Page 90 - Drumul_socialismului_1969_08

DRUMUL SOCIALISMULUI - SIMDATA 23 AUGUST 19691
PAG. 2
k TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

m m i i H
noastră
m in a n t în întreaga
au e vid e n ţia t bărbăţia şi erois­ m işcare socială care a cup rin s şi trecerea la în fă p tu ire a pro­ — clasa m uncitoare, ţă ră n i­ c u ltu rii noastre, dc la fa p tu l în fă p tu ire a lib e rtă ţii şi e g a li­ a ctivita te dc un sfert dc secol
|U*MA«E DIN PAO.'t) m ul tru p e lo r române. Peste p rin cip a le le fo rţe re v o lu ţio n a ­ g ra m u lu i de tra n sfo rm a re de­ mea, intele ctu alita tea, masele că această ram u ră era m u lt tă ţii în d re p tu ri a fem eii în a fost capacitatea p a rtid u lu i
societate — un c u v in t dc c a l­
190 000 de ostaşi şi o fiţe ri au re ale societăţii — clasa m u n ­ mocratică.. re vo lu ţio n a ră a so­ la rg i populare. În fă p tu ire a re­ rămasă in urmă.' eu o slabă com unist de a in frin g e greu­
fost d istin şi cu o rd in e şi meda­ citoare. ţărănim ea, masele c ie tă ţii v o lu ţie i şi a con stru cţiei so­ înzestrare tehnică. Se înscriu dă p re ţu ire se cu vin e să adre­ tă ţile . de a depăşi lip s u rile şi
lii sovietice şi m u lte alte m ii la rg i populare — h o tâ rite să S arcina centrală a p a rtid u ­ cia liste. o rin d u ire a nouă e d ifi­ ca un m om ent de scamă in săm m ilio a n e lo r de fem ei din
a n tih itle ris t — reu nind forţe cu decoraţii cehoslovace şi un ­ pună capăt e x p lo a tă rii şi asu­ lu i şi a g u ve rn u lu i dem ocrat cată pe p â m în tu l p a trie i noas­ istoria con stru cţiei noastre so­ pa tria noastră, uriaşă fo rţă so­ ne ajunsu rile . dc a îndrepta
p o litice care reprezentau cla ­ gare, pentru faptele lo r de a r­ p r ir ii burghezo-m oşiereşti, de­ era acum redresarea econo­ tre, sin t opera p o p o ru lu i în­ cia liste h o lâ rîrile plenarei din cială a n a ţiu n ii socialiste greşelile. E senţial, caracteris­
sa m uncitoare, ţărănim ea, in ­ me. O în a ltă apreciere a con­ pendenţei faţă de p u te rile stră ­ suşi, care. sub conducerea P a r­ 3-5 m a rtie 1949 care au trasat M un cin d şî lu p tîn d fără pre­ tic a fost — in to ţi aceşti ani
telectualitatea, p ă tu rile m ijlo ­ trib u ţie i ţâ rii noastre este e x­ ine. să asigure un curs p ro ­ m ici na ţion ale A vem incâ v ii tid u lu i C om unist Român, şi-a pro gra m ul co o p e ra tiviză rii a­ get. o fe rin d nenum ărate p il­ — m ersul neabătut pe d ru m u l
cii de la oraşe, oam enii m u n ­ prim a tă în D ecretul S o vie tu ­ gresist so cie tă ţii rom âneşti In a m in tire c o n d iţiile excep­ fă u rit în mod conştient pro­ gricole, deschizind d ru m u l vic­ de de abnegaţie, p a rticip în d la socialism ului, dezvoltarea pe
cii de n a ţio n a lita te m aghiară. lu i Suprem al U.R.S.S. d in 6 ţio n a l de grele pe care a tre ­ pria istoric. to rie i so cia lism u lu i in satul educarea p a trio tică a tin e re ­ toate p la n u rile a societăţii
O im p o rta n ţă deosebită a a - iu lie 1945, p rin caro se confe­ P a rtid u l C om unist Român b u it să Ic în fru n tă m In acea In m a rile lu pte sociale d in românesc, V ia ţa a c o n firm a t lo r gene raţii, la vasta a c tiv i­ noastre. Va trebu i să luăm in
v u t fă u rire a , la 1 m ai 1944, a ră şe fu lu i s ta tu lu i rom ân O rd i­ s-a d o ved it la în ă lţim e a c e rin ­ perioadă: econom ia se afla în această perioadă, un rol de pe deplirt justeţea o p ţiu n ii ţă­ tate social-p olitieâ desfăşura­ co n tinu are m ăsuri, în s p iritu l
F ro n tu lu i U n ic M uncitoresc ; n u l .V ic to ria " .p e n tru actul ţe lo r n o ii etape istorice p rin stare de haos şi dezorganiza­ cea m ai m are însem nătate l-a ră n im ii noastre ; m arca p ro ­ tă pe în treg cup rin sul p a triei, h o tâ rîrilo r C ongresului al
înţelegerea in te rv e n ită In tre curajos al c o titu rii hotârîtoare care trecea ţara, a firm în d u -se re ; n iv e lu l produ cţiei indus­ a vu t — aşa cum am m ai ară­ p rietate socialistă şi-a dovedit fem eile din Rom ânia au adus X -Iea. pentru înlă tu ra re a lip ­
P a rtid u l C om unist şi P a rtid u l ca singura fo rţă p o litică în tria le scăzuse la a p ro x im a tiv o co n trib u ţie rem a rcab ilă la s u rilo r şi n e a ju n su rilo r, a o ri­
a p o litic ii Rom âniei spre ru p ­ tat — realizarea u n ită ţii de d in p lin su p erioritatea asupra
Soci al-D em ocrat a sp o rit capa­ stare să organizeze şi să con­ ju m ă ta te faţă de perioada opera de în ă lţa re a societăţii căro r stân de lu c ru ri negati­
tura cu G erm ania h itle ris lâ şl acţiune in tre P a rtid u l C om u­ m ic ii gospodării ţărăneşti, a-
citatea de acţiune şi fo rţa de a lia n ţa cu N a ţiu n ile U nite, in ducă lu p ta re vo lu ţio n a ră a m a­ d in a in te de război, ia r a g ri­ nist şi P a rtid u l S ocial-D em o­ sig u rln d prem isele pe ntru fo lo ­ noastre socialiste ve. pe ntru perfecţionarea con­
organizare a clasei m u n cito a ­ clip a cind încă nu se preciza­ selor. Ieşind din ilega lita te , c u ltu ra , secătuită de ja fu l hi- c ra t in ca d ru l F ro n tu lu i U nic sirea ra ţio n a lă a m ijlo a ce lo r De unanim ă apreciere din tin u ă a a c tiv ită ţii noastre în
re, deschizind perspectiva se cla r in frîn g e re a G erm a­ p a rtid u l nostru şi-a reo rga ni­ tle riş tilo r, de re c h iz iţlî, fu r n i­ M uncitoresc. C olaborarea tim p tehnice şi a fo rţe i de m uncă, a parlea în tre g u lu i popor se toate dom en iile v ie ţii sociale.
re a liz ă rii u n ită ţii sale p o litico - n ie i" In discursu l ro s tit la zat întreaga a ctivita te . reu­ za doar o treim e d in pro du c­ de aproape p a tru ani in ca­ ş tiin ţe i şi te h n ic ii moderne, bucură tînâra generaţie a pa­ In această perioadă s-a a fir ­
organizatorice, a e xe rcita t o C o n fe rin ţa dc pace de la Pa­ şind să-şi co n stitu ie în scurt ţia m edie de cereale antebe­ d ru l F ro n tu lu i U n ic M u n c ito ­ pe ntru creşterea p ro d u cţie i şi trie i. care. an im ată de un m at cu putere şi a crescut
p u ternică in flu e n ţă asupra u- ris, m in is tru ! de e xte rn e al U ­ tim p o rg a n iza ţii pu ternice în lică. T ra n s p o rtu rile fu n cţiona u a bu nă stă rii ţă ră n im ii In con­ p ro fu nd s p irit p a trio tic, a răs­ co n tin u u ro lu l de fo rţă condu­
n lrii ce lo rla lte fo rţe p a trio ti­ n iu n ii S ovietice su b lin ia : în tre p rin d e ri şi in s titu ţii, la ru o capacitate extrem de re­ resc a dus la o m ai bună cunoaş­ d iţiile e x tin d e rii şi consolidă­ puns cu În flă cărare a p e lu lu i cătoare în societate al p a rti­
ce. a n tih itle ris te oraşe şî sate, în toate judeţele. dusă. Cei doi ani consecutivi tere în tre com u nişti şi social- d u lu i com unist. E laborînd po­
„Ş tim cu to ţii că Rom ânia a de secetă au agravat şi m ai dem ocraţi. la izolarea lid e ri­ r ii n o ilo r re la ţii de producţie, adresat de p a rtid de a-şi pune
La scurt tim p, p a rtide le co­ fo st statul care p rin tr-o a c ţi­ C o m u n iştii e lib e ra ţi din în c h i­ lo r de dreapta ai soeial-dem o- s-a dezvolta t p u te rn ic baza energia, elanul şi puterea de litic a în a in tă rii susţinute a
m u n ist şi social-dem ocrat rea­ une h o tâ rîtâ s-a e lib e ra t de sori şi lagăre au c o n s titu it n u ­ m u lt situa ţia. Reacţiunea în ­ cra ţie i care se opuneau u n ită ­ te h nico -m ateria lâ a a g ric u ltu ­ m uncă in slu jba id e a lu rilo r p a trie i pe calea in d u s tria liz ă ­
lizează un acord de colabora­ re g im u l fascist al lu i A n to ­ cleul ca ic a p o la riza t toate cu ra ja specula şi evaziunea ţii. a creat c o n d iţiile pentru rii. s-a asigurat dotarea ei cu so cia lism u lu i, ale lib e rtă ţii şi r ii socialisto m o d e rn iză rii a-
re cu p a rtid e le lib e ra l şi na- nescu, s-a a lă tu ra t a lia ţilo r , fo ite le p a rtid u lu i, ju c in d un fiscală, organiza sabotajul c- în fă p tu ire a deplinei u n ită ţi po- m aşini, tractoare. îng ră şăm in­ fe ric irii po po rulu i rom ân. Nu g rie u llu rii. rid ic ă rii n iv e lu lu i
ţional-ţârânesc, in ca d ru l B lo ­ îm preu nă cu noi, îm preună cu ro l de seamă în procesul de eonom ie. sporind astfel d if i­ te chim ice, cu cadre de specia­ au e xista t b ă tă lii de clasă, ac­ de trai. în flo rir ii in v â lâ m în tu -
cu lu i N aţional-D em ocrat, pe trupe le aliate, noua R om ânie organizare a p a rtid u lu i in c u ltă ţile în care se afla ţara litie o -o rg a n iza to rlce a clasei lita te . Toate acestea au dus la ţiu n i p o litice m om ente m ai lu i. ş tiin ţe i, c u ltu rii, d e zvol­
m un citoa re F ăurirea în fe b ru a ­
baza unei p la tfo rm e de acţiune dem ocrată a început lu p ta no ile c o n d iţii, in conducerea Toate acestea au im pus po­ rie 1948 a p a rtid u lu i re v o lu ţio ­ creşterea pro du cţiei globale însem nate în m arele e fo rt co­ tă rii m u ltila te ra le a o rîn d u irii
ce prevedea ieşirea R om âniei sa şi a o rg a n iz a ţiilo r re v o lu ­ p o ru lu i nostru e fo rtu ri eroico noastre sociale şi de stat. sta­
pe ntru în frîn ge rea lu i I iit le i. n a r u n ic al clasei m uncitoare, agricole, care a fost anul tre ­ le c tiv a l po po rulu i nostru
d in co a liţia fascistă, încetarea a fă cu t s a c rific ii considerabile ţion are de masă. P uternicele pe ntru a asigura s p rijin ire a pe tem elia m a rxism -le n in ism u - cu t de 2.2 ori maî m are decît p e ntru refacerea şi dezvolta­ b ilin d lin iile directoa re de po­
ră zb o iu lu i îm p o triv a U n iu n ii in această lu p tă şi noi to ţi re ­ d e m o n stra ţii populare o rg a n i­ m a te ria lă a fro n tu lu i, în d e p li­ lu i, a pus capăt pentru totdea­ in 1950 : a g ric u ltu ra noastră rea p a trie i, pentru edificarea litic ă externă şi desfâşurînd o
Sovietice, alungarea tru p e lo r cunoaştem se rv ic iile aduse de zate încâ din p rim ele zile de n ire a o b lig a ţiilo r care de­ una sciziu n ii d in m işcarea socialistă asigură satisfacerea so cia lism u lu i, la care tin e re ­ vâslă a ctivita te in te rn a ţio n a lă ,
germ ane din ţară, în lă tu ra re a po p o ru l rom ân acestei cauze...". după e libe rare au a ră ta t ca­ curgeau din a rm is tiţiu , pe ntru noastră m uncitorească, a con­ în tot m ai bune c o n d iţiu n i a lu l m uncitoresc, ţărănesc şi p a rtid u l nostru isi în d e p li­
re g im u lu i d ic ta to ria l şi în lo c u ­ M in is tru l de exte rn e a l M a rii pacitatea organizatorică, a u tc- lich id a re a u rm ă rilo r ră zb o iu ­ s titu it o m ăreaţă v ic to rie a fo r­ n e vo ilo r de consum ale popu­ in te le ctu a l să nu-şi fi adus neşte cu cinste m isiunea de
irea lu i cu un reg im c o n s titu ­ B rita n ii arăta, la 29 septem ­ rita to a şi in flu e n ţa crescindâ lu i şi refacerea econom ică a la ţie i şi ale econom ici. c o n trib u ţia , să nu fi înscris fo iţă conducătoare a în tre g u ­
ţio n a l, dem ocratic Totodată, in rîn d u l m aselor a p a rtid u ­ ţâ rii. ţe lo r re vo lu ţio n a re d in Rom â­ lu i popor, dc detaşam ent ac­
b rie 1944, că „R om ânia a da i nia. Crearea p a rtid u lu i unic O rin d u ire a socialistă a pagini m inunate de muncă şi
p a rtid u l com unist a s ta b ilit lu i com unist, fa p tu l că el de­ O im p o rta n ţă e xre pţio nalâ tiv al m işcă rii com uniste şi
un a ju to r sub stanţia l cauzei al clasei m uncitoare a rep re­ schim bat în mod radical în fă ­ eroism
le g ă tu ri eu m on arh ia şi venise p rin c ip a la fo rţă p o liti­ în via ţa ţâ rii a avut C o n fe rin ­ m un citore şti in te rn a ţio n a le
a lia ţilo r". R clevînd se m n ifica ­ zentat o necesitate ob ie ctivă ţişarea satu lui românesc, seo- S ocialism ul a schim bat p ro ­
ce rcu rile grupate în ju ru l ţia p a rtic ip ă rii R om âniei la că a ţâ rii. P a rtid u l a pus ba­ ţa N a ţion ală a P a rtid u lu i Co­ P a rtid u l C om unist Român şi-a
p a la tu lu i regal. O deosebită în ­ războiul a n tih itle ris t, postul zele sin d ica te lo r unice. în tă ­ m un ist Rom ân d in octom brie a d e zvo ltă rii re v o lu ţie i in ţa ­ ţîn d u -l din starea de im o b i­ fund m odul de existenţă al în te m e ia t întreaga p o litică de
şi
po po rulu i, tra iu l m aterial
sem nătate au a v u t le g ă tu rile de rad io N ew Y ork su b lin ia , rin d F ro n tu l U n ic M u n c ito ­ 1945, care a elab orat pro gra­ ra noastră, asigurind c o n d iţiile lism şi înapoiere în care a fă u rire a noii societăţi pe a ­
pe ntru în fă p tu ire a cu
succes
p a rtid u lu i com unist cu cadre la 10 septem brie 1944 : „Dezas­ resc, a organizat a ctivita te a în m ul de acţiune al p a rtid u lu i fost ţin u t de vechile rin d u le li s p iritu a l al m ilio a n e lo r de oa­ plicarea creatoare a p rin c ip i­
de com andă ale a rm a te i, cu tru l germ an d in R om ânia a pe­ rîn d u rilc tin e re tu lu i, fe m e i­ pentru consolidarea c u c e riri­ a m is iu n ii istorice a p ro le ta ­ şi im p rim în d u -i o dezvoltare m eni ai m un cii, a rid ic a t pe o ilo r fun dam e ntale ale m a r-
o fiţe rii şi gene ralii p a trio ţi c e tlu it soarta a rm a te lo r R ci- lo r, in te le c tu a lită ţii : s-a e x ­ lo r re vo lu ţio n a re ale poporu­ ria tu lu i — de clasă conducă­ dinam ică pe calea pro spe rită­ treaptă nouă d e c iv iliz a ţie m a­ x is m -le n in ls m u lu i corespunză­
care au colaborat a c tiv la p re ­ tins în toată ţara organizaţia lu i şi dezvoltarea dem oerati- toare în re v o lu ţia şi con stru c­ ţii şi în flo ririi continue. sele largi populare de la oraşe
ch u lu i d in B alcani. P rin tre ­ ţia socialistă. şi sate Este suficien t, tovarăşi, to r p a rtic u la rită ţilo r istorice
g ă tirea m ilita ră a insurecţiei. ţă ră n im ii m un citoa re — F ro n ­ râ a ţâ rii, pentru în tă rire a a­ P o te n ţia lu l re v o lu ţio n a r al
cerea R om âniei de partea a lia ­ să punem in antiteză re a lită ­ ale R om âniei, c e rin ţe lo r şi
R ăsturnarea g u ve rn u lu i d ic ta ­ tu l P lu g a rilo r. In faţa am ploa­ lia n ţe i clasei m uncitoare eu S tim a ţi tovarăşi, ţă ră n im ii, care s-a a firm a t în s a rc in ilo r concrete ale fie că ­
tu r ii m ilita re fasciste, ieşirea ţilo r, d ru m u l de sud-est, care re i proceselor re vo lu ţio n a re ţârânim ea şi celelalte p ă tu ri C ucerirea în tre g ii p u te ri po­ decursul is to rie i în nenu m ăra­ ţile de ie ri şi de astăzi ale rei etape de dezvoltare a tă rii
clin războiul a n tiso vie tic apă­ duce la Budapesta, Praga şi care aveau loc în ţara noastră, m uncitoare, pentru unirea tu ­ litic e de către clasa m un citoa­ te b ă tă lii sociale şi naţionale, tă rii spre a vedea ce m u lt a noastre Totodată. p a rtid u l
reau astfel în faţa m aselor V iena este deschis .. Este deci fo rţe le rea cţion are îşi in te n si­ tu ro r fo rţe lo r dem ocratice. Un re. în a lia n ţă cu ţârânim ea a fost pus in întreaga sa va ­ însem nat socialism ul pentru nostru studiază cu atenţie e x ­
populare, a ce rcu rilo r la rg i ale le g itim ca popo rul rom ân să ficau op oziţia in cercînd să îm ­ loc cen tra l în dezbaterile Con­ şi celela lte p ă tu ri de oam eni ai loare de către re vo lu ţia so­ via ţa oa m e n ilo r m uncii. De perienţa P a rtid u lu i C om unist
o p in ie i pu blice ca o necesita­ aibă în m om entul de faţă im piedice consolidarea c u c e riri­ fe rin ţe i l-a u ocupat p ro b le ­ m u n cii, a perm is trecerea la cia listă In urm a c o o p e ra tiv i­ in sta ura rea o rîn d u irii socia­ al U n iu n ii S ovietice şi a ce­
te arzătoare, v ita lă p e ntru în ­ sentim ent de satisfacţie căci lo r dem ocratice ale m aselor. m ele red resă rii şi d e zvo ltă rii în fă p tu ire a o b ie ctive lo r re vo ­ ză rii a g ric u ltu rii, ţârânim ea a liste ponorul nostru asociază
săşi existenţa naţională, pen­ R om ânia are o c o n trib u ţie in In aceste c o n d iţii p a rtid u l a econom iei naţionale. R a po r­ lu ţie i şi co n stru cţiei socialis­ devenit o clasă nouă om oge­ asemenea cu ce riri rem a rcab ile lo rla lte p a rtide fră ţe şti d in
tru salvgardarea intereselor sem nată la grăbirea s fîrş itu lu i org an izat F ro n tu l N a ţio n a l- tu l C o m ite tu lu i C entral — pre­ te. N a ţion alizarea p rin c ip a le ­ nă, cu un ideal social u n ita r cum sint asigurarea d re p tu lu i ţă rile .socialiste, a m işcă rii co­
suprem e ale în tre g u lu i popor, Este o c o n trib u ţie do care po­ D em ocrat, u n in d în ca d ru l a­ zentat de G hcorghe G heor- lo r m ijloa ce de pro du cţie in şi un nivel c u ltu ra l-p o lîtîc tot la m uncă şi odihnă, g ra tu ita ­ m uniste şi m un citore şti *in -
p e n tru dezvoltarea v iito a re a p o rul rom ân poate să se fe li­ cestuia toate Tortele p o litice g h iu -D e j — su b lin ia că „la ba­ iu n ie 1948 a dus Ja lichid are a mai rid ic a t : ca şi-a legat pen­ tea in v â ţâ m in lu lu i de toate tcrn a ţio n a lc, pre ţu in d to t ceea
societăţii noastre. în fă p tu ire a cite". interesate in dem ocratizarea za a c ţiu n ii de refacere şi re ­ p u te rii econom ice a m a rii b u r­ tru totdeauna existenţa de so­ gradele, îm bun ătăţire a sub­ re corespunde ne cesită ţilor şi
a c tu lu i isto ric de la 23 A ugust P rin răsturnarea d ic ta tu rii reală a ţâ rii şi în în fă p tu ire a co n stru ire a ţâ rii tre b u ie să ghezii in d u stria le şi fin a n c ia ­ cialism . dc marea producţie sta n ţia lă a o c ro tirii sănătăţii c o n d iţiilo r d e z v o ltă rii societă­
a fost astfel expresia vo in ţe i fasciste şi alăturarea la c o a li­ re fo rm e lo r econom ice şi socia­ stea refacerea şi dezvoltarea re, a dat naştere un ui p u ternic m odernă, ad ucindu -şi o con­ publice, crearea un ui c u p rin ­ ţii rom âneşti. Tn toată această
în tre g u lu i popor, re z u lta tu l co­ ţia a n tih itle ris tâ , p rin n u m ă ­ le cerute de m ersul înainte in d u s trie i grele", m enţion în d sector socialist în economie, trib u ţie de seamă la întreaga zător sistem de pensii, dez­ perioadă, P a rtid u l C om unist
a liz ă rii celor m ai la rg i fo rţe ru l c o m b a ta n ţilo r, am ploarea al societăţii rom âneşti eâ „pro g re su l tă rii noastre este deschizind astfel o etapă ca­ operă de con stru cţie socialistă. volta rea puternică a con stru c­ Român, poporul nostru au
sociale, p o litic o şi m ilita re , o p e ra ţiu n ilo r m ilita re la care O rgan izind e fo rtu rile pentru în directă şi n e m ijlo c ită legă­ lita tiv nouă în evo lu ţia re la ­ In în flo rire a p a trie i ţie i dc lo cuinţe şi. m ai presus s im ţit p u te rn ic solid a rita te a
in rin d u l cărora clasa m u n ci­ a p a rtic ip a t şi e fo rtu rile eco­ s p rijin ire a fro n tu lu i a n tih i­ tu ră cu progresul in d u s tria li­ ţiilo r econom ico-sociale din S ch im b ă rile pro fu nd e care de toate, sen tim en tu l de pline i ce lo rla lte ţâ ri socialiste. a
toare şi p a rtid u l său com unist nomice. poporul rom ân şi-a tle ris t. conducind m a rile bătă­ z ă rii ţâ r ii" si că „de tă ria in ­ ţara noastă. P rop rie ta te a so­ au avu t loc în societatea noas­ siguranţe în ziua de m iinc. p a rtid e lo r com uniste, a fo rţe ­
au avu t ro lu l conducător. dem onstrat ura n e stă vilită fa ­ lii sociale îm p o triv a re a c ţiu n ii d u stria lă a ţâ rii depinde în cia listă asupra m ijlo a ce lo r do tră ca urm are a v ic to rie i so­ Re baza creşterii de peste 4 lo r re vo lu ţio n a re din alte ţâ ri.
In c o n d iţiile în a in tă rii v ic ­ tă de fascism , ho târîrea sa do şi a claselor exploatatoare, m are m ăsură însăşi indepen­ p ro du cţie a perm is s ta tu lu i dc- c ia lis m u lu i la oraşe ş is a tc au o ri a v e n itu lu i na ţion al pe lo­ I>a rin d u l lor, p a rtid u l şi po­
torioase a a rm a te lo r sovietice, a p a rticip a la n im icire a aces­ p a rtid u l a o rie n ta t lu p ta m a­ denţa s ta tu lu i n o stru ". In a ­ m oe rat-po pular să pună baze­ rid ic a t pe o treaptă c a lita tiv cu ito r. faţă de perioada a n te ­ p o rul nostru au m ilita t pen­
ale m a rii ofensive desfăşurate tu i periculos duşman al c iv i­ selor la rg i populare in d ire c ­ cest fel C o n fe rin ţa N a ţion ală le d e zvo ltă rii p la n ific a te a e­ superioară a lian ţa m u n ciio - belică. s-au asigurat v e n itu ri tru dezvoltarea un or la rg i
pe d ire cţia Iaşi-C hişinâu, H i- liz a ţie i şi lib e rtă ţii popoare­ ţiile h o tâ rito a re ale dezvoltă­ a prezentat în faţa p a rtid u lu i conom iei naţionale, d ir ijă r ii reascâ-ţârâneascâ pe fu n d a ­ spo rite tu tu ro r ca te g o riilo r dc re la ţii in te rn a ţio n a liste , de
tle r şi Antonescu elaboraseră lor, a adus o preţioasă c o n tri­ r ii procesului re vo lu ţio n a r. şi a în tre g ii ţâ ri nu num ai un conştiente a e fo rtu rilo r m ate­ m entul tra in ic al re la ţiilo r so­ oam eni ai m un cii de la oraşe p rie te n ie şi a lia n ţă cu toate
un plan pentru organizarea b u ţie m a te ria lă si de singe la E xpro prierea m o sie rîm ii şi program de acţiune im ediată, ria le şi um ane în concordan­ cia liste de producţie, al co­ si sate. s-a îm b u n ă tă ţit con­ ţă rile socialiste, pe ntru în tă ri­
rezistenţei m ilita re pe te rito ­ marea v ic to rie asupra fascis­ îm p ro p rie tă rire a ţă ra n ilo r, de­ ci şi obie ctivele de pe rspe cti­ ţă cu ce rin ţe le şi obiectivele m u n ită ţii de pline de interese sum ul de produse a lim en tare rea u n ită ţii m işcă rii com u­
riu l R om âniei şi de m o b iliz a ­ m u lu i. m ocratizarea v ie ţii po litice , vă pentru asigurarea progresu­ m ajore ale con stru cţiei socia­ econom ice şi social-p olitice. şi nealim cntare : bine fa cerile niste şi m un citore şti, conside-
re totală în acest scop a fo r­ In acest m om ent solem n, s p rijin ire a fro n tu lu i a n tih itle ­ lu i econom ic şi social al po ­ liste A lia n ţa de ne zdru ncin at d in ­ c iv iliz a ţie i socialiste pătru nd rin d aceasta dre p t o co n d iţie
ţe lo r m ateriale şi um ane ale cînd aniversăm un sfe rt de ris t şi reco nstrucţia econom ică p o ru lu i nostru. A p lic in d legile generale ale tre clasa m uncitoare şi ţă ră ­ lo t m ai m u lt in viaţa fiecărei im p o rta n tă a acce le rării co n ­
ţâ rii noastre In aceste îm ­ veac de la istoricele eve ni­ au c o n s titu it elem entele unei fă u ririi n o ii o rîn d u iri la c o n ­ nim e, cim entarea p rie te n ie i si fa m ilii. s tru c ţie i socialiste in fiecare
p re ju ră ri, p a rtid u l şi ce le la l­ m ente din august 1944, a d u ­ la rg i p la tfo rm e p o litice în ju ­ O dată cu rezolvarea p ro ­ d iţiile concrete ale R om âniei, c o la b o ră rii d in tre cele două Sintem conştienţi, tovarăşi, tară, a creşterii p re stig iu lu i si
te forţe antifasciste au hotâ- cem un om agiu fie rb in te şi ru l căreia p a rtid u l com unist a b lem e lor d e sâ vîrşirii re v o lu ­ p a rtid u l nostru a desfăşurat o m ari clase sociale con stitu ie că în satisfacerea n e voilor in flu e n ţe i id e ilo r socialism u­
r it să grăbească în fă p tu ire a exp rim ă m cele m ai pro fu nd e reu şit să unească şi să orga­ ţie i burghezo-dcm ocralice au intensă a c tiv ita te p o litică şi fa cto ru l h o tâ rîto r al coeziunii p o p u la ţie i există încâ o serie lu i în lume.
p la n u rilo r s ta b ilite in iţia l, să sentim ente de recu no ştinţă ale nizeze p rin cip a le le fo rţe ale fost lu a lc m ăsuri ca etatizarea org anizatorică pentru genera­ dc lip s u ri şi neajunsu ri, râ B ila n ţu l a tît de bogat ' în
treacă n c în tîrz ia t la arestarea în tre g u lu i nostru popor faţă n a ţiu n ii, m arca m a jo rita te a B ăn cii N aţionale, organizarea lizarea şl consolidarea re la ţi­ în tre g ii societăţi, tem elia ele m ai avem m u lt de făcut pen­ v ic to rii şi în fă p tu iri ale aces­
g u v e rn u lu i Antonescu. După de f iii p a trie i — re v o lu ţio n a ri, po po rulu i. o fic iilo r in d u stria le . în fă p tu ­ ilo r socialiste de producţie, g ra n it a o rîn d u irii noastre so­ tru a asigura po po rulu i nos­ tu i sfert de secol încoronea­
cum se ştie in ziua de 23 A u ­ p a trio ţi, ostăşi, p a rtiza n i şi irea re fo rm e i m onetare şi dez­ pentru fă u rire a econom iei so­ cialiste. tru un grad tot m ai în a lt dc ză ani dc lu ptă şi inajjieâ e-
gust 1944 căpeteniile gu ve rn u ­ lu p tă to ri d in rezistenţă — care A v in d în vedere eâ aparatul voltarea c o n tro lu lu i m u n cito ­ cia liste u n itare , pentru crearea Una din m a rile sch im b ă ri c iv iliz a ţie m aterială şi s p i­ roicâ, oglindeşte voinţa nestă­
lu i fascist au fost arestate la .n u .au, p re cu p e ţit n im ic, n ici de stat era do m in at de ele­ resc asupra în tre p rin d e rilo r, şi dezvoltarea unei puternice re vo lu ţio n a re petrecute in a- ritu a lă . Aşa cum a s ta b ilit v ilită dc progres a p o p o ru lu i
p a la tu l regal de către o fo r­ c h ia r suprem ul s a crificiu , pen­ m ente reacţionare, fasciste, ra re au în tă rit ro lu l e c o n o m ic baze te h n ico -m a le ria lc a so­ ccşti ani a fost înlăturarea, Congresul al X -lea. p a rtid u l rom ân, de votam e ntul său faţă
m aţiu ne m ilita ră in sure cţiona­ tru eliberarea ţâ rii, pe ntru îa - care îm piedicau în fă p tu ire a al s ta tu lu i dem ocrat-popular, c ia lis m u lu i in tr-u n tim p isto ric scurt, a nostru va depune şi in v iito r dc id e a lu rile so cialism ului, re­
lă şi predate u n ită ţilo r de lu p ­ fring ere a fascism ului. F apte­ tra n s fo rm ă rilo r dem ocratice nu În g ră d it exploatarea c a p i­ In c e n tru l operei de con­ in a p o ie rii c u ltu ra le şi ne ştiin - e fo rtu ri stăruito are pentru prezintă un m o tiv de p ro fu n ­
tă patriotice. S-a fo rm a t un şi sabotau acţiunea de s p r iji­ talistă ţei de carte lăsate m oştenire
le lo r de v ite jie . în a ltu l lo r stru cţie socialistă s-a a fla t în dezvoltarea rapidă a a vu ţie i dă m in d rie p a trio tică pe ntru
nou guvern în care p a rticip a u n ire a fro n tu lu i a n tih itle ris t, D ezvoltarea procesului re ­ de re g im u rile trecute. In
exem plu dc d ă ruire , devota­ perm anenţă p o litica de indus­ na ţio n a le şi asigurarea, pe to ţi oam enii m u n cii P oporul
rep re ze n ta n ţii tu tu ro r fo rţe lo r m ent şi s p irit de sa c rific iu in p a rtid u l a organizat la rg i a c ţi­ vo lu ţio n a r a dus la schim ba­ Rom ânia socialistă s-a asigu­ această bază, a creşterii n iv e ­ nostru este ferm h o tâ rit sâ a­
p o litic e din B locul N a ţio n a l- u n i p o litice şi m işcă ri dc stra ­ rea rad ica lă a ra p o rtu lu i de tria liz a re — fa cto ru l h o tâ rîto r rat accesul-larg al tu tu ro r ce­
slu jb a pa triei, vo r râm ine în ­ pe ntru lichid are a în a p o ie rii e- lu lu i de tra i al p o pu laţie i ; a­ pere şi sâ dezvolte n e în tre ­
D em ocrat şi în care P a rtid u l scrise p e ntru totdeauna tn dă. trecînd la înlo cuirea de fo rţe in societate şi a pus în tă ţe n ilo r la com o rile c u ltu rii cesta este ţe lu l suprem al po­ ru p t m ăreţele sale cu ce riri
C om unist Român era rep re­ cartea de a u r a n a ţiu n ii noas­ către mase, peste capul g u v e r­ mod necesar sarcina tre ce rii conom iee m oştenite de la re g i­ şi ş tiin ţe i ; aproape o cin cim e re vo lu ţio n a re , sâ păşească to t
zentat p rin L u c re ţiu Pâtrâşca- tre. nelor cu m a jo rita te rea cţion a­ la o nouă etapă a d e zvo ltă rii m ul burghezo-m oşierese. dez­ d in po pu laţia totală a tă rii în ­ litic ii sale ! P a rtid u l pune to­ m ai viguros în a in te sub co n ­
nu. Rom ânia a ieşit d in războ­ ră. a p rim a rilo r şi p re fe c ţilo r sociale — la re vo lu ţia p ro le ta ­ voltarea susţinută a în tre g ii e­ vaţă astăzi in şcoli şi fa c u l­ tu l in slu jba o m u lu i, a b u n ă ­ ducerea p a rtid u lu i pe calea
iu l a n tisovietic, a întors a r­ De la în a lta trib u n ă a M a rii antonescieni cu rep reze ntan ţi ră. Ca urm a re a în frin g e rii conom ii şi rid icare a social-cu l- tă ţi. G eneralizarea şcolii de s tă rii şi fe ric irii sale ! so cia lism u lu i şi com u nism u­
Un rezu lta t de excepţiona­
m ele îm p o triv a G erm an ie i na­ A d u n ă ri N a ţion ale e xp rim ă m ai fo rţe lo r dem ocratice. Con­ rezistenţei înverşunate a cla ­ tu ra lâ a ţâ rii, creşterea n iv e ­ 10 ani — acţiune care va în ­ lu i.
al con stru c­
lă însem nătate
ziste. a tre c u t la dezarm area sentim entele de îna ltă p re ţu ire com ite nt. în fa b ric i şi uzine selor exploatatoare şi a g ru ­ lu lu i de tra i al p o p u la ţie i, in - cepe în toam na acestui an — ţie i socialiste este în fă p tu ire a
tru p e lo r h itle riste . Cu toate şi recunoştinţă ale p o p o ru lu i s-au c o n s titu it com itete de în ­ p ă rilo r lo r po litice , s p rijin ite lâ rire a independenţei şi suve­ va situa R om ânia in rin d u l unei strinse coeziuni a în tre ­ P a rtid u l nostru asigură în ­
înce rcă rile un or ce rcu ri din rom ân faţă de U niunea S ovie­ tre p rin d e ri. care au e xe rcita t de reacţiunea in te rn a ţio n a lă , ra n ită ţii naţionale. R e zulta­ ţâ rilo r avansate din p u n ctu l g ii societăţi în ju ru l P a rtid u ­ tre g u l popor eâ îşi va înde­
ju ru l p a la tu lu i de a îm p ie d i­ tică, faţă de glorioasele sale c o n tro lu l m uncitoresc asupra a iz o lă rii în tot m ai m are m ă­ tu l acestei p o litic i consecven­ dc vedere al n iv e lu lu i învâ ţâ - p lin i şi dc acum în a in te cu
arm ate, care au adus o c o n tri­ te a fost dublarea, in medie, lu i C om unist Român. D e sfiin - abnegaţie m isiunea de fo rţă
ca in tra re a im e dia tă în lu p tă p a tro n a tu lu i, asigurind c o n ti­ sură a acestor forţe, au fost m în tu lu i şi al c u ltu rii popu­
a arm atei rom âne îm p o triv a b u ţie h o tâ rito a re la eliberarea nuarea p ro d u cţie i pe ntru ne­ e lim in a ţi din guvern u ltim ii la fiecare 5 ani. a pro du cţiei la ţie i. ţîn d clasele exploatatoare, so­ conducătoare a societăţii, va
G erm aniei h illc ris te , în cursul R om âniei de sub do m in aţia vo ile fro n tu lu i şi ale econo­ rep reze ntan ţi ai p a rtid e lo r in d u stria le , care în prezent In a n ii so cia lism u lu i s-a c ia lis m u l a rea liza t cu ade­ organiza şi conduce ca şi pină
h itle ris tâ In lu p te le pu rta te este de peste 14 o ri m ai m are v ă ra t unitatea soe ia l-po liticâ a acum fo rţe le şi e n erg iile na ­
un or b ă tă lii grele, u n ită ţile m iei. burgheze ; a fost în lă tu ra tă a m p lific a t considerabil aria
in com un de ostasii rom â ni şi decît în anul 1938 ; ponderea tu tu ro r claselor şi p ă tu rilo r ţiu n ii noastre socialiste spre
m ilita re , îm preună cu fo rm a ­ O problem ă de im p ortan ţă m onarhia şi proclam ată Repu­ a c tiv ită ţii s p iritu a le d in ţara
ţiu n ile p a trio tice care n u m ă ­ sovietici pe ntru n im icire a fas­ p rim o rd ia lă pentru Rom ânia blica P opulară Română A - in d u strie i in v e n itu l na ţional noastră A sp o rit in m ăsură socie tă ţii noastre, creează ţe lu l unic al pro gre sulu i şi
ra u m ii şi m ii de lu p tă to ri în cism u lu i s-au pecetlu it pe veci era în fă p tu ire a re form e i agra­ ccasta a însem nat cucerirea s-a m ă rit dc la 30.0 la sută în însem nată p o te n ţia lu l ş tiin ţi­ c o n d iţii pe ntru m anifestarea p ro s p e rită ţii, a l co m u n ism u lu i
p rin cip a le le oraşe ale ţâ rii, au fră ţia de arm e rom âno-sovie- re La îndem nul şi cu s p rijin u l în tre g ii p u te ri p o litice do că­ 1930 la 54.2 la sulă anul tre ­ fic a) R om âniei, s-a dezvoltat de plină a e n e rg iilo r şi fo rţe ­ şi păcii. Ne e x p rim ă m
lic h id a t rezistenta tru p e lo r licâ. prieten ia tra in ic ă d in tre p a rtid u lu i au lu a t fiin ţă c o m i­ tre clasa m uncitoare in a lia n ­ cut. in tâ rin d u -se co n tin u u po­ baza m a te ria lă a ş tiin ţe i, s-a lo r în tre g ii n a ţiu n i pe care a pro fu nd a convingere în supe­
naziste, au e lib e ra t în cîtcva cele două popoare. Această tete ţărăneşti de re fo rm ă ag ra­ ţă cu ţârânim ea. cu celelalte ziţia conducătoare a acestei fo rm a t un num eros corp de rid ica t-o la o treaptă su p e ri­ rio rita te a a to tb iru ito a re i în ­
zile C apitala şi o m are parte prietenie, a lia n ţa şi colab ora­ ră. caro. în frin g in d îm p o triv i­ categorii dc oam eni ai m un cii, ra m u ri în econom ia naţională. oară de dezvoltare. R ezolva­ v ă ţă tu ri m a rxist-le n în iste . în
a ţă rii. Sosirea, la 30 august, rea frăţească d in tre R om ânia rea re a c ţiu n ii au îm p ă rţit ţă ­ a m arcat trecerea la în fă p tu ­ P rin alocarea în toată această cadre ş tiin ţific e . In via ta so­ rea justă, în s p iritu l m a rxism - capacitatea acesteia, a o rtn -
a tru p e lo r sovietice în Bucu- si U niunea S ovietică s-au r id i­ ra n ilo r p â m în tu rile m oşiereşti ; irea sa rcin ilo r re v o lu ţie i socia­ perioadă a peste ju m ă ta te d in c ie tă ţii noastre ş tiin ţa îşi dez­ Jeninism ului, a pro blem ei na­ d u îrii noastre socialiste, de a
re ştiu l e lib e ra t a fost salutată cat in a n ii con stru cţiei socia­ acest act re vo lu ţio n a r, co n s fin ­ liste. to ta lu l fo n d u rilo r dc in v e s ti­ vă lu ie to t m ai pregnant a tri­ ţion ale. asigurarea e g a lită ţii în vin g e orice ideologie a d ve r­
cu entuziasm şi deosebită s im ­ liste pe un plan superior, dez- ţit u lte rio r p rin Legea re fo r­ P olitica ju stă prom ovată de ţii p e ntru dezvoltarea şi m o­ butele pe care i le conferă ac­ în d re p tu ri a tu tu ro r cetă ţe ni­ să. orice in flu e n ţă a con cep ţi­
patie de masele la rg i ale voltîn du-se co n tin u u , pe baza mei agrare, a dus la lichidarea P a rtid u l C om unist Român, dernizarea in d u strie i, au fost tua la re vo lu ţie tc h n ic o -ş tiin - lo r p a trie i, fă ră deosebire de ilo r burgheze. Este m ai p re ­
po pulaţiei V ic to ria in s u re c ţi­ c o m u n ită ţii de o rîn d u ire socia­ uncia din cele m ai conserva­ m odul in care el a reu şit să co n stru ite sute şi sute de în ­ ţific â — de fo rţă de produc­ n a ţio n a lita te . au cim e ntat sus de orice în d o ia lă că nici
ei de la 23 August şl in tra re a lă şi de id e a lu ri. P rie te nia şi toare clase exploatatoare — soluţioneze problem ele fu n d a ­ tre p rin d e ri noi, dotate cu te h ­ ţie n e m ijlo cită , de fa cto r fu n ­ tra in ic fră ţia şi u n itatea po­ o fo rţă din lum e nu va putea
arm atei rom âne in răzb oiul a lia n ţa cu U niunea Sovietică m oşicrim ea. Zeci de m ii de nică avansată, am plasate pe dam ental al pro gre sulu i eco­ p o ru lu i rom ân şi n a ţio n a lită ­ întoarce din d ru m u l său po­
a n tih itle ris t au dus la p ră b u ­ au c o n s titu it şi co n stituie una m u n c ito ri trim iş i dc p a rtid la m entale de care depindea p ro ­ întreg cu p rin su l ţâ rii ; este nom ic şi social. S a va n ţii si ţilo r conlocuitoare T o t ce se po rul rom ân, nu va putea îm ­
şirea fro n tu lu i germ an în a- din te m e liile p o litic ii externe sate au a ju ta t ţârânim ea in gresul social al R om âniei, au s e m n ifica tiv pe ntru e fo rtu rile ce rce tă to rii n o ştri. în te g rîn - înfăp tu ieşte astăzi în R om â­ piedica grandioasa operă de
ceastâ zonă a E uropei, deju- prom ovate de p a rtid u l şi sta­ dus la creşterea a u to rită ţii şi făcute in acest sens. m ai ales du-se e fo rtu rilo r în tre g u lu i nia socialistă este rod ul a c ti­ co n stru cţie a socialism ului şi
lu pta p c n lrti cucerirea pâm în- p re stig iu lu i său în masele oa­
cin d înce rcă rile lu i H itle r şi tu l nostru. in u ltim ii ani. că din to ta lu l popor, m uncind cu pasiune şi v ită ţii în fră ţite a o a m en ilo r com u nism u lu i în Rom ânia.
tu rilo r m oşierilor, pe ntru o r­ m e n ilo r m un cii P oporul ve­
Antonescu de a organiza pe Poporul nostru cinsteşte, de ganizarea v ie ţii satelor şi a fo n d u rilo r fix e in d u stria le , a- com petenţă, aduc o valoroasă m u n c ii rom âni. m ag hiari, In aceste m om ente solem ne
te rito riu l Rom âniei o nouă l i ­ asemenea, m em oria ostaşilor producţiei agricole. dea în p a rtid u l com unist sin ­ n ro x im a tiv 70 la sutâ au fost c o n trib u ţie la îm bogăţirea pa­ germ ani, sîrbi şi de alte na ­ ne gîn dim cu recunoştinţă la
nie de rezistenţă m ilita ră , au ce lo rla lte ţâ ri din co a liţia a n ti­ gura fo rţă p o litică în stare să date in fu n cţiu n e în perioada trim o n iu lu i ş tiin ţific naţion al, ţio n a lită ţi. con stituie expresia sulele dc m ii de com u nişti, la
deschis calea în a in tă rii rapide h itle ris tâ , subliniază c o n trib u ­ In focul a c ţiu n ilo r re v o lu ţio ­ asigure satisfacerea re v e n d i­ 1960-1900. O sin te tică şi con­ la dezvoltarea m u ltila te ra lă a d e p lin e i id e n tită ţi de ţe lu ri şi a c tiv iş tii noştri de p a rtid şi
a tru p e lo r sovietice spre B u l­ ţia însem nată a acestor po­ nare pentru dem ocratizarea ţâ ­ c ă rilo r sale vita le , îna intare a cludentă ilu stra re a succeselor p a trie i noastre socialiste. a s p ira ţii ale în tre g u lu i nostru (Ic stat caro s-au a fla t în to t­
garia. Iugoslavia şi U ngaria poare la lichid are a m a şin ii de rii, reorganizarea a p a ra tu lu i ţâ rii pe calea fă u ririi unei o b ţin u te in aceşti ani, o con­ Noua o rîn d u ire a asigurat popor. deauna, de-a lu n g u l a n ilo r, in
dc stat şi în fă p tu ire a re form e i
P oporul rom ân s-a an ga jat război h itle riste . la v ic to ria agrare, s-a închegat şi consoli­ vie ţi lib e re şi independente, a s titu ie E xp o ziţia R e a liz ă rilo r c lim a tu l propice pentru dez­ In c o n d iţiile so cia lism u lu i p rim e le rîn d u ri ale m a rii lu p ­
cu toate resursele m a te ria le şi asupra fascism ului Un ro l de d e zvo ltă rii econom ice şi social- Econom ici N aţionale, care re ­ voltarea am plă a cre a ţie i a r­ s-au în fă p tu it p e ntru p rim a te pentru co n stru cţia social.s-
um ane, cu în tre g u l său po ten­ rea m ai m are im p o rta n ţă în dat a lian ţa m uncitoreascâ-ţâ- politice. încrederea, stim a şi flectă progresul uriaş în fă p ­ tistice, pe ntru în flo rire a c u l­ oară dc-a lu n g u l isto rie i noas­ tâ. m uncind, zi şi noapte, fâ râ
ţia l de lu p tă în răzb oiul drept, în frin g e ic a fascism u lu i au a ­ râneascâ — fo rţa m otrice p rin ­ pre ţu ire a m u n c ito rilo r, ţă ra n i­ tu it de R om ânia în de zvolta­ tu rii naţionale. C o n fru n ta ţi cu tre p rin c ip iile su v e ra n ită ţii preget, pe ntru în fă p tu ire a o­
e lib e ra to r, a n tih itle ris t. A lin a ­ v u t rid icare a popoarelor c o tro ­ cipală care a h o tâ rit dezvolta­ lo r şi in te le c tu a lilo r i-au per­ rea econom ici, cu deosebire in m a rile problem e ale tra n s fo r­ p o p o ru lu i în stat. întreaga b ie ctive lo r econom ice şi p o li­
rea re vo lu ţie i populare, soarta
ta rom ână, a lă tu ri de arm ata pite. m işcarea de rezistenţă b ă tă lie i p e ntru putere T otod a­ m is p a rtid u lu i nostru să în ­ creşterea şi m odernizarea p ro ­ m ă rii re vo lu ţio n a re a societă­ putere în p a tria noastră a p a r­ tice s ta b ilite de p a rtid . In
sovietică, a a lun gat p rin lupte antifascistă a fo rţe lo r p a trio ­ făptuiască cu succes m a rile d u cţiei indu striale . ţii, s c riito rii, co m p o zito rii, a r­ ţin e p o po rulu i şi se e xe rcită mod deosebit se cu vin e a evo­
grele tru p e le germ ano-hortys- tice, care. în fru n te cu p a rti­ tă. p a rtid u l si-a în tă rit p u te r­ sarcini cc i-au re ve n it în con­ In procesul in d u s tria liz ă rii tiş tii p lastici, cre a to rii de a r­ p rin rep reze ntan ţi aleşi din ca a p o rtu l de m are preţ la
nic le g ă tu rile cu in te le c tu a li­
tc d in T ra n silva n ia , e lib e rîn d dele com uniste, au lu p ta t cju ducerea de stinelor R om âniei, au crescut p u te rn ic rîn d u rilc tă au răspuns ch e m ă rii p a rti­ rîn d u rilc tu tu ro r ca te g o riilo r via ta p a rtid u lu i şi s ta lu lu i
în tre g u l te rito riu al p a triei, n e în frica re îm p o triva ocupan­ tatea. a co n tin u a t munca p o li­ să-şi îndeplinească m isiunea clasei m uncitoare, s-au p ro ­ d u lu i de a-şi pune ta le n tu l in .sociale: to ii ce tă ţe n ii — fără nostru, la construirea societă­
a lu a t parte a ctivă la e lib e ­ ţilo r. p e ntru lib e rta te şi in d e ­ tică în rin d u l fo rţe lo r a rm a­ de călăuză a p o p o ru lu i in re ­ dus p ro fu nd e schim bă ri c a li­ slu jba m ăreţei opere de e d ifi­ deosebire de sex, n a ţio n a lita te , ţii socialisto al lu i G hcorghe
rarea U n ga riei. Cehoslovaciei pendenţă. A m in tire a m ilio a ­ te. a acţionat cu consecvenţă v o lu ţia proletară, în construc­ ta tiv e în stru ctu ra şi în p ro fi­ care a socialism ului. în slu jb a profesie şi stare socială — G he o rg h iu -D cj şi a d o c to ru lu i
şi A u s trie i, lu p tîn d cu eroism nelor de com batanţi şi p a trio ţi pentru rezolvarea în s p irit de­ ţia societăţii .socialiste E x­ lu l ei. M u n cito rim e a se în fă ­ în n o b ilă rii s p iritu a le a po­ -p a rticip ă n e m ijlo c it la elabo­ P etru Groza — p e rso n a lită ţi
pină la în frîn ge rea d e fin itiv a care şi-au vărsat sîngele în m ocratic a problem ei n a ţio n a ­ pe rie nţa p a rtid u lu i nos­ ţişează astăzi ca o clasă so­ p o ru lu i aducindu -şi, p rin ope­ rare a şi în fă p tu ire a p o litic ii re m a rca b ile ale p o p o ru lu i ro ­
a G erm aniei fasciste. Incepînd lu pta im p o triv a fascism ului le. p e ntru egalitatea în d re p ­ tru co n firm ă încâ o da­ cială cu un o rizo n t larg de rele lor, c o n trib u ţia valoroasă sta tu lu i. In lă rgire a continuă mân — . precum şi al a lto r
de la 23 August 19-14 şi pină va răm ine neştearsâ în m em o­ tu ri a tu tu ro r oa m en ilo r m u n ­ tă ad evă rul un ive rsal v a ­ cunoştinţe po litice , profesio­ la m obilizare a şi în su fle ţire a a dem ocraţiei socialiste isi ro n d u câ to ri de seamă ai p a rti­
la încheierea ră zb o iu lu i în E u­ ria popo rulu i nostru cii. fără deosebire de n a ţio n a ­ la b il al m a rx is m -le n in is m u lu i nale şi de c u ltu ră generală, m aselor populare, la rid icare a găsesc îm p lin ire a id e a lu rile d u lu i şi ţâ rii noastre.
ropa, efectivele m ilita re anga­ V icto ria epocală asupra lita te Aceasta a dus la s lrîn - că p a rtid u l com u nist îşi poate care a acu m ulat o bogată e x ­ co n ştiin ţe i lo r în lu p ta pentru de lib e rta te , egalitate şi echi­
ja te de R om ânia in a c ţiu n ile gerca le g ă tu rilo r p a rtid u lu i eu realiza m isiunea istorică in în fă p tu ire a id e a lu rilo r socia­ La marea noastră sârbâtoa-,
fascism ului in cel de-al doilea perienţă în pro du cţia m a te ria ­ tate socială pe ntru care au
con tra tru p e lo r fasciste s-au masele la rg i populare, la con­ societate, poate asigura succe­ liste pe p â m în tu l Rom âniei. re naţională, considerăm o
război m on dial a dem onstrat sul re v o lu ţie i şi al e d ific ă rii lă şi în conducerea societăţii. m ilita t neabătut clasa m u n c i­
rid ic a t la peste o ju m ă ta te de solidarea u n ită ţii în ju ru l său Doresc să sub lin ie z şî eu acest In a n ii so cia lism u lu i s-a toare. cei m ai buni fiî ai ţâ ­ d a to rie de onoare de a e x p ri­
m ilio n de oam eni ; 170 000 de încă o dată. la scara re le i m ai a tu tu ro r fo rţe lo r sociale avan­ noii o rîn d u iri sociale dacă re u ­ ma cele m ai v ii s e n tim e n ir de
am ple încleştări din cîte a cu ­ p rile j că In toate etapele re vo ­ fo rm a t un la rg detaşam ent dc rii. m in ţile cele mai lu m in a te
m ilita ri rom âni s-au je r tfit in noscut istoria, forţa cu care sate ale ţâ rii. A u to rita te a şi şeşte să ciştige încrederea şi lu ţie i şi con stru cţie i socialiste, oam eni de ş tiin ţă şi cu ltu ră , ale acestui popor. T riu m fu l p re ţu ire , respect şi a d m ira ţie
lu pta contra c o tro p ito rilo r hi- forţa p a rtid u lu i erau re fle cta ­ adeziunea n e ţă rm u rită a cla ­ clasa noastră m uncitoare a fă ­ de in te le c tu a li, de toate p ro ­ p o litic ii m a rx is t-lc n in is te a faţă de clasa m uncitoare, ţă ­
tle riş tk pe ntru cauza lib e rtă ţii. popoarele se rid ică in ap ăra­ te şi de fa p tu l că la num ai rî- sei m uncitoare, a ţă ră n im ii şi cut dovada unei îna lte m a tu ­ fesiile, educaţi în s p iritu l i- p a rtid u lu i nostru se refle ctă răn im e şi in te le ctu a lita te , fa ­
Clasa m uncitoare, ţârânim ea. rea unei cauze drepte, adevă­ teva lu n i după ieşirea din in te le c tu a lită ţii, dacă se id e n ­ rită ţi p o litic e şi c o m b a tiv ită ţi dcologiei m ai x îs t-lc n in is te a cu putere în forţa ' şi tră in ic ia lă de to ţi ce tă ţe n ii p a triei,
ru l incontestabil că ro lu l ho-
masele la rg i populare au răs­ ile g a lita te in rin d u rile sale se tific ă cu nă zuinţele şi a sp ira­ re vo lu ţiona re, s-a a firm a t drept p a rtid u lu i nostru, p ro fu nd o rîn d u irii noastre noî. în în ­ fârâ deosebire de n a ţio n a lita ­
puns cu abnegaţie che m ării lâ rito r in fă u rire a istoriei, in a fla u peste 100 00 0 de m em bri ţiile cele m ai in tim e ale po­ cea m al avansată fo rţă socia­ de votaţi cauzei socialism u­ tă rire a şi perfecţionarea con­ te. faţă dc glorio sul nostru
p a rtid u lu i com u nist „T o tu l apărarea lib e rtă ţii şi indepen­ Desfăşurarea acestor am ple p o ru lu i din rîn d u rilc căruia lă a ţâ rii. în d e p lin in d u -ş i cu popor, care nu au p re cup eţit
pe n tru fro n t, to tu l p e ntru v ic ­ denţei na ţion ale îl au masele lu pte po litice , econom ice şi so­ face parte, dacă este u rm a t in lu i. Este s e m n ific a tiv că tin u ă a s ta tu lu i socialist, care nici un efo rt pentru a în ă lţa
populare, m ilio a n e le şi m ili­ cinste m isiunea istorică de a peste 02 la sutâ din specialiş­ •Joacă ro lu l de in stru m e n t
to rie " ! : întreaga econom ie a ciale a de te rm in a t continua întreaga sa a ctivita te de m a­ se elibera pe sine şi întreg ul pe p â m în tu l R om âniei lu m i­
ţâ rii a fost subordonată in te ­ oanele dc oam eni ai m u n cii de schim bare a ra p o rtu lu i dc fo r­ sele la rg i ale celor ce m u n ­ popor m u n cito r de e xp lo a ta ­ tii cu stu d ii superioare din p rin c ip a l în edifica rea socie­ nosul e d ific iu al socialism u­
reselor ră zb o iu lu i an tifascist. p re tu tin d e n i Războiul a n ti­ te, slăbirea p o z iţiilo r claselor cesc, de în tre g u l popor. re si asu prire : ca a dem on­ economie, tehnică. învâ ţâ - tă ţii socialiste. lu i
6 lum inoasă pagină de eroism fascist a releva t că o ric ît de exp loatatoare şi ale p a rtid e lo r A supra e v o lu ţie i situ a ţie i stra t in mod s tră lu c it că este m in t, ocrotirea săn ătăţii, c u l­ Desigur, tovarăşi, fâcînd h i- S tim a ţi tovarăşi.
tură. a d m in is tra ţie au absol­
şi in te rn a ţio n a lism p ro le ta r reacţionare, creşterea ro lu lu i şi ţă rii noastre din acea perioa­ la n ţu l s tră lu c it al re a liz ă rilo r
m are ar fi p o te n ţia lu l aruncat capabilă nu num ai să ră sto a r­ v it fa c u ltă ţile in u ltim e le două do bînd lte în a n ii care au tre ­ S ă rb ă to rim a 25-a aniversa­
au înscris p a trio ţii rom â ni ca­ în lu p tă de fo rţele re a cţiu n ii. in flu e n ţe i m aselor populare în dă o in flu e n ţă po zitivă au a­ ne şi să lichideze rîn d u ie lile decenii In te le ctu a lita te a , care cut de la E libe ra re, nu putem re a e lib e ră rii ţâ rii la num ai
via ţa po litică . In decurs
de
re au lu p ta t cu arm a în m ină o ric ît de puternice ar fi a rm a ­ cîtcva lu n i au fost răsturnate, vu t c o n d iţiile in te rn a ţio n a le în burghezo-m oşiereşti. ci şi să uneşte in tr-u n to t unic fo r­ să nu relevăm că în această oîteva zile de la încheierea
ra re s-a desfăşurat lu pta pen­
tele im p e ria lis te invadatoare, construiască o o rîn d u ire nouă. ţele m ai m u lto r gene raţii, s-a C ongresului al X -lea al P a rti­
în cad rul detaşam entelor de i ind pe rîn d . Ire i guverne cu tru în fă p tu ire a re vo lu ţie i popu­ a lib e rtă ţii si d re p tă ţii socia­ nerioadă a tre b u it să facem
d u lu i C o m un ist Român — e*
p a rtiza n i, al fo rţe lo r rezisten­ ele nu pot in frîn g e voinţa de m a jo rita te reacţionară şi in sta ­ la re şi trecerea la construc­ le — o rin d u ire a socialistă. în situ a t necontenit in to ţi aceşti faţă m u lto r gre u tă ţi, inerente ve n im e n t de însem nătate isto­
25 dc ani a lă tu ri de popor, a
lib e rta te a popoarelor, d o rin ­ urat. la 0 m artie 1945. p rim u l ţia socialistă, s p rijin u l m u lti­ unei opere sociale de o ase­
tei a n tih itle ris te pe te rito riu l care poporul a devenit cu a- p a rtic ip a t a ctiv la m area ope­ menea am ploare şi c o m p le x i­ rică in via ta p a rtid u lu i şi a
U n iu n ii Sovietice, al Iugosla­ ţa acestora dc a-şi hotărî s in ­ guvern dem ocrat. în fru n te eu la te ral p rim it din parlea U n i­ devârat slâ p in u l p ro p riu lu i ră de transfo rm a re a societă­ tate cum este fă u rire a unei p o p o ru lu i nostru. Congresul a
vie i. Cehoslovaciei. F ra n ţe i şi gure soarta. em in e n tu l om de stat şi in flâ - u n ii Sovietice, fa p tu l că în tr-o său destin. ţii. co n stitu in d un s p rijin de noi o rîn d u iri. Au existat, de făcut o pro fu nd ă analiză a
râ ra lu l p a trio t — doctor Petru
a ilo r ţă ri. S tim a ţi tovarăşi. Groza — . guvern in care pre­ serie de ţâ ri se instaurau re g i­ Un ob ie ctiv fun dam e ntal al re a lită ţilo r econom ico-sooîale
A p o rtu l Rom âniei la in frîn - P rin răsturnarea d ic ta tu rii cum păneau re p reze ntan ţii c la ­ m u ri dc dem ocraţie populară. p ro g ra m u lu i de con stru cţie so­ nădejde al p a rtid u lu i nostru. asemenea, lip s u ri şi n e a ju n ­ actuale ale R om âniei, a pro­
geroa nazism ului s-a bucurat m ilita ro -fa s ris tc . R om ânia a sei m un cilo are şi ai ţă ră n im ii. In aceste c o n d iţii fa v o ra b ile , cia listă l-a co n s titu it coopera­ La îm p lin ire a unui sfert dc suri : s-au sâ vîrşit o serie de b lem e lor nodale de care de-
de o b ine m eritată apreciere în tiviza rea a g ric u ltu rii, reo rga­ secol de la eliberarea ţă rii, fâ- greşeli şi abuzuri faţă de rare
in tra t in tr-o nouă perioadă a Aceasta a c o n s titu it o m arc facto ru l h o tâ rilo r care a de­
op in ia pu blică in te rn a ţio n a lă . nizarea p ro d u rţic i agricole pe cind b ila n ţu l m a rilo r noastre C o m ite tu l C entral. Congresul
istoriei sale ; lu p ta an tifascis­ v ic to rie a lu p te i re v o lu ţio n a ­ te rm in a t desfăşurarea proce­
Num eroase o rd in e dc zi ale baze socialiste. In p o litica sa lu pte şi v ic to rii. — în cad rul al X lea au lu a t poziţie h o tâ­ (CONTTMMRE tN RAOÎ ^ - ţ j
C o m andam entului Suprem So­ tă şi dc elibe rare na ţională s-n re a oam enilor m u n cii, m areind sului re vo lu ţio n a r in ţara agrară, p a rtid u l a p o rn it de 1j
v ie tic şi com unicate de război dezvoltat rapid in tr-o am plă instaurarea p u te rii populare noastră au fost fo rţe le in te rne c o n d iţiile specifice ale a g ri­ cărora un ro l de seamă ocupă rîtâ . Ceea ce a fost însă do­