Page 9 - Drumul_socialismului_1969_08

p r o l e t a r i o i n t o a t e ŢĂ R ILE, U N IŢ I V Ă ! Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4536
ziarului

Duminică DEVA, str. Dr. Petru Groza, nr. 35.

3 august telefoane: redactoi şef - 1588; re*
daclor şef adjunct, secretar de redac­
ţie şi sec|ia viaţa de partid — 2138 ;
secţiile culturâ-sport şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şi eiterne - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu intre orele 16-24 -
* PAGINI, 30 BANI 1585.

SUCCESE DE PRESTIGIU VIZITA nu m i im $ IU ,

ÎN ÎNTÂMPINAREA
U D u , I

CONGRESULUI PARTIDULUI

Sîmbătă la amiază a sosit la popoare, corespunzător Intere­ rii noastre de avioane cu re­ M inisterul A facerilor Externe
Bucureşti preşedintele State­ selor majore ale păcii. acţie ale forţelor arm ate ro ­ — m em brii suitei permanente
lor Unite ale Am ericii, Ric- P rim iţi cu puternice aplauze mâne, avionul prezidenţial a­ române pe durata vizitei.
liard Nîxon, împreună cu so­ de cel prezenţi la aeroport, în terizează. Comandantul gărzii de o­
ţia, care, la invitaţia preşedin­ întim plnare sosesc tovarăşii La coborîrea din avion, pre­ noare, aliniată pe aeroport,
împliniri pu blicii Socialiste România, ghe M aurer, Ilie Verdeţ, Janos şedintele Richard N ixon şi so­ prezintă raportul. Se intonea­
Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor-
telui C onsiliului de Stat al Re­
ţia. Patricia Nixon, slnt salu­
ză im nurile de stat ale celor
Nicolne Ceauşescu, face o v iz i­
Manea
Mănescu.
Fazekas.
taţi de preşedintele
două ţâri, în tim p ce răsună
Nicolne
tă oficială in ţara noastră
Răutu, Ştefan Voltec,
losif
de
preşedintele
Ceauşescu,
Aeroportul internaţional O- Gheorghe Râdulescu, Leonte Ceauşescu şi soţia, Elena 21 de salve de a rtile rie
Preşedintele R ichard Nixon,
topeni cunoaşte atmosfera spe­ Banc. Em il Drăgânescu, D um i­ C onsiliului de M iniştri, Ion îm preună cu preşedintele
minereşti a şefilor de state şi guverne M ihai Marinescu, Ion Pâţan, stat al celor două ţâ ri îşi vistă garda de onoare. După
D um itru Petrescu.
tru Popa.
Gheorghe Maurer, şi soţia, Ele­
cifică fe stivită ţilo r de prim ire
Nicolae Ceauşescu, trec în re­
na Maurer. Conducătorii de
împreună
Corneliu Mănescu,
Pe frontispiciul aerogării se
află portretele celor doi pre­ cu soţiile. strîng cordial m îinile. ce salută drapelul gărzii, pre­
şedintele N ixon se opreşte In
şedinţi. Sînt arborate drapelele Sînt prezenţi mem bri al Din avionul prezidenţial co­ faţa m ilita rilo r, adresîndu-li-se
de stat ale României şi S u te ­ C onsiliului de Stat şi ai gu­ boară dr. Henry A Kissinger, cu cuvintele : „Bună ziua, os­
lor Unite ale A m ericii. Pe vernului. conducători de insti­ asistent special al preşedinte­ taşi!", rostite în lim ba rom â­
Ne-am op rit la în tre p rin ­ mari pancarte sînt înscrise, în tu ţii centrale, generali şi o fi­ lui pentru problemele securi­ nă.
derea m inieră Hunedoara. sâ lim bile română şi engleză, u­ ţeri superiori. personalităţi tă ţii naţionale, M a rtin J
căutăm răspuns la o singură rările ; ..Bun venit preşedinte­ ale vieţii ş tiin ţifice şl cultu­ H illenbrand, asistent al secre­ Sînt prezentaţi, în continua­
întrebare : cum întim pină lui Slutelor Unite ale A m eri­ rale tarului de stat pentru proble­ re, şefii m isiunilor diplom ati­
m inerii Congresul al X-lca cii. Richard Nixon" ; „Trăias­ Sînt de faţă Richard H Da- mele europene, şl celelalte ce, m in iştrii şi celelalte o ficia­
al partidului ? Din respect că prietenia dintre popoarele persoane oficiale care-1 înso­ lită ţi române, m em brii A m ba­
pentru oameni şi munca lor. român şi american". vis. ambasadorul Statelor U ­ sadei S.U.A. la Bucureşti.
inginerul Vasile Florea, direc­ nite ale A m ericii la Bucureşti, ţesc pe preşedintele Nixon. Cei doi şefi de stat urcă, a­
Pe aeroport se găsesc m ii
torul întreprinderii, şi a lţi to­ de bucureşteni veniţi să salute m em brii ambasadei am erica­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae poi. pe un podium special a­
varăşi şi-au început relatările cu cordialitate pe distinsul ne, şefi ai m isiunilor diplom a­ Ceauşescu prezintă persoanele menajat. Preşedintele Nicolae
cu amănunte despre cei care tice şi ataşaţi m ilita ri acredi­ oficiale venite în întîm pinare, Ceauşescu rosteşte o cuvînta-
scormonesc adîncurile ca să oaspete în a cărui vizită opi­ taţi la Bucureşti. precum şi pe Constantin Stâ- re de bun venit Răspunde
cadrul expoziţiei „25 de ani de realizări in judeţul Hunedoara", dezvoltarea marelui corn- dea „punea" furnalelor. nia publică din ţara noastră Pe aeroport se află un mare tescu, secretar al C onsiliului preşedintele Richard Nixon.
ţrurgic de pe malul Cernei este sugestiv prezentată. vede un moment im portant num ăr de ziarişti rom âni ş\ de Stat, M ia Groza, vicepre­ C uvîntările sînt subliniate cu
In luna iulie, m inerii din care deschide noi posibilităţi străini, corespondenţi şl tr i­ şedinte al C onsiliului National
brigada lui D um itru Banu, puternice aplauze de asistenţă.
pentru o şi mai largă dezvol­ mişi speciali ai agenţiilor in ­ al Femeilor, Cornel Bogdan, U ltim a frază a cuvîntArli pre­
de la Teliuc, au extras 200 ambasadorul României în
tare a legăturilor politice, e­ ternaţionale de presă, societă­ şedintelui Nixon, „Trăiască
tone minereu peste plan. A­ ţilo r de radio şi televiziune,
> conomice şi tehnico-ştiinţifice S U A ., general-locotenent Con­
ceastă cifră sintetizează în- al unor ziare şi reviste de stantin Popa, general-maior
creşterea in d ic ilo r de u tiliz a ­ tr-un anum it fel hărnicia oa­ între România şi S.U.A. şi este peste hotare. Nicolae Negulescu, Tudor Jla- CONTINUAM IN MO. o o)
menită să contribuie la cauza
O sută de minute re o cu p toa re lo r. In hâtălift m enilor dar este şi o dovadă destinderii şi înţelegerii între trarea în spaţiul aerian al ţâ­ nu, directorul Protocolului din
Ora 12,15 Escortat de la in ­
p e n tru tim p o ţc la rii şi-au de­
a eficienţei metodelor de înal­
puşii m ereu p ro p riile p e rfo r­
m anţe. N oile metode de rep a ­ tă productivitate care capătă
rare şi în tre ţin e re h v c trc ln r o tot mai mare extindere In
mai mari T rip şa şi A u re l S tanciu Ştefan bazirjul Poiana Ruscăi. La rin- Cuv iritarea Cuvintarea
introduse de m a iş trii
îm ­
preună cu a lţi o ţe la ri. re n u ­ dul său. m inerul loan Maîcan
m ita Innee p e n tru insultarea a extras 3 000 de tone mine-
o xig e n u lu i, creaţia m a is tru lu i
un
decît un an lo a n Cism aş, sau p e rfe cţio n ă ­ i eu, înscriind pe agenda în tre ­ preşedintelui preşedintelui
cerii un adevărat record, inr
rile aduse I ii nţclA rin M a rtin
nr. 1. p riv in d p ro d u cţia de echipa lui Ladislau Bobiniuc,
O am enii z ile lo r noastre an firm a ţic nu e xp rim ă dc fapl o te lu ri cu c a ra c te ris tici supe- din carieră, nu s-a m u lţu m it
rid ic a i valoarea tim p u lu i la o noutate. Tocm ai d a to rită lio h re , sînt doar citcva suc­ doar cu realizarea planului
ro le superioare, specifice do­ im p o rta n te i pe care o p re z in ­ cese din acţiunea pentru cîş- De la Ghelar a parvenit ves­ Richard Nixon
rin ţe i tic izbînzi rapide şi m a­ tă, creşterea p ro d u cţie i de tîg dc m in u lc şi m etal. Fap­ tea unui alt succes de presti­ Nicolae Ceauşescu
rele care dom ină lum ea con­ m etal s-a înscris ca o p ro b le ­ tu l că H unedoara realizează
tem porană. R e a lită ţile in d u s­ mă centrală in p o litica p a rti­ acum 215 m ărci de o|cl com ­ giu : la un suitor pentru aeraj
d u lu i nostru dc in d u s tria liz a ­ pletează p e rfo rm a n te le o te lu ­
trie i liu n ctlo rcn c dem onstrea­ s-a realizat o înaintare de 80 Stimate domnule preşedinte. mă îndoiesc că acelaşi s p irit Domnule preşedinte. tem încă în curs de făurire a
re .socialistă a tă rii. P in a- rilo r.
ză cu prisosin|A acest lu cru. de m etri faţă de 20—25 metri Stimată doamnă Nixon, va caracteriza schim bul de o­ Excelenţele voastre, unei păci juste în lume. A ­
ecastă p o litică ş tiin ţific ă . H u ­ D ar p entru oam enii care
Acum , în m ai p u ţin dc IDO dc pe lună, eît era media înre­ Doamnelor şi dom nilor, p in ii pe care îl vom avea în Doamnelor şi dom nilor, ceasta este o operă care cere
m inute p n tc n (ia !u l p ro d u ctiv nedoara a p rim it o ţe lă ria plămădesc m eta lu l, orice »z- aceste zile. aceeaşi cooperare şi răbdare şi
al ju d e ţu lu i nostru realizează M a rtin n r. 2 şi a lic agregate Inndă înseam nă un uuu pas gistrată pinâ acum. Sînt fapte Este plăcut pentru mine sâ In numele întregului popor aceeaşi perseverenţă din par­
tot a lit c it s-a produs în în ­ dc în a ltă p ro d u ctiv ita te , a sp ic altele m ai im p orta n te. care merită să fie am intite. vâ adresez dumneavoastră, Noi considerăm că In con­ american, doresc sâ vâ m ul­ tea oam enilor de bună credin­
treg anul ID.'I8. In acest ea/ p rim it lin ie re a necesară să C o le ctivu l «le m uncă dc In Sînt izbînzi minereşti, îzvo- p rim ul preşedinte al Statelor d iţiile complexe ale vie ţii in ­ ţumesc pentru prim irea foar­ ţă. pe care le a cerut şi călă­
tim p u l se măsoară în m etal, realizeze anul acesla 2,'J m ili­ o ţe lă na e lectrică şi-a rea lizat rîte din dăruire, pricepere şî Unite ale A m ericii care vizi­ ternaţionale de azi dezvoltarea te caldă pe care ne-aţi făcut-o toria om ului pe Lună. S int în ­
ia r fiecare m in u t cîn tă rcşic oane tone de o |cl. D in aceeaşi pla n u l pe ~ lu n i cu 9 zile m ai tează România, un cordial sa­ re la ţiilo r dintre state pe baza astăzi. Aduc cu mine urările credinţat că dacă oamenii au
m ii dc kilo g ram e . Num ai p ro ­ g rijă co m b in a tu l liu n cd o ie an «levreme, ia r angajam entul hărnicie Pulsul m obilizator lu t din partea C onsiliului de p rin c ip iilo r coexistenţei paş­ calde şi bunele sentimente dc putut ajunge pe Lună, pot a ­
îşi com pletează acum p a t r i ­ luat dc colectivele ce lo r 3 o- al m arilor evenimente care nice, a respectului indepen­ prietenie din partea întregului
ducţia realizată anul acesta Slat şi a guvernului ţării, sâ junge la o înţelegere între ei
m on iu l tch n ico -m a tei ial cu te lă rii în cinstea C ongresului denţei, suveranităţii, egalităţii popor american pentru între­
peste plan la o |e !ă riilc ( “nm - se apropie a dinamizat şi mai exprim sentimentele de sim ­ şi aici pe pâmînt. Dacă vrem
h in a lu liii .victor urgie din H u­ incă 2 cuploare e lc d ric c care al X -le a al p a rli« lu ln i şi a ce­ m ult activitatea colectivului patie pe care poporul român în drepturi şi neamestecului gul popor român (Aplauze pu­ sâ progresăm spre această în ­
nedoara este ele aproape 40 vor spori «Ic circa 2 ori şi ju ­ lei «le-a 2f»-a a n ive rsă ri a e li­ le poartă poporului american, în treburile interne reprezintă ternice). ţelegere, care cere e forturi
dc o ri m ai nune d c c il c a n ti­ m ătate p o s ib ilită ţile dc fa b ri­ b e ră rii tă rii a fost în d e p lin it de la întreprinderea am intită a cărui contribuţie la cauza calea sigură de promovare a După cum aţi subliniat, continui, trebuie sâ vedem lu ­
tatea de m etal pe care au rca- care a o ţe lu rilo r speciale cu apKiapc o lună m ai «Icvrc- şi a antrenat sute de oameni unui clim at de încredere şi în ­ domnule preşedinte, aceasta
nic. In b ila n ţu l d e p ă şirilo r «le progresului şl civilizaţiei mon­ ţelegere între popoare, de pa­ mea aşa cum este ea : o lume
liz a i-n uzinele dc lie r in n- Un fa cto r dc m arc im p o r­ în competiţia rodnică pentru nu este prim a mea vizită în
plan pe acest an s-au înscris diale este unanim apreciată in ce şi securitate în lume (A ­ cu rase diferite, cu naţiuni d i­
nuI 1‘i.TR. S in i c ific care ilus- tanţă este că oam enii c a ic titlu l de fruntaş în întrecere. ţara dumneavoastră Am fost
peste 18 2D0 tone n|el M a rtin ţara noastră. (Aplauze -puter­ plauze puternice). In această ferite, cu orîn d uiri sociale d i­
' eu/ă ascensiunea fără precc- plămădesc m eta lu l au in(cles nice). aici în anul 1067. îm i am in­ ferite ; lumea reală în care
»nt a sid e ru rg ie i rom âneşti. m area lui valoare econom ică şi e le ctric. Acum. cînd se face bilanţul Sper că, deşi scurtă, vizita direcţie o contribuţie im por­ tesc cu mare plăcere de aceas­ m ulte interese îi despart pe
M a is tru l Ştefan T rip şa , K- şi socială. Dc ani «Ic zile p la t­ D in asemenea fapte, m in u ­ închinat celui de-al X-)ea dumneavoastră în România vă tantă o pot aduce contactele, tă vizită. Era la sfîrşitul ie r­ oameni şi m ulte interese li a-
u al M un cii S ocialiste, nbiş- form ele n ţc lă riilu r au d e venit tele dc m uncă ale o ţc la rîlo r Congres al partidului, lista e­ va perm ite sâ cunoaşteţi mai în tîln irile şi discuţiile intre n ii, la începutul unei noi p ri­ prople.
licştc să spună că o |c lu l c ­ piste perm anente ale în tre ce ­ capătă v a lo ri tot m ai su p e ri­ videnţierilo r individuale ar fl îndeaproape preocupările po­ conducătorii statelor Sîntem măveri. A m avut atunci con­ Întâlnirea noastră exprim ă,
încredinţaţi că vizita dumnea­
i va loază cu progres, c iv ili- rii pe n tru scurtarea d u ra te i oare. incompletă fără numele comu­ porului român pentru dezvol­ voastră şi convorbirile pe ca­ vo rb iri foarte utile cu dum­ sînt sigur, dorinţa poporului
neavoastră şi cu aJte o fic ia li­
|ic, bunăstare. Această a- de elaborare n ş a rje lo r şl T STEFANESCU n iştilor loan Enăşcâu şi Cos- tarea economiei, ştiinţei şi re le vom purta v o t contri­ tăţi guvernamentale române. român, ca şi a poporului ame­
_____________ ____________________ - ma Culcea de la mina Teliuc, c u ltu rii, hotărirea sa de a-şi bui la dezvoltarea re la ţiilo r Este vie In am intirea mea p ri­ rican, de a nu îngădui ca deo­
construi o viaţă demnă, liberă sebirile dintre noi sâ îm piedi­
Gheorghe Tiron şi loan şi prosperă, precum şi aspira­ dintre ţările noastre, se vor mirea cordială pe care mi-a ce o înţelegere mal profundă
dovedi utile, rodnice pentru
fâcut-o atunci poporul român.
Muntean de la mina Ghelar.
tifiorlrea naţiunii Adalbert Farcaş de la Uzina ţiile lu i de pace şi colaborare poare. pentru pacea generală ocazie istorică ; deşi nu este a punctelor noastre de vedere
cauza colaborării între
po­
A ctuala mea vizită este o
fără
naţionale (Aplauze puternice).
cu toate statele lu m ii,
deosebire de orânduire socia­
Ţara dumneavoastră este o
(Aplauze îndelungate).
de preparare, Ticula Petru-
este prim a vizită în România
cioc He la exploatarea Zlaşti lă (Aplauze puternice). Cu aceste sentimente şi con­ prim a mea vizită în ţara dv„ ţară europeană şt, de aceea,
Personal, îm i amintesc cu vingeri vâ p rim im astăzi, dom­ a unui preşedinte al Statelor pentru dumneavoastră preocu­
oastre socialiste C. NICULESCU satisfacţie de întîlnirea pe ca­ nule preşedinte. In România, U nite ale A m ericii, prim a v i­ nent. Eu vin din a lt continent,
parea cea mai im portantă es­
te securitatea acestui
conti­
re ani avut-o cu dumneavoas­
adresîndu-vă
zită de stat a unui preşedinte
tradiţionala u ­
tră, cu doi ani în urmă. dom­
nule preşedinte Nixon, despre rare a poporului nostru : „B i­ american într-o ţară socialis­ • însă dintr-o ţară care, de două
tă, în această regiune a conti­
r o z . U i . . i i f i n sp iritu l deschis şi sincer in ca­ ne aţi venit !" (Aplauze înde­ nentului european. (Aplauze ori în acest secol, a vărsat sîn-
întregul popor dezbate într-o nii socialiste este condiţionat In re am discutat atunci — şi nu lung repetate, urale şl ovaţii). puternice). gele fiilo r săi pentru realiza­
atmosferă de Jucru, făclnd do­ Lector univ. VIOREl POPESCU mod direct de evoluţia structu­ rea acestei securităţi. Sîntem
vada unei înalte responsabili­ Academia de ştiinţe rii el sociale în direcţia creşte­ Domnule preşedinte, gata să ne aducem contribuţia
tăţi pentru viitorul ţării, Te­ social-politice rii ponderii şi rolului conducă­ noastră şi în această eră a ne­
zele C.C. al P.C.R. şl proieotul „Ştefan Gheorghiu" tor al clasei muncitoare, a dez­ Acest moment însemnat in gocierilor. pentru ca toţi cel
de Directive ole Congresului al voltării alianţei muncitoreşti- In cadrul unor entuziaste adunări ale organizaţiilor de partid istoria re la ţiilo r dintre cele din Europa să poată nâzul
X-lea al partidului. ţârăneştl, a consolidării unităţi! două ţâri ale noastre coincide spre realizarea a sp ira ţiilo r lo r
In aceste documente, în care socialiste se corelează organic social-politice a tuturor clase­ cu un moment mare al Istori­ juste pentru o viaţă mal bună,
lor şi categoriilor sociale în ju ­
se face o analiză multilaterală cu cea a tuturor domeniilor rul partidului marxist-lenimst. ei om enirii : omul a păşit pe
a stadiului atins şi a lin iilo r vieţii sociale, încorporează şi Este cunoscut că din viaţa so­ Lună. Am atins un punct ferm
dezvoltării viitoare a societăţii condiţionează în acelaşi timp cietăţii noastre au dispărut pen­ Se fac propuneri pentru desemnarea invitaţilor în spaţiul cosmic. Sînt insă o­ (CONIMMM M FAC. • t ol
româneşti, problemele evoluţiei rezultatele progresului acesto­ tru totdeauna clasele exploata­ biective pe care nu le-am a­
naţiunii şi a rolului ci în an­ ra. Transformările cantitative toare şi o dată cu ele antago­ tins încă aici, pe pâmînt Sîn­
samblul factorilor progresului şi calitative, preconizate a a­ nismele şi conflictele sociale,
general al ţă rii îşi găsesc, la vea loc în perioada următoa­ orice factor obiectiv generator la cel de al X-lea Congres al P. C. R.
fel ca şi celelalte probleme, o re dc dezvoltare a ţârii noas­ de vrajbă şi dezbinare socială
abordare realistă, ştiinţifică. tre in viaţa economică, social- şi naţională. Alianţa dintre cla­ Intîlnire protocolară
„Dezvoltarea ascendentă şi politieâ şi spirituală, sînt în a­ sa muncitoare şi ţărănime, u-
multilaterală a ţârii — se arată celaşi timp schimbări în viaţa nitatca tuturor oamenilor mun­ Ieri, in numeroase organi­ lui dc al X-lea Congres al «Icanu, m aistru constructor, se­
In Tezele CC. al P.C.R. pen­ naţiunii, dau conţinut procesu­ cii indiferent de naţionalitate zaţii de partid din unele în­ partidului cretarul com itetului de partid. la Consiliul de Stat
tru Congresul al X-lca al parti­ lui de înflorire şi afirmare a reprezintă realităţi ireversibile treprinderi, şantiere de con­ M em brii de partid d in tr-u - A preciind munca depusă
dului — asigură afirmarea tot acesteia. Viaţa a arătat că na­ ale societăţii noastre. Clasa strucţii etc din judeţul nos­ nul din cartierele oraşului pentru înfăptuirea p o liticii
mai puternică a forţelor crea­ tura şi dinamismul economiei conducătoare a naţiunii noastre tru au avut loc adunări lă r­ Lupeni au susţinut propunerea partidului şi statului nostru, Preşedintele Statelor Unite nescu, şi ambasadorul Româ­
toare ale naţiunii. Naţiunea condiţionează în măsură hotărl- este clasa muncitoare, purtă­ gite în cadrul cărora comu­ ca din rîn d u rile lor sâ p a rti­ com uniştii din organizaţia de ale A m ericii, Richard Nixon, a niei la Washington, Cornel
noastră socialistă, care înfloreş­ tonrc fizionomia, evoluţia şi ro­ toarea cea mai consecventă a niştii au propus din rîndurile cipe ca in vita t la cel de al X- bază dc la secţia vagoane a făcut, sîmbătă la amiază, o Bogdan.
te impetuos nlît pe plan mate­ lul naţiunii in mecanismele rea­ idealurilor comunismului, ale lor pe tovarăşii care sâ parti lea Congres al partidului to­ Uzinei mecanice de m aterial vizită protocolară la Palatul Din partea americană au lu ­
rial,. cit şi spiritual, va conti­ lizării progresului social. So­ cărei trăsături se imprimă lot cipe ca in v ita ţi la cel de al varăşul Aron Crislea, pensio­ rulant din Simeria au susţinut C onsiliului de Stat preşedinte­
nua să constituie pcnlru «> în­ cialismul consolidează piaţa mai mult întregii naţiuni. De X-lea Congres al P artidului nar, membru de partid din propunerea să participe ca in ­ lui Nicolae Ceauşescu. at parte H. Kissinger, asistent
delungată perioadă istorică un naţională, determină intensifi­ Comunist Român. ilegalitate. vitat la Congresul partidului special al preşedintelui pentru
factor esenţial al progresului carea legăturilor economice din­ aceea, creşterea numerică a cla­ La adunarea organizaţiei rlc Tot în cursul zilei de ieri tovarăşul M iron Fodor, mun­ La sosire, o gardă m ilitară problemele securităţii naţiona­
sei muncitoare, a nivelului pre­
societăţii*'. Rezultă cu claritate tre ramuri şi zonele teritoriale gătirii ei profesionale, tehnice partid nr. 3 de la E.M. D îlja însufleţite adunări ale comu­ cilo r lăcătuş. De asemenea, în- aliniată în curtea Palatului, a le, şl Richard Davis, ambasa­
că naţiunea noastră, care in în cadrul complexului economic şi culturale şi, ca urmare, a propunerea ca tovarăşul N i­ n iştilor au avut loc şi în une­ ir-o atmosferă dc mare însu­ prezentat onorul. dorul S U .A. la Bucureşti
condiţiile socialismului a înre- naţional, asigură — prin rela­ rolului ei conducător in socie­ colae Novac. prim -m aislru le organizaţii de partid de la fleţire, com uniştii (le la IM . La întîlnirea care a avut loc În tîln ire a s-a desfăşurat in ­
.gistrat, concomitent cu toate ţiile de producţie noi — un pu­ tate — proces ce se va desfă­ miner, locţiitor al secretarului Combinatul siderurgic Hune­ Ţcbea au desemnat, în aduna­ au participat preşedintele tr-o atmosferă deosebit de
celelalte domenii ale vieţii so­ ternic caracter unitar economi­ şura în continuare — reprezin­ com itetului de partid din ca­ rea care a avut loc ieri, C onsiliului de M in iştri, Ion cordială.
ciale şî în strînsâ legătură cu ci naţionale. Relaţiile de pro­ tă condiţii de cea mai mare în­ doara P articipanţii la aceste ra in vita t la Congresul Gheorghe Maurer, m in istru l a-
acestea, profunde transformări ducţie socialiste generează o semnătate pentru dezvoltarea şi drul exploatării, să participe adunări au propus sâ ia parte partidului, ale cărui lu­ facerllor externe, Com ellu M ă­ (Agerpres)
generatoare dc forţe creatoare comunitate stabilă a intereselor înflorirea naţiunii noastre co- la Congres ca in vita t a fost ca in vita ţi la Congresul crări vor începe în.ziua de 6
şi dinamism şi care i-au confe­ fundamentale nle tuturor cla­ cialiste. susţinută cu deosebită căldură partidului tovarăşii Aurel august, pe tovarăşul Gheor-
rit atributele unui factor de selor şi categoriilor sociale, In discuţiile purtate, tovarăşii Tegarâ. m aistru lam inator. glie Groza. m aistru miner.
prim rang al progresului so­ inaccesibilă orinduirii trecute. Pornind de la premisa că ţă­ M ihai Conta, Constantin Seu Simion M ărilâ, maistru oţelar. Astăzi, 3 august, în jurul orei 15, postu­
cial, va continua în perioada Astfel, socialismul întăreşte rănimea reprezintă forţa socia­ taru, Ştefan Ciorie, loan Cu- şi loan Postolache, maistru P articipanţii la adunări au
următoare procesul firesc de comunitatea de viaţă economi­ lă care aduce — in alianţa cu da şi losif Bîrlea au apreciat ia aglom cratorul nr 1 dat o înaltă apreciere măsu­ rile noastre de radio şi televiziune vor
înflorire şi dezvoltare m ultila­ ei a naţiunii, ii adaugă m ulti­ clasa muncitoare — o mare con­ în cuvinte calde munca des­ / Cei peste 200 participanţi la rii ca organizaţiile de partid transmite, în direct, încheierea vizitei ofi­
terală, de manifestare plenară ple elemente esenţiale. care tribuţie la dezvoltarea naţiunii toinică, plină de răspundere adunarea lărgită a organiza­ sâ desemneze pe cei mai buni
a energiilor creatoare. conduc la transformarea aces­ noastre socialiste, a societăţii desfăşurată în producţie şi in ţiei de partid din cadrul şan­ comunişti ca in v ita ţi la Con­ ciale în ţara noastră a preşedintelui State­
Intrueît naţiunea constituie teia într-o entitate sudată ca activitatea obştească, expri- tie ru lui de construcţii Deva gresul partidului, subliniind lor Unite ale Americii, Richard Nixon, şi
cadrul în care ore loc procesul nicieînd altădată în istoria ei, mindu-şi deplinul acord faţă au susţinut cu însufleţire pro că aceasta reprezintă o expre­
construcţiei socialiste şi capătă ridică rolul ei motric în dez­ fCpWTtVuAI» •*» MC ■ !-■) de propunerea făcută ca tova­ punerea ca din rin d u rile lor sie a lă rg irii democraţiei so- * plecarea din Capitală.
realitate noua orînduire socia­ voltarea generală a societăţii. răşul Nicolae Novac să p a rti­ la Congresul partidului sâ fie cialiste în toate sferele vie ţii I
lă, dezvoltarea naţiunii noastre Procesul de întărire a naţiu­ cipe ca in v ita t La lucrările ce­ Invitat tovarăşul Petru Orm in- noastre.