Page 91 - Drumul_socialismului_1969_08
P. 91
DRUMUL SOCIALISMULUI - SlMBATA 23 AUGUST 1909 m « m co n n a i m s B i °AO, 3
• ............................... ........................ - - *— 1 i Primirea de către tovarăşul
CUV1 TÂREA TOVARĂŞULUI Msiiwea jubiliarii Nicolae Ceauşescu
1 C0 LAE CEAUŞESCO a şefilor misiunilor diplomatice
a S i. 1 S. P reşedintele C o n s iliu lu i de şl a noastră, a d ip lo m a ţilo r,
tâ ţii este g în d it. judecat şi e largă a c u c e ririlo r ş tiin ţe i si în tre ţin e , in d ife rite zone ale S tat a l R e p u b licii Socialiste sâ dezvoltăm şi sâ în tă rim re-
laborat de popor, reprezintă te h n ic ii contem porane, per glo b u lu i, focare de co n flicte ş. R om ânia, N icolae Ceauşescu, fa tille de p rieten ie d in tre Re
cu adevărat em anaţia în ţe le p fecţionarea re la ţiilo r de p ro încordare Aceasta dem on a p rim it, v in e ri dupâ-am iază. publica S ocialistă R om ânia si
pinde m ersul îna inte in toate c iu n ii şi vo in ţe i în tre g ii na ducţie, a v ie ţii sociale şi de strează câ a tita tim p c it va nist din Sponio (Aplauze), to la P a la tu l C o n s iliu lu i de Stat. ţă rile ai căro r rep reze ntan ţi
cel
d ip lo m a tici sîntem noi.
d o m en iile co n stru cţie i socia ţiu n i. întruch ipe ază n ă zuinţe stat. adincirea de m ocraţiei, exista im p e ria lism u l, se m en varăşul Korehito Kurahara, pe şe fii m is iu n ilo r d ip lo m a tice prezenţi in aceaslâ sală
liste el a trasat căile şi obiec le si interesele sale m ajore, se creşterea b u n ă stă rii m ateriale ţin e şi p e rico lu l unui nou răz membru ol Prezidiului Comite a c re d ita ţi la B ucureşti, care Răspunzind. preşedintele
tive le d e zvo ltă rii v iilo a re a bazează pe hotârîrca oa m en i şi s p iritu a le a po p o ru lu i, r id i boi m ondial. R e a lită ţile lu m ii tului Central al Partidului Co i-au prezentat fe lic ită ri cu C o n siliu lu i de Stat. N icolae
tă rii — pro gra m ul în a in tă rii lo r m un cii de a lupta neobo carea co n ştiin ţe i socialiste a de azi a ra tă însă că ce rcu rile U eaonnd deschise sesiunea munist din Japonia (Aplauze)i p rile ju l celei de-a X X V -a a n i
sit pe n tru traducerea in via tă m aselor — in vederea fă u ririi im p e ria lis te nu-şi m ai pot im tovarăşul Claude Jones, vice versări a e lib e ră rii p a trie i Ceauşescu. a spus :
susţinute a societăţii rom â jubilio ia a M orii Adunâri N a
a p o litic ii p a rtid u lu i com unist. societăţii socialiste m u ltila te pune p o litic a lo r de fo rţă , câ preşedinte ol Partidului Co La fe s tiv ita te au p a rticip a t S tim a ţi tovarăşi. d o m n ilo r
neşti pe d ru m u l progresului şi ţionale, vă rog să-mi permi am basadori, m in iş tri şi m em
c iv iliz a ţie i, al a p ro p ie rii Rom â P rog ram u l s ta b ilit de C on ral dezvoltate. C ongresul a a această p o litică în tîm p in â re teţi sa adresez un călduros munist din Australia (Aplauze), Ion G heorghe M a u re r. preşe b ri ai C orpu tu i d ip lo m a tic din
zistenţa tot
d intele C o n s iliu lu i de M in iş tri.
m ai ho tâ rîtâ a
niei de n iv e lu l statelor avan gresul al X -le a îm brăţişează probat o rie n tă rile generale fro n tu lu i a n tiim p e ria lis t. salut tuturor celor care iau tovarăşul Leetooraj Chundra- D u m itru Petrescu şi M anea Rom ânia
sate ale lu m ii. Elaborarea a toate sectoarele şi la tu rile dez ale acestui program , ritm u r i parte la această adunare so mun, preşedintele Comitetului M ânescu. vice pre şedinţi ai Doresc în p rim u l rînd să vă
cestui program a evidenţiat v o ltă rii econom:eo-soeiale a le de creştere a econom iei na C aracteristica fundam entală lemnă, muncitorilor, ţăranilor, Central ol Portidului Comunist C o n siliu lu i de Stat, C onstan m ulţum esc p e ntru fe lic ită rile
încă o dată la rgu l dom ocni tă rii ; obiectivele şi sa rcinile ţionale. p o litica a c u m u lă rilo r a v ie ţii contem porane o con intelectualilor, oamenilor mun din Mauritius. (Aplauze). tin Stâtoscu, secretarul Consi adresate de decanul C o rpu lui
tism al o rin d u irii noastre, fap sale fundam entale sin t dez de care depinde. în u ltim ă in s titu ie creşterea uriaşă a fo r cii fără deosebire de naţio — Salutăm pe reprezentantul liu lu i de S tat. C o rne lîu M â- d ip lo m a tic. în num ele du m
tu l eâ tot ceea ce este hotârî- voltarea şi m odernizarea bazei stanţă. realizarea o b ie ctive lo r ţe lo r păcii, de m ocraţiei şi pro nalitate. reprezentanţilor tu Partidului Comunist Italian (a nescu, m in is tru l a fa c e rilo r ex neavoastră. p o po rulu i rom ân
to r pe ntru dezvoltarea socîe- tehnico-m ateriale, aplicarea prevăzute. gresului. Ţ ă rile siste m u lu i turor judeţelor, precum şi ce cea de a 25-a aniversare a e li terne. şl m ie personal. După cum
m ondial socialist care e xe rci berării României, tovarăşul
tă o in flu e n ţă to t m ai p u te r lorlalţi invitaţi prezenţi în o- Gerardo Chiăromonte, membru L u în d cu v în tu l. decanul ş tiţi, Rom ânia m ilite a ză activ
ceasto sală. (Aplauze). C o rp u lu i dip lo m a tic, am basa p e ntru dezvoltarea re la ţiilo r
EVOLUŢIA POTENŢIALULUI ECONOMIC ŞI SOCIAL nică asupra e vo lu ţie i lu m ii ol Direcţiunii Partidului Comu de p rie te n ie cu toate ţă rile lu
contem porane, clasa m u n ci In numele torului suprem ol nist Italian. (Aplauze). d o rul R P. B ulga ria, G heorghi
AL ŢARII IN COMPARAŢIE CU ANUL 1938 toare din ţă rile cap italiste, puterii de slal ol României — Salutăm delegaţia Asocio- Bogdanov. a spus : m ii fără deosebire de orîndu-
p a rtid e le com uniste şi m u n ci socialiste, al întregului nostru ţîei de prietenie sovieto-romo- Tovarăşe Ceauşescu. ire socială. In fe lic ită rile pe
1938 — 100 toreşti, no ile state indepen popor, salutăm cu căldură to- ne, în frunte cu tovarăşa A.T. M ă bucur câ m i s-a o fe rit care nl le -ati adresat acum.
dente care se pro nu nţă pen vârâşeoscâ delegaţiile de pe Lavrentieva, vicepreşedinte al p o sib ilita te a ca. în num ele noi vedem tocm ai o m anifes
1965 1968 1970 1975 1980 C o rp u lu i d ip lo m a tic, să vă tare a d o rin ţe i gu vern elo r şi
tru dezvoltare de sine stătă ste hotare, pe toţi oaspeţii par conducerii centrale o Asocia
toare. m işcarea de elibe rare ticipanţi Io moreo noastră săr ţiei, odjunct al ministrului in tra n s m it dum neavoastră, ia r popoarelor dum neavoastră, ca
1. P opulaţia 122 % 126 % 130 % 138 % 145 % naţională, mase to t m ai la rg i bătoare naţională. (Aplauze). p rin dum neavoastră. în tre g u şi a p o p o ru lu i rom ân, de a
2 P rodusul social 4.1 ori 5.4 o ri C.3 ori 8 ,9 —9,2 ori 12,2 ori ale ţă ră n im ii şi in te le c tu a lită Salutăm delegaţia de partid dustriei uşoare al Uniunii So lu i popor rom ân, cele m ai co r dezvolta co n tin u u re la ţiile de
3. V e n itu l naţional 4.1 ori 5.2 ori 6,2 o ri 9.0—9.3 ori 12,4 ori ţii, ale tin e re tu lu i, fe m e ilo r, şi guvernamentală d Uniunii vietice. (Aplauze). d ia le fe lic ită ri cu p rile iu l să r colaborare şi p rie te n ie d in tre
— Acelaşi salut îi aducem ce
4 P rod ucţia globală indus- o rg a n iza ţii progresiste şi de Republicilor Sovietice Socialis lorlalţi oospeţi de peste hotare b ă to rii n a ţion ale n R enubli- ţă rile noastre. V-aş ruga să
tria lâ 9.6 ori 14 ori 17,3 ori 26—27 ori 34,5— 40 o ri m ocratice, sin t astăzi îm p re u te, condusă de tovarăşul Via- c ii S ocialiste Rom ânia Acum . tra n s m ite ţi g u ve rn e lo r d u m
5. P roducţia globală agricolă nă m u lt m ai puternice decît dim ir Nicolaevici Novikov, vi aflaţi în mijlocul nostru. (A după cei 25 de ani care s-au neavoastră că g u ve rn u l ro
1.4 ori 1.6 o ri 2 .0 ori 2.5—2,6 o ri 3— 3,1 o ri fo rţe le re a ctiu n ii şi im p e ria cepreşedinte al Consiliului de plauze). scurs de Ia crearea Rom âniei mân va con tinu a şi în v iito r
La lucrările sesiunii jubiliare
6 . In v e s tiţii 10 ori 14 o ri 17,0 ori 24,5—25.0 ori 34—36 ori lis m u lu i : acţio nînd u n ite ele Miniştri al Uniunii Sovietice, au porticipot, de asemenea, .socialiste, ponorul rom ân esle sâ dezvolte re la ţiile cu g u ve r
7. N u m ă ru l s a la ria ţilo r 3.1 o ri 3.4 ori 3 ,6 o ri 3,9— 4 ori 4,4— 4,5 o ri pot să zădărnicească p la n u rile membru ol Comitetului Cen reprezentanţii Partidului Comu în d re p tă ţit sâ treacă în re vis nele şi popoarele pe care
0. S a la riu l real 2,2 o ri 2.4 ori 2,7 o ri 3.1—3.2 ori 3.7—3,8 ori c e rc u rilo r agresive, să asigure tral al Partidului Comunist al nist Portughez, Portidului Co tă c u c e ririle istorice şi succe dum neavoastră le reprezen
pacea şi securitatea lu m ii. Uniunii Sovietice. (Aplauze). sele rem a rcab ile o b ţin u te în ta ţi, cu toate popoarele lu m ii,
munist din Venezuela. Partidu considerînd câ aceasta cores
In lum ea contem porană ca - Delegaţia Republicii So dezvoltarea sa m u ltila te ra lă .
P entru d ina m ism ul şi am Je a Rom âniei în perioada u r zolvarea c o n flic tu lu i din O r i pacitatea popoarelor de a asi lui Comunist din Argentina. Noi sîntem m a rto rii unei în punde n ă zu in ţe lo r de colabo
ploarea d e z v o ltă rii R om âniei m ătoare. D o rim să re a firm ă m e n tul A p ro p ia t, p rin aplicarea gura e vo lu ţia progresistă a cialiste Federative Iugoslavia, Partidului Socialist din Chile, flo riri continue. Econom ia, rare şî pace ale în tre g ii om e
în deceniul u rm ă to r este deo şi cu acest p rile j hotârîrea R ezoluţiei C o n siliu lu i de Se societăţii, de a lu p ta cu succes condusâ de tovarăşul M itia Mişcarea Populară de Elibe cu ltu ra , ştiin ţa . bunăstarea n iri. Doresc sâ vă m ulţum esc
sebit de se m n ifica tiv câ in ferm ă a p a rtid u lu i şi sta tu lu i cu rita te din no ie m brie 1967. îm p o triva c e rc u rilo r im p e ria Ribicici, preşedintele Vecei E- rare din Angola, m a te ria lă a ce tă ţe n ilo r m a r dum neavoastră, re p re ze n ta n ţii
xecutîve Federale, membru ol
ii 980 se va realiza un produs nostru de a nu precupeţi n i retragerea tru p e lo r israelien® liste re.ncţlonare, de a apăra Prezidiului Uniunii Comuniştilor Preşedintele M.A.N., Ştefan chează progrese neîncetate. ţă rilo r cu care avem re la ţii
social şi un ve n it na ţion al de m ic p e n lru a duce la înd e de pe te rito riile arabe ocupa pacea, depinde in tr-o măsură din Iugoslavia. (Aplauze). Voitec, o mulţumit din inimă P entru progresul tâ rli du m diplo m atice , p e ntru a c tiv ita
peste 12 ori m ai m are decît p lin ire m an da tu l în cre d in te. respectarea in te g rită ţii te h o lâ rîto a re de acţiunea u n ită tuturor oaspeţilor străini pen neavoastră un fa cto r de sea tea pe care o desfăşuraţi în
în a in te de război. La baza a ţa t de Congres şi de în tre g u l rito ria le şi independentei tu a m işcă rii com uniste şi m u n - Delegaţia de partid şi gu tru porticipareo lor alături de mă este p o litic a de pace şi R om ânia. în dezvoltarea şî
cestui p u te rn ic a v în t va popor, de a în fă p tu i această tu ro r statelor, rezolvarea p ro cito re şti in te rna ţiona le . Consi vernamentală a Republicii poporul român Io marea săr colaborare în tre popoare dusă lă rg ire a re la ţiilo r d in tre ţă r i
sta creşterea de 34.5— 40 p o litică , pentru a spori con blem ei re fu g ia ţilo r pa le sti derăm de aceea câ o sarcină Populare Bulgoria, condusâ de bătoare naţională. de R epublica Socialistă R om â le noastre, vă doresc succes în
o ri a producţiei in du striale , de tin u u â p o rtu l R om âniei la re nien i şi a c e lo rla lte p ro ble deosebit de im p o rta n tă în m o tovarăşul Lacezar Avramov, Intîmpinat cu urate şi ovaţii, nia. A ctivita te a dum neavoastră, vă
peste 3 o ri a p ro d u cţie i a g ri zolvarea m a rilo r problem e me. corespunzător intereselor m e n tu l de fată este refacerea membru supleant al Biroului cu vii şi entuziaste aplauze, a Noi. am basadorii, m in iş trii urez m ultă sănătate şî fe ri
cole. Un in d iciu deosebit de care co n fru n tă om enirea con popoarelor din această parte şi în tă rire a u n ită ţii m işcă rii Politic al Comitetului Central luat cuvîntul tovarăşul Nicolae sl în tre g u l corp d ip lo m a tic u cire.
expresiv al ca p a cită ţii de p ro tem porană. la triu m fu l id ei a lu m ii, a sig u ră rii păcii şi se com uniste şi m uncitoreşti. D o al Partidului Comunist Bulgar, Ceauşescu, secretar genera) al râm h a rn ic u lu i popor rom ân T ovară şul N icolae Ceauşescu
gres a econom iei noastre na lo r socialism ului, păcii şi co c u rită ţii in te rna ţiona le . resc, la a 25-a an ive rsare a vicepreşedinte al Consiliului de Partidului Comunist Roman, succese in toate d o m en iile v ie s-a în tre ţin u t apoi in tr-o a t
ţion ale este fa p tu l câ in 1975 la b o ră rii in tre popoare. Un loc im p o rta n t în e fo r e lib e ră rii R om âniei, sâ ad re Miniştri, ministrul comerţului preşedintele Consiliului de ţii. fe ric ire şi pace. Vă urâm m osferă cord ia lă cu şe fii m i
vo lu m u l in v e s tiţiilo r va fi de In ce n tru l p o litic ii noastre tu rile R om âniei consacrate sez, în num ele p a rtid u lu i nos exterior. (Aplauze). Stot al Republicii Socialisto sănătate si succes în a c tiv ita s iu n ilo r diplom atice.
25 de ori, ia r în 1900 de a p ro externe va sta şi in v iito r În a s ig u ră rii păcii in lum e îl va tru . a l c o m u n iş tilo r rom âni, - Delegaţia de partid şi gu România. tea dum neavoastră. P rin m un
x im a tiv 36 de o ri m ai m are tărire a p rieten iei, a lia n ţe i v şi ocupa in co n tinu are în fă p tu i un sa lu t frăţesc tu tu ro r p a rti vernamentală a Republicii Expunereo prezentată de ca com ună a dum neavoastră (Agerpres)
decît in 1938. Progresul econo c o la b o ră rii cu toate ţă rile so rea se cu rită ţii europene. Ţ ara de lo r com uniste şi m u n cito Populare Ungare, condusă de conducătorul partidului şi sto-
m ic al tă rii se va reflecta, pe cia liste — de ra re ne leagă noastră va acţiona cu energie reşti. Considerăm câ interese tovarăşul Matyas Timar, vice tului nostru a fost subliniată In
plan social. în creşterea de so lida ritatea frăţească întem e şi perseverenţă pentru tra n s le so cia lism u lu i, ale păcii, im preşedinte ol Guvernului Re repetate rinduri de deputoţi şi
4.5 o ri a n u m ă ru lu i de sala iată pe iden tita te a de o rin - punerea în practică a p rin c i pu n tu tu ro r p a rtid e lo r com u voluţionar Muncitoresc Ţără invitaţi cu aplauze puternice,
ria ţi şi de aproape 4 ori a sa d u ire socială, pe ideologia p iilo r şi p ro p u n e rilo r fo rm u niste sâ facă to tu l pe ntru rea nesc Ungar, membru ol Comi însufleţite. Asistenţa a ovaţio
la riu lu i real faţă de anul 1938. m a rxist-le n in istâ . pe te lu rile late de ţă rile socialiste p a r lizarea u n ită ţii lo r de lu p tă in tetului Central al Partidului nat îndelung pentru Partidul O RDINUL
în d e p lin ire a acestui vast com une ale lu p te i pe ntru so ticip a n te la T ra ta tu l de la s p iritu l in te rn a ţio n a lis m u lu i Muncitoresc Socialist Ungar. Comunist Român, călăuzitorul
program cere e fo rtu ri intense cia lism şi com unism , pentru V arşovia. în D eclaraţia de la p ro le ta r şi al înţe le g e rii juste (Aplauze). tuturor victoriilor şi succeselor
din partea în tre g u lu i popor, pace. R om ânia va dezvolta B ucureşti d in 1966 şi în A pe a intereselor na ţion ale ale po - Delegaţia de partid şi de noţiunii noastre, pentru Repu
pune în d a to riri şi sarcini m a ri conseeveht re la ţiile sole de lu l de la Budapesta din acest poarelor. Considerăm câ no i, stat a Republicii Populare Po blica Socialisto România, pen
in fata fie că ru i cetăţean, ne colaborare şi cooperare m u lti an. se pronunţă p e n lru orga p a rtid e le com uniste, vom îm lone, condusă de tovorăşul tru unitatea ţârilor socialiste, a Ministrului Forţelor Armate
cesită îm b u n ă tă ţire a m u n cii in la te ra lă cu ţă rile m em bre ale nizarea unei c o n fe rin ţe a sta bina în mod ju st interesele Eugeniusz Sxyr, vicepreşedinte mişcării comuniste şi muncito
toate dom en iile elim in a re a C o n siliu lu i de A ju to r Econo te lo r europene şi a a lto r ac n a ţio n a le şi in te rn a ţio n a le nu al Consiliului de Miniştri, mem reşti internaţionale, pentru vic
m ic Reciproc, cu toate ţă ţiu n i u rm ă rin d dezvoltarea m ai a tu n ci cînd nu vom u ita bru al Comitetului Centrol al toria luptei antiimperialiste,
n e a ju n s u rilo r şi lip s u rilo r care
m ai există, sporirea continuă rile socialiste, vâzînd in cooperării şi realizarea secu n ic i de răspunderea ce o a Partidului Muncitoresc Unit pentru invincibila învăţătură ale
aceasta un fa cto r de ba r ită ţii pe co n tin e n t vem de a conduce popoarele Polonez. (Aplauze). marxist-leninisto, pentru poce
a e ficie n te i în tre g ii noastre ac
ză al d e zvo ltă rii fiecărei O însem nată c o n trib u ţie la noastre pe calea e lib e ră rii şi - Delegaţia de portid şi gu în lumea întreagă. Participan
tiv ită ţi Exigente deosebite sc
pun în fata p a rtid u lu i — fo rţa ţâ ri socialiste în parte, al în în tă rire a păcii si se cu rită ţii con stru cţiei lu m ii noi, n ic i de vernamentală o Republicii De ţii la sesiunea jubiliară şi-au Republicii Socialiste România
p o litică conducătoare a socie tă r ir ii sistem u lu i m ondial so ar aduce de sfiin ţa rea b locu răspunderea pentru în tă rire a mocrate Germane, condusâ de exprimat astfel hotârîreo (or
tă ţii. Congresul a d e fin it cu cia lis t in ansam blu. De ase r ilo r m ilita re , lichid are a baze s o lid a rită ţii şi a lu p te i noastre tovarăşul Herbert Weiz, vice fermă de a munci neobosit
c la rita te s p iritu l în care tre menea. tara noastră îşi va a lo r m ilita re străine, re tra g e comune. P oporul nostru a dat o preşedinte ol Consiliului de pentru înfăptuirea istoricelor Aniversăm astăzi împlinirea unui sfert dc secol de Ia
buie să-şi desfăşoare a c tiv ita duce co n trib u ţia la colab ora rea tu tu ro r tru p e lo r în lim ite în a ltă apreciere prezenţei la Miniştri, membru ol Comitetu masuri stabilite de Congresul ol eliberarea României — cea mal marc sărbătoare naţională
tea p a rtid u l, fiecare com unist, rea p o litic o -m ilila râ în cad rul le g ra n iţe lo r lo r naţionale, C ongresul a l X -le a al P a rtid u lui Central ol Partidului Socia X-leo ol portidului, în lumina a poporului nostru — in atmosfera puternicului entuziasm
p e ntru a răspunde m a rilo r org an izaţie i T ra ta tu lu i de la precum şi renunţarea la orice lu i C om unist Rom ân a delega list Unit din Germania. (A cărora se profilează făurirea şi avint generat dc Congresul al X-lca a) Partidului Comu
sarcini “Ce' le revin in actuala V arşovia, va dezvolta legătu de m on stra ţii de fo rţă care în ţiilo r p a rtid e lo r com uniste şi plauze). societăţii socialiste multilateral nist Român. lnlr-o indestructibilă unitate in jurul partidu
etapă, a s ta b ilit un ansam blu rile de p rieten ie ale arm atei răutăţesc atm osfera p o litică m un citore şti. num eroaselor - Delegaţia de partid şi de dezvoltate. lui, oamenii muncii îşi consacră Întreaga energie şi capa
de m ăsuri pe ntru pe rfe cţion a noastre cu arm a te le sta te lo r in te rn a ţio n a lă . mesaje de salut adresate Con stot o Republicii Socialiste In încheierea lucrărilor se citate creatoare Înfăptuirii programului dc făurire a socie
rea în co n tinu are a m un cii o r m em bre ale acestui tra ta t, c it P en tru abordarea eficientă greşului, care ilustrează în Cehoslovace, condusă de tova siunii, preşedintele M arii Adu tăţii socialiste multilateral dezvoltate.
şi cu arm a te le c e lo rla lte t^ ri a p ro blem elor se c u rită ţii şi mod g ră ito r p u ternicele legă
ganelor şi o rg a n iz a ţiilo r de răşul Frantisek Hamour, vice nări Naţionale a spus : „evoca Sărbătorind acest măreţ eveniment, poporul nostru îşi
socialiste. Doresc să adresez în tă rire a păcii pe co n tin e n tu l tu ri de so lid a rita te ce unesc
p a rtid . creşterea ra p a c ită ţii preşedinte al guvernului Re rea actului istoric crucial de manifestă recunoştinţa fierbinte faţă dc Partidul Comunist
de la această în a ltă trib u n ă nostru, o im p o rta n ţă p rim o r P a rtid u l C om unist Român cu
lo r p o litice şi organizatorice, publicii Socialiste Cehoslovace. la 23 August 1944, tabloul a- Romăn, care, dovcdlndu-sc la înălţimea misiunii sale revo
un salut frăţesc popoarelor d ia lă are luarea in considera m işcarea com unistă şi m u n ci
legarea to t m ai strinsâ de m a torească in te rn a ţio n a lă , cu (Aplauze). dînc grăitor ol morilor înfăp luţionare. a unit in jurul său toate forţele democratice şi
sele la rg i populare. A d in, ţă rile socialiste, să dau re a re a lită ţilo r sta to rn icite în m işcarea a n tiim p e ria lis tă si - Salutăm pe reprezentantul tuiri ale poporului pe drumul patriotice şi a înfăptuit insurecţia armată din august 1944
vem convingerea nestrăm uta glas a p e lu lu i po po rulu i nostru urm a celui de-al doilea război a n tico lo n ia listă , cu toate fo r guvernului Republicii Popu construcţiei socialiste din pă in condiţiile internaţionale favorabile create dc victoriile
tă câ g lorio sul nostru p a rtid de a se face to tu l în scopul m ondial, respectarea g ra n iţe ţele care se rid ică în apăra lare Chineze. Io cea de-a 25-o trarul de veoc ce s-o scurs de coaliţiei antihitleriste. în rindul căreia Uniunea Sovietică
— care num ără în rîn d u rile depă şirii g re u tă ţilo r actuale, lo r actuale ale sta te lo r eu ro rea dem ocraţiei, păcii şi pro oniversore o eliberării Româ la acest memorabil eveniment, a dus greul războiului.
sale aproape două m ilioa ne de p e n tru unitatea tu tu ro r ţă rilo r pene. in clu siv a fro n tie re i O- niei, tovarăşul Cian Hai-Fun, înfăţişarea politicii marxist-le- Răspunzind chemării partidului, armata romănă, îm
socialiste. R om ânia va depune der-Neisse, recunoaşterea ce gresului social. P a rtid u l nos
com unişti — c ă lit in lu pte re ambasadorul Republicii Popu ninisle interne şi externe con preună cu formaţiunile de luptă patriotică create dc P.C.R.,
şi în con tinu are e fo rtu ri p e r lo r două state germ ane şi dez tru. acţio nînd în s p iritu l docu
vo lu ţio n a re de aproape o ju severente pe ntru refacerea şi voltarea un or re la ţii norm ale m entelor C o n s fă tu irii de la lare Chineze Io Bucureşti. secvente o portidului şi statului a participat cu întreaga sa forţă la insurecţia armată. Umăr
m ătate de secol, si care de (Aplauze). nostru, perspectivele largi pe Ia umăr cu glorioasa armată sovietică, armata română a
în tă rire a u n ită ţii ţă rilo r socia cu acestea Considerăm câ Moscova, dezvoltă le gă tu ri de
un sfe rt de veac conduce des - Delegoţio Partidului Ce care le deschid hotărîrîle rea luptat cu abnegaţie pentru desăvirşirea eliberării patriei dc
liste, pe ntru creşterea fo rţe i s in t create c o n d iţii şi este ne colaborare şi prie te n ie cu
tine le acestui popor — se va lor ce Muncesc din Vietnom şi liste şi cutezătoare ale Con sub jugul fascist şi apoi dincolo dc hotarele ţării pentru
şi in flu e n ţe i siste m u lu i m on- cesar ca toate statele europe toate p a rtid e le com uniste şi
dovedi şt în v iito r la în ă lţi d a il socialist, p rin c ip a lu l fac ne sâ acţioneze cu s p irit de m un citore şti, a tît cu cele care a Guvernului Republicii Demo gresului al X-leo dl partidului eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei, aducindu-şi contribu
mea în cre d e rii în tre g ii na răspundere pe ntru găsirea că i au lu a t parte, c it si cu cele crate Vietnam, condusă de to şi-ou găsit o strălucită expresie ţia la victoria finală asupra Germaniei nâzîstc.
ţiu n i. va şti să conducă cu de to r ai lu p te i a n tiim p e ria lis te lo r m enite sA îm piedice ca care nu au p a rtic ip a t la lu varăşul Nguyen Huu Khieu, mi. în cuprinzâloarea şi lum inoa La aniversarea unui pătrar de veac dc la 23 August
in întreaga lume.
p lin succes m ăreaţa operă de U rm in d cu consecvenţă o Europa să devină d in nou tea c ră rile C o n sfă tu irii, m ilitează nistrul muncii, merhbru su sa expunere o tovarăşului 1944. uindurilc noastre sc îndreaptă cu veneraţie către toti
fă u rire a societăţii socialiste p o litică înd re ptată spre îm b u tru de război, pentru asigu ra a ctiv pentru unirea tu tu ro r pleant al Comitetului Central Nicoloe Ceauşescu la oceostâ patrioţii şi revoluţionarii, luptătorii din formaţiunile de
m u ltila te ra l dezvoltate in Ro n ă tă ţire a c lim a tu lu i in te rn a rea păcii şi s e c u rită ţii tu tu ro r fo ite lo r revo lu ţiona re, progre ol Partidului Celor ce M un sesiune jubiliară. (Aplauze). luptă patriotică şi ostaşii români, care s-au jertfit pentru
m ânia ! ţio n a l. ţara noastră prom ovea sta te lo r de pe continent, ast siste. dem ocratice în lu pta cesc din Vietnom. (Aplauze), Păşind in al 26-leo an de eliberarea patriei. Poporul nostru păstrează veşnică recu
Stimaţi tovarăşi, ză re la ţii de colaborare pe fel ca fiecare popor sâ se dez îm p o triva im n e rin lis m u lu i. - Delegaţia Frontului N atio viaţă libero, oamenii muncii noştinţă vitejilor ostaşi sovietici, care au căzut pe terito
In tru c ît. recent, la C ongre tă rim economic, p o litic, c u ltu vo lte corespunzător vo inţei pentru pace. dem ocraţie si nal de Eliberare şi a Guvernu de pe pâmînlul României $o- riul României în lupta împotriva hitleriştilor.
sul p a rtid u lu i am făcut o a- ral şi te h n ic o -ş tiin ţific cu toa sale progres social. lui Revoluţionar Provizoriu al cîoliste, (oră deosebire de na Făurită şi condusâ de Partidul Comunist Român, ar
nalizâ am plă, m u ltila te ra lă a te statele, fără deosebire de Realizarea se cu rită ţii cere R epublica Socialistă Rom â Republicii Vietnamului de sud, ţionalitate, sint hotâri(i sâ mata noastră populară slujeşte cu nestrămutată credinţă
p o litic ii noastre externe, a o rînd uirea social-p olitică, pe a c ţiu n i h o tâ rite pentru prom o nia este h o tă ritâ sâ acţioneze condusâ de tovorăşul Nguyen transpună în viaţă, cu toată palria socialistă. Militarii forţelor armate, crescuţi şi edu
s a rc in ilo r de v iito r ale R om â baza p rin c ip iilo r coexistenţei varea unor le g ă tu ri de bună şi de acum în a in te cu toată Van Quang, membru al Comi dăruirea, pdlltîco internă şi ex caţi in spiritul patriotismului şî internaţionalismului, sus
n ie i pe plan in te rn a ţio n a l, mă paşnice, m ilitează p e ntru res vecinătate, de cooperare în tre perseverenţa pe ntru a-şi a d u tetului Central al Frontului N a ternă a partidului şi statului ţin unanim, eu fermitate, politica marxist-Icninistă internă
voi re fe ri acum la aceste p ro pectarea d re p tu lu i sacru al statele a p a rţin in d aceleiaşi re ce întreaga c o n trib u ţie la îm ţional de Eliberare din Vietna nostru, să-şi consacre in con şi externă a partidului şi statului nostru, muncesc cu ab
blem e in mod succint fie că ru i popor de a-şi decide giu n i geografice. In aceaslâ bu nă tă ţirea c lim a tu lu i in te r mul de sud (Aplauze). tinuare ţoale eforturile pentru negaţie pentru ridicarea continuă a capacităţii combative
In a n ii care au trecut de la sin g u r destinul, căile dez p riv in ţă , o c o n trib u ţie de sea naţional, la prom ovarea cola - Delegaţia de partid şi de înflorirea patriei, pentru bună a unităţilor şi marilor unităţi.
cel de-al doilea război m on v o ltă rii sociale şl n a ţio mâ la consolidarea păcii poa b o ră rii şi încred erii în tre slat a Republicii Populare starea m aterială şi culturală n Forţele Armate ale Republicii Socialiste România stau
d ial. harta so cial-p oliticâ a nale. fără n ic i un a te aduce sta to rn icire a unor popoare, la triu m fu l id e a lu ri Mongole, condusâ de tovorăşul poporului, pentru slujirea ne- de strajă cuceririlor poporului, libertăţii. Independentei şi
lu m ii a cunoscut schim bări mestec d ina fa ră. La ba re la ţii de colaborare şi în ţe le lor noastre socialiste, al cau Tavagjavin Punţagnorov, vice clâtinotâ a cauzei socialismu suveranităţii noastre naţionale, iar Împreună cu armatele
fun dam e ntale R aportul de za re la ţiilo r sale externe. gere în tre ţoale ta rile din B a l zei păcii, se cu rită ţii şi p ro preşedinte al Consiliului de lui şi păcii. (Aplauze). ţârilor participante la Tratatul dc la Varşovia, ale tuturor
fo rte pe plan m ondial s-a Rom ânia situează în mod ferm cani — ţel căruia Rom ânia îi gresului om e n irii. Miniştri. membru ol Comitetu Doţi-mi voie, stimaţi tova ţărilor socialiste, sint gata să-şi îndeplinească îndatoririle
m o d ifica t în mod radical în p rin c ip iile independenţei şi va consacra in con tinu are e S tim a ţi tovarăşi. lui Central ol Partidului Popu răşi deputaţi şi invitaţi, sâ vă internaţionaliste ce Ic revin in apărarea cauzei socialismu
favoarea socialism ului. păcii su v e ra n ită ţii naţionale, e g a li fo rtu rile sale perseverente. La această m are sărbătoare lar Revoluţionar Mongol. adresez cele mai calde felici lui şi păcii.
Tovarăşi soldaţi şi gradaţi, subofiţeri, maiştri militari,
si progresului Succesele o b ţi tă ţii în d re p tu ri, neam estecu în a ctivita te a lo r externă ju b ilia ră , încercăm un se n ti (Aplauze). tări cu prilejul celei de-a 25-a ofiţeri şi generali !
nute de U niunea Sovietică în lu i in tre b u rile interne, a p a rtid u l şi s la lu l nostru p o r m ent de adîncâ satisfacţie - Delegaţia guvernamentală aniversări o eliberării potrieî,
Cu prilejul celei dc-a 25-a aniversări a eliberării Româ
construirea co m u n ism u lu i, v ic v a n ta ju lu i reciproc — p rin c i nesc de la fa p tu l câ în lumea pe ntru fa p tu l câ nouă, gene o Republicii Populare Demo urări de sănătate, fericire şi niei vă felicit şi vă urez noi succese in înfăptuirea sarci
to ria re v o lu ţie i populare în p ii care capătă. în lum ea de contem porană toate ţă rile — ra ţiilo r de azi, ne-a reve crate Coreene, condusă de to noi succese în muncă şi in via
C hina, in tr-o serie de alte azi. o lo t m ai largă recunoaş m ari şi m ici — sin t chem ate n it m isiunea, dc îna ltă răs varăşul Ciim Mun Dak, mem ţa tuturor". (Aplauze). nilor dc răspundere trasate Forţelor Armate dc către cel
de-al X-lca Congres al partidului in îndeplinirea misiunii
ţâ ri din Europa şi Asia. in tere in te rn a ţio n a lă , se a firm ă sâ p a rticip e a ctiv la so lu ţio pundere de a da îm p lin ire as bru al Cabinetului de Miniştri, Lucrările sesiunii jubiliare a dc onoare încredinţate.
Cuba — prim a tară socialistă ra singura tem elie tra in ică a narea pro b le m e lo r v ie ţii in p ira ţiilo r şi n ă zu in ţe lo r de ministrul Administraţiei oraşe M orii Adunâri Noţionole. con- In cinstea marii sărbători naţionale a poporului român,
pe co n tin e n tu l am erican, crea d e zvo ltă rii unei fructuoase co terna ţion ale , poarlă răspunde veacuri ale p o po rulu i rom ân lor. (Aplauze). sacrale celei de-o 25-o aniver
rea şi dezvoltarea sistem u lu i la b o ră ri în tre ţâ ri şi popoare, rea pe ntru soarta păcii Rom â p e n tru lib e rta te şi neatirnare, - Salutăm delegaţia de portid sări a eliberării României, au O R D O N :
Astăzi, 23 August 1969, la Bucureştii sc vor trage, în
m ondial socialist care c u p rin a în fă p tu irii se cu rită ţii şi pă nia îşi va aduce şi in v iito r spre o via tă dem nă şi fe ric ită Şi de stat a Republicii Cuba. luat sfîrşit într-o atmosferă de semn dc salut, 21 salve de artilerie.
de 14 state au deschis noi p e r cii în lum e. c o n trib u ţia la îm bun ătăţire a Sâ cin stim , tovarăşi. cea condusâ de tovorăşul Isidor mare însufleţire. Toţi cei pre
Trăiască 23 August — ziua eliberării patriei noastre dc
spective pe ntru progresul so P oporul nostru, rare, în de a c tiv ită ţii O rg a n iza ţie i N a ţiu de-a 25-a aniversare a e lib e Molmierco Peoli, membru al zenţi se ridică, aplaudă înde sub jugul fascist !
cial în lum ea contem porană. cursul is to rie i sale a cunos n ilo r U n ite şi a ce lo rla lte o r ră rii ţâ rii p rin m uncă neobo Comitetului Central ol Parti lung, ovoţioneozo pentru Par
Trăiască Partidul Comunist Român — conducătorul în
A crescut considerabil capaci cut din p lin cc înseamnă e x g a n iza ţii in te rn a ţio n a le . la sită p e n lru în fă p tu ire a g ra n dului Comunist dîn Cuba, vi tidul Comunist Roman, pentru cercat al naţiunii noastre socialiste !
tatea de lu ptă re vo lu ţio n a ră a ploatarea şi asuprirea străină, cooperarea în tre state, respec dioaselor perspective deschise cepreşedinte ol Institutului N a secretarul său general, tovară
clasei m uncitoare, am ploarea este în tru to tu l solidar cu po tarea d re p tu lu i in te rn a ţio n a l, de Congresul al X -le a a l tional de piscicultura. (A şul Nicolae Ceauşescu, pentru Trăiască poporul român — constructor al socialismului!
Trăiască prietenia, colaborarea frăţească şi unitatea tu
m işcă rii com uniste şi m u n ci poarele care se rid ică pentru crearea unui c lim a t de pace şi p a rtid u lu i nostru. Sâ ne plauze). viitorul luminos ol patriei noas turor (arilor socialiste !
înţelegere în tre popoare. D u
toreşti. Ca re zu lta t al in te n scuturarea ju g u lu i străin , sus pă părerea noastră. O rganiza legăm solem n, in faţa în - Salutăm reprezentanţii par tre socialiste. Trăiască şl înflorească scumpa noastră patrie — Repu
s ific ă rii m iş c ă rilo r de e lib e ţin e cu căldu ră lu pta lo r îm ţia N a ţiu n ilo r U n ite şl org a tre g u lu i popor, câ vom servi tidelor comuniste şî muncitoreşti, Lucrările sesiunii jubiliare a blica Socialistă România !
rare na ţion ală s-a destrăm at p o triv a im p e ria lis m u lu i, colo nism ele sale specializate tre întotdeauna cu cre d in ţă şi de care, ollîndu-se in ţara noastră. M arii Adunări Naţionale au
sistem ul colonial al im p e ria n ia lis m u lu i si neoeolonialism u- buie sâ tin ă seama de s ch im vota m e nt interesele sale su Iau parte Io această sărbătoa fost transmise, In direct, de Ministrul Forţelor Armate
lis m u lu i. au a p ă ru t noi state lu i, pentru cucerirea şi în tă ri b ă rile petrecute în lum e. sâ prem e, ale n a ţiu n ii noastre re : tovarăşa Dolores Ibnrruri, posturile noastre de radio şi ale Republicii Socialiste România
independente care joacă un rea independenţei naţionale, restabilească d re p tu rile le g iti socialiste, câ nu vom precu preşedintele Partidului Comu televiziune. gcncral-colonel ION IONIŢA
ro l to t m ai im p o rta n t pe are p e ntru dezvoltarea progresis me ale R e p u b licii Populare peţi n im ic p e n lru a face sâ
na in te rn a ţio n a lă : se desfă tă a societăţii, pentru pace Chineze — u n ic u l reprezen strălucească şi m ai pu te rn ic
şoară cu in te nsita te lu pta po A dresăm sa lu tu l nostru fie r ta n t al p o po rulu i chinez — sâ scum pa noastră pa trie, pe n lru
poarelor asuprite p e ntru lic h i b in te tu tu ro r po poarelor din prim ească in aceaslâ o rg a n i a spori a p o rtu l R om âniei la Spectacol jubiliar Ceauşescu m u lţu m eşte m u n ci
darea totală a acestui ruşinos colonii, care lu p tă cu arm a în zaţie R epublica Dem ocrată a firm a re a s u p e rio rită ţii socia k L j j a n to rilo r, ţă ra n ilo r şi in te le c tu a
sistem de în ro b ire ; fo rte so m ină p e ntru scuturarea ju g u G erm ană şi alte slale, să în lis m u lu i in lum e. la realizarea lilo r p e n tru d ă ru ire a cu care,
ciale uriaşe, cum n-a m ai cu lu i im p e ria list. Le urâm suc făptuiască p rin c ip iu l u n ive rsa n o b ile lo r ţe lu ri ale păcii şi p a trie i dragi, în tim p ce cin- popu lari. In tr-o d ive rsita te de dînd v ia ţă p ro g ra m u lu i p a rti
noscut istoria, se rid ic ă in în ces c it m ai gra bn ic în lu p ta lită ţii sale. prie te n ie i in i re popoare. ic c u l „R epublică, m ăreaţă va c u lo ri şi ritm u ri se succed jo d u lu i, înfăptuiesc m a rile idea
treaga lum e îm p o triv a p o liti lo r. Rom ânia va s p rijin i şi în R a po rtu l de fo rţe pe arena Trăiască şi înflorească Re ro ţii incandescent se con tu tră ". um ple întreaga sală de cu l oltenesc, m oldovenesc, bă lu ri ale s o cia lism u lu i şi com u
c ii de agresiune şi d ic ta t a v iito r lu p ta tin e re lo r state in te rn a ţio n a lă evidenţiază cu pu b lica S ocialista R om ânia ! rează siluetele unor m u n cito ri la rg i şi E m oţionante ecouri. năţean, ardelenesc, căluşu l n is m u lu i. Ca ş i'în zile le Con
im p e ria lis m u lu i, pe ntru apă p e n tru dezvoltarea de sine pregnanţă fa p tu l câ dezvolta Trăiască g lo rio su l nostru din gă rzile p a triotice , care îşi Ţ a ra întreagă e cuprinsă de m untenesc a lă tu ri de dansul gre sului, cu v in te le se cre ta ru lu i
trec d in m înâ în m ină arm ele.
rarea păcii şi dezvoltarea co stătătoare, p e n lru apărarea rea contem porană esle de te r p a rtid com unist — conducăto fio ru l reco nstrucţie i. T in e ri şi m aghiar, germ an şi sîrbesc. general a l p a rtid u lu i s in t sub
la b o ră rii în tre state. s u v e ra n ită ţii şi a firm a re a lo r m inată in tr-o m ăsură tot m ai ru l încercat al operei de e d i Se aud rafale, in tim p ce ră lin e re in salopete, p rin m iş Sub fa ld u rile ste a g u rilo r ro lin ia te de p a rtic ip a n ţii Ia spec
In to ti aceşti ani. Rom ânia to t m ai activă pe arena in te r însem nată de fo ite le p ro ficare a socialism ului pc pă- sună puternic, ră sco lito r .M a r cări ritm ice , sugerează munca şii şi tric o lo re a rtiş tii p a rtic i tacol cu aplauze înd elu ng i,
s-a a firm a t ca un detaşam ent naţională. gresului. dem ocraţiei şi păcii, m in ltil R o m â n lri ! şui in surecţiei arm ate" de a vin ta tâ a b rig a d ie rilo r. în a ri p a n ţi la spectacol se adună călduroase.
a ctiv in lu p ta re vo lu ţio n a ră R e afirm ăm si cu acest p ri in con lin uâ creştere şi a firm a Trăiască so lid a rita te a in te r- C ornel T râ ilrs c u . A poi se văd pate versu ri ale acelor a n i re apoi ca în tr-u n im ens m itin g . în trea ga asistenţa se rid ică ,
a popoarelor pentru lib e rta te le j solida ritatea noastră de re pe toate m eridia ne le ci o na ţlo n a listă d in tre ţă rile so g ru p u ri de ostaşi rom â ni lup- dau im aginea z ile lo r în flă c ă Un im n v ib ra n t este în c h in a t aclam ă cu în s u fle ţire pe to va
na ţion ală şi socială, şi-a adus p lin ă ru poporul vietnam ez. b u lin Fireşte im p e ria lism u l cialiste. d in tre p a rtide le co lîn d a lă tu ri de ostaşii sovietici rate. cînd (ara, vindeeîndu-şî P a rtid u lu i C o m un ist Rom ân, răşul N icolae Ceauşescu, ova
c o n trib u ţia la în tă rire a fo rţe cu lu pta sa eroică îm p o triv a continuă sâ se opună cu în m uniste şi m un citore şti, d in îm p o triva du şm anului com un ră n ile adînci de pe tru p u l său, fă u rito ru l tu tu ro r v ic to riilo r ţionează p e n tru P a rtid u l Co
lo r a n tiim p e ria liste . la cauza agresiunii S tatelnr U n ite ale verşunare e vo lu ţie i progresis tre toate fo rţe le a n tiîm p cria * pe fu n d a lu l sonor al cin tccn - a p o rn it la edificarea n o ii o- p o p o ru lu i nostru, fo rţa p o liti m un ist Român.
so cia lism u lu i şi păcii în lum e. A m c ric iî. pentru lib e rta te si te a o m e n irii, procesului isto liste ! I ui „în to a rc e ţi arm ele'' d r că conducătoare a n a ţiu n ii Spectacolul, frescă a m a ri
E x o rim în d vo in ţa în tre g u lu i independenţă na ţion ală ; ne ric o b ie ctiv al rid ic ă rii po Trăiască pacea şi prietenia Cîheorgho D um itrescu. rin d u iri. P ro ie cţii de dia p o zi noastre socialiste : c o ru rile re lo r pre fa ce ri d in via ţa ţâ rii
popor. Congresul al X -1ea a pro nu nţăm p e n lru încetarea poarelor Ia o via tă liberă, in în tre popoare î Insurecţia a ieşit v ic to rio a tive prezintă episoade din m a u n ite interpretează cîntecul noastre în u ltim u l p ă tra r de
dat o un an im ă aprobare po ră z b o iu lu i şi retragerea tru dependentă ; p e n lru a-şi apă (C u vîn tiire a a fost de nenu să. fascism ul a lost in (rin ! rea bătălie pe care poporul ..Patrie, p a rtid ", dc D inu Ste- veac. m an ifestare înch ina tă
stâpîn acum pe a v u ţiile tă rii,
litic ii exte rn e a p a rtid u lu i si pelor am ericane din V ietnam , ra sau recuceri p riv ile g iile m ărate ori p u te rn ic si înde .D ansul v ic to rie i", in te rp re ta ' a dat-o p e ntru fă u rire a bună lian. g lo rio s u lu i ju b ile u , a lu a t s fir-
sta tu lu i nostru — care cores aslfel ca poporul vietnam ez pierdute, im p e ria lism u l nu se lung aplaudată. In încheiere, rle b a le rin ii Ileana llieseu şi stă rii generale, o e n lru rid ic a Pe un m are ecran apare o ş it în tr-o atm osferă de p u te r
punde a lît in te rese lor fu n d a sâ-si poată rezolva sin gu r tre dă în lă tu r: de la acte agresive, întreaga asistenţă, in picioare, M a rin Stefâncscu- ilustrează rea tă rii pe cu lm ile de g lo rie im agine de la C ongresul al n ic entuziasm .
m entale ele ţâ rii. cit şi înd ato b u rile in te rne — in clusiv pro de la încălcarea grosolană a nnlaudâ p u te rn ic si ovaţionea începutul no ului dru m al po visate de îna intaşi. X -lca al P a rtid u lu i C om unist In încheiere, a rtiş tilo r şi rea
r ir ilo r ro a stre in te rn a ţio n a liste blem a u n ific ă rii ţâ rii — fără lib e rtă ţii şi su v e ra n ită ţii po ză îndelung, se scandea p o ru lu i nostru spre fău rirea liz a to rilo r spectacolului le-au
— , a adoptat lin iile d irectoa nici un amestec dinafară. poarelor. a n o rm elo r d re p tu ză: „Ceauşescu". „CeauşesciC. d e stin u lu i său socialist Pe Scena este inundată apoi de Român, reprezentînd m om en fost o fe rite flo ri din partea
re al® a c tiv ită ţii in ie rn a ţio n a - Ne pronunţăm pentru re- lu i in te rn a ţio n a l, creează şi ,P .C .R ,", „P.C .R ."). scenă, străluceşte v iu stema voioşia şi ela n u l da n sa to rilo r tu l cînd tovarăşul N icolae conducerii de p a rtid şi de stat.