cu soci de iută şi pie
Istorio aceasto, în tot ceea ce ore ea mai sacru si dul Comunist Roman le-o creat tre. Cineva voia să lovească
moî măreţ, îşr condensează secolele de grele bătălii şi frumoase condiţii de viată şi in noi. Poale să pară curios,
jertfe pe altarul neotirnârii, in acea 2t de August două­ de trai, condiţii pe core dar mi-om dat seama in mo
lUMMt O'k fAO I
zeci şi trei, in clipele şi ceasurile acelei zile de purpură. în urma cu 25 de ani nici nu mentul acela că eu trecusem
Tot ceea ce timp de milenii poporul a visat şi o năzuit, le-ar fi visat. de mult cu conştiinţa, cu toată
s-a făptuit în aceo memorabilă zi, cind gloriosul portid fiinţa meo. de partea aceloro
al comuniştilor conducea naţiunea română, sub faldurile care, strecurîndu-se printre
cu tot ceco ce ou reolizol. sub conducerea partidului-, în impurpuratului său steag, Io lupta dreaptă pentru elibe- greutăţi sau luîndu-le pieptiş,
monumentala operă de construcţie o socialismului. cu rorea gliei strămoşeşti, la propria eliberare. - Erom băiat de prăvălie construiau o societate nouă
faptul că în cei 25 de ani au sporit producţia industrîoln în Ploieşti pe vremea aceea,
Sub loviturile nimicitoare ole unui popor căruia li­ De atunci construiesc mo-
o ţarii de 14 ori în comparaţie cu 1938, producţia ag ri­ bertatea si setea de dreptate ii sînt mar scumpe ca lu ­ îşi aminteşte GHEORGHE GA- reu locuinţe Peste 5 000 dc
colă de 1,6 ori, iar venitul naţional de peste 5 ori. mina ochilor, hoardele fasciste se retrăgeau spre bîrlonul VRILESCU de la mina Loneo apartamente se află în Voleo
Bilanţul marilor înfăptuiri ole poporului nostru pe dru­ în care le aştepta slîrşîtul, Si tot sub aceste năprornice Cu toată obosealo muncii dc Jiului şi Colan. Io o căror con­
mul construcţiei socialiste este indisolubil legat de modul lovituri se cutremura catapeteasma unei orinduiri pline prăvălie, mă intriga faptul co strucţie am pus cevo din m u i­
strălucit în care Partidul Comunist Roman şi-o îndeplinit de strimbâtâţi şi impilâri, se deschidea drum liber po­ la radio se anunţa mereu să ca mea. N-oş puteo să spun
şi îşi îndeplineşte mişîuneo istorică de a-i conduce desti­ porului sâ-şi dureze singur şi de sine stătător viitorul. aşteptăm co se va comunica docă trebuie să mâ socotesc
nele. „V iaţa o confirmat dîn plin - subliniază tovorăşul In ceasurile şi zilele de nepieritoare glorie ole lui ceva important. Tirziu. noop­ un om realizat deplin. Ştiu in ­
Nicolae Ceouşescu in Raportul C C. al PC R prezentat !a August 1944, poporul, scuturat de lanţuri, pornea să cu­ teo, am luat cunoştinţă de ac­ so că mă domino nemulţumi­
Congresul al X-lea - justeţea liniei generale, morxist-Ie- cerească o lume de dreptate şi demnitate. Cu o extraor­ tul insurecţiei şi ol întoorcerii rea faţă de mine. Ceeo ce fac
ninîste, a partidului nostru, priceperea sa de a aplica dinară forţă de atracţie, insurecţia naţională şi revoluţia armelor. vreau să fie tot moi bun. tot
principiile socialismului la condicile concrete din România, populară au răscolit toate păturile societăţii, au înregi­ Făceam porte din echipele mai mult. Aş vreo co şi copiii
capacitatea sa de a uni eforturile întregului popor in ve­ mentat intr-o puternică armată întregul popor sub co­ de stingere o bombelor in ­ mei. dîn core cel moi mare s-a
derea propăşirii economice şl sociale a ţâ rii” . manda partidului comunist. Cele mai diverse coteqoriî cendiare şi nu aveam voie so născut în onul eliberării, să-mi
Aceste remorcobile victorii core ou schimbat faţa sociale,' oameni de toate condiţiile »► de pe toate coor­ părăsim oraşul. Eram la virsta semene in această nemulţu­
României, care i au sporit puterea şi frumuseţea, repre­ cind trebuia so plec mllitor.
donatele vieţii, au fost atrosi de magnetul irezistibil ol mire.
zintă totodată contribuţia intem aţionolistă o partidului şi Auzisem de intenţiile de m obi­
evenimentelor, fiecare adueîndu-şi partea do contribu­
poporului nostru la întărirea sistemului mondial socialist, lizare generolă şi totală ole CSSSBffiBStâlS
ţie la eîştigorco cefei mai greîe bătălii pe care poporul
la creşterea forţei de atrocţie şi a prestigiului socialismu­ lui Antonescu şi ştiam co asta
romon le-a Durtnt in îndelungata sa istorie, fiecare şi-a
lui în lume. nus braţele si Inima, p r măsura puterilor şi simţirilor, la mă privea direct. Aşteptam cu M edic Emerit, slujitor de
Pe asemenea trepte ne găseşte anul XXV. Istorio va groozo ordinul de chemore. ^peste 50 de oni ol sănătăţii
făurirea cununii de lauri ce înseninează astăzi fruntoriile
consfinţi anul jubiliar ca anul încununa! de aureola mă­ Am fost apoi încorporat. oamenilor, chirurgul CON­
patriei.
reţului program adoptat de Congresul al X-lea ol Parti­ Credeom că trebuie să mer­ STANTIN LAPADATU, de lo
dului Comunist Romon. deschizător de etapă nouă - eta­ gem să luptăm „pentru între­ Spitalul unlficot din Petroşonî.
pa edificării multilaterale o socialismului, ca anul ofirmă- girea tă rii” , oşo cum ni se o cunoscut mulţi ani ce însem­
riî mai puternice a unităţii de monolit dintre portid, gu­ „In H unedoara, muncitoreas­ pe EUL nostru. începe noua spusese mereu. Pe front n-am na devolorîzorea celui mal de
vern şi popor. Hotărîrile Congresului ne dau posibilitatea mai ajuns. In schimb, în ermo- preţ capitol - omul.
că de oiunci, clocotul metalu­ biografie o noostră o tuturor,
să ovem clarviziunea asupro o ceea ce va fi ţora şi via­ tă om înţeles că se schimbase
lui incandescent în creuzetele oameni care alcătuim un po­ — De moi bine de 50 de anî
ţa locuitorilor eî în deceniul care urmeoză. înfăptuirea furnalelor încetase aproape cu por hornic, iubitor de pace şi ceva si că trebuio să se moi m-om Jegot de locurile şl oome­
programului adoptat de Congres, Io care întregul popor schimbe incă. Contrastul social
desăvîrşlre Uzîno militarizotă dc muncă cinstită. nii de aici. Cind om luot cu­
si-o dat adeziunea unanimă, va asigura lărgirea si per­ agoniza din lipsă de materii în anii aceio ero încă puter­ noştinţă despre înfăptuireo ac­
fecţionarea continuă o bazei tehnico-moterîole. făurirea prime. Ardea însă la mii nic. tului de la 23 August, mă a-
societăţii socialiste m ultilateral dezvoltate, creşterea în- de grade. întreţinut de celula Imi amintesc dc o poveste a flom în Petroşani, Io spitol.
tensă a forţelor de producţie, progresul susţinut ol ştiin­ de partid, spiritul de revoltă - In periooda aceeo eram şe­ tatei cu cele două fiore de Salvam vieţi omeneşti. Mă lup­
ţei. invăţămîntului şî culturii, crearea condiţiilor ridicării ol muncitorilor, sătul de mize­ ful regulatorului de circulaţie plug, cel core scormonea pâ- tam pentru aceasta cu toate
generole o bunăstării materiale şl spirituale o oamenilor rie, de carceră şi bătăi. din Static Simeria - îşi am in­ mîntul şi era mereu alb şî stră­ greutăţile, începînd de lo lip ­
muncii, perfecţionarea continuo a relaţiilor de producţie, teşte FRANCISC TANASE. Zi lucitor şi cel care nu făceo sa celor mal elementare usten­
o oraanîzorîi societăţii Nu uit niciodată noopteo şi noapte trebuia să stou >n nimic si de oceeo îl minco ru­ sile şi medlcomente necesore
Oamenii muncii hunedoreni, core au întîmpinat glo­ lui 23 spre 24 august cind birou pentru o dirija puţinele gina. Eu om vrut so fiu întot­ muncii noastre.
rioasa aniversare o eliberării patriei cu succese de pres­ muncitorii adunaţi pe platfor­
tigiu în îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea ma singurului furnal în func­
socialistă, au subscris din Inimă, cu entuziasmul şi hotă- ţiune aflau marea veste a tre­
rirea core le sint caracteristice, Io adeziunea şi legămîn- zirii poporului Io luptă. Nu
tul întregului popor de o nu-şi precupeţi eforturile pentru ne-o fost greu să ne dăm sea­
transpunerea în viată a hotorîrilor Congresului ol X-lea ol ma că zorile oveou să ne a ­
ducă alte vremuri.
partidului. Ei sînt conştienţi că judeţul nostru se va situa UNDE VA AFLAŢI
şi în viitor în primele linii ale industrializării socîoliste. că Unii dintre noi ou luat o-
sînt chemaţi să pună la dispoziţia economiei naţionole tunci ormo în mină. Alţii n-au
cantităţi tot moi mori de combustibil, energie electrică şi plecat pe front. Io chemarea f
partidului ne-am înrolat în
metal. _
as­ LA CEASUL ELIBERĂRII ?
Sărbătorirea îm plinirii unui pătror de veoc de la elibe­ marele detaşament ol celor ce
ro re generează noi energii, noî impulsuri de olirmare aveau să lupte în linia întîi o
creatoare in toată plenitudinea în rîndurile întregului po­ refacerii economiei, dezvoltă­
por, ale noţiunii noastre socialiste. Ele îşi ou izvorul în rii ei Io ceeo ce este ea
morile victorii obţinute în anii de viaţă liberă. în progra­ tăzi. Am reaprins furnalele,
mul de viitor al Partidului Comunist Roman, in faptul că ne am zbătut zile şi nopţi in
recentul Congres o oles eonducereo core şî-ou doril-o fier­ şir. pentru fiecare tonă de me­
Târmocentrola M intia. Deocamdată la cotele cele mai înalte tal. Ziariştii scriau despre noi.
binte partidul şi poporul, în frunte cu tovarăşul Nicolae despre nişte eroi. N-aveam pe UNDE SÎNTEŢI ASTĂZI,
Ceouşescu, conducere core constituie chezăşio mersului ale efortului constructiv al ţârii. In anii urmâtori in intrecere cu siderurgiştii hunedoreni, ca
giganţii energetici ai patriei.
neobătut pe drumul socialismului şi comunismului.
atunci exemple cu core să ne
cîntărim faptele. Prîvindu-te în­
să de Io înălţim ile pe care ne
cu
aflăm astăzi, pot spune cu DUPĂ UN SFERT DE VEAC ?
LA POPASURILE SĂRBĂTORII mina pe inimă că Ia Hunedoa­
ra într-adevâr s-o muncit
abnegaţie şi eroism. Fîe-mî în­
găduit să spun, cu dreptul ce
mi-t dou anii petrecuţi aici lin ­
D i m i n e a ţ ă î n ă l ţ ă t o a r e d e a u - T o t a şa . n c c u n o s c ă t o n d va p ă r f i in t e g r a n te . o l e s e r b ă r i i , f o t b a l ( O r ă ş t i e ) e t c . I,a B r a d , gă clocotul metolului, că sînt
mîndru co siderurgiştii hunedo-
gxi&tti( W >f>orul iţi s ă r b ă t o r e ş t e v ă m i n e i m p r e s i o n a t p â r t i e i cu şi c e l e s p o r t i v e . C e i c a r e . v e s t a d i o a n e l e d i n l o c a l i t a t e şi renî. alături de core om lucrat trenuri care veneou şi plecau. deauna ca fierul cel alb, să Sentimentul de milo faţă de
î m p r e j u r i m i s c v o r d e s f ă ş u r a
g l o t i a ' a 25 d e . a n i d r m u n c ă p i n d la „ m a i a l u r i l e “ m i n e r e ş t i d u p ă o r e l e d e v i u n c ă . p ă ş e s c f i n a l e l e „ C u p e i 23 A u g u s t ”, la patru decenii, ou fost si sînt Lingă mine se găsea perma­ scormonesc mereu jarul fapte­ suferinţa omenească, singurul
cu a d e v ă r a t r e v o l u ţ i o n a r ă d e la „ f u i n r u F l o r i d , „ T u l i - c u d r a g p r a g u r i l e c l u b u r i l o r , mereu în primele rinduri ale lup­ nent un soldat neamţ. Imî ur­ lor şî ol conştiinţelor. Conştiin­ care-mi lumina drumurile cău­
p e n t r u z i d i r e a — s u b c o m p e ­ pau". „ V a l e a M o r i ş o a r c i " . n o u l r a s e l o r d c c u l t u r ă s a u c ă m i n e d i s c i p l i n e l e v o l e i , şali, p o p i c e . tei pentru înfăptuireo politicii mărea orice gest. Se interesa ţa responsabilităţii sociale mi tării vieţii, s-o transfor-
t e n t ă î n d r u m a r e o p a r t i d u l u i l o c d c a g r e m e n t „5 s u d “ sa u l o r c u l t u r a l e p e n t r u a r e p e t a D i n l o t d c a u n o , i n s ă . î n t r e c e ­ partidului” . la translator de convorbirile pe s-a născut mai tirziu, o dotă mot, în ultim ii 25 de oni
c o m u n i s t — a u n e i n o i s o c i e ­ „ S t e r m i u n s " . D a r p a r c ă p o ţi in f o r m a l i i a r t i s t i c e d c a m a ­ rile , j o c u r i l e s p o r t i v e , d i s l r a c core le aveam cu oomenii din Cu şantierul naţional pc core in conştiinţa faptului că am
tă ţi. Sn c o n s t r u i e ş t i d in t e m e ­ da în a p oi, d e la o p e t r e c e r e to ri. r o i e v o l u a p e e s t r a d e l i v c a u f o s t „ p u n c t u l f o r t e " , Cuvintele ocesteo aparţin staţie. Comportarea lui mă am fost. în răspundereo mea vofoo-
lii o v i a ţ ă c o m p l e x ă . t o i u l* lin g ă s u s u r u l St r o i u l u i , la p ă ­ s a u p l a t o u r i , in t o a t e l o c a l i t ă ­ o b i e c t u l a t e n ţ i e i s i > e c t a to r i l o r tovorăşului GHEORGHE RO­ deronjo, dar nu-l băgăm in De atunci om îndeplinit m ul­ ico cea mal de preţ. Căci
n o u ă , i n t r - u n p ă t r a r d c v e a c , d u r e a R e j a n . s a u In R ă l ă c u t a , ţ i l e j u d e ţ u l u i . Ea O r ă ş t i e , t a ­ d r o c a z i e . MAN, unul dintre cei moi re­ seamă. Nu schimbam cu el te munci profesionole. obşteştî, omul a redevenit în aceşti ani
e s t e i n t r - a d e v ă r u n a c t e r o i c . u n d e m i n e r i i şi e n e r g e t i c i e n i i r a f u l . f o r m a ţ i a d e d a n s u r i. s o ­ M i n e r i i , p r i n t r a d i t i c . s e putaţi oameni ai Hunedoarei nici un cuvin!, deşi se străduia politice Acum, mă aflu la mo­ o valoore inestimabilă. Conşti­
U n o c t c o m u n , s ă v î r ş i t c u c e a D e v e i . ,.c r n l c n a r i ş l i i " c e f e ­ liştii v o c o l i şi i n s t r u m e n t i ş t i v o r î n t r e c e iu j o c u r i l e d e i s ­ Un furnolist de mare presti­ să rupă cîteva vorbe rom â­ mentul cind mă consider gn
m a i l a r g ă p a r t i c i p a r e um ărul rişti d in S i m e r i a s c i n t i l n e s c d c la c a s a de. c u l t u r ă v o r d e z t e ţ i m e si i n d e m i n a r e — f u g a giu, de numele căruia se lea­ neşti. om util societăţii, un om core inţa răspunderii o fost întări­
— î n t r e a g a n a ţ i u n e in c a r e la m a rile. p i c n i c u r i ? Nici. o v ă l u i n e a s e m u i t e frum use ţi ale in s a c . f u g a c u o u l fu l i n g u r ă , gă nenumărate succese in In seoro lui 23 August om ore conştiinţa responsabilităţii tă şi ojutolă să întruchipeze in
c l o c o t e s c la a c e e a ş i t e m p e r a ­ g r i j ă n i t r a n s p o r t u l ! A u t o b u ­ f o l c l o r u l u i d i n „ C i m p u l p ii- c ă ţ ă r a r c a p c s t i l p u l u n s e l e . creşterea producţiei de fontă primit un tren de Io Bucureşti ce derivă din utilitatea lui. fapte de condiţiile materiale pe
t u r ă t o a t e f o r ţ e l e p r o g r e s u l u i . z e l e c i m u l ă d in 15 in 15 m i ­ n ii". M r ş t c s i u i a r i i d e la C o o ­ D a c ă m a i a d ă u g ă m şi i n l i l n i - şi formarea noii generaţii de Mecanicul locomotivei i-a spus core singure cuceririle ştiinţei
Si tot a ş a c u m . u m ă r la u m ă r . n u t e la S t r e i şi d in 30 în 30 p e r a t i v a . R e t e z a t u l ’ H a ţ e g îşi r i l e d m i o n s t r a l i v e d c b a s c h e t , furnolîşti. Un om respectat pen­ unui acar de-ol meu că-n Co- medicale nu mi le-ar fi dat
t o ţ i o a m e n i i m u n c i i ş i - a u a d u s la R e j a n . r o r e t n i a m ă i e s t r i a n u in p r o ­ h a n d b a l . o r i e n t a r e t u r i s t i c ă , tru integritatea corocterului pitală oamenii ou întors or- niciodoto. Chîur ştiinţa medi-
e r o i c a c o n t r i b u ţ i e la e d i f i c a ­ I.a u m b r a g o r u n u l u i lui /fa ­ d u s e d e a r t i z a n a t şi u t i l i t a r e , r e p r i z e l e d c g i m n a s t i c ă , j u d o său. pentru cinstea, corectitu­ melc împotriva nemţilor. Erau - Drum lung şi mereu in ur­ colă romoneosco n-ar fj ojunş
r e a p a t r i e i , s o c i ^ l i s t e t ^ d a f e l rm. la „ C o l o n i e " , la . Ţ i n a r â “ . e i p e s c e n a in a e r l i b e r d i n ş a . m ul/ i d i n t r e n o i s c ro r dinea şi rar-înlîlnita sa pasiu­ singurele veşti din ţară. cuş am parcurs între actul is­ să cucerească terenurile pe ca­
oii^ j u g u l a t *su să m o l i i îşi d a u . d e a n i d e z il e , p ă d u r e a S l i v u ţ . I u r e ş u l „ H a - gindi. că t o t u ş i m i n t e a s ă n ă ­ ne în muncă. Un comunist a- Pe Io ora 21 m-am trezit in toric din august *44 şi cea de-o re le-o cucerit docă n-om pro­
n ă r b ă to v c b s c u t * m a r i l e e v e n i ­ i n l î l n i r c la m a r i l e p i a z n i c u r i . f e g a n c i " şi m e l o d i o a s e l e p a r t i ­ to a s ă s ă l ă ş l u i e ş t e iu- c o r p s ă ­ devărot. ostaş in detaşamen­ birou cu un ofiţer superior 25-o oniversoro o so Cel de duce astăzi medicamente la
m e n t e a l e 'î m p l i n i r i l o r . m a ­ R c n u n iifii v irş /i d e S ă l a ş şi t u r i ale. g r u p u l u i v o c a l ro r n ă t o s tul cel mai înaintat al poporu- ncomt. A scos pistolul pe ma­ atunci m-o găsit ostaş pe gra­ scară industrială. docă nu
r i l e a n i v e r s ă r i , a l e p o p o r u l u i , c î r n a l i i h a i d u c e ş t i. d e l i c a t e ­ i n c i n t a o c h i u l , v o r m l n g i i a s u ­ P o a t e , l o t u ş i , u n o r a v a t r e ­ sa Şi m-a invitat să stau pe un niţa de est - spune maistrul s-or investi otilea fonduri in
n a ţ i u n i i . E x i s t ă o t r a d i ţ i e s t r ă ­ ţ e l e p r e f e r a t e a l e l o c u i t o r i l o r scaun în faţo lui. El nu ştia CONSTANTIN BUCIUM de Io munca de cercetore.
f l e t u l . A r t i ş t i i a m a t o r i d in b u i să le u r ă m :
b u n ă ca m a r i l e s ă r b ă t o r i „ Ţ ă r i i H a ţ e g u l u i '', îşi v o r r â s - româneşte, eu nu ştiam o boa­ Atelierele centrole Crişcior. Ne
D e v a . P e t r o ş a n i , H u n e d o a r a , W i l M i l l l M
f i e c i n s t i t e p r i n e n t u z i a s t e , p i n d i m i r e a s m a î m b i e t o a r e în - In ziua de 23 August 1944 bă germană. A chemat un instruiseră trei luni şl trebuia
d e z l ă n ţ u i t e m a n i f e s t a ţ i i d e p ă d u r e a S l i v u ţ . N o u a . p a l i e " R r a d v o r e t a l a c u g e n e r o z i t a ­ Drum bun, - şi-o început mărturisirea co­ translator. Acesto mi-o spus să intrăm în foc. Am Introt. dar - Mă aflam pe treapta cea
r e c u n o ş t i n ţ ă , d r s t i m ă şi î n c r e ­ o O r ă ş t i e i c o n s e m n e a z ă u n te. t u t u r o r c e l o r p r e z e n ţ i la lonelul GHEORGHE STANCU, că „domnul ofiţer neamţ d o ­ nu în acela core ni-l pregăti­ mai de jos o um anităţii - îşi
d e r e . p r i n m a r i s e r b ă r i c i n i p r - n o u l o c d e a g r e m e n t p e n t r u I n c u r i l e c u n o s c u t e d c a g r e ­ comandantul Centrului militar reşte să i se prezinte neopă^al seră. Mi-aduc aminte că în începe biografia ONEASA VA-
neşti. s p o r t i v e , d i s t r a c t i v e . ar h a r n i c i i c h i m i ş l i . h l ă n a r i şi petrecere plăcuta! al judeţului Hunedooro - mă o situaţie cu toate instalaţiile armată otmosfero era pregă­
m e n t , m ă i e s t r i a i n t e r p r e t a t i v ă LEAN din Sîntămărio-Orleci.
t i s t i c c — jx ' i l c j d c e t a l a r e a f o r e s t i e r i — „ P o i e n i ţ a " . C a î n ­ aflam în nordul Moldovei, Io tehnice din zona feroviară cu- tită pentru evenimentele ce a ­ Eram slugă pe moşia grofului
u n o r i n t e r e s a n t e d a t in i, p a r t i ­ t o t d e a u n a . î m p r e u n ă îi v o r a n e a s e m u i t e l o r f r u m u s e ţ i f o l comanda unei secţii de tunuri orinsă între staţiile C.F.R. Te veau să urmeze. Cei mai vîrst- Kendefy SI ugo din moşi-stro-
S u r p r i z e p l ă c u t e nu f o s t pre.
c u l a r i t ă ţ i e t n i c e şi s p i r i t u a l e . p r i n d e z o r i i z i l e i la p e t r e c e ­ c l o r i c e at.it d e d i v e r s e şi a u ­ onţîtonc. Aveam 25 de ani si iuş - 11io. Aşa cevo oveam in ­ nici ne spuneau de mult că
g u t i l e i u b i t o r i l o r d e d r u m e ţ i i . moşi Nu ştiam decit un sin­
re. purtam gradul de sublocote­ tr-unui din sertarele mele. Cu războiul în core luptăm noi e gur lucru : să mo scol dim i­
m e l e a g u r i
p e a c e s t e
t e n t i c e
F ili a l a O .N .T . D e v a o r g a n i ­
C u c a m i s i u n e p e n t r u r e p o r ­ nent. Primisem ordin să barăm coada ochiului m-om uitat un război ol altor interese. neaţa înaintea soorelui şi să
h u n c . d o r c n e z e a z ă fu z iu a d e 2,1 A u g u s t e x ­
t e r ; D e - a d r e p t u l î m b i e t o a ­ trecerea tancurilor şî trupelor spre dulap. Ero închis. Am ră­ După întoarcerea ormelor. du­ fiu prezent lo conac. Munceam
$ i, d i n î n t r e g acest, b u c h e t c u r s i i la C ă l a n - B ă i . R e z e r v a ­
r e .. S ă în ş i r i t o a t e l o c u r i l e d c blindate germane core se re­ suflat uşurat, apoi mi-om lua! pă zdrobirea definitivă o fos- fora nici un spor şi eu şl toto.
I n t o t d c a u n o . p e s id e r u r g iş i.i d e b u c u r i i şi v e s e l i e e s t e i m p o ­ ţia cu z i m b r i , la G u r a Z l a ta
p e t r e c e r e ? D a r u n d e n u s e trăgeau în debandadă în toa­ inima-n dinţi şi i-om spus eismuIui om înţeles că ţoro şî Bucatele nu ne ajungeau de
i - a m c ă u t a t şi i n t i l n i t siă>>i- şi R a l e i o , b ă i l e d e la C ă l a n .
s ă r b ă t o r e ş t e în c e l e m a i d i f e ­ s ib i l să l i p s e a s c ă a c e a l u m e a p o i în. s u s s p r e D e n s u ş , S a r - te direcţiile. neamţului : „N-om ce mi se pooorul oveau să urmeze altă pc o zi pe olta. Ne obişnuisem
u i ţi d e e m o ţ i i p r o f u n d e . E m o ­ cale
r i t e f e l u r i u n m a r e e v e n i ­ Soldaţii din subordine au cere !” , Ofiţerul s-a ridicat în cu sărăcia. De altfel, credeam
ţii p r o v e n i t e d i n t r - n sin cc.ru c a r e s i n i b o l i z e a z ă v i g o a r e a , m i z c g c l u s a şi î n a p o i p r i n H a
m e n t ? P e n t r u că o a m e n i i n u t e n şi H u n e d o a r a , c a şi la c e ­ primit cu mare bucurie noua picioare şi o început să stri­ Am vrut să pătrund sensul câ oşo trebuie să trăim noi,
r e c u n o ş t i n ţ ă , p r e ţ u i r e p e n t r u t i n e r e ţ e a , f o r ţ a a n i l o r no ştri
n u m a i m ănincă şi b e a u ... E ­ misiune Erou mulţumiţi că a ge. Co so scap dc el i-om fă ­ acelui ceva şi cred că om reu­ slugile. înolînd în necazuri.
p r e s t i g i o s u l l o r r e n u m e d e a - — s p o r t i v i i . lela lte. lo ca lilu f.i d i n s p r e O-
x i s t ă o t r a d i ţ i e a î n t r e c e r i l o r sosit şi ziua in core să se poa­ cut legătura telefonică cu M a­ şit. A fost greu. Mi-aduc o- Cînd om ouzii că s-o făcut
d e v u r a ţ i d e s c h i z ă t o r i d c d r u ­ S p o r t u l e s t e p r e z e n t p r i n ­ r ă ş t i e : m u z e u l e t n o g r a f i c d in rele Stat M ajor Romon de Io
in i s t e ţ i m e , i n d c m i n a r c . p r e ­ o r a ş , c e t ă ţ i l e d a c i c e G r ă d i ş t e tă răzbuna pe nemţi. Chiar minte cil de greu am închegat poce m-om bucurat că n-o so
m u r i o i i n d u s t r i e i n o a s t r e . A ­ Arad. chipurile că acolo o să mai moară oomenî. Atit, Nu
c e ş t i o a m e n i , însă, c a i c i m p r e ­ g ă t i r e , a c o m p e t i ţ i i l o r d e v i ­ t r e n o i . în a c e s t e î n ă l ţ ă t o a r e şi R l i d a r u . S p r e G c o a g i u - B ă i , din clipa aceeo şi-ou manifes­ găsească situaţia pe care o Io noî în ateliere o organiza­ credeom că din acest moment
s i o n e a z ă la l o c u l d c m u n c ă , g o a r e şi d i r z e n i e . d c m ă i e s t r i e z i l e , p r i n t r - o s e r i c d c i r i a n i f c s - s e v o r o r g a n i z a i d c a s e m e n e a . tat dorinţa de a porni la o- ţie o partidului. Oomenii nu
toc. caută, deşi eram sigur că nu voiau „sâ se amestece in po­ o să înceapă şi pentru noi o
n u s e la să m a i p r e j o s in s ă r ­ s p o r t i v ă şi a r t i s t i c ă . t a ţ ii d e d i c a t e e x c l u s i v m a r i i m a i m u l t e i e ş i r i c o l e c t i v e . o ou. litică ” . vioţă nouă Mult moî tirziu
b ă t o r i l e lor. C i n e n - a m a i S ă r b ă t o r i şi c a r e , s l u t c m s i ­ In a c e l a ş i t i m p , I.J .R .C , n e Ne am retras la nord-est de Nu ştiu ce o vorbit cu Ara­ Astăzi sînlem mulţi şi puter­ mi-am dat seamo de acest Iu
f o s t la H u n e d o a r a n - a r c d e g u r i . v o r c o n s t i t u i u n v e r i t a ­ a n u n ţ a că t o a t e d r u m u r i l e d e comuna Deleni.Vaslui şî om dul, dar neomţul s-o înfuriat nici, îor docă modul în core cru.
p ă ­ Pe estrade
u n d e să ş ti e ce. i n s e a n m ă o aşteptot inamicul să ne cadă şi moi râu. A Ieşit din birou construim noua societate se
s e r b a r e c i m p e n e a s c ă la b i l p u n c t d e a t r a c ţ i e . P e p r i m o c e s s p r e c a b a n e l e d i n m u n ţ i în bătaia focului. Nu ne-au co o furtuna. înainte de a ple­ numeşte politică, oluncî noi Mî-omintesc co intr-o zi o
d u r e a C h i z i d . p r m a l u l l a c u l u i p l a n f i g u r e a z ă f i n a l e l e „ C u p e i s i n t p u s e la p u n c t , c a b a n e l e scăpot prea mulţi... ca i-o spus translatorului să-mi toţi focem politico. Fiecare am venit la poarta cosei noastre
C i n c i ş , la c a b a n a „ I z v o a r e l e " şi gazoane E l i b e r ă r i i " , c a r e s e v o r d i s p u t a a u f o s t b i n e a m e n a j a t e , a p r o ­ M-a Impresionat puternic în comunice câ voi fi trimis în un om şi i-a spus lui lata. «o
şi in i m i i r e j u r i r n i . N - a g u s t a t , această comună ataşamentul înţeles aceosto pină Io urmă vorăşe. Ce mare a fost cuvintul
la f o t b a l , p o p i c e , v o l e i ( P e t r o ­ v i z i o n a t e d i n a b u n d e n ţ ă . lagăr pentru neexecutare de Unii mai repede, alţii mal greu, acesta pentru noi. Cine se
şi r e g r e t ă , r e n u m i t e l e . p r e ­ cetăţenilor civili foţă de noua ordine.
ş a n i). f o t b a l , h a n d b a l , p o p i c e , dor om înţeles. gindise co unei slugi I se poa­
p a r a t e la g r ă t a r , s a u p u ii la P e t r e c e r e f ă r ă c î n t , j o c şi N. STANCIU noastră misiune. Veneau fe­ Nici că-mi păsa de vorbele
f r i g a r e şi n - a s o r b i t c u nesaţ v o i e b u n ă c i n e a m a i v ă z u t ? b o x , î n o t ( H a ţ e g ) , f o t b a l , v o l e i , mei, copii, să ne onunţe că pe hitleristului. Cum I-om văzut de- te spune aşa ceva !
După cîtva timp am /ost che­
b e r e a c u s p u m ă d e a s ă . D o a r şi a c e s t e m a n i f e s t ă r i s în t h a n d b a l ( H u n e d o a r a ) , p o p i c e . GH. |. NEGREA Cutare drum ou văzut nemţi. părtindu-se de birou om scos mat la primărie ,,Alegeţi pă-
Unii se ofereau voluntor să ne din sertar situotîa cu pricina şi - Aveam 22 de ani, Istori­
fie călăuză. Eî cunoşteau dru­ om ascuns-o intr-un loc sigur. seşte şeful de şantier NICO­ mînt unde vrei” — mi-o spus
murile şi potecile satului oşn Peste citevo ore om auzit o LAE SASU de Io Şantierul din omul core ne făcuse tovarăş nu
că întotdeauna le ieşeam nem­ mulţime de voci strigind : Petroşonî ol T C H. - cînd s-o of M i-ou dat o jumătate de
ţilor în fată. sau ii luam prin „Pace. pace” . Atunci mi-om înfăptuit actul istoric ol insu­ hectar pe core să-l muncesc
surprindere din cite un loc do dat seama de ce i trebuia o- recţiei de la 23 august. In pentru mine. Am plîns de
unde nici nu se aşteptau. flţerului neamţ situaţia cu in momentul in core om luat cu­ bucurie cînd om văzut câ om
şi eu o bucată de pămînl. în­
Foptul că şi populaţia civi­ sfolaţiile tehnice Mai mult co noştinţa de săvîrşireo lui, mă cet. încet, am căpătat încrede­
lă manifesta ocecaşi dorinţă sigur, voia să le distrugă. aflam pe peronul gării din Pe­ re în mine, in oameni.
ca şi noi — lucru ce nu-l ob­ Am simţit în clipa oceeo troşani, în drum spre mina lu - După un timp m-am însu­
servasem pinci otunci - ne-a că-n mine se naşte un om peni, undo lucram Io construc­ rat. Avem cinci copii. Patru din
dot noi forţe. E mare lucru sa nou M-om întors Io birou cu ţii induslriole. Oomenii moi ei au viitorul csigurat, iar mg.
vezi, sâ simţi că poporul e o- gîndul să dezarmez nesuferi­ virstnici făceau un secret din zinul c încă pe băncile şcolii
lături de tine, că trăieşte şi nu­ ta santinelă germano care mă toate cile le discutau despre Din cîştigul pe core l-om rea-
treşte aceleaşi sentimente. suspectase zile în şir. Dar, fug i­ cursul evenimentelor din ţară. lizot la I.A.S. Sîntămărio-Or-
Ştirile pe core le-om primit se laşul. Am înţeles moi tîrziu că oo­ lea şi cu ajutorul statului
mai tirziu pr in rod io confirmau Am pus mina pe telefon şi menii aceio ticluiseră cevo sau mi-om făcut o cosă. Trăiesc cu
co tot* oamenii cinstiţi din ţară am comunicat ceferiştilor din poale chior pregăteau ceva familia o vioţă nouă. Copiilor
trăiesc aceleaşi momente subordine să fie cu ochii in Am înţeles şî faptul că nu a- mei nu Ie-o lipsit niciodată
Mulţi soldaţi şi civili şi-au patru pentru a nu se întimplo veou încredere în oricine. E plinea de pe mosă. Nu moi
jertfit in zilele acelea viaţa vreun sabotaj drept că de o conştiinţă so vorbesc de îmbrăcăminte, de
pentru irqomreo hoardebr Pc omul care şi-a întors glo­ ciolă se puteo vorbi puţin Io rodia, de film şî dc multe a l­
fasciste de pe pomintul pa­ durile în urmă cu 25 de ani mine, iar de una politică nici te binefaceri ole civilizaţiei.
triei. l-am găsit în Simeria pe stra­ atit. Mo-neeorcă o mare bucurie
Do atunci ou trecut 25 de da Teilor. Io nr. 91. Deşi poar­ Ablo în viitoarea onilor -e- cînd îi văd pe toţi cinci în ju­
oni. Şi acum stou Irczn în m«e- tă pe umeri virşto de 62 de construcţiei de după război rul nostru, sănătoşi, plini de
mona mea de ostoş faptele de ani, nu pare nici de 45. Nu^ om înţeles că se schimbase în viaţă. Mo întreb citeodotă de
eroism ole soldaţilor şi popu­ moi părul i o albit. Işi trăieşte ţară ceva fundamentol. O om r- unul singur : ce s-or fi ales de
laţiei civile In pregătireo dc in linişte, alături de şotia so. aii cinstiţi, cu toate greutăţile,
lupta şi politică a ostoşilor de ami de pensie. Lunar ii soseş­ ou făcut sâ dispară ruinele. ei docă n j se schimba roata
azi le-amintesc ori de cite ori te prin poştă remuneroţia pen­ Am mindrio de o fi fost şi eu istoriei ? Cind meditez asupra
- • ■
om prilejul, oceie momcnle din tru munco prestotă, do circo unul dintre ei. vieţii omeneşlî pn care o tră ­
infierbîntatul August 23. Ic o-, 2 000 lei. Se ocupă in fieco'e Lucrez lo construcţiile de iesc urmaşii mei. mă gîndesc cu
nuntesc pentru că din momen­ zi do grădina cu flori şi sene
locuinţe de 20 de oni. In u r ­ respect lo cel care le-o dat-o.
tul acela, din anul 1944 înce­ scrison fiului său student Io mă cu 19 ani, ml-odUc o In in te Io Portidul Comunist Român.
Judeţul nostru ocupă unul din primele locuri in privinţa gradului ds urbanizare, cu toate im plicaţiile confortului citadin