Page 95 - Drumul_socialismului_1969_08
P. 95

DRUMUL  SOCIALISMULUI  -  MARTI  26  AUGUST  1S69   s^r~ . ---- —*                                                                                                                              PAG.  3









                                                                                                                                                                                                pe  cci  mai  proaspeţi  cam pioni   ne  aceste  e fo rtu ri,  g rija   n e ţă r­
             Aureola  anilor                                                                                                                                                                    do  m odelism   :  Elena  Halo  la   monioasă.  im petuoasă  a  tu tu ­
                                                                                                                                                                                                                              m u rită   pentru  dezvoltarea  a r­
                                                                                                                                                                                                seniori.  V la d im ir  Kukus.v.  j u ­
                                                                                                                                                                                                                              ro r  d o m e n iilo r  dc  a ctivita te.
                                                                                                                                                                                                n io ri,  Porodics  l'a hi an  şi  A­
                                                                                                                                                                                                d ria n   Ţăruş,  la  copii.  Recunoştinţa   s p o rtiv ilo r   se
                                                                                                                                                                                                  S int  num e  ou  caro  ne  m in   traduce  in  perform anţe.   in
                                                                                                                                                                                                d rim .  care  se  insei iu  in  evan­  huna  pregătire  eu  care  se  n-
                                                                                                                                                                                                taiu l  m u llicvilu r  şi  p o liva le n t   vin lâ   pe  te re n u rile   sportive,  in
                                                                                                                                                                                                al  re a liz ă rilo r  noastre  in  toate   disputarea  eu  ardoare  a  snn-
                                                                                                                                                                                                do m eniile   in tr-u n   sfori   drt   -olor.  a  în liie tă ţii.   Sim bolic,
                                                                                                                                                                                                vrac  glorios.  Nu  pulcm   inso   jrt-ste   aspecte  au  fost  redate
                                           funcţiune,  aşa  cum  este  slaba                                                                                                                    om ite  câ  pentru  toate  accsm   m  m arşul  viguros  al  coloane­
                                           de  110  UV,  s e rv ic iile   in iern e                                                                                                             rem arcahile  succese  au  m u n cit   lor.  în  o v n i ţ i i l c   dem onstra­
                                           de  0  şi  0.4  kV   şi  gospodăria                                                                                                                  num eroşi   an tre n o ri,  instrui-   tive  si  rin  m ăiestrii'  prin  oare
                                           de  cărbune  care  a  in tra t  zilele                                                                                                               lo ri.  profesori  care  au  folosit   s p o rtiv ii  au  înscris, după  scurte
                                           trecute  în   fu n cţiu n e    în tr-o                                                                                                               ou  ch ibzu inţă  fo n d u rile   mo
            n c rg c tic ic m i   term ocentralei   schemă  m inim ă,  p rim in d   p r i­                                                                                                      terialo  alocate  de  către  n;.u-   comenzi,   cu   tru p u rile    lor
             'M intia,  stea  de  prim ă  mâi inie   m ele  ca n tită ti  de  cărbune  din                                                                                                      tirt  şi  stat  in  scopul  d e zvoltă­  tinere,  in iţia le le   dragi   nouă,
             în  constelat ia  energetică  a  pa­  Valea  J iu lu i                                                                                                                             rii  sp o rtu lu i  Sume  im p re sio ­  tu tu ro r:   „ l'C R ," ,  „R.S.R.",
             trie i.  Discutam   cu   in g in e ru l   C hiar  acum.  cînd  ne  găsim                                                                                                           nante  au  fost  ch e ltu ite   pentru   snu  sugestivul  „ X X V “ .
             îe ro n im   Rusnn.  d ire cto ru l  ge­  la  dem onstraţie,  au   început                                                                                                                                         Din  întreaga  paradă  s p o rti­
                                                                                                                                                                                                am enajarea  de  baze  m ateria
             neral  al  I  E  Deva.        lu c ră rile   fie  in u n d a re   a  bara­                                                                                                         Io  şi  dotarea  lo r  cu  m ijloacele   vă  au  resp irat  pu ternic  hotâ-
              „Congresul   al   X-îea   al   ju lu i.  care  vo r  continua  în  u r­                                                                                                           necesare   G răitoare.  în  acest   ii'rea.  abnegaţia,  încrederea  în
             P C n   a  pus  un  accent  deose­  m ătoarele  zile,  astfel  ca  cel                                                                                                             sens  este  cifra   ric  3 3 1fl HOR  lei.   obţinerea  unor  noi  şi  noi  suc­
             b it  pe  d e /vn lta rca   in  c o n ti­  tîrziu   la  10  septem brie  sâ  pu­                                                                                                   alocaţi  în  perioada  1007— ]%'.)   cese  eo n ip o iilio n n le   ra re    «ă
            nuare  a  producţiei  rle  energic   tem   p rim i  apă  in  centrală  din                                                                                                          pentru  re p a ra ţii  şi  întreţinerea   intâroasrâ  si  m ai  m u lt  presii
            electrică  $i  term ică   In  acest   M ureş   Nu  este  o  sim p la  co­                                                                                                           bazelor  sportive.            giul  sp o rtiv  al  ţâ rii,  d o rin *a
            sens.  in  c in c in a lu l  u rm ă to r voi­  in cide ntă  :  co n stru cto rii  în c h i­                                                                                                                       ile  a  atinge  o rie   mai   înalte
             ţi  construite  noi  obiective  e­  nă  acest  succes  să rb ă to rii  de                                                                                                            P rofesori  şi  a ctivişti  com pe­  cu lm i  ale  m ăiestriei  sportive
             nergetice.  term ocentrale  şi  hi-   23  August**,                                                                                                                                ten ţi  au  acţionat  pentru  a  răs­        N.  STANCIU
            dro ccn ti ale.                 Ţ ărănim ea  cooperatistă   din                                                                                                                     p lă ti  cu  rezultate  cit  m ai  bu ­
                                          ju d e ţu l  nostru  şi-a  trim is   re ­
              P rin tre   obiectivele  energeti­
                                          pre zen ta nţii  la  marea  dem on­
            ce  care  vor  m ira   p a rţia l  în   s tra ţie   anim ată  de  d o rin ţa   de
            fu n cţiu n e   încă  In  actu alu l  c in ­  a  spori  şi  mai  m u lt  rodnicia
            c in a l  se  num ără  $i  Term ocen­  holdelor.  Este  o  do rin ţă  ex­
            tra la   de  la  M in tia ,  cu  o  pu­
            tere  totală  în  fin a l  de   040   p rim a tă   p n n tr-o   m arc   pan­  Pe  umeri  de  muncitori,  ţărani  şi  intelectuali,  23  August  a  căpătat  dimensiuni  şi  semnificaţi»  noi  în  anii  conslrucţîei  so-
            M W .  din  cere  iu  a ctu a lu l cin   cartă  pe  care  stă  scris  :  ..Oa­  clăii ste.
            cin a i  vom   pune  în  fun cţiune   m eni  ai  m uncii  de  pe  ogoare  1
                                          L u p ta ţi  pentru  sporirea  p ro ­
            G30  de  MW .  ia r  în  anul  1071.   ducţiei  ag rico le",  şi  p rin tr-u n                                                                                                           N u   s i n t   n i c i   m i n e r i ,   n i c i   m a r e ,   r u m e n ă .
            cin d  va  in tra   în  fun cţiune  u l­  im presionant  car  alegoric*  D is­                                                                                                         o t e l a r i ,    nici.   constructori.   —  D e   c e - a ţ î   a d u s   p i i n e a
            tim u l  grup  de  210  M W .  cen­                         nonsa  —  că  întreaga  ţară  îşi   G heorghe  Rădulescu.   V irg il   trib u n ă   dem onstraţia,  că  p o li­  Un  m om ent  sim bolic,  o  vie   S in t   f ă u r a r i i    a l t o r    b u n u r i    la  d e m o n s t r a ţ i e ?   l - a m    î n ­
            tra la   va  atinge  întreaga  capa­  tingem   în  coloane   colective   îndreaptă,  In  aceste  momente,   T ro fin ,  Ilie   V erdet.  C om itetul   tica   in te rnă  şi   exte rn ă  a   ilu s tra re   a  sen tim en te lor   de   m a t e r i a l e ,   a i p itu ri,  a i  b e l ş u ­  t r e b a t .
            citate.  producînd  anual  peste   de  ţă ra n i  cooperatori  de  la  Si-   g in d u rile    spre   tovarăşul   C entral  al  p a rtid u lu i,   P rezi­  p a rtid u lu i  nostru  e  una  singu-   so lid a rita te   in te rn a ţio n a listâ  ce   g u l u i   c e   ş i - a  f ă c u t   in  a n i i  so-   —  li  m u n c a   n o a s t r ă .    li
            5  m ilia rd e   k llo w a ţi-o re   ener­  m eria.  A u re l   V la icu .   Boz.                                                                     ne  unesc  cu  toate  popoarele  în   c i a l i s v i u l u i   i n t r a r e a   t r i u m f a ­  pîine  din  g r i u   d c   a n u l   ă s ta .
                                          Geoagiu  şi  T otcşti   S înt  p re ­  N icolae  Ceauşescu.  spre   (iu l   d iu l  său  Perm anent,  în tru c h i­  lâ,  întem eiată  pe  cre d in ţa   că
            gie  electrică                                                                                                                                        lupta  p e n tru   cauza  com ună  a   lă  şi  în  c a s e l e   o a m e n i l o r   d e   la   $ i - a    f o s t    m u l t ,    c u    s p i c u l
                                          zenţi  un  num ăr  mare  de  lu ­  cel  mai  bun  şi  d re p t  al  po­  pează  tot  ceea  ce  are   m ai   libertatea  unei  n a ţiu n i  constă
              In  cinstea  m a rii   sărbători,   cră to ri  fie  la  1  A  S.  Bîrcea  şi   p o ru lu i  nostru,  care  veghează   scum p  p a rtid u l  de   aproape   în  exercitarea   d re p tu lu i  de   socialism ului  şi  păcii  în  lum e.   s a l e .  Ei  a u   a d u s   la  d e m o n ­  m a r c ,   b o g a t ,   c a   p i i n e a   a s t a
             colectivu l   nostru  a  o b ţin u t   „A v ic o la "  M in tia .   specialişti   n e m ijlo c it  la  elaborarea  celei   două  m ilioa ne  de  com unişti  şi   a-şi  ho tărî  singură  dezvolta­  îl  consem năm   în  coloane.  Doi   s t r a ţ i e   n u    n u m a i   f r u m u s e ­  c o a p t ă .
             rea liză ri  deosebite  in   în fă p ­  tlin   cadrul  u n ită ţilo r  p ro d u c ti­  mai  înţelepte  şi   consecvente   poporul  de  peste  20  m ilioa ne   rea  în tre g u l  nostru  p a rtid   co­  m in eri  poartă  pe  um e ri  lo z in ­  ţ e a   c o s t u m u l u i   s t r ă b u n ,    r i   C u v i n t e l e   b ă l r i n u l u i   l o j a
            tuire a  p la n u lu i  de  in v e s tiţii   ve.  oameni  chem aţi  ca   p rin    p o litic i  din  cîte  am  cunoscut   de  cetăţeni  L o zin cile   pe  care   m unist,  in  fru n te   cu  tovarăşul   ca  „S a lu t  fie rb in te   e ro icu lu i   şt   v i i r e a s m a    l a n u r i l o r    b o ­  s c    r e c o m a n d ă    s i n g u r e    c a
             Pe  cele  7  lu n i  îm p lin ite   am   munca  lo r  să  asigure  prom o­  vreodată.  C ind  strigă m   sâ  tră ­  le  scandau  sau  le  pu rta u  co­  Ceauşescu.  acţionează   pentru   popor  vietnam ez,  care  luptă   g a t e .   P ă t r i m i i    c o o p e r a t o r    p i i n e a   r u m e n ă   c c - o   p o a r t ă
            depăşit  p la n u l  la  in v e s tiţii  cu   varea  m etodelor   agrotehnice   iască   t o v a r ă ş u l    N icolae   loanele  de  dem onstranţi   au   deplina  în d re p tă ţire   a  nădejdi   cu  arm a  în  m înâ   îm p o triva    l o j a   M a c r a   d i n   S i l v a ş u   d e    p e   b r a ţ e ,   s e m n   a l  b e l ş u g u ­
             peste  25  m ilioa ne  de  lei   De   avansate,  organizarea   su p e ri­  Ceauşescu  putem   declara,  cu   dat  glas  s im ţâ m in le lo r  m in e ­  lor  pe  care  ni  le  punem ,  pen­  im p e ria lism u lu i  am erican, pen­  S u s   p o a r t ă   p e   b r a ţ e   o   p i i n e  lu i  şi  b u n ă s t ă r i i .
            asemenea,  o  seric  de  o b ie c ti­  oară  a  în lre g ii  a c tiv ită ţi  din   m ina  pe  in im ă,  câ  spunem  sâ   rilo r.  s id e ru rg iş lilo r,  energeli-   tru  fră ţie   cu  toate  ţă rile   so­  tru   apărarea  şi  u n ifica re a   pa­  C.  DRAGOŞ
            ve  au  început   sâ   in tre    în  a g ric u ltu ra   ju d e ţu lu i  nostru.  trăiască   P a rtid u l   C om unist   cie nilor,  co n stru cto rilo r,  m un­  cialiste.  pentru  colaborare   şi   trie i,  pentru  socialism ".  A lă ­
                                                                        Român,  pe ntru  câ   secretarul   c ito rilo r,  ţă ra n ilo r  şi  inte le c­  cooperare  cu  toate  popoarele   tu ri  de  ei,  doi  stud enţi  v ie t­
                                                                        său  general  a  c o n firm a t  în to t­  tu a lilo r  de  pe  m eleagurile  de   pe  baza  p rin c ip iilo r  respectă­  nam ezi  care  înva ţă  în  In s titu ­
                                                                        deauna.  cu  toată   prisosinţa,   istorie  hunedorene,  pentru  ca­  r ii  independenţei  şi  suve ran i­  tu l  de  m ine  Petroşani  îşi  e x ­
                                                                        p rin   întreaga  sa  a ctivita te ,  că   re  alegerea tova ră şului  Nicolae   tă ţii  naţionale,  a  neam estecu­  prim ă    recunoştinţa  faţă  de
                                                                        s-a  d ă ru it  ţe lu lu i  suprem   al   Ceauşescu  in  fruntea  condu­  lu i  în  tre b u rile   interne,  a  res­  p a rtid u l  şi  poporul  fra te   ro ­
                                                                        p a rtid u lu i  —  o  Rom ânie  so­  cerii  p a rtid u lu i  înseamnă  su­  pectului  şi  a v a n ta ju lu i   re ci­  mân.  „Trăiască  P a rtid u l  C o­
                                                                        cia listă.  prosperă,  independen-^   prem a  raţiu ne ,  to t  ceea   ce   proc,  p rin c ip ii  care  au  călău zit   m u n ist  Român  şi  conducăto­
                                                                        tă  şi  suverană.  în  care  cei  ce*   şi-au  d o rit  m ai  arzător.  mereu  p o litica   in te rn a ţio n a lis-   ru l  său   încercat'*,  scrie  pe
                                                                        făuresc  b u n u rile   m ateriale  şi   „Cu  p a rtid u l  nostru  în  fru n ­  tă  a  p a rtid u lu i  nostru,  a c tiv i­  pancarta   pu rta tă   de  cei  doi
                                                                        s p iritu a le   sâ  se  bucure   din   te.  vom   obţine  v ic to rii  m ulte "   tatea  pe  plan  extern  a  sta tu ­  studenţi  v e n iţi  din  V ie tn a m u l
                                                                        p lin   de  ele".             este  nu  num ai  o  lozincă   ce   lu i  rom ân".          eroic.
                                                                          Fiecare  coloană  a   dem on­  merge  la  in im a   com u niştilor,
              .  23  A ugust  1060  1  T otul  se   cu  cel  m ai  în a lt  n iv e l  de  c iv i­  s tra n ţilo r  poartă  în  frunte ,  cu   a  în tre g u lu i  popor,  ci  şi  ga­
             desfăşoară  sub  im presia   de   lizaţie  m aterială  şi  sp iritu a lă .  m îndrie.  ta b lo u rile   m e m b rilo r   ra n ţia   sigură,  înţeleasă  a  con­                                                                     e  © •
             neuita t,  pregnantă  a   zile lo r   „Cunosc  p a rtid u l  de  40  de
                                                                        P re z id iu lu i  Perm anent  al  Co­  tin u ită ţii  ferm e,  neabătute  a   Roportaj  realizat  de  I.  MfRZA  şi  L.  VISKI
             m arele,  istorice  cînd  în  C a pi­  ani,  din  an ul  încrusta t  în  is ­  m ite tu lu i  C entral  al  P a rtid u ­  p o litic ii  m a rxist-le n in iste   cre­
             ta lii  patrie:  noastre  se  desfă­  to ria   m işcă rii  m uncitoreşti  cu   lu i  C om unist  Român  :  Nicolae   atoare.  novatoare  a  P a rtid u lu i   Au  colaborat  S.  POP,  A.  NAGY,  C.  ARMEANU,  L.  LICIU,  N.
             şura  fo ru m u l  suprem   al  co­  roşul  singe  al  m in e rilo r   din   Ceauşescu.   Ion   Gheorghe   C om unist  Român,  a  rid ic ă rii   TIRCOB,  I.  CIOCLEI,  GH.  I.  NEGREA,  N.  PANAITESCU,  N.  MOL-   i   M u r e ş u l  j   j   Ei  t r e c   u l ti m i i .  C u   p a s u l  j
                                                                                                                                                                                                   L a
                                                                                                                                                                                                              c a r e
                                                                                                                                                                                                       o r a   la
             m u n iş tilo r   Fiecare  coloană  a   Lupeni  —   spunea  m in e ru l  co­  M aurer,  E m il  Bodnaraş.  Paul   p a trie i  pe  un  loc  tot   mai   DOVAN,  M.  BODEA.          |  se  supunea  d o c i l   v o i n ţ e i  oa-  j   v l r s i e i    d e m n e    in    c a r e   a z i   \
             d e m o n stra n ţilo r  din judeţ,  din   m unist.  pensionar  acum ,  A ron                                                                                                      i          p o r n i n d   pe  a l b i e   j   t r ă i e s c .   D i n   a l ă m u r i l e    c u   ■
             Deva.  din  cetatea  fie  m etal,  a   Cristea   De  atunci,  de   cînd   N iculcscu - M izi),   Gheorghe   demn  în  rîn d u rile   n a ţiu n ilo r                               |   m e m l o r ,              s c l i p i r i   s o l a r e ,   c i n t e c   s o l e m n   \
                                                                                                                                                                                                  n o u ă   p e n t r u   a  p o p o s i   a p o i   i
             H unedoarei  şi  din  Valea  J iu ­  m-am  în ro la t   în   rin d u rile    Pană.   D u m itru    Petrescu,  lu m ii                                                                                             d e    f.r fm b i fi   u m p l e   z a r e a .  ■
             lu i.  care  dă  p a trie i  la  cel  mai   luptei  m u n c ito rilo r,  m i-am   dat                                                                                              j   in   p i e p t u l    b a r a j u l u i   d e   la  j   M u l ţ i m e a    c c - i    p r i v e ş t e   .
             îna lt  nivel  de  generozitate,  lu ­  scama  că  p a rtid u l  este  al  ce­                                                                                                     ■   M i c i a ,  a m   d e s p r i n s   d i n   c o -  i   j  i z b u c n e ş t e   in   a p l a u z e .   F l o r i  j
             m ină.  căldură,  putere,  fie  pre­  lo r  m u lţi,  pe  acea  vrem e  u m i­                                                                                                     î  Ioana   c o n s t r u c t o r i l o r    T c r -   [   î  a l b e .   c a   zitta   a c e a s t a   i n c u r    i
             tu tin d e n i.  loţ i .  la  unison  a­  liţi.  o p rim a ţi,  p a rtid u l  care  pe                                                                                             ;  m o c e n l r a l c i   d e   la  M i n t i a   p e   [   !  c a t ă   d c   l u m i n ă ,   z b o a r ă   s p r e   ]
             veau  pe  buze.  in  in im i,  o  sin ­  steagul  său  a  înscris  cu  lite ­                                                                                                      j  u n u l   d i n t r e   a c e i a   c a r e .   prin  j   I  o a m e n i i   f a n f a r e i .  Afu   l e - a   \
             gură  lozincă  o  singură  dorm    re  de  foc  :  lib e rta te ,  d e m nita­                                                                                                     j  m u n c a   lor.  i n o c u l e a z ă   v i a -  j   j  prins  n i m e n i   d i n   z b o r .   M u -  i
             tă.  de  a  în fă p tu i  neabătut  ho-   te  pe ntru  tru d ito ri  !                                                                                                             \  ţa   t u r b i n e l o r .  pe  l o a n   l a n c .  \   !   m i e   n u   p o t   p ă r ă s i   c l a v i a t u r a   j
             lâ rîrite   istorice  ale  Congresu­  Că  este  aşa  o  ştim   cu  to lii,                                                                                                         ]   —      C e   v t e s e r i p   o v e t i   ?  \  I   i n s t r u m e n t e l o r .    D a r    g e s t u l  :
             lu i  al  X -lce  al  P a rtid u lu i  Co­  o  s im ţim   cu  to ţii  şi  cci  vârst­                                                                                              |   —    M o n t a  to r   d e   c a z a n e .   \  j  a  f o s t   î n ţ e l e s .   P r i m i t   c u   b u -   \
             m unist  Român                nici  şi  cei  tin e ri                                                                                                                              \   —    C e - a t i   a d u s   la  d e m o n -   \  :  c u r i a   î n c ă r c a t ă   d e   r e c u n o ş -   \
              „C ongresul  al  X -lea  al  p a rti­  Ce  înseamnă  p a rtid u l  pen­                                                                                                           l  s t r a ţ i e   ?       ;  i  tin ţn .  S - a r   fi   c u v e n i t ,  p o a t e ,  j
             dului  —  declara   profesorul   tru   noi.  ce  înseamnă  cel  de-al                                                                                                              j   —   R e z u l t a t e   f o a r t e   b u n e   ]  i  '•a  o a m e n i i   a c e ş t i a   su  se  re-  i
             D u m d ru   Susan.  —  se  înscrie   zecelea  Congres  al  său,  o  spu­                                                Un  sentim ent  com plex   ne   rii  p e rfo rm a n ţe lo r   D in tre   a­  j   E r a    e x p r i m a t ă    in   a c e l   \  i  î n t o a r c ă    d c    la   d e m o n s t r a -  I
             in  viaţa  p a rtid u lu i,  a  în tre g u ­  ne  prezentul  pe  c ă re i  con­                                        cup rin de  la  a p a riţia   semeţe­  ceste  coloane  nesfirşite   s-au   i   f o a r t e    b u n e "    m i n d r i a   d a  ;   :  (>>  c u   b r a ţ e l e   î n c ă r c a t e   d e   j
             lu i  nostru  popor  ca  un  eveni­  stru im   de  un  pă tra r  de  veac                                              lo r  coloane  ale  s p o rtiv ilo r  A-   rid ica t   fru n ta şi  ai  sp o rtu lu i   |  t ă r i e i    î m p l i n i t e ,   s a t i s f a c ţ i a   ]   :  f l o r i .  ,Vu  n u m o i   p e n t r u   a-  i
             m ent  deosebit,  m areînd  e vo lu ­  o  spune  v iito ru l  pe  care  n i                                            lin ic rc a   perfectă,  pasul  ritm ic    românesc  ca  A le xa n d ru    A r-   i  c ă    p r i n   m u n c ă   s-a   î n s c r i s   \   i  e e n s l ă    d i m i n e a ţ ă ,   c i n d   d i n   ]
             ţia  socială  şi  economică   pe   l-a  ja lo n a t  cu  c la rv iz iu n e -ş tiin ­                                   de  marş.  vigoarea,  tinereţea  a­  nâutu  —  vicccam pion  re p u b li­  j  in   d e t a ş a m e n t u l   d i n   f l a n c u l  ;   :  a l ă m u r i l e   l o r    i m n u r i l e    şi  i
             cu lm i  noi.  c u lm ile    societăţii   ţific ă   R a po rtu l  am plu,  com u­                                      cestor  coloane  dau  senzaţia  u ­  can  la  m araton.  A vei  R iţişan.   i  d r e p t   al.  c o l o a n e i   h ă r n i c i e i  :   ;   m a r ş u r i l e    lu i   C i p r i a n    P o    j
             socialiste  Din  punct  de  vede­  nist.  prezentat  de   tovarăşul                                                    nei  plăcute  satisfa cţii,  de stin­  com ponent  al  echipei  de  a lp i­  \  şi  a b n e g a ţ i e i .   ;  j  r u m b c s c t i .   D u m i t r u   E r e m i c ,   \
             re  c u ltu ra l   —  al  cu m u lu lu i   N icolae  Cenuşeseu.  A m   venit                                           d e rii,  de lectării.  S p o rtiv ii   au   nism  M e ta lu l   Hunedoara  —   i   —   A m   t e r m i n a t   t o a t e   o-  !  \   I.  V l â d u ţ ă .   S e r g i u   P a i u   a u   j
             de  bogăţii  s p iritu a le   —  pa tria   de  la  Congres  cu  g in d u l  şi  cu                                     adus  cu  ei,  la  m area  sârbâtoa-   cam pioană  republicană,  co n ­  j  p e r a t i i l e   c e   s - a u   c e r u l   p e n -  i   ;  d a t  ri/rn   şi  v i g o a r e   d e m o n -  i
             noastră  se  însene  la  n iv e lu l   in im a,  cu  to t  ceea  ce  sim t  eu.                                        re.  în  trecerea  viguroasă  a   dusă  ia  acest  rem a rcab il  suc­  j  tr u   p u n e r e a   :n  f u n c ţ i u n e   a  I   j  s t r a ţ i e i .  n u   n u m a i    p e n t r u   j
             celor  m ai  îna intate  ţâ ri.  D ova­  fie  a  fi  mereu.   întotdeauna,                                             coloanelor,  buchete  de  re a li­  ces  de  către  P icii iu  Dan  Vi*                  ■  <**!«  p e s t e   50  d e   p i e s e   m u    !
             da  :  generalizarea  in  u rm ă to ­  ostaş  demn  al  p a rtid u lu i".                                              zări.  de  însem nate  succese,  de   for.  an tre no r  al  lo tu lu i  R S K .  •  g r u p u l u i   nr.  I   C o z a n u l   I  s e  1   ;  z i c a l e   c a r e   n u   i n s o l i t ,  o r e   in  j
                                                                                      văzut
                                                                                             trecînd
                                                                          Cînd  i-am
             r ii  am  a  şcolii  generale  o b li­  T n n   faţa  trib u n e lo r  trec  mu   p rin   la ţa  trib u n e lo r  din  Deva.   M iile   de  m ici  dem onstranţi   pe rform anţe   care  oglindesc   şi  an im a to r  al  m işcă rii  tu ris ­  |  p r e g ă t e ş t e   p e n t r u   s p ă l a r e a  a-  j   •  şir.  d e m o n s t r a n ţ i i ,   e n t u z i a s -  j
             g a to rii  do  10  ani.  în  c o n d iţiile    şi  nni  de  dem onstranţi  In  t r i ­  Hunedoara  sau   Petroşani  in   din  cei  peste  90  de  m ii  de   cum   nu  se  poate  m ai  bine  o   tice  în  m u n ic ip iu l  H unedoa­  :  c i d â ,  ia r  c a z a n u l   2  pentru  i   \   m i n d n - i .    d i n d    c t i l o r i  noi  j
             cind  nu  mai  departe  de  acum   bune  s in i  rep reze ntan ţii  lor.   marea  revărsare  a  crava te lo r   copii  şi  tin e ri  d in   ju d e ţu l  H u ­  dezvoltare  fără   precedent  a   ra.  Cu  lite re   pu ternic  im p ri­  1  p r o b a   h i d r a u l i c ă .   \  ;  s ă r b ă t o r i i,  c i  şi  p e n t r u    că  !
             două  decenii  aveam   un  a n a l­  oam eni  care  în  p ă tra ru l   ele   p u rp u rii  sau  în  pasul  gim nast   nedoara  care  învaţă,  se  in ­  sp o rtu lu i  în  cei  25  de  ani  de   m ate  figurează  pe  lista  m a ri­  !   C u v i n t e l e   m ă n ă t o r u l u i   d e
             fabetism   fie  mase  Palm aresul   veac  au  crescut,  o  dată  cu  so­  al  tin e re ţii,  gin d u l  ne-a  dus  la   struiesc  şi  se  pregătesc  pentru   la  eliberare.  lo r  pe rfo rm an ţe  num ele  maes­  j  c a z a n e   a r c a u   r e z o n a n t a    u  |   ;  ci  sin t  a c e i a   c a r e   p ă s t r e a z ă   \
                                                                                                      viaţă  sin t  o  părticica  din  v ii­
                                                                                                                                                                                                                             |  şt  d u c   m a i   d e p a r t e   m i n u n a -  |
             bogat  in  însuşirea  c u ltu rii,  al   c ia lism u l.  caic  s-au   a firm a t   acea  zi  a  C ongresului  al  X -lea   to ru l  p a triei,  generaţia   care   In  coloanele  ce  au  dem on­  tru lu i  sp o rtu lu i  L c o n tin   C io r­  1  n ui  r a p o r t   :  „N oi.,  f o r m a ţ i a   s   ;  te  t r a d i ţ i e   a  f a n f a r e l o r   m im -  !
             în tre p ă tru n d e rii  ei  cu  viata  dc   plenar  în  rîn flu n le   în tîi   ale                                                                tan.  m u ltip lu   cam pion  n a ţio ­  i  d e   l u c r u   d e   la  m o n t a i   ca-  ■
             fiecare  zi  a  oa m en ilo r   care.   co n s tru c to rilo r  v ie ţii  noi.  in  care  p io n ie rii  şi  şcolarii  nu   va  beneficia  de  to t  ceea  ce   stra t  în  Deva.  Hunedoara   şi   nal  dc  navom odelism ,  com po­  ;  z a n c .  ,  n e - a m   î n d e p l i n i t   m i -  j   i  c i t o - e ş t i .   V e n i s e r ă   d e   la  L u -   \
                                                                         prezentat  în  versu ri  în ă lţă to a ­
             tenace,  dau  via ţă  p o litic ii  p a r­  .Totdeauna,  pentru  a  ne  fia   re  lo t  ceea  c e   sim te  noua  ge­  poate  sâ  ofere  societatea  so­  Petroşani  au  fost  prezenţi  nu ­  nent.  a lă tu ri  dc  colegii  săi  de   i  siun e.a    î n c r e d i n ţ a t ă   ! “   j  i   p e n i .  V u l c a n ,   A n i n  na sa.  P e -  j
             tid u lu i.  con stituie  o   garanţie   seama  de  d ru m u l  parcurs  —   neraţie.    cia listă  şi  com unistă.    meroşi  s p o rtivi  d e ^ fru n te   ai   la  Jiu l   Petroşani,  al  lo tu lu i   ;   —   De  u n d e   n(i   v e n i t    la  j  i   trila ,  l .n n c a ,  S i m c r i a ,   D e v a   ;
             că  in  v iito ru l  cinciQnl  D ire c­  spunea   preşedintele   C.A.P                     In   această  generaţie,  in   ca­  ju d e ţu lu i  si  ţâ rii.  P rin   care   na ţional.   L u p tă to rii  F lo ria n    i  M i n t i a    ?  i  şi  G u r a b u r z a   120  d e   i n s t r u -  j
             tive le   C ongresului  al   X-lea   Boz.  tovarăşul  ’i’ovică  M anea   „V e n im   în  in im ă   cu  v iito ­  re  întrevedem   v iito rii  in g in e ri   alegorice,  p rin   sugestive  re ­  M oţ  şi  Ion  Carculca.  ca m p i­  i   —  A m   lu c r a t   Iu  I n d u s   —  j   1  m e n t i ş t i   să  s c   î n c a d r e z e   In  :
             vo r  p rind e  viaţă,  vor  da  ţâ rii   —  trebuie  sâ  ne  re fe rim   la   ru l/  Noi,  lum inoasa  ţâ rii  p ri­  ai  sid eru rg ie i,  in d u s trie i  e x­  prize  de  box.  volei,  handbal,   oni  re p u b lica n i  la  ju n io ri   şi   j  /enrur,  tot.  la  c a z a n e    D u p ă   |   ;  f a n f a r a   r e p r e z e n t a t i v ă   a  j u -   \
             noastre,  ta le n ta tu lu i  său  po­                      m ăvară,'  Acum .  cînd,   p rin    tra c tiv e   şi  ^ n e n ţe tic ii   rom â­  baschet,  p rin   etalarea  tro fe ­                              i  d a t u l u i    H u n e d o a r a ,    p e n t r u   j
                                           începutul  modest  de  unde  am   p a rtid.  întreg   po po rul/  V o r­                 e lor  o b ţinu te  în  între ce ri   şi   ocu pa nţii  unor  lo curi  fru n ta ­  j  c e   a m   t e r m i n a t .   1ofi  10.  c i l i  I   i  a  p a r t i c i p a   la  p a r a d a   m i l i -  !
             por.  dem nitatea  spre  care  au                                                        neşti,  în  această  generaţie  e-
                                           p o rn ii.  îm i  este  greu  sâ-1  re­  beşte  la  trib u n ă ,  despre  ţa­            expunerea  unor  m ateriale   şi   şe  la  seniori,  tin â ra   tenism a-   i  s î n t e m    in   f o r m a ţ i e .    a m   I   ;  ta r ă   şi  dem onstraţia  o n m e -   i
             aspirat  cele  m ai  cutezătoare   dau.  In  anu  de  cind  ne-am                        xuberantâ.  ne  punem    toate                              nâ  Itd ico  Gyongyosi  —  o  au ­
             vo in ti.  Aceasta  ne-o  dorim ,  a   u n it  munca,  fiin ţa   şi  averea   ră./  Sînt  şi  p ă rin ţii  no şlri-a ici   nă de jdile  câ  ea  va  da  m un ci­  m ijloace  fie  practica  s p o rti­  tentică  speranţă,  sau  vicecam -   |  v e n i t   a ici  su  m ontura  c a z a -  j   !  n i l o r   m u n c i i   d i n   o r a ş u l   D e -  |
                                                                                                                                                                                                i  ne...
             ceasta  sîntem   sig u ri  că  o  vom    îm preună,  am   sp o rit  zestrea   in  sală./  Ş i-n vâ ţă to rii   noştri,   to rii,  ţă ra n ii  şi  in te le ctu a lii,  a-   vă.  coloanele  au  rap o rta t   un   pioana  Ia  tenis  de  masă  (co­  ;  r a    S - a u    p r e g ă t i t    i n t e n s   \
             avea.  p e niru  că  Congresul  a   com ună  de  la  patruzeci   de   sînt  a ic i/  T ovarăşii  care  m u n ­  dieâ  oam enii  care  vor   fă u ri   drum    glorios  al  de zvo ltă rii   p ii)  —  eehipa  A S   C onstruc­  |   —  D u p ă   c e   t e r m i n a l i ,   u n -  j  şi  nu   r e u ş i t   c a - n   d i m i n e a ţ a   ;
             ales  în  frunte a  p a rtid u lu i   pe   m ii  la  peste  2.5  m ilioa ne  lei   cesc  cu  fală/  Să  creştem   l i ­  com unism ul  impetuoase  a  sp o rtu lu i  de  m a­  to ru l  Hunedoara,  la  fel  ca  şi   j  d e   v e ţ i   i n e r t e   ?   j  a c e a s t a   r i , a c r e l e   lo r   să  f a -   \
             conducătorul  pe  care  l-a  vrut                           beri.  lu m in a ţi,  voinici.  / Isto ria   A u  dem onstrat  p rin   faţa  t r i ­  să  si  de  perform anţă         j   —  S ă  v e d e m . .    j  că  i n i m i l e   să   v i b r e z e    d c  j
                                           Congresul  al  X -lea  pe   care   p rin   vîrsta   noastră  trece./  .'Is­                Am   recunoscut,  din   cele   ju n io ru l   D u m itru   H ârâdău.
             poporul,  pe  tovarăşul  Nicolae                                                         bunelor  co p iii  care  în   mod                                                                                      j   î n a l t e l e   s e n t i m e n t e   a l e   pn   \
                                           l-am   aşteptat,  l-am   tră it,  pu ­  to rici.  a n ii   no ştri  se  călesc./                                       ra re   bate  cu  succes  la  p o rţile    j   „ S ă   v e d e m    u n d e   r o m    fi
             C eauşcscu".                  ne  noi  sarcini  in   faţa  noastră                       g ra tu it  şi  o b lig a to riu   au  dre p­  prezentate,  pe  cci  m ai  de  fru n ­    j  c h e m a ţ i 11  —  p ă r e a   că  s p u -  !   )   I d i o ti s m u l u i .  C i n d ,  în   fi n a l .  \
               Din  m ilio a n e   de  in im i,   clin   In  c o n d iţiile    cooperativei  a ­  De-accea  astăzi,  spre  C ongre­  tu l  de  a  învăţa.  I-am   văzut   te  s p o rtiv i  ni  ju d e ţu lu i.   ce   a firm ă rii,  an un ţind u-sc  de  pe   n e   ş e f u l   c e l o r   40  d c   m o n t a -   j   c i n e v a   a  s t r i n s   cu  c ă l d u r ă   j
                                                                                                                                                                  acum  demn  urm aş  al  lu i  Ion
             m ilioa ne  de  cugete,  din   tot   gricole  de  producţie  Boz  am   sul  zece,/  Aducem   cald  salul               s ă u   im pus  pe  plan  naţional                            la ri.  r in ii  p ‘ i o t e   v o r   r ă m i n e    ;  m i n a    d i r i j o r u l u i ,    c ă p ita n ii:.  \
             ceea  ce  sim te  poporul  nostru   pus  şi  vom   pune  accentul  pe   pionieresc.'  Rom âni,  m aghiari,   pe  cei  m ai  tin e ri  cetăţeni  la   in  d ife rite   d iscip lin e   —  lupte,   T iria c   sau  Ilie   Năstase   p rin    să  »  c q h ? .z z    m e r s u l   c a z a n e -   \   \   N i c o l a e   A n d r e i ,   f e l i e i t i n d u - l   \
             mai  în ă lţă to r,  din  căldu ra  cu   dezvoltarea  zootehniei.  Sîntem    germ ani,  ca  în fră ţite   ra m u ri./   dem onstraţia  augustului  ju b i­  alpinism ,  atletism ,  navo.  aern   rezultatele  înreg istrate  în  lo ­  lo r   r c   v o r   de.   i>iată   t u r h t   j   v e n i r i i   o r e l e   p l i n e   ;»,»   r a r e   j
             cate  oam enii  din  Zărand.  Po­                           C o piii  de  pe-al   pa triei   m e­  lia r.  care  au  adus  o  notă  ine­  şi  raehctom odelism    ea iîir:-ca­  tu l  naţional  de  ju n io ri,  caia-   j  l e - a   o f e r i t   f a n f a r a ,  a c e s t a   a  |
                                           sig uri  câ  succesele  noastre  v ii­  leag'  C intâm   frăţeşte  sub  ace­                                           eislul  loan  B ivo l,  care  a  p o r­  n c t o r ,   al>ii  «-e  i or  d u c e   u n
             iana  Ruscâi.  Valea  J iu lu i,  din                                                                                  noe.  schi,  tenis  de  rîm p .  tenis                                                   i   r ă s p u n s :   „ M e r i t u l   e s t e    a !  1
                                           toare  se  vo r  înscrie  la   loc   leaşi  fla m u ri/  $i-acelaşi  com u­  dită  şi.  sincer  declarăm ,  ne-au      n it  de  pe  apele  la cu lu i  Cinciş   j   »or  fi   c ă ,  m o f i   p e   m a ^ d e
             T ara  H aţegului,  d in  ţin u tu l O-   demn  in  m ersul  în a in te   al  oa­                                      de  masă,  jo c u ri  sportive  cir.                        |   ş a n t i e r   a l   R o m â n i e i    s o c i a    j  lor.  S in t   b u c u r o s   eu  n e - a m  \
             răştiei.  din  lo c a lită ţile   de  pe   m e n ilo r  m un cii   hune do re ni".  nist  p a rtid   ni-e  rlrng".  plăcut.  R eprezentanţi  ai  celor  4 505   si  a  ajuns  sâ  cucerească  ate n­  \  li s te ,  să  î m p l i n e a s c ă   a l t e   c i ­  i  f ă c u t   d a t o r i a .  N e - a m   p r e g ă -  i
             Strei  şi  M ureş.  în  anul  ju b i­                                                                                  s p o rtiv i  le g itim a ţi,  d in tre   caic   ţia  şi  a d m ira ţia   la  recentele   i  f r p   p r e v ă z u t e   in   D i r e c t i v e l e    j   til  n e u t r u   a c e a s t ă   zi,  a m   a -  I
             lia r,  răzbate  încrederea  oam e­  ..M u n c ito ri,  ţă ra n i,  in te le c ­                                       3 001  cla s ific a ţi,  cu p rin şi   in   cam pionate  republicane,  fiin d            :  t'u t  e m o ţ i i ,   d a r   a m   f o s t   r ă i -   \
             n ilo r  —  m u n cito ri,  ţăran i,  in ­  tu a li.  oameni  crescuţi  de  p a r­                                     53  asociaţii  sportive,  un  club   înco rp ora t  în  lo tu l  speranţelor   I  p a r t i d u l u i .  P e s t e   tot.  c i   v o r    ;  p lă ti ţi .  S u c c e s u l   n e   e   s u m e -   :
                                                                                                                                                                                                ;
             telectuali.  rom âni.   m aghiari,   tid.  sub  steagul  său  de  luptă                                                şi  a c iiv in d   in  37  de  echipe  d i­  olim pice.  P elru  Helczâu.  com ­  Tur'a.  ‘. i r ă l u c - . u ’c  p e   c a r e   :m    \  ma  s a t i s f a c ţ i e .  A   f o s t   o   zi  |
             germ ani  şi  de  alte  n a ţio n a li­  la rg  desfăşurat,  oam eni   care                                            vizionare.  au  dem onstrat  asis­  ponent  al  lo tu lu i   de  tin e re t   |  c i ş t i g a l - n   la  L u d u ş ,  a p o i   la   i  m a r c   şi  a m   î n c e r c a t   s ă - i   i m -   \
             tă ţi  — .  încrederea  nestrăm u­  vo r  da  via ţă   h o tă rin lo r  isto­                                          tenţei  în a lte le   v irtu ţi  ale  în-   U  atletism ,  figurează  în  p re ­  i  M i n t i a ,  a p o i...  |   p l i n i m   f r u  m  u  s e ţ e a i
                                           rice  ale  C ongresului  al  X-lea
             tată  că  h o lă rîriie   Congresului                                                                                  irc c e rii  sportive,  cta lin ri  ho-   zent  p rin tre   cei  ce  vo r  înscrie
             a l  X-lea.  în fă p tu ile .  vo r  r id i­  al  P a rtid u lu i   C om unist  Ro­                                    târîrcn  de  a  continuu  pe  diţu-   noi  succese   în   palm aresul   |       S.  POP  !             LUCIA  UCIU   j
             ca  R om ânia  în  rîn d u l  statelor  mân.                                                                           m ul  p e rfe cţio n ă rii, im b u n ă lă ţi-  sp o rtiv  naţional   R eţinem    şi
                                                                           S fe rtu l  de  veac  de  im p e tu ­  pentru   dem ocraţie,  pace  şi
                                                                         oasă  în ă lţa re   a  e d ific iu lu i  so­  progres   social"   s in t   lozinci
               T ră im   şi  acum   clipele  em o­  ţoale  m in ţile   în   conducerea   cia lism u lu i  a  însem nat  pentru   frecvent  în tîln ite   in  coloane.
             tive.  de  cea  mai  îna ltă  fa c tu ­  .statului".        poporul  rom ân  o  etapă  is to ri­  La  Petroşani,   în lîln u n   la
             ră  um ană,  cînd  cea  m ai  tinârn   „N e  e xp rim ă m   sentim en tu l   că  de  a firm a re   plenară,  in   fa ­  trib u n ă   pe   m a istru l   m iner
             generaţie  scanda  la   parada   de  respect  şi  adîncă  p re ţu ire   ţa  în tre g ii  lu m i.  a   n o b ile lo r   loan  Bodenloz.  deputat  in  Ma
             m ilita ră   şi  dem onstraţia   oa­  pe  care  îl  pu rtă m    tovarăşu­  tra d iţii   in te rn a ţio n a liste   ale   rea  A dunare  N aţională.  El  ne
             m e n ilo r   m un cii   din   oraşul   lu i  N icolae  Ceauşescu,  fiu   cre­  clasei  m uncitoare  şi  p a rtid u ­  declară  :  „T răie sc  încă  em oţia
             de   reşedinţă   al   ju d e ţu lu i  :   dincios  al  p o po rulu i   rom ân,   lu i  său,  a  c im e n tă rii  şi  con­  puternică  pe  c a re 'a n i  incerca-
             „Ceauşescu  şi  p o p o ru l".  Şi.  o   lu p tă to r  d irz   p e n tru   cauza  c la ­  so lid ă rii  p rieten iei  şi  colaboră­  t-o  ieri,  în  Sala  h a la tu lu i  Re
             dată  cu  ei,  dădeau  glas  gene­  sei   m uncitoare,  a  în tre g u lu i   rii  fră ţe şti  cu  ţă rile   şi  p a rti­  p u b lic ii,  la  Sesiunea  ju b ilia ră
             ros  sen tim en te lor  calde,  in fi­  popor  —  ne  spunea  construc­  dele  din  m area  fa m ilie   a  po   a  M a rii   A d u n ă ri  N aţionale,
             me,  cu  care  poporul   nostru   to ru l  hunedorean  NAstase  N i­  poarelor  care   făuresc  socia­  consacrată  celei  de-a  25-a  a*
             înconjoară  pe  c o n d u c ă to rii-s ă i:   colae  C larviziunea,  înalta  res­  lism ul.  cu  toate  p a rtide le  şi   n ive rsâ ri  a  e lib e ră rii  R o m ân i­
             sid e ru rg iş tii  din  Câlan  şi  H u ­  ponsabilitate.  dă ruire a  cu  care   popoarele  în  lu pta  lo r  re vo ­  ei   M-a  im presionat  evocarea
             nedoara.  m in e rii  d in    Valea   conduce  destinele  tă rii  în  ca­  lu ţio n a ră   pentru   înfă p tu ire a    a ctu lu i  isto ric  de  Ia  23  August
             J iu lu i  şi  de  la  Deva.  construc­  lita te   de  secretai   general  al   id e a lu rilo r  celor  ce  muncesc,   1044.  m-a  im presionat  tab lou l
             to rii  de  la  M in tia ,  m u n c ito rii   p a rtid u lu i  co n stitu ie   garanţia   pentru  triu m fu l  cauzei  socia­  uriaş  al  m a rilo r  în fă p tu iri  pe
             de  pe  ogoare  şi  din  in s titu ţii.  că  în s u fle ţito ru l  program   de   lis m u lu i  şî  păcii  in  lum e   care  poporul  nostru  le-a  în ­
               „A ta şa m e n tu l  profund,   din   e d ifica re  a   socialism ului,  a-   Coloanele  de   dem onstranţi   scris  în  cei  25  de  ani  dc  v ia ­
             cele  mai  in tim e   reso rtu ri  ale   tlo p la t  dc  Congresul  al  X-len   flin   Valea  J iu lu i.  Deva.  H u ne­  ţă  nouă.  condus  fie   p a rtid u l
             fiin ţe i,  a l  com u niştilor,  al  în ­  al  P C P.  .  va  deveni  re a lita te    doara  şi-au  e xp n m a t  întreaga   nostru  m a rxist-le n in ist,   m-au
             tre g u lu i  popor  faţă  dc  secre­  Vom   depune  întreaga  noastră   lo r  adeziune  la  p o lilic a   e x te r­  im presionat  perspectivele  largi
             ta ru l  general  al  p a rtid u lu i  —   pricepere   spre  a  răspunde   nă  a  p a rtid u lu i  com unist  şi   pe  caro  le  deschid  h o lă rîriie
             declara   m a istru l   G hcorghe   p rin   lapte  în d e m n u rilo r  con­  g u ve rn u lu i  R e publicii   Socia   ciifezătoai o  şi  realiste  ale  ce­
             C h c la ru   de  la  G rupu l  de  şan-   ducerii  p a rtid u lu i,  ale  to va ră ­  liste  Rom ânia,  au   transm is   lu i  fle.; nl  X  lea  Congres   Am
             1 iere   „V alea   J iu lu i"   al   şului  Nicolae  Cenu.şescu.  de  a   mesajele  lo r  de  fră ţie   şi  so­  trăit.  \Mipc  de   m are  înă lţare
             T .C .M .M .  —  îşi  are  originea  in   m anifesta   re ce ptivita te   faţă   lid a rita te   cu  com uniştii,  clasa   sufletească,  tot  tim p u l  cit  se-
             o la rv i/'u o e n   cu  care  orien te a­  de  lor  ceea  ce  este  nou  în  o r­  m uncitoare,  cu  popoarele  dc   cre b iru l  general  al  p a rtid u lu i
             ză  activita tea  p a rtid u lu i.   in   ganizarea  m uncii   asienrînd   p re tu tin d e n i.  ..Trăiască  cunui-   şi  şeful  sta tu lu i  nostru,  tova­
             m odul  rlpsehis.  realist.  în  care   astfel  co n d iţii'  pentru  în fă p tu ­  nism ul.  v iito ru l   lum inos  al   răşul   Nicolae  Ceauşescu.  n
             inform ează  pe  com unişti   în-   irea   neabătută  a  sa rcin ilo r   întreg'-   o m e n iri*.   ..Trăiască   v o rb it  in  fala  d e p u ta ţilo r  si  in ­
             frecul  ponor  desnre  nroblem e-   trasate  flc  cel  de-nl  X-lea  C on­  pacea  şi  p rieten ia  in tre    po­  v ita ţilo r.  a  n a ţiu n ii  Am   în ţe ­  Cu  pasul  virslei  demne,  în  sunetul  solemn  af  marşului,  fanfara  încheie  impresionanta  demonstraţie.
             )e  rare  îi  interesează  în  mori   gres  al  p a rtid u lu i".  poare",  ..Salut   fie rb in te   cla ­  les  acolo  în  Sala  P a la tu lu i,  şi                                                                   Foto  :  V.  ONOIU
             v ita l  u>  fo p u il  ru  reuşeşte,  ca   „Eu  cred  —  arăta   m in erul   sei  m uncitoare,  popoarelor  din
             nim eni  a ltu l,  să   m obilizeze  Nicolae  Feier  de  la  E.M.  A ni-  ţă rile   ca p ita liste    care  lu ptă  înţeleg  şi  a ici  vâzlnd  fie  la
   90   91   92   93   94   95   96   97   98   99   100