Page 94 - Drumul_socialismului_1969_08

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - MARTI 26 AUGUST 1969 Bfl

Oamenii muncii au sărbătorit a XXV-a aniversare a eliberării patriei,

Buchet de

Virste

ginduri

D in tre a t i t e a z i m b e t e cite
s - a u a p r i n s p e b u z e in c o ­
pentru i n o c e n ţ ă , b u c u r i e şi u i m i r e .
r e ţ i ­
l o a n e l e s ă r b ă t o r i i a m
n u t u n u l de. c o p i l . E r a in e l
p r i n
L - a m c u l e s c î n d i r e c c o
f a ţ a t r i b u n e i c a r u l a l e g o r i c a l
g r u p u l u i d e ş a n t i e r e V a l e a
J i u l u i a l T .C .H
U n z î m b e t
partide d e c o c i i c a r e p a r c ă s e j u c a
d e - a c o n s t r u c ţ i i l e — n u m a i
e.ă m a t e r i a l u l e r a cărăm ida
adevărată şi nu c u b u r i l e d e
c a r t o n — s - a a p r i n s ca o
l u m i n ă I n t r - u n v i i t o r a p a r ­
comuniş­ a u t o r i l o r d e c a s e d i n V a l e a
t a m e n t , P e ca ru l alegoric al
J i u lu i. î n c h i p u i n d u n a p a r ­
t a m e n t in c o n s t r u c ţ i e , e r a u
p r e z e n t e t o a t e v i r s t e l c la
c a r e s c î n v a ţ ă a r t a d e a c o n ­
tilor s tr u i . i n c l u s i v v i r s t a lo c a r e
s e î n v a ţ ă a c o n s t r u i d i n c u
b u r i d c c a r t o n .
G r u p u l d e ş a n t i e r e s ă r b ă ­
t o r e ş t e a n u l a c e s t a 20 d e
I n c h i p u i ţ i - v ă c ă c e t a t e a
o n i d e a c t i v i t a t e In V a l e a
D e v e i n u e s t e n u m a i p ia tr ă
J i u l u i . A c o n s t r u i t fu aceşti
d e i s t o r i c şi l e g e n d ă , d a r şi
20 d e a n i 17 737 a p a r t a m e n
d e p o z i t a r al m u l t o r m ă r t u ­
te . 24 d e c ă m i n e . 20 d e ş c o l i .
rii d i n v i a t a g e n e r a ţ i i l o r c e
3 c i n e m a t o g r a f e şi o c a s ă
s - a u s u c c e d a t in c e l e p a t r u şi fo rţă de convingere vo­ S id e ru rg iş tii hunedoreni şi-au cunoaştem m ăsura răspunde­ tră a în re g istra t continue creş­
z ă r i p e care le s t r ă j u i c ; in - in ţa n e stă vilită de p ro ­ legat pe ntru totdeauna n u ­ r ilo r ce ne revin. Tocm ai de te ri de capacităţi de pro du c­ d e c u l t u r ă . 5 c o m p l e x e c o ­
c h i p u i ţ i - v u c ă d i n f o r t u r i l e Vom apăra cuceririle gres a po po rulu i, înă lţarea sa m ele de în fă p tu ire a în tre g u lu i aceea, în tre noi, o ţe la rli, poa­ ţie. Progresul cei m ai însem ­ m e r c i a l e d e d e s e r v i r e . 8 u ­
e i i s t o r i a p r i v e ş t e f u r ă p r e ­ viguroasă, în tr-u n dinam ism proces de in d u stria liza re so­ te m ai m u lt ca oriunde, cu­ nat l-am rea liza t însă în c in ­ n i tă ţ i i n d u s t r i a l e . U n o r a ş
g e t ş i-ş i s c r i e c u p a n a s e v e fă ră precedent, spre fă u rire a cia listă a ţâ rii, de la p rim e le v in te le din R a p o rtu l tova ră­ c in a lu l actual, cînd capacita­ d e m ă r i m e m e d i e c o n s t r u i t
ră a f a p t e l o r v i z u a l e — m e ­ unei econom ii puternice, a u ­ el înce puturi şi pînâ astăzi. şului N icolae Ceauşescu la tea do pro du cţie a m inei a d i n t e m e l i i ! E x i s t ă d e fa p t
rm oraş n o u p e h a r t a V<5it
m o r i i l e . l - a ş p u n e d e c i o nei ş tiin ţe şi c u ltu ri avansa­ E x p rim în d sentim entele sl- Congres — m uncă, ordine, dis­ crescut cu peste 230 000 tone J i u l u i : U r i c a n i . E o p e r a c e ­
r a ţ ie , o a l t ă zi, o a ltă s ă r ­ poporului te, cum se înfăţişează ele In Costache Trotuş, d ire cto ru l cip lin ă , răspundere — au gă­ anual. F actorii care au perm is l o r c c - ş i s ă r b ă t o r e s c acum
d a c ă - ş i
î n t r e b a r e
c e t ă ţ i i :
ing.
tovarăşul
d e ru rg iştilo r,
m a i a m i n t e ş t e , p r i n c o m p a ­
sit ecou şi au p rin s să în co l­
R om ânia a n u lu i X X V .
această dinam ică sînt, pe lin ­
20 (Ic a n i d c a ctivita te.
M îndră şi străveche
va tră
b ă t o a r e c a r e să f i f o s t m ai în tru p u l viguros a l pa triei, general al C. S Hunedoara, ţească pu ternic. In s p iritu l a­ gă o superioară organizare şi V frslele d e p e c a r u l a l e ­
munceşte as­
ne-a declarat : «Sîntem încă
cestei chem ări
folosire pc scară largă a me­
sărbătoreşte îm p lin ită , care fe l, tin e ri destoinici, care ono­ ju d e ţu l Hunedoara a pulsat sub im presia puternică a lu ­ tăzi fiecare d in tre n o i". can iză rii, o perfectă sudură g o r i c a u p r e d a t ş i a u p r e ­
să f i î n c ă r c a t i n i m i l e o a ­ rează p rin c a lită ţile lo r u n i­ intens, cu întreaga sa fiin ţă c ră rilo r celui de-al X -lea Ca in fiecare an, coloana în tre m unca p o litică şi cea lu a t a n d c a n ş t a f e t a c u o
m e n i l o r c u s e n t i m e n t e m a i fo rm a pc care o poartă. Aco­ în ritm u l m a rilo r prefaceri re ­ Congres al p a rtid u lu i, care a c o n stru cto rilo r hunedoreni a­ tehnico-organizatoricâ a p ro ­ c o n s e c v e n ţ ă r i d i c a t a d e f i e
i n a l t e , i a r m i i n U c l o r c u Iii de lu ptă pe ntru lib e rta te lo, in coloşii de oţel, care au voluţio nare , s-a a firm a t p u ­ h o tâ rît asupra m ersului nos­ duce în faţa trib u n e i chem ări ducţiei. Dc la conducerea m i­ c a r e d a tă la p u t e r i n o i.
m a i m u l t e f l o r i d e c l t a c e s t şi independenţa, devotaţi fără im presionat întreaga asistenţă, te rn ic de-a lu n g u l celor 25 de tru înainte, a trasat ca sarci­ şi în d em nu ri la în d e p lin ire a nei şi pînâ la om ul din abataj Z i m b c l u l c o p i l u l u i e r a z i m -
23 A u g u s t 1969 ? C o n t e m p o ­ m a rg in i cauzei socialism ului, se află ta n ch iştii Vasile G re- ani, în fru n te a lu p te i pentru nă p rin cip a lă fă u rire a m u lti­ exem plară a sa rcin ilo r. Pe o am învă ţa t să facem d in sar­ b e i u l u n e i n o i v i r s t a d e
r a n i i D e v e i d e a z i v o r d a m ilita rii fo rţe lo r noastre a r­ cu. lu liu Pal, C onstantin M a r- în fă p tu ire a p o litic ii p a rtid u lu i, la te rală a so cialism ului în uriaşă pancartă c itim : „C o n ­ c in ile to t mai m ari de pro ­ c o n s t r u c t o r i — aceea c a r e v a
r ă s p u n s f ă r ă g r e ş a c e s t e i m ate stau n e c lin tit de stra jă dare. A le xa n d ru Rusu care pe n tru în flo rire a m u ltila te ra ­ R om ânia După cum se ştie. s tru c to ri 1 Să asigurăm pune­ ducţie, o cauză a fiecă ruia d a v i a ţ ă p l a n u r i l o r n o a s t r e
î n t r e b ă r i p c c a r e , în c h i p au o b ţin u t în perm anenţă re­ lă a Rom âniei. co le ctivu l de sid e ru rg işti a ra ­ rea la tim p în fu n cţiu n e a d in tre noi Această sudură e v i i t o a r e , c e l o r r e c e n t f o n d a
pentru a apăra c u c e ririle po­
f i r e s c , ş i - a u p u s - o c i în ş i ş i zulta te bune şi foarte bune In ce n tru l acestei p o litic i, p o rta t cu m u lt în a in te de te r­ n o ilo r obiective in d u stria le şi un fa cto r pe care am pus şi t e d c f o r u m u l s u p r e m a l
p o ru lu i G en e ra ţiile vîrstnice»
in z i u a m a r i i d e m o n s t r a ţ i i . la in stru cţie, exploatarea teh­ a operei de construcţie socia­ men înd e p lin ire a angajam en­ so cia l-cu ltu ra le ". Este chem a­ punem m are bază M in a noas­ p a r t i d u l u i .
de com b atan ţi sînt cele care
F i e c a r e om c u o f l o a r e in acum 25 de ani. In flă c ă rile n ic ii de lu ptă, şi-au însuşit o listă s-a a fla t in perm anentă telor. O biectivele cu care co­ rea unui colectiv care de peste tră va putea înreg istra pînă
m ină — f i e c a r e f l o a r e u n tem einică pregătire p o litico - in d u stria liza re a — factor ho- le c tiv u l nostru p a rticip ă la în ­ două decenii în a lţă cu pasiune la s firş ilu l c in c in a lu lu i u rm ă ­ ION CIOCLEI
insurecţiei, au pre lu at d in în ­
p a t e t i c p o e m , u n g i n d şi sărcinarea popo rulu i noile des­ idcologicâ. tâ rîto r pe ntru lichid are a îna­ s u fle ţită întrecere, de la C on­ şi statorn icie noua Hunedoară. to r creşteri ale cap acită ţii de
s e n t i m e n t i n t i m , t o a t e in - tine ale p a triei. S înt com b a­ Coloanele m ilita rilo r sînt p o ie rii economice m oştenite gres, au fost îm b u n ă tă ţite în In num ele lo r. in g in e ru l A le ­ pro du cţie de incă 200— 250 000
m ă n u n c h e a t e i n t r - u n s i n g u r ta n ţii. care, d in C arpaţi pînâ-n urm ate de plutoanele com pac­ de la re g im u l burghezo-m oşie- mod s im ţito r : la această m a­ xan dru C iorogaru, d ire cto r tone. A m convingerea că vom
b u c h e t , a v i n d u n s i n g u r resc, dezvoltarea susţinută a re dem onstraţie a oam enilor teh nic a l I.C S.H , ne spune : atinge capacitatea de 2 000 000
T a tra au lu p ta t, s-au je rtfit te ale oam enilor cu brasarde
d e s t i n a t a r : P a r t i d u l C o m u ­ pe fro n tu rile a n tih itle ris te . trico lo re şi arme. S in t gărzile în tre g ii econom ii şi rid icare a m un cii din Hunedoara, cota «C olectivul no stru sc prezintă de tone anual. A n im a t de ast­
n i s t R o m â n . D o u ă m i l i o a n e Ia r f iii lo r, noi. generaţiile p a trio tice înarm ate, alcătuite so cia l-cu llu ra lă a ţă rii, creşte­ re a liz ă rilo r a urcat noi trepte. la această m ăreaţă sărbătoare fel de convingeri, cu aseme­
d i n c e l d o u ă z e c i d e m i l i o a ­ contem porane, apărăm cu din m u n c ito ri, tira n i, in te le c­ rea n iv e lu lu i de tra i a l popu­ Depăşirea pre ve d e rilo r p la n u ­ cu re a liză ri deosebite, pe m ă­ nea g in d u ri şi h o tâ riri a v e n it
n e d e c e t ă ţ e n i a i ţ ă r i i r e p r e ­ străşnicie lo t ceea ce s-a î n ­ tu a li care s-au angajat v o lu n ­ la ţie i. în tă rire a independenţei lu i la cocs cu 1 175 tone. la a ­ sura să rb ă to rii pe care o co le ctivu l nostru la sărbătoa­
z i n t ă m o n o l i t u l n o s t r u p a r ­ fă p tu it în sfe rtu l de veac so ta r să apere, dacă va f i ne­ şi su ve ra n ită ţii naţionale. Spre glom erat cu peste 23 900 tone. tră im . P la n u l anual a fost în ­ rea celei de-a 25-a aniversări*’ ,
tid . i n i m a i n c a n d e s c e n t ă a cialist. P entru m ilita ri, pentru voie, fa b ric ile şi uzinele, in ­ lauda lor, m in e rii, siderurgiş- la fontă cu 25 774 tone. la oţel d e p lin it în pro po rţie de peste N esfîrşite par entuziastele
ţ ă r ii, c o n ş t i i n ţ a e i m i l i t a n ­ întreaga arm ată, unitatea d in ­ s titu ţiile , şcolile, întreaga a- lii, con stru ctorii, to ţi oam enii cu aproape 19 000 tone con­ 66 la sută. toate obiectivele au coloane m un citore şti ce trec
tă p e n t r u p r o g r e s c e a nfi- tre p a rtid, guvern şi popor re ­ v u tie a ţâ rii. A ctul lo r dc m un cii din ju d e ţu l H unedoa­ s titu ie o expresie a m odului fost re a liz a te : econom ii la p rin faţa trib u n e lo r d in m u lti­ Moderni-
z u it î m p l i n i r i l e şi a i m p l i - prezintă însăşi fiin ţa p a triei, naştere s-a în fă p tu it acum -'> ra şi-au adus întreaga lo r con­ în care sid e ru rg iştii n o ştri in- p re ţu l de cost, p ro d u ctivita te a seculara reşedinţă a ju d e ţu lu i.
n i t n ă z u i n ţ e l e d e s e c o l e a l e garanţia prezentului si v iito ­ de ani. în acel -Ii August 19-1-1 trib u ţie la progresul economic tim p in â m a rile evenim ente m u n cii ctc. Vreau să sublin ie z S in t sid e ru rg iş tii de la Câlan,
p o ^ n - u l u i c a r e , a v î n d u - t fu ru lu i ci fe ric it, chezăşia b iru ­ cînd m ii de oam eni ai m un cii, al pa triei. din via ţa ţă rii". că n iv e lu rile la p ro d u ctivita te a con stru cto rii uriaşei T erm o­
«In p rim ii tre i ani ai c in ­
f r u n t e p e c e l m a i b u n şi in ţe i depline a socialism ului la chemarea p a rtid u lu i, au pus Sîntem la Hunedoara. Es­ cin a lu lu i, ne spune m a istru l m un cii, s ta b ilite pe ntru actua­ centrale de pe M ureş şi cei
•ubit fiu a l ţă rii, N i c o l a e şi com u nism u lu i m ina pc arm e pentru alunga­ planada Im punătoare a bu le­ lu l cin cina l, au fost realizate ni n o ilo r peisaje citadine, ce­
cu zare
C e a u ş c s c u , a p r e f i g u r a t c u rea c o tro p ito rilo r h itle riş li. va rd u lu i .Dacia**, s tră ju ită dc fm in a list G heorghe Cismaş, încă d in 1968. In cinstea Con­ fe riş tii şi fo re stie rii, ţă ra n i din
Tatâ-i acum. în tr-o im peca­ blocu ri semeţe, îm brăcate în producţia noastră de fon tă . a gresului al X -lea şi a zilei de
c a lcu l. r e a l i s t şi r i g u r o s to t ju d e ţu l, m ii şi m ii de oa­
b ilă a lin ie re , dem onstrind pe A cum . ge ne raţiile de azi strai de sărbătoare, avind crescut cu 465 000 tone, cea de 23 August, p la n u l de produc­
ş t i i n ţ i f i c s c h e l e l e g r a n d i o ­ m eni care poartă pe c h ip u ri
la rgu l bulevard forţa şi v ir tu ­ ('are poartă cu m in d rie u n ifo r­ drept fu n d a l siluetele Im p re ­ otel şi la m ina te cunoscînd şi ţie a fost depăşit cu 36 m ili­
s u l u i e d i f i c i u a l s o c i a l i s m u ­ m în d ria de a fi părtaşi
tea arm atei noastre, scut re ­ ma g ă rz ilo r pa triotice sînt s io n a n t ale m are lui com binat ea o spo rire şi d ive rsifica re oane lei. am pus In fu n cţiu n e
lui. a Ir f ă u r i r i i s o c i e t ă ţ i i s o ­ fapta şi cu gîn dul la în fă p tu i­
d u tabil. pe măsura c u c e ririlo r fe ric ite că au pre lu at tra d iţia siderurgic, cu coşurile fum e- continuă. C o lectivu l secţiei 1 o ţe lâria electrică şi am predat
cia liste. r o m â n e ş t i m u l t i l a ­ rea p o litic ii p a rtid u lu i nostru
noastre, a ereşterii şi dezvol­ de lu p tă to ri, fiin d gala o ri- gînde, reprezintă cel m ai e x­ de fu rn a le şi-a adus o c o n tri­ 521 apartam ente De pc acum In c o l o a n a f e r o v i a r i l o r d i n
t e r a l d e z v o l t a t e . com unist dc înă lţa re a Rom â­ S i m e r i a d i s t i n g e m m u l t e
tă rii a vu ţie i naţionale D e fi­ rin d să apere ţara noastră presiv cadru în care s-a des­ buţie însem nată la aceste rea­ ne pregătim tem einic p e n tru n ie i pe cu lm i tot m ai înalte
S c r i i n d a c e s t e r i n d u r i , lează fa ln ic su b u n ită ţi rep re­ nouă, socialistă, pe care în tre a ­ făşurat entuziasta dem onstra­ liz ă ri. Pînâ acum, pe agenda realizarea exem plară a inves­ c h i p u r i c u n o s c u t e — meca­
î m i a m i n t e s c c ă p r i n t r e a - zentative ale in fa n te rie i, fo r­ ga naţiune a fă u rit-o , că ve­ ţie n celor peste 50 000 oa­ re a liz ă rilo r avem consemnat tiţiilo r a n u lu i viitor**. de c iv iliz a ţie . prosperitate, n ici d e l o c o m o t i v e , m u n c i
progres.
t iţia c u n o s c u ţ i c e s e a f l a u m a ţiu n i îm barcate pc m aşini, ghează cu bărbăţie la dezvol­ m eni ai m un cii din m u n ic i­ un plus de 4 642 de tone Este Valea J iu lu i, glorioasa c ita ­ t o r i l ă c ă t u ş i ş i c a z a n g i i , o ­
in t r i b u n a c e n t r a l ă a d e ­ su b u n ită ţi de a rtile rie şi de tarea ei viito are . p iu l Hunedoara Este cadrul da rul fu rn a liş tilo r pe care-1 delă a cărb un elu i românesc, M in e rii de la Deva s-au p re ­ p e r a t o r i p e n t r u p u p i t r e d e
m o n s t r a ţ i e i d e 23 /în gu st d c tancuri. M ăiestria cu care r u ­ S înt tin e ri şi vîrstn îcî, b ă r­ care defineşte cel m ai preg­ Închină cu drag a n ive rsă rii e- cu ero icu l său detaşam ent m i­ zentat cu un im p resio na nt car c o m a n d ă . . A i c i îl i n t î l n i m
la D e v a l - a m c u n o s c u t p e lează p rin fata trib u n e i coloa­ baţi şi fem ei, băieţi si fele nant personalitatea Hunedoa­ lib e râ rii pa triei. neresc, slăveşte aniversarea alegoric, reprezentînd un aba­ p c P a u l E r d e i, a j u t o r u l ş e ­
ta j m odern, d o la t cu o m aşi­
A d o l f D r u k e r . C u a n i in na m ilita rilo r este o strălu cită P lutoanele lo r sint urm ate rei de azi — un gigantic com ­ Noi am stud iat cu o atenţie s fe rtu lu i de veac încununată nă de încărcat de m are p ro ­ f u l u i de. d e p o u .
u r m ă , î m p r e u n ă c u l o s i f a firm a re a g ra d u lu i în a lt d° do g ru p u rile com pacte in u ­ plex siderurgic, o co le ctivita ­ deosebită docum entele celui de m a rile izbînzi pe fro n tu l d u ctivita te . Aceasta a de ven it — C e a d u g. n o u c e f e r i ş t i i
C o tof, a l t v e t e r a n a l m i ş c ă ­ pregătire tehnică a m ilita rilo r n ifo rm e albastre ale detaşa­ te m uncitorească înaintată, un de-al X -lea Congres al p a rti­ descătuşării b o g ă ţiilo r subte­ un lu cru ob işn u it în m inele la d e m o n s t r a ţ i e ?
rii m u n c i t o r e ş t i , m i - a u p o ­ fo rţe lo r noastre arm ate. m entelor dc pregătire a tin e ­ oraş prosper, bueurîndu-se de d u lu i Hunedoara va fi p re ­ rane, a im presio na ntelor ener­ noastre Dacă raportăm însă — N e - a f o s t g r e u să re
v e s t i t u n e p i s o d d i n t r - o d e ­ re tu lu i pentru apărarea pa­ toate a trib u te le v ie ţii m oder­ g ii creatoare ale m in e rilo r. în p r e z e n t ă m i n t r - u n f e l in-
In rin d u rile m ilita rilo r p re ­ zentă în pro gra m ul v iito r al to iu l la c o n d iţiile m un cii m i­
m o n s t r a ţ i e c c avusese loc trie i. ne. d e zvo ltă rii econom ice cu un lu pta pe n tru fă u rire a id e a lu ri­ t r c g u l p r o c e s d e m o d e r n i ­
zenţi la paradă sc află tin e ri n e rilo r din a n u l e lib e ră rii, ve­
la Reşiţa p rin 1933 s a u 34. S id c ru rg iş tii v in la marea spor de producţie de 575 000 lo r socialism ului. z a r e c c a r e l o c în prerenf.
capabili, p ricep uţi, care. im - P riv in d întreg şuvoiul de dem cu u şu rin ţă câ şi în acest
In l u p t e l e incnn ccnafe a l e sărbătoare a n in u iţi de se n ti­ lone de fontă. E o sarcină Peste nesfârşitele coloane în d e p o u l n o s t r u . P r e g ă t i m
brâcind haina m ilita ră , s-au m an ifestan ţi la parada m ilita ­ dom eniu s-a făcu t un salt con­
p r o l e t a r i a t u l u i d i n a c e i a n i. m entul m in d rie i pe ntru ceea m obilizatoare la care 'Aportul ale zecilor de m ii de m in e ri, d e f a p t u n n o u d e p o u ş i - o
d ă ru it cu abnegaţie p re g ă tirii ră ai sen tim en tu l b ă rbă ţiei, sid e ra b il «Avem astăzi o in ­
la c h e m a r e a P a r t i d u l u i C o ­ cc s a rea liza t la Hunedoara nostru va fi lo t m ai substan­ peste marea de steaguri p u r­ n o u ă rem iză p e n t r u l o c o ­
tem einice în toate dom eniile. trâ in ic îe i si statorn icie i, al d u strie capabilă să producă
m u n i s t R o m â n , o a m e n i i s - a u in a n ii socialism ului Carele ţia l. Perioada care ne m ai p u rii şi trico lo re , răsună g la ­ m o t i v e D i e s e l . T o t u l sc. v a
T e h n icia n u l M arius F ilip sau chezăşiei pc care ţi-o conferă cele m ai m oderne m aşini cu
î n r o l a t in r i n d u r i s n în s e d e - alegorice, graficele şi panou­ desparte de începerea noului sul de adineâ recunoştinţă al s c h i m b a a ic i. i n c c p i n d d e
m ecanicul G heorghe Sohcin- im aginea u n u i popor a fla t în - care m in e rii noştri realizează
m o n s t r i n d s u b f a l d u r i l e rile purtate de coloane o g lin ­ cin cin a l creează prem isele lu ­ m in e rilo r V ă ii J iu lu i fată de la a s p e c t u l e x t e r i o r p i u ă la
nu. o b ţin în d rezultate foarte tr-u n im presionant proces de randam ente înalte, ne spune
d r a p e l e l o r ro şii. In i n t e n ţ i a desc im petuoasa dezvoltare a ă rii celor m ai corespunzătoa­ p a rtid u l com u niştilor, care în m o d u l d c a m u n c i .
hune în pregătirea po litică si prefaceri socialiste, h o tâ rit să ing. Râul Costea. d ire c to ru l
d e a s l ă b i i n f l u e n ţ a p a r t i ­ pro du cţiei de m etal, forţa in ­ re m ăsuri pentru punerea în cei 25 de an i de via ţă liberă, teh nic a l IM Deva. Ş efii de — P r e g ă t i r i l e c c l e f a c e ţ i
de luptă, sînt astăzi gradat), Ic apere eu toată energia. Si
d u l u i in m a s e , d e - a l p r e ­ d u strială a acestei cetăti de valoare a rezervelor interne, a dat putere şi chip nou aces­ s e o p r e s c la s f e r a l u c r ă r i ­
huni com andanţi dc grupe ('a niciodată, ju râ m în tu l dc brigadă A v ra m Poenaru şi
z e n t a c a e x p o n e n t a l a l t o r oţel. a p ortul ei deosebit la a- îm b un ătăţire a ra p o rtu lu i d in ­ tu i co lt de ţară cu o istorie l o r p c c a r e l e - a ţ i a m i n t i t ?
C aporalul Felea C onstantin, cred in ţă devine mai pu ternic Petre Jula, ori m a is tru l Ion
i n t e r e s e d e c i t a c e l e a a l e p o ­ v în tu l general a l economiei tre consum ul de m a te rii p r i­ a tît de zbucium ată. — A u f o s t t r i m i ş i la ş c o l i
specialistul dc clasă A le x a n ­ şi m ai generos : .N e legăm cu Bâcâran, prezenţi In coloană,
p o r u l u i r o m â n , a l e ţ ă r i i. a u ­ rom âneşti. S altul peste ani. me indigene şi cele im p o rta ­ In frunte a coloanelor păşesc pot să con firm e în ce condi­ d c p e r f e c ţ i o n a r e 80 d e o a ­
dru Brad. m ilita ru l de fru n te ju râ m in t / S-apârâm acest pâ- pc spirala in d u s tria liz ă rii se
t o r i t ă ţ i l e b u r g h e z o - m o ş i e - te, econom isirea cocsului pe cu dem nitate m in e rii din Lu- ţii lu crăm astăzi, cînd gradul m e n i D i n e i v o r i e ş i meca­
r c ş l i a u r e c u r s la o v i c l e n i e . C onstantin Zbenghea sînt, la m în t'\ traduce la Hunedoara în c ifre în tre g u l flu x tehnologic11. peni. u rm a şii celor care. în de m ecanizare a m un cii în n ic i şi a j u t o r i d e m e c a n i c i
I n c a l e a d e m o n s t r a n ţ i l o r , p e şi fapte deosebit de elocvente. Două d e cla ra ţii co n firm a te sîngerosul an 1929. aduceau subteran a ajuns la 85 la p e n t r u n o u l t i p d e t r a n s ­
R eţinem din noianul lo r că as­
c a l d a r i m . d e - a c u r m e z i ş u l de pulsul puternic, in te nsiv al trib u lu i de sînge pe a lta ru l sută". p o r t. C u a l t e c u v i n t e , S i m e -
d r u m u l u i , a u a ş e z a i d r a p e ­ Aureola anilor de tăzi m a rile şi m odernele agre­ m a rilo r agregate siderurgice, lu p te i clasei m uncitoare pen­ D in rin d u rile celor 1 200 de nia râruine un intens n o d d e
lu l t r i c o l o r , a s t f e l c a e l să gate siderurgice produc în mai de munca rodnică a celor ca­ tru zdrobirea e x p lo a tă rii, pen­ sid e ru rg işti din Câlan, re cu ­ c a l c f e r a t ă , d a r m u l t s c h i m ­
f i e c u l c a t în p i c i o a r e . D e ­ p u ţin de 8 zile producţia de re in ziua m a rii sărb ători au tru pîine şi dreptate. Tn acest noaştem num eroşi m u n cito ri, b a t şi m o d e r n i z a t .
ş a r t ă il u z ie . D e m o n s t r a n ţ i i fontă şi num ai în tr-o oră şi vegheat ia clocotul m etalului an jb b ilia r. m in e rii din Lu- m a iştri, in g in e ri care s-au a ­
I a u r i d i c a t şi a u s t r ă b ă t u t ju m ă ta te întreaga producţie incandescent peni sînt pe p rim u l loc al firm a t in întrecere p rin p r i­ A, CORNEL
o r a ş u l c u e l , f l u l u r i n d u - l de oţel a an u lu i 193B. Pe p la tfo rm a oţe lăriei M a r­ lu p te i pe ntru sporirea produc­ cepere, hărnicie, entuziasm .
p e s t e c a p e t e ca u n s i m b o l a l lupta şi munca eroica In aceslc m om ente de ro d ­ tin nr. 2. în faţa cuptoarelor ţie i de cărbune. In g in e ru l V a­ F urnaU ştii Ilie A nd rei, Ion
d e v o t a m e n t u l u i p a r t i d u l u i nice şi cuprinzătoare b ila n ­ in plină a ctivita te , în tiln im e­ sile C irip e ru , d ire c to ru l m i­ lonaşcu, E m il V olner, in g in e ­
f a ţ ă d e p a t r i e , f a ţ ă d e p o ­ ţu ri, in faţa exploziei de en­ chipele o ţe la rilo r M a ria n A- nei. ne declară : r ii Ion Zâvoianu şi Ion C im -
p o r a l e c u r u i i n t e r e s e sint tuziasm . ho tărîre şi voioşie a xente. A vra m O pris. B ucur A ­ «In acest cadru de cin stire porescu sînt c îţiv a d in cei ca­
p e n t r u e l o d a t o r i e s u p r e ­ celor 20 01)0 de sid eru rg işti. > iton binecunoscute pentru a sărb ătorii noastre naţionale, re p rin m unca lo r au c o n tri­
m ă şi p c c a r e le s l u j e ş t e c u pentru edificarea m e rită să ne a m in tim cu ve­ rezultatele o b ţinu te în în tre ­ colectivu l m inei Lupeni s-a b u it la înscrierea pe g ra ficu l
c r e d i n ţ ă n e s t r ă m u t a t ă . ne raţie că fu rn a liş tii, o ţe la rii, cere:! din acest an „M unca s tră d u it să ocupe un loc cît în tre ce rii în ch in a te m a n i săr­
C i t e d r a p e l e a l e ţ ă r ii şi la m in a to rii hunedoreni au fost noastră se desfăşoară sub m ai onorabil. Si a reuşit. In bători, a un or depăşiri de pe­
c i l e d r a p e l e r o ş i i a u f o s t m ereu în aceşti 25 dc ani in sem nul răsp un derilo r ce ne» coloana m in e rilo r no ştri se ste 1 000 tone fontă şi 13 m i­
p u r t a u patriei socialiste
p u r t a t e la d e m o n s t r a ţ i a d e avanpostul lu ptei pe ntru tra ­ revin pentru producţia dc m e­ află dra pe lul dc u n ita te fru n - lioane lei beneficii su p lim e n ­
23 A u g u s t ! C i t e b r a ţ e v i n - ducerea în via ţă a h o lâ rîrilo r ta l a tă rii — ne-nu spus cei laşâ pe ram u ră si pînă acum tare.
cu
p a rtid u lu i. Ei au m u n cit
j o a s c şi c i ţ i u m e r i tre i o ţe lari In a n u l care vine. deţinem locul frunta ş pe ba­ Cu puternice aplauze sin t Ecou
abnegaţie, bărbăţie şi d ă ruire avem da toria să producem 3 zin.
p a n o u r i , p a n c a r t e d e l ă ţ i ­ în tîm p in a ti con stru ctorii şi e-
pe ntru reclădirea fu rn a le lo r şi m ilio a n e tone de otel. ia r la — C ăror fa cto ri a trib u iţi lo ­
m e a s t r ă z i i p r i n c i p a l e a o -
N îcictnd retrospectiva însu- p lin e a astăzi a n ii de luptă şi cuptoarelor, au dat b ă tă lii e­ fine le an u lu i 1975. circa 3.5 cul consecvent fruntaş, pe ca-
r a şu / u i şi p e c a r e c u U t e r e
fle tito a re «a m a rilo r noastre m uncă eroică a clasei m u n ­ roice pe ntru m e ta lu l a tit de m ilioane. te-1 ocunâ de cîtîva ani colec­
d e s t a t u r a o m u l u i e r a s c r i s :
în fă p tu iri, b ila n ţu l bogat în vic- citoare, nicicînd n-au o­ necesar refacerii econom ici T o ţi o ie la rii sînt conştient! tiv u l mîn*M Lu pe ni ?
„ T r ă i a s c ă P a r t i d u l C o m u n i s t
lo rii nu au aureolat a tît de de­ g lin d it cu atîta fid e lita te na ţion ale distruse de război. de im p ortan ta acestei sarcini; — In 25 de ani, m ina noas­
R o m â n !" „ T r ă i a s c ă R e p u ­
b l i c a S o c i a l i s t ă R o m â n i a juvenil
C i t e v o c i , d in c i t e p i e p t u r i ,
c i t e u r a l c n - a u s c a n d a t a ­
c e s t e c u v i n t e c u p u t e r e d e
s i m b o l . ' S e î n c u m e t ă cineva
să f a c ă u n a s e m e n e a c a l ­
c u l ? D a r o ric ît d e m a r i a r Î n t r e a g a d e m o n s t r a ţ i e a a ­
H c i f r e l e , s e m n i f i c a ţ i a g h i ­ v u t o p u t e r n i c ă e x p r e s i e d e
d ă r i l o r şi a sentim entelor t i n e r e ţ e p lin ă d e s ă n ă t a t e şi
m i i l o r d e o a m e n i e s t e m a i v i g o a r e . A c e a s t a s - a f ă c u t
p u t e r n i c ă ; oam enii a c l a m ă s i m ţ i t ă în f o r m e c o n c r e t e şi
p a r t i d u l , r e c u n o s c i n d fn e l în c o o p e r a t i v a a g r i c o l ă d e
f o r ţ a c o n d u c ă t o a r e a s o c i e ­ p r o d u c ţ i e d i n s a l u l A u r e l
tă ţii. f o r ţ ă p l i n ă d c v i t a l i ­ V l a i c i i . S ă - l a s c u l t ă m pe.
t a t e carp .-şi a s u m ă c o n d u p r e ş e d i n t e l e c o o p e r a t i v e i , to
c e r e a d e s t i n e l o r ţ ă r i i ; o a ­ v a r ă ş u i A u r e l M a r e ş
m e n i i a c l a m ă p a r t i d u l p e n ­ — A n u l a c e s t a a m o b ţ i n u t
tr u că sînt d e c i ş i s ă - i u r ­ p r o d u c ţ i i b u n e la g r i u , v a r
m e z e şi s ă - i î m p l i n e a s c ă zâ , r o ş i i şi a l t e produse
c u vi n i u l. să f a c ă f r o n t u n i t — C e n e p u t e ţ i str u n e
in j u r u l l u i ; o a m e n i i a c l a ­ d e s p r e f o l o s i r e a r a ţ i o n a l ă a
m ă si s t i m e a z ă p a r t i d u l p e n ­ p ă m i n t ului. in c o o p e r a t i v a
tr u că e l e s t e t r u p d i n t r u ­ d u m n e a v o a s t r ă ?
p u l p o p o r u l u i . e s t e sînge — A n u l a c e s t a a m s m u l s
d>n s i n g c l e p o p o r u l u i , e s t e i n u n d a ţ i i l o r 140 h e c t a r e d e
e x p o n e n t u l i d e a l u r i l o r d e t e r e n b u n . C u a c e s t p r i l e j
p r o g r e s a l e p o p o r u l u i , e s t e v r e a u să a d u c m u l ţ u m i r i
d e c i î n s u ş i p o p o r u l in c o m ­ b r i g ă z i l o r d e t i n e r e t c a r e
p e t i ţ i e , in m a r ş u l lu i i r i u m - r i e - o u d a t o b u n ă m i n ă d e
f a l în a i n t e . a j u t o r . M a i a v e m o s u p r a ­
F i e c a r e o m c u o f l o a r e in f a ţ ă d e c i r c a 40 h e c t a r e
m i n ă . I n m ă n u n c h i n d t o a t e d e d c s e c a t . O r g a n i z a ţ i a
f l o r i l e î n t r - u n b u c h e t , p o ­ U .T .C . n e - a p r o m i s d i n n o u
p o r u l le d ă p a r t i d u l u i iu a j u t o r u l , f i m u l ţ u m i m !
s e m n d c p r o f u n d o m a g i u . Inginerii Emilian Meiuş şi Ernest Habina, purtind drapelul de întreprindere fruntaşă pe
C. MORARU mură, decernat Exploatării ţniniere Lupeni. Foto : I. LICI In sunet de trompete, trec purtătorii cravatelor roşii C. ARMEANU