Page 89 - Drumul_socialismului_1969_08

Trăiască 23 August - ziua eliberării României de sub jugul fascist!

PROLETARI d i n t o a t e ţ ă r il e . U N IŢ I-V /Â !
Anul XXI

Nr. 4554

Sîmbătă

23 august

1969

4 PAGINI, 30 BANI

Sesiunea jubiliară a Marii

Cuvîntarea tovarăşului
Moreo Adunore Noţionalo
0 Republicii Socialiste Roma-
*
nio s*o întrunit, vineri dim i­
neaţa, în sesiune jubiliara
consacrată celei de-o 25-o a-
niversori o eliberării României C O L A E CEAUŞESC U
de sub jugul fascist.
In sala Palatului Republi­
cii, în care încă nu s-ou stins
ecourile lucrărilor celui de
01 X*!ea Congres ol portidu- S tim a ţi to v a ră ş i d e p u ta ţi şî p e n tru t r iu m f u l cauzei s o cia ­ lu l m iş c ă rii a n tifa s c is te — o ­ tle a a c ţio n a u n ite îm p o tr iv a rom âne, p a trio ţi lu m in a ţi au
lui, M areo Adunore N a ţio n a ­ in v it a ţ i. lis m u lu i şi păcii in lum e. g lin d it în m a n ife s ta ţiile de lor. D a to rită tu tu r o r acestor p ro te s ta t îm p o tr iv a ră z b o iu lu i
lă s-a întrunit pentru o a n i­ S tim a ţi oaspeţi de peste h o ­ masă d e sfăşurate în a n ii 1935­ cauze nu s-a p u t u t îm p ie d ic a şi a o c u p a ţie i germ ane. In
versa sărbătoreşte împlinirea tare. S tim a ţi tova ră şi. 1938 su b lozinca f r o n t u lu i a ru n c a re a R o m â n ie i în ră z b o ­ r în d u i s o ld a ţilo r şi o f iţ e r ilo r se
unui pătrar de veac de Io •*Tc- po p ular, în d e m o n s tra ţiile a n ­ iu l î m p o tr iv a U n iu n ii S o v ie ti­ d e zvo lta o p u te rn ic ă stare de
torio insurecţiei din August A n iv e r s ă m astăzi î m p li n i­ In s u re c ţia a rm a tă d in a u ­ tih itle ris te de la L M a i 1930. ce, cu toate că acest război a s p ir it a n tih itle ris tâ , creştea
1944. glorioasa sărbătoare o rea a 25 de a n i de la v ic to ria gust 1944 a c o n s titu it o s tr ă ­ care. p rin v ig o a re a şi c o m b a ­ fost p ro fu n d n e p o p u la r în ţa ­ îm p o tr iv ir e a faţă de ră z b o iu l
eliberării României de sub in s u re c ţie i a rm a te d in august lu c ită în c u n u n a re a eroicei tiv ita te a lor. au a v u t u n p u ­ ra noastră. C îrdâ şia re a c tiu n ii a n tis o v ie tic şi de r e g im u l d ic ­
jugul fascist, 1944, de la e lib e ra re a R o m â ­ lu p te re v o lu ţio n a re p u rta te de te rn ic ecou in te rn a ţio n a l — ro m â n e cu fa scism u l g e rm a n a t a t u r ii fasciste Este s e m n if i­
La sesiunea jubiliară, a lă ­ n ie i de sub ju g u l fascist. Răs­ o a m e n ii m u n c ii, de fo rţe le a ră ta u h o lâ rire a p o p o ru lu i dus In s u b o rd o n a re a ţâ r ii G e r ­ c a tiv câ în p e rio a d a ră z b o iu ­
turi de deputaţi, au luat p a r­ tu rn a re a d ic ta tu r ii m ilita ro - progresiste ale so c ie tă ţii în rom â n de a se opune în fe ud â - m an ie i naziste, la ru in a re a e- lu i au fost t r im iş i în fa ţa t r i ­
fr u n te cu p a r t id u l co m u n is t,
b u n a le lo r m ilit a r e şi a c u r ţ i ­
te numeroşî invitaţi : membri fasciste a d a t un nou curs rii ţâ rii G e rm a n ie i naziste, de co n o in ie i n a ţio n a le — d e v e n i­
d e z v o ltă r ii ţâ r ii noastve, a îm p o tr iv a fa s c is m u lu i şi ră z ­ a lu p ta p e n iru a p ă ra re a d e ­ tă a pendice a l m a ş in ii de r ă z ­ lo r m a rţia le pesle 8G 001) de
oi C C. al P C R. $i aî guver­ b o iu lu i, a d o m in a ţie i im p e r ia ­ o a m e n i c a re au re fu z a t sâ se
deschis calea î n f ă p t u ir ii id e a ­ m o c ra ţie i şi lib e r tă ţ ii sale n a ­ boi fasciste — la sără cire a şi
nului, conducători oi Institu­ lis m u lu i s tră in , p e n tru e lib e ­ p re z in te la m o b iliz a re şi să
lu r ilo r de lib e rta te şi d re p ta ­ ţionale. în fo m e ta re a m ase lo r P a r t ic i­
ţiilor centrale $î organizaţiilor rare socială şi n a ţio n a lă De-a parea la război a lă t u r i de lu p te pe f r o n t u l a n tis o v ie tic .
te socială p e n tru care au lu p ­ T re b u ie m e n ţio n a t că. în p o ­
obşteşti, vechi participanţi la lu n g u l în d e lu n g a te i sale isto­ G e rm a n ia h itle ris tă îm p o tr iv a Această stare de s p ir it a n ii-
tat ve a c u ri de-a r in d u l f o r ţ e ­ fid a p u te rn ic e lo r m iş c ă ri a n t i­
lupta Ilegală a partidului, la rii. p o p o ru l ro m â n a dus lu p ­ U n iu n ii S ovietice, je fu ire a bo­ h itle ris tă a s o ld a ţilo r şi o f iţ e ­
le cele m ai în a in ta te ale p o ­ fasciste care aveau loc în toa­
insurecţia ofm otâ din August Desen de V. MIHAILESCU
p o ru lu i rom â n . 23 A u g u s t 1944 te a p rig e îm p o tr iv a e x p lo a tă ­ te ţă rile E uropei în acei ani. g ă ţ iilo r ţâ r ii de c ă tre im p e r ia ­ r ilo r a rm a te i ro m â n e s-a m a ­
1944. comondonti de mari u- rii. p e n tru lib e rta te şi d re p ta ­
va r ă m în e v e şn ic în c o n ş tiin ­ a g la s u lu i tot m ai răsp ica t al lis m u l g e rm a n au dus R o m â ­ n ife s ta t cu p u te re în h o tâ rire a
nitotî militare pe frontul a n ti­ te socială. î m p o tr iv a a s u p rir ii
ţa p o p o ru lu i. a m in tir e a sa fo rţe lo r în a in ta te care a v e r t i­ n ia în p ra g u l u n e i c a ta stro fe de c o n s titu ire a d iv iz iilo r de
hitlerist. fruntaşi în muncă, străine, p e n tru n e a tîrn a re . v o lu n ta r i ro m â n i, cu s p r ijin u l Cinstind măreaţa sărbătoare
tra n s m iţin d u -s e d in gen era ţie zau a supra p e ric o lu lu i a g re s i­ naţionale. P o p o ru l era stâpi-
reprezentanţi ai tuturor jude­ p e n tru fo rm a re a n a ţiu n ii r o ­ şi pe t e r it o r iu l U n iu n ii S o v ie ­
in g e n era ţie ca un s im b ol u n ii fasciste, m a rile p u te ri im ­ n it de u n s e n tim e n t de p ro ­
ţelor, activişti de partid, de m â n e şi a s ta tu lu i u n ita r. tice, în p a rtic ip a re a v o lu n t a ­
s tr ă lu c it al e ro is m u lu i m ase­ pe ria liste , c e rc u rile g u v e rn a n ­ fu n d ă u ră î m p o tr iv a c o tro p ito ­
stat si oi organizaţiilor de mo- lo r p o p ulare , al s p ir it u lu i re ­ P a r tid u l C o m u n is t R om ân a te de a tu n c i d in num e ro a se r ilo r fascişti, de d o rin ţa a rz ă ­ r ilo r r o m â n i la ră z b o iu l c o n ­
sa. generali si ofiţeri superi­ rid ic a t pe o tre a p tă s u p e rio a ­ toare de a s c u tu ra ju g u l d ic ­ tra G e rm a n ie i fasciste. S în t
v o lu ţio n a r al c o m u n iş tilo r, al state au a d o p ta t o p o ziţie de Oamenii schele- j j Bilanţ rodnic
ori, oomenî de ştiinţa, artă $i ră aceste glo rioa se t r a d iţ ii de t a t u r ii antonesciene. de a p u ­ cunoscute, de asemenea, m e ­
tu t u r o r m ilit a n ţ i lo r p ro g re ­ cedare şi c o m p ro m is fală de
cultură, ziorişti. luptă ale p o p o ru lu i, ale m iş ­ ne capăt r ă z b o iu lu i îm p o tr iv a m o r iile p rin care cele m ai
sişti d in p a tria noastră. p re te n ţiile G e rm a n ie i naziste
La sesiune ou osistot dele­ că rii m u n c ito re ş ti şi dem ocra- U n iu n ii Sovietice, de a e lib e ­ m a rc a n te p e rs o n a lită ţi ale ş ti­ lor raportează j
E vo că m is to ric u l act al e li­ n-au înţeles necesitatea lu p te i Siderurgiştii din Câlan în-
gaţiile din ţările socialiste ‘ ice din Rom ânia, a o rg a n iz a t ra ţara de tru p e le h itle rîs te . in ţe i şi c u lt u r ii noastre, p re ­
b e ră rii p a trie i la d te v a zile u n ite îm p o tr iv a a g re s o ru lu i. tîmpinâ măreţul eveniment de
frăţeşti si alţi oaspeţi de pe­ toate m a r ile b ă tă lii de clasă P a r tid u l C o m u n is t Rom ân, c u m şi cadre s u p e rio a re de Constructorii din judeţul
doar după înch eiere a C o n g re ­ Aceasta a in f lu e n ţa t n e g a tiv astăzi cu succese deosebite
ste hotore. şefii misiunilor d i­ ale p ro le ta r ia tu lu i, a le m aselor îm p re u n ă cu a lte fo rţe d e m o ­ c o m a n d ă ale a rm a te i şi-au e x ­ nostru raportează câ pinâ in
s u lu i al X -le a a l p a rtid u lu i, d e sfăşurarea e v e n im e n te lo r, n ziua ce a precedat marea în activitatea economică. De
plomatice acreditaţi în ţoro m u n cito a re . îm p o tr iv a e x p lo a ­ în c u ra ja t a c ţiu n ile a gresive cratice. a n tifasciste , s-a r i d i ­ p r im a t p ro te s tu l şi de za pro ­
care a deschis o nouă şi a m ­ sărbătoare naţională a popo­ la începutul anului şi plnă
noastră, a ta şo ti militari şi alţi plă p e rs p e c tiv ă de progres şi t a to r ilo r şî re n c ţiu n ii. p e n tru ale h itle ris m u lu i. a d e m o b ili­ cat de la în c e p u t cu h o lă rîre barea fa ţă de p o litic a g u v e r ­ in ajunul marii sărbători, ei
membri oi corpului d ip lo m a ­ p ro s p e rita te în v ia ţa R o m â ­ apărarea in te re s e lo r şi d re p ­ zat fo ite le dem ocratice. In a ­ îm p o tr iv a acestui război, a o r ­ n u lu i antonescian. şi au cerut, rului nostru - 23 August -
tic. t u r il o r lor vita le . g a n iz a t lu p ta p e n tru sabotarea in acelaşi tim p . sâ se pună ca­ au materializat 65,4 la sută au reuşit sâ dea peste plan
niei socialiste. Acest g lo rios celaşi tim p , această p o litic ă 3 310 000 lei producţie globa­
Erou de fată corespondenţi P a r tid u l n o stru a p re lu a t şi d is p o z itiv u lu i m ilit a r fascist, a păt ră z b o iu lu i a n tis o v ie tic . din sarcinile anuale de con­
ju b ile u p rile ju ie ş te , totodată, c o n c ilia to a re a s t im u la t a c ti­ lă, cu 10 000 lei peste anga­
ol presei străine, trimişi spe­ dus m ai d e p arte t r a d iţ iile in ­ p ro d u c ţie i de a r m a m e n t şi a O p u te rn ic ă in flu e n tă asu­ strucţii montaj, executînd un
o în s u fle tito a re retro s p e c tiv ă a v ita te a c e rc u r ilo r re a cţio n a re jamentul (uat. In acest fel a
ciali oî unor agenţii interna­ te rn a ţio n a lis te ale clasei m u n ­ tr a n s p o r tu r ilo r m ilita re . încă p ra c re ş te rii v o in ţe i de lu p lă volum de lucrări in valoare de
d r u m u lu i de lu p tă şi m uncă din R o m ân ia , ca si d in a lte fost posibilă punerea în cir­
ţionale de presă, ziare, pos­ citoare. ale fo rţe lo r r e v o lu ţio ­ state europene, care au p ă ş it în re z o lu ţia d in iu lie şi în a p o p o ru lu i rom â n , a h o tâ r îr ii 9,03 miliarde Ici. In această
s tră b ă tu t de clasa m u n c ito a ­ cuitul economiei naţionale
turi de radio şi televiziune din n a re d in ţara noastră. care deschis pe calea tr ă d ă r ii n a ­ p la tfo r m a -p r o g r a m d in sep­ sale de a ră s tu rn a ju g u l d ic ­ perioadă au lost puse în
re. de o a m e n ii m u n c ii, fără peste prevederi a 1 055 tone
diferite ţări. s-au a fla t în to td e a u n a a lă tu ri ţio n a le P o p o ru l ro m â n , a fla t te m b rie 1941 p a r t id u l c o m u ­ ta tu rii, de a ieşi d in război au funcţiune o serie de obiecti­
deosebire de n a ţio n a lita te , sub fontă, 421 tone piese turnate,
Mareo solo era dominată conducerea p a r tid u lu i n o stru de p r o le ta r ia tu l m o n d ia l, au s in g u r în faţa a g re s iu n ii nazis­ nist a adresat în tre g u lu i p o ­ a v u t crea re a c o a liţie i a n t ih i­ ve industriale $i soc iaI-cui tu­ 208 tone radiatoare, 375 to ­
s p r i jin it lu p la o a m e n ilo r m u n ­ por che m a re a de a lu p ta p e n ­ tleriste, s tră lu c ite le izb in zi o b ­
de stema de stot a Republicii co m u n is t, a r e m a rc a b ile lo r m u lu i ge rm a n , lip s it de orice ra le ca : întreprinderea de ne utilaj de turnare şi altele.
Socialiste România, străjuită v ic to rii rlo b în d ite de p o p o ru l cii de p re tu tin d e n i îm p o tr iv a s p r ijin d in a fa ră , a d e ve nit tru încetarea ră z b o iu lu i a n ti- ţin u te îm p o tr iv a G e rm a n ie i prefabricate din beton de la Sporul de producţie s-a ob­
de steaguri roşii şi tricolore. ro m â n in e d ific a re a noii so­ e x p lo a tă r ii şi a s u p rir ii, au v ic tim a d ic ta tu lu i fascist de la so v ie lic , p e n tru ră s tu rn a re a naziste de a rm a ta sovietică,
lu p ta t cu a rm a în m in ă pe re g im u lu i fascist al lu i A n to - a m p lo a re a to t m ai m are pe Bircea, Cariera de dolomitâ ţinut pe seama creşterii pro­
Datele lestive „1944 - 23 cie tă ţi. Vienn. p rin care o parte a
b a ric a d e le M a r ii R e v o lu ţii nescu. p e n tru a lu n g a re a d in care o că p ă ta lu p ta p o p o a re ­ ductivităţii muncii cu 910 lei
August - 1969“ înscrise pe Cu p r ile ju l acestei m a r i s ă r­ Socialiste d in O c to m b rie , au T ra n s ilv a n ie i era predată U n ­ lo r c o tro p ite de nazişti, p e n ­ de la Crâciuneasa, Secţia de pe salariat şi în condiţiile în
fundalul scenei marcheozâ b ă to ri naţio na le , p e rm ite ţi-m i. lu a t p a rte la toate m a r ile b ă tă ­ ga rie i h o rth vste . a fost a r u n ­ ţară a h it le r iş tilo r şi recu ce ­ tr u c u c e rire a lib e r tă ţii. P u r- oxizi de fier de ta F.C. O- care cheltuielile la 1 000 lei
simbolic epoca de prolunde s tim a ţi tovarăşi, să adresez in cat în b ra ţe le G e rm a n ie i hi- rire a lib e r tă ţii şi in d e p e n d e n ­ râştie, cuptorul de 50 tone
l ii de clasă in te rn a ţio n a le din tlerîste. ţei R o m â n ie i P a r tid u l c o m u ­ tîn d pe u m e r ii săi g re u l răzb o ­ producţie marfă au fost re­
transformări sociale, de m ă ­ n u m e le C o m ite tu lu i C e n tra l al epoca c o n te m p o ra n ă . P a r tid u l iu lu i a n tih itle ris t. U n iu n e a de la Oţelâria electrică Hune­ duse sub prevederi cu 38,92
reţe reolizări in constructio P a r tid u lu i C o m u n is t R om ân, C o m u n is t R o m ân a m ilit a t n e ­ In toată această perioadă, n is t a lu p ta t to t t im p u l ră z b o ­ S o vie tică a dat cele m ai m a ri lei. Ca urmare a acestui fapt,
sociolismului. oe care Româ- al C o n s iliu lu i de S tat şi C o n ­ co n ş tie n t de g ra v ita te a s itu a ­ iu lu i îm p o tr iv a fa s c is m u lu i în- doara, Staţia de 110 kilovolţi
a b ă tu t. încă de la în fiin ţa r e a fr u n t î n d fără în fric a r e p rig o a ­ je r tf e în z d ro b ire a m a ş in ii de beneficiul a crescut cu
nio a străbătut-o în cei 25 de s iliu lu i de M in iş tr i, de la t r i ­ sa. îm p o tr iv a p o litic ii re a c ţio ­ ţie i in te rn e şi in te rn a ţio n a le na şi re p re s iu n ile r e g im u lu i război naziste, s-a a c o p e rit de de la Mintia, aproape 2 200 13 286 000 lei peste sarcina
ani de Io eliberare. b u n a M a r ii A d u n ă r i N a ţio n a ­ care se crease. P a r tid u l C o ­
nare a n tis o v ie tic e p ro m o v a te d ic ta to ria l, ale h itle riş tilo r, g lo rie n e p ie rito a re în lu p ta de apartamente şi altele. planificată.
O ro 10. - Deputoţii şî în- le. cele m ai calde fe lic ită ri de clasele e x p lo a ta to a re , con- m u n is t R o m ân a desfăşu ra t o d in d n e n u m ă ra te je r tfe în a- p e n tru s a lva re a o m e n ir ii de
viţoţii au salutat cu oplauze m u n c ito r ilo r , ţă r a n ilo r şi in t e ­ sid e rîn rl s ta to rn ic ire a u n o r re-, intensă a c tiv ita te p o litic ă în ceostâ m a re în fru n ta re . O m a ­ p e ric o lu l ro b ie i fasciste : v ic ­
puternice, cu urole îndelung le c tu a lilo r d in p a tria noastră, la ţii de p rie te n ie şî bună v e ­ r în d u l m aselor, a ch e m a t p o ­ re p a rte d in c a d re le p a r t id u ­ ţe d in c o a liţia n a ţ iu n ilo r u n i ­ Depuneri de coroane cu prilejul
to riile sale, ale c e lo rla lte f o r ­
repetate. Io sosirea în solă, pe v e te ra n ilo r m iş c ă rii r e v o lu ţio ­ c in ă ta te în tre R o m â n ia şi U ­ p o ru l la lu p tă î m p o tr iv a po­ lu i. m ii şi m n de m ilit a n ţ i co­
tovarăşul Nicoloe Ceousescu, nare şi d e m o cra tice , m ilit a n ­ n iu n e a S o vietică de o deosebi­ lit ic ii c e rc u r ilo r g u v e rn a n te , de m u n iş ti şi lu p tă to r i a n t if a s ­ te au d a t noi p u te ri şi au în ­
oe ceilalţi conducători de ţ ilo r a n tifa s c iş ti, c o m b a ta n ţi­ tă im p o r ta n tă p e n tru in te r e ­ în fe u d a re a ţă rii G e rm a n ie i cişti au fost a ru n c a ţi în în c h i­ c u ra ja t m işcarea de re z is te n ­ celei de a 25-a aniversări
partid si de stot, pe şefii d e ­ lo r d in ră z b o iu l a n tih itle ris t, sele c e lo r două popoare, p en­ naziste, îm p o tr iv a p o litic ii hi- sori şi lagăre, m u l ţ k a u căzut tă a n tifa s c is tă d in în tre a g a lu ­
tle ris te de c o tro p ire şi a n e x i­
legaţiilor de peste hotore care tu tu r o r c e lo r care şi-au adus tru pace şi s e c u rita te în a- în lu p ta n e c ru ţă to a re cu d u ş ­ me.
c o n trib u ţia la e lib e ra re a R o ­ u n i. a cîrdăşiei claselor e x ­
DOrticipă la marea sărbătoa­ ceastâ zonă a lu m ii. P o litic a m anul. M e r it u l n e p ie rito r al In a n ii 1943-1944, re g im u l a eliberării patriei
m â n ie i. la v ic to ria re v o lu ţie i p lo a ta to a re din R o m â n ia cu
re O poporului nostru. P a r tid u lu i C o m u n is t R o m â n a p a r t id u lu i n o s tru c o m u n is t es­ fascist d in R o m â n ia a in t r a t
şi c o n s tru ire a .socialism ului fascism ul. In m a rtie 1931). cînd
In prezidiul sesiunii ju b ilia ­ fost s p r ijin it ă a c tiv de clasa te că. în p o fid a g re u tă ţilo r, a in tr- o criză acută In aceste
pe p ă m în tu l rom ânesc. tru p e le naziste in v a d a u C e h o ­
re ou luat Ioc tovarăşii Nicoloe m u n c ito a re , de fo rţe le p ro g re ­ s lo va cia şi în R o m â n ia se de­ te ro r ii fasciste, d în d glas f r ă ­ c o n d iţii. a c tiv u l de b3 zâ al de sub jugul fascist
Ceouşescu. Ion Gheorghe Doresc, to to da tă , sâ s a lu t în siste ale p o p o ru lu i, a găsit un cretase m o b iliz a re p a rţia lă , m â n tă rilo r şî a s p ir a ţiilo r u r ia ­ P a r tid u lu i C o m u n is t R om ân
Mourer, Paul Niculescu-Mizil. m od c o rd ia l d e le g a ţiile d in ţ ă ­ p ro fu n d ecou în o p in ia p u b li­ P a r tid u l C o m u n is t R o m ân a şei m a jo r it ă ţ i a p o p u la ţie i ţâ ­ d in a fa ră , d in în c h is o ri şi d in
rile socia liste fră ţe ş ti, de le g a ­ că d in R om ânia. Ca u rm a re , rii. a ş tiu t sâ unească în ju r u l C u p r ile ju l celei dc-a 25-a
Gheorghe Ponă, Dumitru Pe- d a t c u v în t de o rd in e c o m u n iş ­ lagăre — în r în d u l c ă ru ia un ne de H o ri d in p a rte a C o m i­
ţia F r o n tu lu i N a ţio n a l de E l i ­ c e rc u ri p o litic e d in ce în ce
trescu, Gheorghe Rădutescu, t ilo r şi a n tifa s c iş tilo r sâ se Î n ­ său cele m aî la rg i fo rte de­ roi im p o r ta n t a a v u t G heor- a n iv e rs ă ri a e lib e r ă m ţâ rii te tu lu i ju d e ţe a n de p a rtid , a
berare şi g u v e rn u lu i r e v o lu ţio ­ m ai la rg i se p ro n u n ţa u p e n tru
Virgil Trofin, llie Verdeţ. M a ­ roleze în a rm a tă . în v e ­ m o c ra tic e şi p a trio tic e , a fir- ghe G h e o rg h iu -D e j — . a e la ­ noastre de sub ju g u l fascist, C o m ite tu lu i m u n ic ip a l de p a r ­
n a r p ro v iz o r iu a l R e p u b lic ii p rie te n ie şi c o la b o ra re cu U ­
xim Berghîonu, Florîon Dăna- derea lu p te i î m p o tr iv a a ­ m înd u -se ca un a d e v ă ra t ca ­ b o ra t p la n u l de a c ţiu n e p e n ­ în m e m o ria e ro ilo r căzu ţi în tid Deva. to rţe lo r a rm a te , co­
V ie t n a m u lu i de Sud. to ţi oas­ n iu n e a S ovietică, ia r in a n u l
lache. Constantin Dragon, E- g re s o ru lu i h itle ris t. A tu n c i ta liz a to r al v o in ţe i şi in te re ­ tr u re o rg a n iza re a c o n d u c e rii lu p te le p e n tru in d e p e n d e n ţa m ite te lo r ju d e ţe a n şi m u n ic i­
p e ţii d in străin ă ta te , şi sâ le 1934, d u p ă c u m se ştie. s-a a- selor p o p o ru lu i. şi în tă rire a r î n d u r ilo r p a r t id u ­ şi s u v e ra n ita te a ţâ rii, pe g lo ­ pal al U.T.C,, c o n s iliilo r ju d e ­
mii Drăgănescu. Janos foze- cînd tr u p u l ţ â r ii a fost
m u lţu m e s c p e n tr u p a rtic ip a ­ iu n s la s ta b ilir e a r e la ţ iilo r d i­ rioasele f r o n t u r i ale r ă z b o iu ­ ţean şi m u n ic ip a l ale s in d ic a ­
kas, Petre lu p u , Manea M â- rea la această s ă rb ă to a re a c iu n t it în u rm a D ic ta tu ­ R ezistenţa îm p o tr iv a d ic ta ­ lui. crearea f o r m a ţ iu n ilo r p a ­
nescu, Dumitru Popescu, le o n - p o p o r u lu i rom ân. N o i v e d e m p lo m a tic e în tre cele două lu i de la V ie n a . p a r t id u l co­ t u r ii m ilita ro -fa s c is te şi a ră z ­ trio tic e în a rm a te şi in t e n s if i­ lui a n tih itle ris t, ie n a a v u t le lo r. D ire c ţie i reg io n a le
te Răutu, Gheorghe Stoica. ţă ri m u n is t a c e ru t fo rţe lo r p a t r io ­ b o iu lu i a îm b ră c a t fo rm e d i ­ loc la Deva s o le m n ita te a de­ C F . il. , U n iu n ii ju d e ţe n e a co­
in p re z e n ţa d u m n e a v o a s tră , carea lu p te lo r de p a rtiz a n i, p u n e rii de coroane la C im it i­
Vosile Vîlcu, Ştefon Voitec, E v e n im e n te le p o litic e d in tice. în tre g u lu i p o p o r să se r i ­ verse. m e rg în rl pînâ la lu p te o p e ra tiv e lo r de consum , c o n ­
d ra g i tovarăşi, un .simbol al ru l e ro ilo r ro m â n i şi s o vie tici.
losif Banc, Petre Blojovici, p erioada aceea e v id e n ţia z ă cu d ic e cu a rm a în m în ă p e n tru de p a rtiz a n i şi crearea f o r m a ­ p e n iru u n ire a t u t u r o r fo rţe lo r s iliil o r ju d e ţe a n şi m u n ic ip a l
p rie te n ie i şi a lia n ţe i tra in ic e L a s o le m n ita te a u lu a t p a r ­ ale o rg a n iz a ţie i p io n ie rilo r. La
Miu Dobrescu. Aurel Duca, p u te re că în ţa ra noastră, în a p ă ra re a in d e p e n d e n ţe i şi in ­ ţ iu n ilo r p a trio tic e , care au j u ­ a n tifa s c is te în tr-u n s in g u r
d in tre popoarele, ţă rile şi p a r t i­ te to v a ră ş ii A u r e l B u tg a rca . C im it ir u l e ro ilo r s o v ie tic i au
M ihoi Gere. Ion Uiescu. Ion r în d u l m ase lo r m u n c ito a re , al t e g rită ţii p a trie i cat u n rol deosebit de im p n r- fro n t, ră s tu rn a re a p rin fo rţă a
dele noastre, o v ie ilu s tra re a c e rc u r ilo r d e m o c ra tic e la rg i ta n t în rea lizare a a c tu lu i i b e ­ Ştefan A ln iâ ş a n . s e cre ta ri ai fost depuse coroane de f lo r i
loniţă. Carol Kiralv, Vasîle Pa- s e n tim e n te lo r de s o lid a rita te T re b u ie spus. totodată. că g u v e rn u lu i antonescian. e lib e ­ C o m ite tu lu i ju d e ţe a n H u n e ­ d in p a rte a c o n s iliilo r p o p u la re
ti I i neţ. Dumitru Popa. Ion in te rn a lio n o lis tă ce n e unesc e xista o p ro fu n d ă o s tilita te in s ta u ra re a d ic ta tu r ii m ilila r o - ric de la 23 A u g u s t Eroica ra re a ţâ rii, ieşirea R o m â n ie i doara al PC.R,, Io n ii Sirbu, ju d e ţe a n şi m u n ic ip a l, insp e c­
îm p o tr iv a fa s c is m u lu i, a G e r ­
Stănescu, vicepreşedinţii M a ­ în lu p ta p e n tru cauza co m u n ă m a n ie i naziste. S în t cunoscute fasciste a n tonesciene şi a r u n ­ noastră clasă m u n c ito a re a E m il I'tcşa, m e m b r i ai b ir o u ­ to ra te lo r ju d e ţe n e de m iliţ ie
rii Adunări Notionole, mem- a s o c ia lis m u lu i si păcii în lu ­ p u te rn ic e le m iş c ă ri sociale carea ţâ rii în ră z b o iu l a n ti- fost fo rţa h o tă rîto a rc o lu p te i din război şi a lă tu ra re a ei lui C o m ite tu lu i ju d e ţe a n de şi securitate, c o m ite te lo r ju d e ­
brl oi Consiliului de Stol. ve­ me. Vă ru g ă m , s tim a ţi oaspeţi, care au c u lm in a t cu m a n ie s o vie tic s-au d a to ra t şi u n o r antifasciste , în s u fle ţin d p rin c o a liţie i a n tih itle ris te . p a rtid , lo s il Nelega. secretai ţean şi m u n ic ip a l al fe m e ilo r.
terani ai mişcării muncitoreşti să tr a n s m ite ţi c o m u n iş tilo r, lu p te ale m u n c it o r ilo r ce fe rişti s lă b ic iu n i. lip s u r i şi greşeli e x e m p lu l său masele la rg i Pe baza acestui plan. p a r t i­ al C o m it e lu lu i m u n ic ip a l D e ­ T e rm o c e n tra le i M in tia , U n i­
dîn ţara noastră p o p o a re lo r d u m n e a v o a s tră , u ­ şi p e tro liş ti din 1933, desfăşu ­ d in a c tiv ita te a P a r t id u lu i C o ­ populare. Ţ ă ră n im e a , p u t e r ­ d u l n o s tru a desfăşu ra t o in ­ va al P.C.R., c o n d u c ă to ri de u n ii ju d e ţe n e a c o o p e ra tiv e lo r
n ic lo v ită de ră z b o iu l h it le ­
Au luat loc. de asemenea, r ă r ile f ie r b in ţ i ale p o p o ru lu i rate im e d ia t d u p ă in s ta u ra re a m u n is t R om ân. p re c u m şi rist. s-n r id ic a t îm p o tr iv a re- tensă a c tiv iia te p o litic ă , o rg a ­ în tr e p r in d e r i şi in s titu ţii, re­ de consum , Î n t r e p r in d e r ii şi
în prezidiu, conducătorii d e ­ fa p tu lu i că fo rţe le d e m o c r a ti­ p re z e n ta n ţi ai o rg a n iz a ţiilo r E x p lo a tă rii m in ie re Deva
rom â n , ale p a r t id u lu i n o s tru r e g im u lu i h itle ris t în G e rm a ­ c h iz î ţ iilo r fo rţa te , a în c o rp o r ă ­ n iz a to ric ă în r în d u l celor m ai
legaţiilor de portid şi de stat n ia şi care s-au înscris p r i n ­ ce. n e in ţe le g în d p e ric o lu l pe r ilo r. c o n tra ja f u lu i şi te ro ­ de masă şi obşteşti. J e rb e de flo ri ou fost d e p u ­
de peste hotore, reprezentan­ co m u n is t, p e n tru n o i succese tre p rim e le a c ţiu n i r e v o lu ţio ­ c a re -1 re p re ze n ta u o r g a n iz a ţii­ rii h itle r iş tilo r . In ţe le g in d g r a ­ la rg i ca te g o rii sociale. In 1943 P a r tic ip a n ţii la s o le m n ita te se de către p io n ie ri la fiecare
ţii unor portide comuniste şi in lu p ta re v o lu ţio n a ră pe care n a re de masă a le p ro le ta r ia ­ le fasciste p e n tru R o m â n ia , nu v ita te a s itu a ţie i p rin care tr e ­ a fost c re a t F ro n tu l p a trio tic au p ă s tra t un m o m e n t de re ­ m o n n in t al o sta şilo r ro m â n i
muncitoreşti care participă la o d u c e ţi Dentru în fă p tu ire a tu lu i in te rn a ţio n a l îm p o tr iv a au răspuns la t im p a p e lu lu i cea ţara. cei m a i s tră lu c iţi r e ­ culegere în m e m o ria e ro ilor şi sovietici.
festivităţile prilejuite de ani- ro m â n i şi s o v ie tic i A p o i. in D upă d epunerea coroanelor,
id e a lu rilo r celor ce muncesc, fa s c is m u lu i. C reşterea a v în tu - P a r t id u lu i C o m u n is t R o m â n p re z e n ta n ţi ai in te le c tu a lită ţii
versorea a 25 de ani de lo cadenţele so le m n e ale I m n u ­ p a rtic ip a n ţii la s o le m n ita te au
eliberoreo României. lu i e ro ilo r, la C im it ir u l e ro i­ p r i m i t d e fila re a g ă rz ii de o ­
lu crările sesiunii jubiliare lo r ro m â n i s in t depuse c o ro a ­ noare.
ou fost deschise de tovarăşul
Ştefan Voitec, preşedintele z entată în p rim ă a u d iţie de
Sala P a la tu lu i R e p u b lic ii
Marii Adunări Naţionale, care c o r u r ile re u n ite ale a n s a m b lu ­
S o rio iis le R o m ân ia a g ă z d u i’:,
o spus : v in e ri scara, spectacolul j u ­ Spectacol ju b ilia r r ilo r A rm a te i, „ C io c îrlia * . „P e -
Stimole tovarăşe şi stimoţî b ilia r p rezentat in cinstea ce­ n n i ţ a “ Şi U G.S R. şi de so-
tovarăşi deputaţi. lei de-a 2,‘>-a a n iv e rs ă ri a e li- 1 îş iii M a r ia Ş in d ila r u . V io ric a
Onoraţi invitoţi de peste b e ră rii R o m ân ie i de sub ju g u l C o rte z -O u g u ia n u . C o rn e l Sta-
hotare şi din ţară, fascist v r u şi D an lordâehescu.
Dragi tovarăşi şi prieteni. p re z e n ta n ţii p a rtid e lo r c o m u ­ A p a r iţ ia în lo ja o fic ia lă a
La spectacol an asistat t o ­ G în d u l se in to a rc e înapoi
M areo Adunore Naţionolă niste şi m u n c ito re ş ti care se to v a ră ş u lu i N ico la e Ceauşesou.
v a ră ş ii Nicoloe Crauşeseu cu spre a n ii în tu n e c a ţi p r e m e r ­
se întVuneşte în sesiune ju b i­ află în ţa ra noastră şi a lţi oas­ a c e lo rla lţi c o n d u c ă to ri de g ă tori lu i 23 A u g u s t 1944 Sec­
soţia. Iun G h e org h e M a u re r.
liară pentru o sărbători glo ­ peţi de peste hotare. p a rtid şi dc stat şi a c o n d u ­ ve n ţe film a te — a u te n tic e şi
Paul Ni» u U s r u - M iz il. G h e o r ­
rioasa aniversare a unui sfert c ă to rilo r d e le g a ţiilo r de peste
ghe Pană. D u m it r u Pctrcscu. E rau de faţă şe f» ai m is iu d em ascatoare d o c u m e n te —
de veoe de lo eliberarea ho tare a fost sa lu ta tă de î n ­
G he org h e R âdulescu, V ir g il n ilo r d ip lo m a tic e , ataşaţi cui readuc în m e m o rie s u m b ra
României de sub jugul fascist, T ro fin , Ilic V e rd e ţ. M a x im ru ra li şi a lţ i m e m b ri ai C o r­ treaga asistenţă cu în d e lu n g i perioadă cînd ţara. în fe u d a tă
eveniment crucial In istoria ; i plauze. G e rm a n ie i naziste, gemea sub
B e rg h ia n u . F lo n a n Dânâlache, p u lu i d ip lo m a tic .
patriei, care o deschis colea C o n s ta n tin D râgan. E m il D ră - In sunete p re lu n g i de t r o m ­ p o v a ra ră z b o iu lu i si foam etei.
luminoasă o revoluţiei p o p u ­ gânescu. Janus Fazckas. P e ­ In sală se a fla u c o n d u c ă to ri pete începe spectacolul — o D a r p o p o ru l ro m â n , la s e m ­
lare. o făuririi orînduirii so- ai in s t it u ţ iilo r c e n tra le , orga
n e L u p u . M anea Mânescu. im p re s io n a n tă evopai c a ace­ n a lu l dat de p a rtid s-n r id ic a t
eioliste, (Aplauze). n iz a ţiilo r obşteşti şi dc masă
D u m it r u Popescu, L e o n lc Râu- lui m e m o r a b il 23 A u g u s t 1944
Insurecţia ormato de la 23 d e p u ta ţi ai M a r ii A d u n ă r i N a ­ cu h o tâ rîrc î m p o tr iv a a s u p ri­
tu. G h e org h e Stoica. VasiTe p ia tră de h o ta r in is to ria
August 1944 a constituit o ţionale. vechi p a rtic ip a n ţi la to rilo r . şî-a r u p t cătuşele si a
V îlc u . Ştefan Voitec. lo sif Rom âniei, a acelor 25 dc ani
strălucită încununare o luptei lu p ta ilegală a p a rtid u lu i, v e ­ adă ug a t is to riei o pagină de
Banc. P e tic B la jo v ic i. M ih a i cure au tre c u t de a tu n c i, ani
întregului nostru popor, sub te ra n i oi in s u re c ţie i a rm a te
Gerc. Ion Uiescu. Ion lo n iţă . :lc î m p li n i r i si p ro fu n d e tr a n s ­ m a re ero ism pe al cărei f r o n ­
conducerea Partidului Com u­ rlin A u g u s t 1944. a lă tu r i de
V asîle P a tilin c ţ. D u m it r u P o ­ fo rm ă ri în fă p tu ite sub c o n d u ­ tis p ic iu stă scris „23 A u g u st
nist. împotriva dictaturii mili- a c tiv iş ti de p a rtid şi de stat.
pa, Ion Stănescu. cu soţiile, cerea P a r t id u lu i C o m u n is t
toro-fasciste si o războiului m e m b n ni C.C. al PC .R ., ai c o m a n d a n ţi de m a r i u n ită ţi R om ân, stegar n e în fric a t al 1944". M o m e n tu l este evocat
antisovictic, pentru îm plini­ C o n s iliu lu i de S to t si ai gu­ m ilita re pe fr o n tu l a n t ih it le ­ sugestiv. Pe f u n d a lu l dc un
rea năzuinţelor de libertate v e rn u lu i. rist îm p re u n ă cu g e n e ra li şi în a lte lo r id e a lu ri ale p o p o ru ­
sociolâ si independenţă na­ o fiţe ri s u p e rio ri ai fo rţe lo r lu i nostru. SANDA IONESCU
A u lu a t p a rte m e m b r ii de­ noastre a rm a te , re p re z e n ta n ţi
ţională. Se aud a c o rd u rile m nestuoa- THEODOR MATEESCU
le g a ţiilo r d in ţă rile socialiste ai t u t u r o r ju d e ţe lo r ţâ rii, p e r ­
se ale „C a n ta te i c e lo r 25 de
frăţe ş ti sosite la B u cu re şti s o n a lită ţi ale v ie ţii ş tiin ţific o ,
p e n tru a p a rtic ip a In s ă rb ă ­ c u ltu ra le şi m iis tîc e . oam eni a n i*, lu c ra re de c o m p o z ito ru l
IC0«T1W 0AM IN FAG • 1 4
to rire a celei de-a 2f>-a a n iv e r ­ ai m u n c ii d in în tre p r in d e r ile G h e o rg h e D u m itrc s e u ; pe v e r ­
sări a e lib e ră r ii R o m â n ie i, re- şi in s t it u ţ iile C a p ita le i. s u ri de A l, A n d r iţ o iu , pre­ Aspect de lo solemnitatea depunerii de coroane.