Page 95 - Drumul_socialismului_1969_08
P. 95
DRUMUL SOCIALISMULUI - MARTI 26 AUGUST 1S69 s^r~ . ---- —* PAG. 3
pe cci mai proaspeţi cam pioni ne aceste e fo rtu ri, g rija n e ţă r
Aureola anilor do m odelism : Elena Halo la monioasă. im petuoasă a tu tu
m u rită pentru dezvoltarea a r
seniori. V la d im ir Kukus.v. j u
ro r d o m e n iilo r dc a ctivita te.
n io ri, Porodics l'a hi an şi A
d ria n Ţăruş, la copii. Recunoştinţa s p o rtiv ilo r se
S int num e ou caro ne m in traduce in perform anţe. in
d rim . care se insei iu in evan huna pregătire eu care se n-
taiu l m u llicvilu r şi p o liva le n t vin lâ pe te re n u rile sportive, in
al re a liz ă rilo r noastre in toate disputarea eu ardoare a snn-
do m eniile in tr-u n sfori drt -olor. a în liie tă ţii. Sim bolic,
vrac glorios. Nu pulcm inso jrt-ste aspecte au fost redate
funcţiune, aşa cum este slaba om ite câ pentru toate accsm m m arşul viguros al coloane
de 110 UV, s e rv ic iile in iern e rem arcahile succese au m u n cit lor. în o v n i ţ i i l c dem onstra
de 0 şi 0.4 kV şi gospodăria num eroşi an tre n o ri, instrui- tive si rin m ăiestrii' prin oare
de cărbune care a in tra t zilele lo ri. profesori care au folosit s p o rtiv ii au înscris, după scurte
trecute în fu n cţiu n e în tr-o ou ch ibzu inţă fo n d u rile mo
n c rg c tic ic m i term ocentralei schemă m inim ă, p rim in d p r i terialo alocate de către n;.u- comenzi, cu tru p u rile lor
'M intia, stea de prim ă mâi inie m ele ca n tită ti de cărbune din tirt şi stat in scopul d e zvoltă tinere, in iţia le le dragi nouă,
în constelat ia energetică a pa Valea J iu lu i rii sp o rtu lu i Sume im p re sio tu tu ro r: „ l'C R ," , „R.S.R.",
trie i. Discutam cu in g in e ru l C hiar acum. cînd ne găsim nante au fost ch e ltu ite pentru snu sugestivul „ X X V “ .
îe ro n im Rusnn. d ire cto ru l ge la dem onstraţie, au început Din întreaga paradă s p o rti
am enajarea de baze m ateria
neral al I E Deva. lu c ră rile fie in u n d a re a bara Io şi dotarea lo r cu m ijloacele vă au resp irat pu ternic hotâ-
„Congresul al X-îea al ju lu i. care vo r continua în u r necesare G răitoare. în acest ii'rea. abnegaţia, încrederea în
P C n a pus un accent deose m ătoarele zile, astfel ca cel sens este cifra ric 3 3 1fl HOR lei. obţinerea unor noi şi noi suc
b it pe d e /vn lta rca in c o n ti tîrziu la 10 septem brie sâ pu alocaţi în perioada 1007— ]%'.) cese eo n ip o iilio n n le ra re «ă
nuare a producţiei rle energic tem p rim i apă in centrală din pentru re p a ra ţii şi întreţinerea intâroasrâ si m ai m u lt presii
electrică $i term ică In acest M ureş Nu este o sim p la co bazelor sportive. giul sp o rtiv al ţâ rii, d o rin *a
sens. in c in c in a lu l u rm ă to r voi in cide ntă : co n stru cto rii în c h i ile a atinge o rie mai înalte
ţi construite noi obiective e nă acest succes să rb ă to rii de P rofesori şi a ctivişti com pe cu lm i ale m ăiestriei sportive
nergetice. term ocentrale şi hi- 23 August**, ten ţi au acţionat pentru a răs N. STANCIU
dro ccn ti ale. Ţ ărănim ea cooperatistă din p lă ti cu rezultate cit m ai bu
ju d e ţu l nostru şi-a trim is re
P rin tre obiectivele energeti
pre zen ta nţii la marea dem on
ce care vor m ira p a rţia l în s tra ţie anim ată de d o rin ţa de
fu n cţiu n e încă In actu alu l c in a spori şi mai m u lt rodnicia
c in a l se num ără $i Term ocen holdelor. Este o do rin ţă ex
tra la de la M in tia , cu o pu
tere totală în fin a l de 040 p rim a tă p n n tr-o m arc pan Pe umeri de muncitori, ţărani şi intelectuali, 23 August a căpătat dimensiuni şi semnificaţi» noi în anii conslrucţîei so-
M W . din cere iu a ctu a lu l cin cartă pe care stă scris : ..Oa clăii ste.
cin a i vom pune în fun cţiune m eni ai m uncii de pe ogoare 1
L u p ta ţi pentru sporirea p ro
G30 de MW . ia r în anul 1071. ducţiei ag rico le", şi p rin tr-u n N u s i n t n i c i m i n e r i , n i c i m a r e , r u m e n ă .
cin d va in tra în fun cţiune u l im presionant car alegoric* D is o t e l a r i , nici. constructori. — D e c e - a ţ î a d u s p i i n e a
tim u l grup de 210 M W . cen nonsa — că întreaga ţară îşi G heorghe Rădulescu. V irg il trib u n ă dem onstraţia, că p o li Un m om ent sim bolic, o vie S in t f ă u r a r i i a l t o r b u n u r i la d e m o n s t r a ţ i e ? l - a m î n
tra la va atinge întreaga capa tingem în coloane colective îndreaptă, In aceste momente, T ro fin , Ilie V erdet. C om itetul tica in te rnă şi exte rn ă a ilu s tra re a sen tim en te lor de m a t e r i a l e , a i p itu ri, a i b e l ş u t r e b a t .
citate. producînd anual peste de ţă ra n i cooperatori de la Si- g in d u rile spre tovarăşul C entral al p a rtid u lu i, P rezi p a rtid u lu i nostru e una singu- so lid a rita te in te rn a ţio n a listâ ce g u l u i c e ş i - a f ă c u t in a n i i so- — li m u n c a n o a s t r ă . li
5 m ilia rd e k llo w a ţi-o re ener m eria. A u re l V la icu . Boz. ne unesc cu toate popoarele în c i a l i s v i u l u i i n t r a r e a t r i u m f a pîine din g r i u d c a n u l ă s ta .
Geoagiu şi T otcşti S înt p re N icolae Ceauşescu. spre (iu l d iu l său Perm anent, în tru c h i lâ, întem eiată pe cre d in ţa că
gie electrică lupta p e n tru cauza com ună a lă şi în c a s e l e o a m e n i l o r d e la $ i - a f o s t m u l t , c u s p i c u l
zenţi un num ăr mare de lu cel mai bun şi d re p t al po pează tot ceea ce are m ai libertatea unei n a ţiu n i constă
In cinstea m a rii sărbători, cră to ri fie la 1 A S. Bîrcea şi p o ru lu i nostru, care veghează scum p p a rtid u l de aproape în exercitarea d re p tu lu i de socialism ului şi păcii în lum e. s a l e . Ei a u a d u s la d e m o n m a r c , b o g a t , c a p i i n e a a s t a
colectivu l nostru a o b ţin u t „A v ic o la " M in tia . specialişti n e m ijlo c it la elaborarea celei două m ilioa ne de com unişti şi a-şi ho tărî singură dezvolta îl consem năm în coloane. Doi s t r a ţ i e n u n u m a i f r u m u s e c o a p t ă .
rea liză ri deosebite in în fă p tlin cadrul u n ită ţilo r p ro d u c ti mai înţelepte şi consecvente poporul de peste 20 m ilioa ne rea în tre g u l nostru p a rtid co m in eri poartă pe um e ri lo z in ţ e a c o s t u m u l u i s t r ă b u n , r i C u v i n t e l e b ă l r i n u l u i l o j a
tuire a p la n u lu i de in v e s tiţii ve. oameni chem aţi ca p rin p o litic i din cîte am cunoscut de cetăţeni L o zin cile pe care m unist, in fru n te cu tovarăşul ca „S a lu t fie rb in te e ro icu lu i şt v i i r e a s m a l a n u r i l o r b o s c r e c o m a n d ă s i n g u r e c a
Pe cele 7 lu n i îm p lin ite am munca lo r să asigure prom o vreodată. C ind strigă m sâ tră le scandau sau le pu rta u co Ceauşescu. acţionează pentru popor vietnam ez, care luptă g a t e . P ă t r i m i i c o o p e r a t o r p i i n e a r u m e n ă c c - o p o a r t ă
depăşit p la n u l la in v e s tiţii cu varea m etodelor agrotehnice iască t o v a r ă ş u l N icolae loanele de dem onstranţi au deplina în d re p tă ţire a nădejdi cu arm a în m înâ îm p o triva l o j a M a c r a d i n S i l v a ş u d e p e b r a ţ e , s e m n a l b e l ş u g u
peste 25 m ilioa ne de lei De avansate, organizarea su p e ri Ceauşescu putem declara, cu dat glas s im ţâ m in le lo r m in e lor pe care ni le punem , pen im p e ria lism u lu i am erican, pen S u s p o a r t ă p e b r a ţ e o p i i n e lu i şi b u n ă s t ă r i i .
asemenea, o seric de o b ie c ti oară a în lre g ii a c tiv ită ţi din m ina pe in im ă, câ spunem sâ rilo r. s id e ru rg iş lilo r, energeli- tru fră ţie cu toate ţă rile so tru apărarea şi u n ifica re a pa C. DRAGOŞ
ve au început sâ in tre în a g ric u ltu ra ju d e ţu lu i nostru. trăiască P a rtid u l C om unist cie nilor, co n stru cto rilo r, m un cialiste. pentru colaborare şi trie i, pentru socialism ". A lă
Român, pe ntru câ secretarul c ito rilo r, ţă ra n ilo r şi inte le c cooperare cu toate popoarele tu ri de ei, doi stud enţi v ie t
său general a c o n firm a t în to t tu a lilo r de pe m eleagurile de pe baza p rin c ip iilo r respectă nam ezi care înva ţă în In s titu
deauna. cu toată prisosinţa, istorie hunedorene, pentru ca r ii independenţei şi suve ran i tu l de m ine Petroşani îşi e x
p rin întreaga sa a ctivita te , că re alegerea tova ră şului Nicolae tă ţii naţionale, a neam estecu prim ă recunoştinţa faţă de
s-a d ă ru it ţe lu lu i suprem al Ceauşescu in fruntea condu lu i în tre b u rile interne, a res p a rtid u l şi poporul fra te ro
p a rtid u lu i — o Rom ânie so cerii p a rtid u lu i înseamnă su pectului şi a v a n ta ju lu i re ci mân. „Trăiască P a rtid u l C o
cia listă. prosperă, independen-^ prem a raţiu ne , to t ceea ce proc, p rin c ip ii care au călău zit m u n ist Român şi conducăto
tă şi suverană. în care cei ce* şi-au d o rit m ai arzător. mereu p o litica in te rn a ţio n a lis- ru l său încercat'*, scrie pe
făuresc b u n u rile m ateriale şi „Cu p a rtid u l nostru în fru n tă a p a rtid u lu i nostru, a c tiv i pancarta pu rta tă de cei doi
s p iritu a le sâ se bucure din te. vom obţine v ic to rii m ulte " tatea pe plan extern a sta tu studenţi v e n iţi din V ie tn a m u l
p lin de ele". este nu num ai o lozincă ce lu i rom ân". eroic.
Fiecare coloană a dem on merge la in im a com u niştilor,
. 23 A ugust 1060 1 T otul se cu cel m ai în a lt n iv e l de c iv i s tra n ţilo r poartă în frunte , cu a în tre g u lu i popor, ci şi ga
desfăşoară sub im presia de lizaţie m aterială şi sp iritu a lă . m îndrie. ta b lo u rile m e m b rilo r ra n ţia sigură, înţeleasă a con e © •
neuita t, pregnantă a zile lo r „Cunosc p a rtid u l de 40 de
P re z id iu lu i Perm anent al Co tin u ită ţii ferm e, neabătute a Roportaj realizat de I. MfRZA şi L. VISKI
m arele, istorice cînd în C a pi ani, din an ul încrusta t în is m ite tu lu i C entral al P a rtid u p o litic ii m a rxist-le n in iste cre
ta lii patrie: noastre se desfă to ria m işcă rii m uncitoreşti cu lu i C om unist Român : Nicolae atoare. novatoare a P a rtid u lu i Au colaborat S. POP, A. NAGY, C. ARMEANU, L. LICIU, N.
şura fo ru m u l suprem al co roşul singe al m in e rilo r din Ceauşescu. Ion Gheorghe C om unist Român, a rid ic ă rii TIRCOB, I. CIOCLEI, GH. I. NEGREA, N. PANAITESCU, N. MOL- i M u r e ş u l j j Ei t r e c u l ti m i i . C u p a s u l j
L a
c a r e
o r a la
m u n iş tilo r Fiecare coloană a Lupeni — spunea m in e ru l co M aurer, E m il Bodnaraş. Paul p a trie i pe un loc tot mai DOVAN, M. BODEA. | se supunea d o c i l v o i n ţ e i oa- j v l r s i e i d e m n e in c a r e a z i \
d e m o n stra n ţilo r din judeţ, din m unist. pensionar acum , A ron i p o r n i n d pe a l b i e j t r ă i e s c . D i n a l ă m u r i l e c u ■
Deva. din cetatea fie m etal, a Cristea De atunci, de cînd N iculcscu - M izi), Gheorghe demn în rîn d u rile n a ţiu n ilo r | m e m l o r , s c l i p i r i s o l a r e , c i n t e c s o l e m n \
n o u ă p e n t r u a p o p o s i a p o i i
H unedoarei şi din Valea J iu m-am în ro la t în rin d u rile Pană. D u m itru Petrescu, lu m ii d e f.r fm b i fi u m p l e z a r e a . ■
lu i. care dă p a trie i la cel mai luptei m u n c ito rilo r, m i-am dat j in p i e p t u l b a r a j u l u i d e la j M u l ţ i m e a c c - i p r i v e ş t e .
îna lt nivel de generozitate, lu scama că p a rtid u l este al ce ■ M i c i a , a m d e s p r i n s d i n c o - i j i z b u c n e ş t e in a p l a u z e . F l o r i j
m ină. căldură, putere, fie pre lo r m u lţi, pe acea vrem e u m i î Ioana c o n s t r u c t o r i l o r T c r - [ î a l b e . c a zitta a c e a s t a i n c u r i
tu tin d e n i. loţ i . la unison a liţi. o p rim a ţi, p a rtid u l care pe ; m o c e n l r a l c i d e la M i n t i a p e [ ! c a t ă d c l u m i n ă , z b o a r ă s p r e ]
veau pe buze. in in im i, o sin steagul său a înscris cu lite j u n u l d i n t r e a c e i a c a r e . prin j I o a m e n i i f a n f a r e i . Afu l e - a \
gură lozincă o singură dorm re de foc : lib e rta te , d e m nita j m u n c a lor. i n o c u l e a z ă v i a - j j prins n i m e n i d i n z b o r . M u - i
tă. de a în fă p tu i neabătut ho- te pe ntru tru d ito ri ! \ ţa t u r b i n e l o r . pe l o a n l a n c . \ ! m i e n u p o t p ă r ă s i c l a v i a t u r a j
lâ rîrite istorice ale Congresu Că este aşa o ştim cu to lii, ] — C e v t e s e r i p o v e t i ? \ I i n s t r u m e n t e l o r . D a r g e s t u l :
lu i al X -lce al P a rtid u lu i Co o s im ţim cu to ţii şi cci vârst | — M o n t a to r d e c a z a n e . \ j a f o s t î n ţ e l e s . P r i m i t c u b u - \
m unist Român nici şi cei tin e ri \ — C e - a t i a d u s la d e m o n - \ : c u r i a î n c ă r c a t ă d e r e c u n o ş - \
„C ongresul al X -lea al p a rti Ce înseamnă p a rtid u l pen l s t r a ţ i e ? ; i tin ţn . S - a r fi c u v e n i t , p o a t e , j
dului — declara profesorul tru noi. ce înseamnă cel de-al j — R e z u l t a t e f o a r t e b u n e ] i '•a o a m e n i i a c e ş t i a su se re- i
D u m d ru Susan. — se înscrie zecelea Congres al său, o spu Un sentim ent com plex ne rii p e rfo rm a n ţe lo r D in tre a j E r a e x p r i m a t ă in a c e l \ i î n t o a r c ă d c la d e m o n s t r a - I
in viaţa p a rtid u lu i, a în tre g u ne prezentul pe c ă re i con cup rin de la a p a riţia semeţe ceste coloane nesfirşite s-au i f o a r t e b u n e " m i n d r i a d a ; : (>> c u b r a ţ e l e î n c ă r c a t e d e j
lu i nostru popor ca un eveni stru im de un pă tra r de veac lo r coloane ale s p o rtiv ilo r A- rid ica t fru n ta şi ai sp o rtu lu i | t ă r i e i î m p l i n i t e , s a t i s f a c ţ i a ] : f l o r i . ,Vu n u m o i p e n t r u a- i
m ent deosebit, m areînd e vo lu o spune v iito ru l pe care n i lin ic rc a perfectă, pasul ritm ic românesc ca A le xa n d ru A r- i c ă p r i n m u n c ă s-a î n s c r i s \ i e e n s l ă d i m i n e a ţ ă , c i n d d i n ]
ţia socială şi economică pe l-a ja lo n a t cu c la rv iz iu n e -ş tiin de marş. vigoarea, tinereţea a nâutu — vicccam pion re p u b li j in d e t a ş a m e n t u l d i n f l a n c u l ; : a l ă m u r i l e l o r i m n u r i l e şi i
cu lm i noi. c u lm ile societăţii ţific ă R a po rtu l am plu, com u cestor coloane dau senzaţia u can la m araton. A vei R iţişan. i d r e p t al. c o l o a n e i h ă r n i c i e i : ; m a r ş u r i l e lu i C i p r i a n P o j
socialiste Din punct de vede nist. prezentat de tovarăşul nei plăcute satisfa cţii, de stin com ponent al echipei de a lp i \ şi a b n e g a ţ i e i . ; j r u m b c s c t i . D u m i t r u E r e m i c , \
re c u ltu ra l — al cu m u lu lu i N icolae Cenuşeseu. A m venit d e rii, de lectării. S p o rtiv ii au nism M e ta lu l Hunedoara — i — A m t e r m i n a t t o a t e o- ! \ I. V l â d u ţ ă . S e r g i u P a i u a u j
de bogăţii s p iritu a le — pa tria de la Congres cu g in d u l şi cu adus cu ei, la m area sârbâtoa- cam pioană republicană, co n j p e r a t i i l e c e s - a u c e r u l p e n - i ; d a t ri/rn şi v i g o a r e d e m o n - i
noastră se însene la n iv e lu l in im a, cu to t ceea ce sim t eu. re. în trecerea viguroasă a dusă ia acest rem a rcab il suc j tr u p u n e r e a :n f u n c ţ i u n e a I j s t r a ţ i e i . n u n u m a i p e n t r u j
celor m ai îna intate ţâ ri. D ova fie a fi mereu. întotdeauna, coloanelor, buchete de re a li ces de către P icii iu Dan Vi* ■ <**!« p e s t e 50 d e p i e s e m u !
da : generalizarea in u rm ă to ostaş demn al p a rtid u lu i". zări. de însem nate succese, de for. an tre no r al lo tu lu i R S K . • g r u p u l u i nr. I C o z a n u l I s e 1 ; z i c a l e c a r e n u i n s o l i t , o r e in j
văzut
trecînd
Cînd i-am
r ii am a şcolii generale o b li T n n faţa trib u n e lo r trec mu p rin la ţa trib u n e lo r din Deva. M iile de m ici dem onstranţi pe rform anţe care oglindesc şi an im a to r al m işcă rii tu ris | p r e g ă t e ş t e p e n t r u s p ă l a r e a a- j • şir. d e m o n s t r a n ţ i i , e n t u z i a s - j
g a to rii do 10 ani. în c o n d iţiile şi nni de dem onstranţi In t r i Hunedoara sau Petroşani in din cei peste 90 de m ii de cum nu se poate m ai bine o tice în m u n ic ip iu l H unedoa : c i d â , ia r c a z a n u l 2 pentru i \ m i n d n - i . d i n d c t i l o r i noi j
cind nu mai departe de acum bune s in i rep reze ntan ţii lor. marea revărsare a crava te lo r copii şi tin e ri d in ju d e ţu l H u dezvoltare fără precedent a ra. Cu lite re pu ternic im p ri 1 p r o b a h i d r a u l i c ă . \ ; s ă r b ă t o r i i, c i şi p e n t r u că !
două decenii aveam un a n a l oam eni care în p ă tra ru l ele p u rp u rii sau în pasul gim nast nedoara care învaţă, se in sp o rtu lu i în cei 25 de ani de m ate figurează pe lista m a ri ! C u v i n t e l e m ă n ă t o r u l u i d e
fabetism fie mase Palm aresul veac au crescut, o dată cu so al tin e re ţii, gin d u l ne-a dus la struiesc şi se pregătesc pentru la eliberare. lo r pe rfo rm an ţe num ele maes j c a z a n e a r c a u r e z o n a n t a u | ; ci sin t a c e i a c a r e p ă s t r e a z ă \
viaţă sin t o părticica din v ii
| şt d u c m a i d e p a r t e m i n u n a - |
bogat in însuşirea c u ltu rii, al c ia lism u l. caic s-au a firm a t acea zi a C ongresului al X -lea to ru l p a triei, generaţia care In coloanele ce au dem on tru lu i sp o rtu lu i L c o n tin C io r 1 n ui r a p o r t : „N oi., f o r m a ţ i a s ; te t r a d i ţ i e a f a n f a r e l o r m im - !
în tre p ă tru n d e rii ei cu viata dc plenar în rîn flu n le în tîi ale tan. m u ltip lu cam pion n a ţio i d e l u c r u d e la m o n t a i ca- ■
fiecare zi a oa m en ilo r care. co n s tru c to rilo r v ie ţii noi. in care p io n ie rii şi şcolarii nu va beneficia de to t ceea ce stra t în Deva. Hunedoara şi nal dc navom odelism , com po ; z a n c . , n e - a m î n d e p l i n i t m i - j i c i t o - e ş t i . V e n i s e r ă d e la L u - \
prezentat în versu ri în ă lţă to a
tenace, dau via ţă p o litic ii p a r .Totdeauna, pentru a ne fia re lo t ceea c e sim te noua ge poate sâ ofere societatea so Petroşani au fost prezenţi nu nent. a lă tu ri dc colegii săi de i siun e.a î n c r e d i n ţ a t ă ! “ j i p e n i . V u l c a n , A n i n na sa. P e - j
tid u lu i. con stituie o garanţie seama de d ru m u l parcurs — neraţie. cia listă şi com unistă. meroşi s p o rtivi d e ^ fru n te ai la Jiu l Petroşani, al lo tu lu i ; — De u n d e n(i v e n i t la j i trila , l .n n c a , S i m c r i a , D e v a ;
că in v iito ru l cinciQnl D ire c spunea preşedintele C.A.P In această generaţie, in ca ju d e ţu lu i si ţâ rii. P rin care na ţional. L u p tă to rii F lo ria n i M i n t i a ? i şi G u r a b u r z a 120 d e i n s t r u - j
tive le C ongresului al X-lea Boz. tovarăşul ’i’ovică M anea „V e n im în in im ă cu v iito re întrevedem v iito rii in g in e ri alegorice, p rin sugestive re M oţ şi Ion Carculca. ca m p i i — A m lu c r a t Iu I n d u s — j 1 m e n t i ş t i să s c î n c a d r e z e In :
vo r p rind e viaţă, vor da ţâ rii — trebuie sâ ne re fe rim la ru l/ Noi, lum inoasa ţâ rii p ri ai sid eru rg ie i, in d u s trie i e x prize de box. volei, handbal, oni re p u b lica n i la ju n io ri şi j /enrur, tot. la c a z a n e D u p ă | ; f a n f a r a r e p r e z e n t a t i v ă a j u - \
noastre, ta le n ta tu lu i său po m ăvară,' Acum . cînd, p rin tra c tiv e şi ^ n e n ţe tic ii rom â baschet, p rin etalarea tro fe i d a t u l u i H u n e d o a r a , p e n t r u j
începutul modest de unde am p a rtid. întreg po po rul/ V o r e lor o b ţinu te în între ce ri şi ocu pa nţii unor lo curi fru n ta j c e a m t e r m i n a t . 1ofi 10. c i l i I i a p a r t i c i p a la p a r a d a m i l i - !
por. dem nitatea spre care au neşti, în această generaţie e-
p o rn ii. îm i este greu sâ-1 re beşte la trib u n ă , despre ţa expunerea unor m ateriale şi şe la seniori, tin â ra tenism a- i s î n t e m in f o r m a ţ i e . a m I ; ta r ă şi dem onstraţia o n m e - i
aspirat cele m ai cutezătoare dau. In anu de cind ne-am xuberantâ. ne punem toate nâ Itd ico Gyongyosi — o au
vo in ti. Aceasta ne-o dorim , a u n it munca, fiin ţa şi averea ră./ Sînt şi p ă rin ţii no şlri-a ici nă de jdile câ ea va da m un ci m ijloace fie practica s p o rti tentică speranţă, sau vicecam - | v e n i t a ici su m ontura c a z a - j ! n i l o r m u n c i i d i n o r a ş u l D e - |
i ne...
ceasta sîntem sig u ri că o vom îm preună, am sp o rit zestrea in sală./ Ş i-n vâ ţă to rii noştri, to rii, ţă ra n ii şi in te le ctu a lii, a- vă. coloanele au rap o rta t un pioana Ia tenis de masă (co ; r a S - a u p r e g ă t i t i n t e n s \
avea. p e niru că Congresul a com ună de la patruzeci de sînt a ic i/ T ovarăşii care m u n dieâ oam enii care vor fă u ri drum glorios al de zvo ltă rii p ii) — eehipa A S C onstruc | — D u p ă c e t e r m i n a l i , u n - j şi nu r e u ş i t c a - n d i m i n e a ţ a ;
ales în frunte a p a rtid u lu i pe m ii la peste 2.5 m ilioa ne lei cesc cu fală/ Să creştem l i com unism ul impetuoase a sp o rtu lu i de m a to ru l Hunedoara, la fel ca şi j d e v e ţ i i n e r t e ? j a c e a s t a r i , a c r e l e lo r să f a - \
conducătorul pe care l-a vrut beri. lu m in a ţi, voinici. / Isto ria A u dem onstrat p rin faţa t r i să si de perform anţă j — S ă v e d e m . . j că i n i m i l e să v i b r e z e d c j
Congresul al X -lea pe care p rin vîrsta noastră trece./ .'Is Am recunoscut, din cele ju n io ru l D u m itru H ârâdău.
poporul, pe tovarăşul Nicolae bunelor co p iii care în mod j î n a l t e l e s e n t i m e n t e a l e pn \
l-am aşteptat, l-am tră it, pu to rici. a n ii no ştri se călesc./ ra re bate cu succes la p o rţile j „ S ă v e d e m u n d e r o m fi
C eauşcscu". ne noi sarcini in faţa noastră g ra tu it şi o b lig a to riu au dre p prezentate, pe cci m ai de fru n j c h e m a ţ i 11 — p ă r e a că s p u - ! ) I d i o ti s m u l u i . C i n d , în fi n a l . \
Din m ilio a n e de in im i, clin In c o n d iţiile cooperativei a De-accea astăzi, spre C ongre tu l de a învăţa. I-am văzut te s p o rtiv i ni ju d e ţu lu i. ce a firm ă rii, an un ţind u-sc de pe n e ş e f u l c e l o r 40 d c m o n t a - j c i n e v a a s t r i n s cu c ă l d u r ă j
acum demn urm aş al lu i Ion
m ilioa ne de cugete, din tot gricole de producţie Boz am sul zece,/ Aducem cald salul s ă u im pus pe plan naţional la ri. r in ii p ‘ i o t e v o r r ă m i n e ; m i n a d i r i j o r u l u i , c ă p ita n ii:. \
ceea ce sim te poporul nostru pus şi vom pune accentul pe pionieresc.' Rom âni, m aghiari, pe cei m ai tin e ri cetăţeni la in d ife rite d iscip lin e — lupte, T iria c sau Ilie Năstase p rin să » c q h ? .z z m e r s u l c a z a n e - \ \ N i c o l a e A n d r e i , f e l i e i t i n d u - l \
mai în ă lţă to r, din căldu ra cu dezvoltarea zootehniei. Sîntem germ ani, ca în fră ţite ra m u ri./ dem onstraţia augustului ju b i alpinism , atletism , navo. aern rezultatele înreg istrate în lo lo r r c v o r de. i>iată t u r h t j v e n i r i i o r e l e p l i n e ;»,» r a r e j
cate oam enii din Zărand. Po C o piii de pe-al pa triei m e lia r. care au adus o notă ine şi raehctom odelism ea iîir:-ca tu l naţional de ju n io ri, caia- j l e - a o f e r i t f a n f a r a , a c e s t a a |
sig uri câ succesele noastre v ii leag' C intâm frăţeşte sub ace eislul loan B ivo l, care a p o r n c t o r , al>ii «-e i or d u c e u n
iana Ruscâi. Valea J iu lu i, din noe. schi, tenis de rîm p . tenis i r ă s p u n s : „ M e r i t u l e s t e a ! 1
toare se vo r înscrie la loc leaşi fla m u ri/ $i-acelaşi com u dită şi. sincer declarăm , ne-au n it de pe apele la cu lu i Cinciş j »or fi c ă , m o f i p e m a ^ d e
T ara H aţegului, d in ţin u tu l O- demn in m ersul în a in te al oa de masă, jo c u ri sportive cir. | ş a n t i e r a l R o m â n i e i s o c i a j lor. S in t b u c u r o s eu n e - a m \
răştiei. din lo c a lită ţile de pe m e n ilo r m un cii hune do re ni". nist p a rtid ni-e rlrng". plăcut. R eprezentanţi ai celor 4 505 si a ajuns sâ cucerească ate n \ li s te , să î m p l i n e a s c ă a l t e c i i f ă c u t d a t o r i a . N e - a m p r e g ă - i
Strei şi M ureş. în anul ju b i s p o rtiv i le g itim a ţi, d in tre caic ţia şi a d m ira ţia la recentele i f r p p r e v ă z u t e in D i r e c t i v e l e j til n e u t r u a c e a s t ă zi, a m a - I
lia r, răzbate încrederea oam e ..M u n c ito ri, ţă ra n i, in te le c 3 001 cla s ific a ţi, cu p rin şi in cam pionate republicane, fiin d : t'u t e m o ţ i i , d a r a m f o s t r ă i - \
n ilo r — m u n cito ri, ţăran i, in tu a li. oameni crescuţi de p a r 53 asociaţii sportive, un club înco rp ora t în lo tu l speranţelor I p a r t i d u l u i . P e s t e tot. c i v o r ; p lă ti ţi . S u c c e s u l n e e s u m e - :
;
telectuali. rom âni. m aghiari, tid. sub steagul său de luptă şi a c iiv in d in 37 de echipe d i olim pice. P elru Helczâu. com Tur'a. ‘. i r ă l u c - . u ’c p e c a r e :m \ ma s a t i s f a c ţ i e . A f o s t o zi |
germ ani şi de alte n a ţio n a li la rg desfăşurat, oam eni care vizionare. au dem onstrat asis ponent al lo tu lu i de tin e re t | c i ş t i g a l - n la L u d u ş , a p o i la i m a r c şi a m î n c e r c a t s ă - i i m - \
tă ţi — . încrederea nestrăm u vo r da via ţă h o tă rin lo r isto tenţei în a lte le v irtu ţi ale în- U atletism , figurează în p re i M i n t i a , a p o i... | p l i n i m f r u m u s e ţ e a i
rice ale C ongresului al X-lea
tată că h o lă rîriie Congresului irc c e rii sportive, cta lin ri ho- zent p rin tre cei ce vo r înscrie
a l X-lea. în fă p tu ile . vo r r id i al P a rtid u lu i C om unist Ro târîrcn de a continuu pe diţu- noi succese în palm aresul | S. POP ! LUCIA UCIU j
ca R om ânia în rîn d u l statelor mân. m ul p e rfe cţio n ă rii, im b u n ă lă ţi- sp o rtiv naţional R eţinem şi
S fe rtu l de veac de im p e tu pentru dem ocraţie, pace şi
oasă în ă lţa re a e d ific iu lu i so progres social" s in t lozinci
T ră im şi acum clipele em o ţoale m in ţile în conducerea cia lism u lu i a însem nat pentru frecvent în tîln ite in coloane.
tive. de cea mai îna ltă fa c tu .statului". poporul rom ân o etapă is to ri La Petroşani, în lîln u n la
ră um ană, cînd cea m ai tinârn „N e e xp rim ă m sentim en tu l că de a firm a re plenară, in fa trib u n ă pe m a istru l m iner
generaţie scanda la parada de respect şi adîncă p re ţu ire ţa în tre g ii lu m i. a n o b ile lo r loan Bodenloz. deputat in Ma
m ilita ră şi dem onstraţia oa pe care îl pu rtă m tovarăşu tra d iţii in te rn a ţio n a liste ale rea A dunare N aţională. El ne
m e n ilo r m un cii din oraşul lu i N icolae Ceauşescu, fiu cre clasei m uncitoare şi p a rtid u declară : „T răie sc încă em oţia
de reşedinţă al ju d e ţu lu i : dincios al p o po rulu i rom ân, lu i său, a c im e n tă rii şi con puternică pe c a re 'a n i incerca-
„Ceauşescu şi p o p o ru l". Şi. o lu p tă to r d irz p e n tru cauza c la so lid ă rii p rieten iei şi colaboră t-o ieri, în Sala h a la tu lu i Re
dată cu ei, dădeau glas gene sei m uncitoare, a în tre g u lu i rii fră ţe şti cu ţă rile şi p a rti p u b lic ii, la Sesiunea ju b ilia ră
ros sen tim en te lor calde, in fi popor — ne spunea construc dele din m area fa m ilie a po a M a rii A d u n ă ri N aţionale,
me, cu care poporul nostru to ru l hunedorean NAstase N i poarelor care făuresc socia consacrată celei de-a 25-a a*
înconjoară pe c o n d u c ă to rii-s ă i: colae C larviziunea, înalta res lism ul. cu toate p a rtide le şi n ive rsâ ri a e lib e ră rii R o m ân i
sid e ru rg iş tii din Câlan şi H u ponsabilitate. dă ruire a cu care popoarele în lu pta lo r re vo ei M-a im presionat evocarea
nedoara. m in e rii d in Valea conduce destinele tă rii în ca lu ţio n a ră pentru înfă p tu ire a a ctu lu i isto ric de Ia 23 August
J iu lu i şi de la Deva. construc lita te de secretai general al id e a lu rilo r celor ce muncesc, 1044. m-a im presionat tab lou l
to rii de la M in tia , m u n c ito rii p a rtid u lu i co n stitu ie garanţia pentru triu m fu l cauzei socia uriaş al m a rilo r în fă p tu iri pe
de pe ogoare şi din in s titu ţii. că în s u fle ţito ru l program de lis m u lu i şî păcii in lum e care poporul nostru le-a în
„A ta şa m e n tu l profund, din e d ifica re a socialism ului, a- Coloanele de dem onstranţi scris în cei 25 de ani dc v ia
cele mai in tim e reso rtu ri ale tlo p la t dc Congresul al X-len flin Valea J iu lu i. Deva. H u ne ţă nouă. condus fie p a rtid u l
fiin ţe i, a l com u niştilor, al în al P C P. . va deveni re a lita te doara şi-au e xp n m a t întreaga nostru m a rxist-le n in ist, m-au
tre g u lu i popor faţă dc secre Vom depune întreaga noastră lo r adeziune la p o lilic a e x te r im presionat perspectivele largi
ta ru l general al p a rtid u lu i — pricepere spre a răspunde nă a p a rtid u lu i com unist şi pe caro le deschid h o lă rîriie
declara m a istru l G hcorghe p rin lapte în d e m n u rilo r con g u ve rn u lu i R e publicii Socia ciifezătoai o şi realiste ale ce
C h c la ru de la G rupu l de şan- ducerii p a rtid u lu i, ale to va ră liste Rom ânia, au transm is lu i fle.; nl X lea Congres Am
1 iere „V alea J iu lu i" al şului Nicolae Cenu.şescu. de a mesajele lo r de fră ţie şi so trăit. \Mipc de m are înă lţare
T .C .M .M . — îşi are originea in m anifesta re ce ptivita te faţă lid a rita te cu com uniştii, clasa sufletească, tot tim p u l cit se-
o la rv i/'u o e n cu care orien te a de lor ceea ce este nou în o r m uncitoare, cu popoarele dc cre b iru l general al p a rtid u lu i
ză activita tea p a rtid u lu i. in ganizarea m uncii asienrînd p re tu tin d e n i. ..Trăiască cunui- şi şeful sta tu lu i nostru, tova
m odul rlpsehis. realist. în care astfel co n d iţii' pentru în fă p tu nism ul. v iito ru l lum inos al răşul Nicolae Ceauşescu. n
inform ează pe com unişti în- irea neabătută a sa rcin ilo r întreg'- o m e n iri*. ..Trăiască v o rb it in fala d e p u ta ţilo r si in
frecul ponor desnre nroblem e- trasate flc cel de-nl X-lea C on pacea şi p rieten ia in tre po v ita ţilo r. a n a ţiu n ii Am în ţe Cu pasul virslei demne, în sunetul solemn af marşului, fanfara încheie impresionanta demonstraţie.
)e rare îi interesează în mori gres al p a rtid u lu i". poare", ..Salut fie rb in te cla les acolo în Sala P a la tu lu i, şi Foto : V. ONOIU
v ita l u> fo p u il ru reuşeşte, ca „Eu cred — arăta m in erul sei m uncitoare, popoarelor din
nim eni a ltu l, să m obilizeze Nicolae Feier de la E.M. A ni- ţă rile ca p ita liste care lu ptă înţeleg şi a ici vâzlnd fie la