Page 97 - Drumul_socialismului_1969_08

PROLETAR» D IN TOATE ŢĂ R ILE, U N IŢ I-V A j
Redacţia
Anul X X I
şi administraţia
N r . 4 5 5 6
ziarului

Miercuri D E V A , ser. 0 r. Petru Croza, nr. S5.

telefoane ; redactor şei - 1588 ; re*
27 august dactor şei adjunct, secretar de redac­
ţie şi secţia viaţa de partid - 2738 ;
secţiile cultură-sporl şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentate şi eiterne - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu întie orele 16-24 -
< PAGINI, 30 BANI 1585.

ia
v A
HOTARME CONGRESULUI AL X-LEA Consfătuire de lucru

Ie ri n a vu t loc In Deva o ţie sU ib ililo pentru anul u rm ă ­
co n sfătuire do lu cru la caro tor. In mod deosebit se im p u ­
au p a rtic ip a t pre şe d in ţii de ne ea n te n ţin co n du cerilor co­
o p e ra tive lo r agricole să fie în ­
cooperative agricole, in g in e rii,
PUTERNIC GENERATOR DE EHERGIf CREATOARE a p a ra tu l D ire c ţie i agricole ju ­ dre p ta tă spre organizarea cam ­ a
din
m ed icii v e te rin a ri, cadre
paniei în s â m in ţâ rilo r de toa m ­
nă. A m plasarea d in tim p
deţene şi U.J.C.A P . reprezen­
ta n ţi ai un or în tre p rin d e ri şi
lu i, asigurarea, condiţionarea
o rg a n iza ţii care au re la ţii e- c u ltu rilo r, fe rtiliz a re a teren u­
eonomiee cu C.A.P. A lu a t şî ve rifica re a c a lită ţii sem in­
parte, dc asemenea, tovarăşul ţelo r precum si pregătirea u ­
A u re l Ilu lg a rca , secretar <»I tila je lo r ro n s tilu ie cîteva din
a cţiu n ile la în fă p tu ire a cărora
C o m ite tu lu i ju de ţe an de pa rtid
Spre noi trepte Hunedoara. trebu ie m o b iliza te toate fo rţe ­
le si m ijloa cele existente în
Cu acest p rile j s-au an alizat
u n ită ţi.
re a liz ă rile o b ţin u te de coope­
ra tive le agricole în peste 7 si luarea dc m ăsuri concrete
De m axim ă însem nătate este
sectorul
lu n i ale a n u lu i în
de civilizaţie otehnie, s-au s ta b ilit m ăsurile şi eficien te pe ntru stringerea
p ro d u cţie i vegetale şi în
zo­
şi asigurarea fu ra je lo r necesa­
necesare în d e p lin irii în co n d i­ re bunei h râ n iri a în tre g u lu i
ţii eît m ai bune a s a rc in ilo r e fe ctiv dc anim ale pc p e rio a­
dc pc acest an, înm înînd u-so da dc stab ula ţie şi a c re ă rii
şi bunăstare totodată c ifre le dc plan pen­ unor rezerve de n u tre ţu ri, a-
tru anul 11)70.
eolo unde este posibil. F ru c ti-
D in in fo rm are a prezentată ficîn d m ai la rg p o s ib ilită ţile
de tovarăşul A u re l N istor, d i­ existente pe ntru creşterea p ro ­
rectoru l D ire cţie i agricole ju ­ ducţiei agricole, u n ită ţile co­
deţene, precum si d in discu­ operatiste d in ju d e ţu l n o slr.i
Eveniment dc importonţâ istorică în vîoţo poporului ţiile p u rta te a re ie şit râ efo r­ pot şi tre b u ie sâ-si aducă o
nostru, Congresul ol X-leo ol partidului o jolonot cu clar­ tu rile co o p e ra to rilo r, cad relor co n trib u ţie tot m ai substan­
viziune ştiinţifică, bazată pe analiza profundă o societăţii tehnice şi m e ca n iza to rilo r tre ­ ţia lă la în d e p lin ire a s a rc in ilo r
noastre, mersul înainte al naţiunii române. Continuind buie concentrate sp ic v a lo ri fi-
neabătut politico de industrializare o ţârii intr-un ritm rarea m ai de p lin ă a rezerve­ puse dc p a rtid în faţa lu c ră ­
susţinut - temelia creşterii continue o venitului naţional lo r existente pentru sporirea to rilo r d in a g ricu ltu ră .
- partidul nostru pune in centrul preocupărilor sole rid i­ pro du cţiei agricole şi în d e p li­
carea nivelului de trai ol poporului. nirea în mod e xe m p la r a o b li­
Aşa cum sublinia în Raportul prezentat Io cel de ol g a ţiu n ilo r co n tra ctuale la ton­
X-leo Congres ol partidului tovarăşul Nicolae Ceauşescu, te produsele prevăzute a se l i ­
„îm bunătăţirea condiţiilor de viaţă ale poporului, creşte­ vra la fon dul de stat.
rea gradului de civilizaţie şi bunăstare a naţiunii noastre
este ţelul suprem al politicii partidului nostru, raţiunea în­ Tn încheierea lu c ră rilo r con­ B IX
tregii sole activităţi, obiectivul central al construcţiei so­ s fă tu irii a lu at cu vîn lu ) to va ­
răşul A u re l Bulgărea. A p re c i­
cialism ului'’.
ind eâ re a liz ă rile înregistrate
Mărturie acestei griji pentru fericirea făuritorilor volo-
pînâ acum nu reflectă pe de­
rilor materiole stau înfăptuirile cuprinse în cei 25 de ani
p lin p o te n ţia lu l econom ie r.I
de la eliberare. Congresul ol X-leo. lâcînd bilanţul rea­
lizării panului cincinal, a apreciat în Rezoluţio odoptotâ co o pe rativelor agricole, v o rb i­ C O N G R E S U L
că „an ii de după Congresul al IX-lea constituie prin am ploa­ to ru l a in sista t asupra necesi­ S O C IE T Ă Ţ II
rea realizărilor şi transformărilor economice şi social-cul- tă ţii lu ă rii de m ăsuri en e rg i­ IN T E R N A T IO N A L E
turale in viaţa ţârii, perioada cea mai dinamică şi mai ce in scopul g ră b irii lu c ră rilo r P E N TR U C E R C E T A R E A
fertilă a sfertului de veac care a trecut de la eliberarea agricole de sezon şi a sig u ră rii N A R A Ţ IU N IL O R
P O P U L A R E
patriei".
Creşterea continuă a venitului noţional şi ponderea Exploatarea minieră Lonea, complet refăcută şi mecanizată, olerâ minerilor condiţii optime de muncă. Extinderea me ineă de pc acum a c o n d iţiilo r
ratei acumulărilor destinate 'continuării operei d<* indus­ c o n iiâ rii principalelor lucrări a uşurat efortul fizic şi a contribuit la sporirea considerabilă a productivităţii muncii. m enite să c o n trib u ie la înde­ M a rţi dim ineaţa s-au
trializare sociolistă o ţârii nu numoî că nu vor influenţa p lin ire a s a rc in ilo r dc produc- deschis în Aula Academ i­
in mod negativ nivelul de trai at populaţiei, cum s-or pu- ei lu c ră rile celui de-al
' / ţ e a Congres al Socie­
tco crede la prima vedere, ci va asigura creştereo con­ tă ţii in ternaţionale pen­
stantă a stondardului de viaţă ol celor ce muncesc. „Este tru cercetarea n a ra ţiu n i­
ilustrativ — orâta secretarul general ol partidului în Ra­ Valorificarea minereurilor lor populare.
portul prezentat la Congres - pentru raportul dintre Cu planul Beneficiari
acumulare si ridicarea nivelului de trai următorul calcul : Tema fundam enfală a
dacă vom menţine şi în viitor- rata acumulării de 28-33 ai sutelor Congresului o constituie
la sulă, fondul de consum va fi în următorii zece ani cu pe 8 luni exam inarea le g ită ţilo r ca­
35—50 m i'iarde lei mai mare decit in cazul reducerii acu­ sărace un imperativ econo- de milioane re guvernează n a ra ţiu n i­
le populare. V o r fi a bor­
mulării la 25 la sută". Se va crea astfel bazo moteriolo 1 date, dc asemenea, pro-
Nu sini Cin co n stru cto ri, dar
care va asigura îmbunătăţirea continuă o bunăstării în­ îndeplinit încercam acel sentim ent di* b lc m a lic ilc snoavei, m itu ­
tregului popor. Semnificativ în acest sens esle faptul că n u n d rle in faţa b lo cu lu i c c -ji r ilo r şi legendelor. La lu ­
în viitorul cincinol $e vor construi aproximativ 500 000 de C olcciivelo <lc m inu'A ilin prim eşte lo c a ta rii, sau a şcolii crări particip ă peste 200
p la n u lu i pe x mic de stringentă actualitate
oportomente, că se va lărgi $i îmbunătăţi reţeaua soni- cadrul în tre p rin d e rii m i­ Ram sA-şl dcschulA larg p o r­ dc specialişti de presti­
ţile. T rA in i aWUiiri dc noul lo ­
Iară. că va spori considerobil volumul mărfurilor desfă­ niere Deva au ra p o rta t în ­ cata r sau elev, dc vhizA ioru l
deplinire» cu 9 zile m al giu, repic/.onlind 3<i ,|c
cute către populotie si se vor diversifica continuu prestă­ devrem e a d in m agazin sau dc om u l dc ţă ri din Europa, America,
Iu in im ic a h o te lu lu i,
lim -u rlu
rile de servicii. lu n i, la p roducţia globala, dc a fi be neficiar. P entru cA Asia şi A frica .
producţia m a rfa vlndulA şi
Toote aceste îm bunătăţiri au la boză creşterea sola- încasaiâ şl produ ctivita te a C olectivele m in e rilo r din exe m plar a acestei cerinţe re­ ne cantitatea de fie r cu care dc fapt no i, cci m u lţi, sim eni
riului real ol solarioţilar şi o veniturilor ţărănim ii, care în m u ncii. bazinul Poiana Ruscâi au u r­ prezintă, in con te xtu l a m p lifi­ vo r fi a lim e n ta te fu rn a le le be neficiari ai celor aproape N O I A C H IZ I Ţ I I L A
In activita te a din acest 2 200 dc apartam ente, al g ru ­
viitorul cincinol vor marco sporuri cuprinse între 16 şi 20 m ă rit cu toată a te n ţia lu c ră ­ c ă rii procesului de dezvoltare Hunedoarei. p u lu i şcolar energetic dc la m u z e u l d i n o i t A ş r t f :
la sulă si respectiv între 15—20 Io sută. Deosebit de sem- an a colective lor de m i­ rile C ongresului a\ X -le a al şi m odernizare a econom iei P entru a contracara efectul Deva, ai h a n u lu i „B u cu ra *4 de
neri sc evidenţiază preocu­
nificotivă pentru grija pe care statul nostru o acordă creş­ pă rile pentru extinderea p a rtid u lu i şi îşi e xp rim ă în ­ na ţionale un im p e ra tiv de n e g a tiv al p re lu c ră rii m in e ­ In Haţeg, al cabanei „P eştera Colecţiile M uzeului din
B o lii", al c o m p le xu lu i h o te lie r
terii continue c standardului de vioţâ al populaţiei este m e ra n lzA rii in subteran, re ­ treaga adeziune şi hotărîren m axim ă im p o rta n ţă Tocm ai re u rilo r sărace asupra u tiliz ă ­ şi dc alim e n ta ţie dc la G coii- Orăştie, ju d e ţu l Hunedoa­
ducerea c h e ltu ie lilo r dc
prevederea Congresului conform căreia, în viitorul cinci­ p roducţie şl Im buuA iA tirea ferm ă de a în fă p tu i neabătut dc aceea, co m ite tu l dc d ire c­ rii ca p a cită ţii cu p toare lor de | giii-D A I. Spre binele nostru s-n ra, s-au îm bogăţit cu nu-
| c u n s tru ii siaţlu de salvare dc
nal. cheltuielile sociol-culturole vor creşte cu aproximativ act iv it A ţii e co n o m ico -fin a n ­ m ăre ţu l program elab orat de ţie şi spe cia liştii din -în tre ­ pi â jirc niagnetizantâ, în com i­ i la Dcvn, ca m p in g u rile care sc meroasL* obiecte care v o r­
27 ta sută fală de reolizările anului 1970. ciaro. concretizate in fo ru l suprem a l co m u n iştilo r, prindere. sub îndrum area co­ te tu l de d ire cţie am h o tărî! Înşiră c it ţine Judeţul, k ilo - besc despre trecu tu l în­
3 i;n; oOfl lei econom ii la i m e tri dc d ru m m o dern izai, i
In conjunctura largă o perspectivei sarcinilor slobillte p re ţu l dc rost şi o depă­ m e n it să rid ice p a tria noastră m ite tu lu i de p a rtid , au sta b i­ să pregătim in sta la ţia de sor­ | m itic dc m e tri p a tra tl dc sirAzt j depărtat al acestor melea­
de Congresul ol X-leo al partidului, sorcini deosebii de şire la p ro d u c iiv lta ie a m u n ­ socialistă pe noi trepte ale lit si v o r în tre p rin d e m ăsuri tare existentă la Teliuc. in ve ­ j care au p rim it înfăţişare nouA, | guri. Astfel, a fost ach i­
cii in prim ele 7 lu n i dc 8*3
importante revin tuturor lucrătorilor core concură direct Io Ici pc salariat. pro gre sulu i şi c iv iliz a ţie i . practice pentru va lorifica rea derea c la u b ă rii m in e re u lu i j zecile dc m ii de a rb u şti or- i ziţionat un tezaur m edie­
ridicarea standardului de violă ol populaţiei. In viitorul S tu d iin d cu a te n ţie c o n ţin u ­ cu e ficie n ţă m axim ă a tu tu ­ P lin această operaţie de se­ > na m cnta li. val descoperit în satul
S lntent
b e n e ficia rii
a
stuc j
cincinol, pe ploiuriîe Hunedoarei se vor construi aproxi­ F u rn a liş ili tic la secţia a tu l R a p o rtu lu i prezentat de ro r rezervelor dc m in ereu ri lectare scontăm a se realiza o | dc m ilioa ne dc lei pc care j Doiu, conţinm d M 3 m o ­
mativ 18 000 de apartamente, crescînd ponderea celor Il-a .1 C.S. H unedoara au secretarul general al p a rti­ de fie r cu co n ţin u t scăzut de creştere a c o n ţin u tu lu i de m e­ p a rtid u l, p rin g rija sa ncm Ar- j nede dc argint, 2 taleri şi
elaborat la 22 aueusi u lti­
reolizole din veniturile populaţiei Amplosareo lor în car­ m ele lonc «Ic fontă in con- d u lu i. t o v a r ă ş u l N icolae substanţă m in erală u tilă tal cu 2-*i procente. C oncom i­ ginilA pentru om, In tnvcstcş- j I ace dc podoabă, in zo-
le In
pe ntru rA
fiecare an.
tiere dotote complex vo osiquro ridicarea grodulu* de iu l p la n u lu i pc H lu n i. Ca Ceauşescu — docum ent care In această o rd in e de idei, tent. cadrele tehnico-ingine- ţoale obiectivele pînA m ai Ie ri I ........................ dacice dc la
urm are a p reocup ărilor e la Uzina de preparare Grădiştea M u n cciu lu i au
confort al cetăţenilor şi a nivelului edilitar gospodăresc face o am plă şi profundă ana­ doresc să a ră t că noi nc-am „In ro şu'4 caro nc-nit fost pro- j
sustlnule p e n lru folosirea (lato de h a rn ic ii c o n stru cto ri i
oi oroşelor. ra ţionala a ca p a cită ţilo r dc liză ş tiin ţific ă a etapei p a r­ Si orien ta t preocupările in l In senin dc cin stire a cehii ’ fost aduse o rişniţă din
In mediul rural se prevede trecerea Io înfăptuirea producţie, la rele 2 furnale curse de poporul nostru după ceasta direcţie , o b ţin în d Ve NICOLAE JURCOANE de.-al X -lca Congres al p a rt!- : tuf vulcanic şi o ceaşcă
din ca d ru l secţiei s-a re a­ inginer şef al I.M. Hunedoara din Uit ars. A lte patru
practică o planurilor de sîstematizora, In dotarea comu­ Congresul a l IX -le a şi trasea­ zulta te p ro m iţătoa re pentru d u lu l şl a ju b ile u lu i clib e rA rli :
liza i anul acesta cu c li­ p a trie i mc înscriu in p e rim e tru l i
nelor şi satelo' cu cele necesare ridicării nivelului de ca mo kg rom A pc m etru ză îndrăzneţe lin ii directoare v iito r. A stfe l. în urm a cerce­ a peste 338 001» 0i*ti lei r it a pus i piese din bronz, găsite in
cub volum u lii dc fu rn a l pc pe ntru fă u rire a societăţii so­ tă rilo r pînâ la scara indus­ in acest nn sta lu l la dispo ziţia ; ruinele fostei cetăţi d a c i­
zi m al m u lt dccll era sta ­ cia liste m u ltila te ra l de zvolta­ tria lă , executate de spe cia liştii organelor .|ude(em* n cîn ru noi j ce din salul A rd cu au
b ilii. Te aceastA bazA, in 7 (COMlNUMţ M P** . l« j — cciA ţenli Judeţului.
m rfto • z oi lu n i s-au produs 2-1 847 to ­ te pe p â m în lu l Rom âniei — în tre p rin d e rii noastre in cola­ devenit şi ele piese de
ne Ion ul peste plan, apron- co le ctivu l în tre p rin d e rii noas­ borare cu In s titu tu l de cerce­ muzeu.
pc în întregim e cil cocs e- tre este pe de p lin conştient tă ri m iniere, s-a pus la punct
co u o in isll.
de m a rile sa rcin i şi răsp un­ tehnologia de va lo rifica re , P E N TR U T IN E R II
d e ri ce-i re vin pe ntru în fă p ­ p rin prelucrarea în U zina de M A T E M A T IC IE N I
tu ire a cu succes a p ro g ra m u ­ preparare de la T eliuc, a m i­
lu i econom ic trasat de p a rtid n e re u rilo r foarte sărace depo­ A in tra t în lib r ă rii no-
D in acest ansam blu de o b li­ zitate pe haldă de-a lu n g u l a­ im ediţie a lu c ră rii „E -
ga ţii şi respon sabilită ţi, a că­ n ilo r. S tudiindu-se cu atenţie _Pa g i n a a lll-a x c rc iţii şi problem e dc
ro r în d e p lin ire so licită din com poziţia chim ico-m ine ra lo­ m atem atică*4 de prut.
partea noastră înzecite efo r­ gică a acestor m in e re u ri, con­ Gr. Glicba, p entru elevii
tu ri. deducem câ o b ie ctivu l de siderate pînâ nu de m u lt de­ caic candidea/ă ta con­
p rim o rd in ce ne stă în faţă şeuri n e u tiliza b ile in d u s tria l cursu rile du adm itere in
în perioada urm ă to are este precum şi efe ctu l p re lu c ră rii ASPECTE DE LA DEMONSTRAŢIA licee şi şcoli profesionale.
va lo rifica re a judicioasă a re­ acestora asupra in d ic ilo r teh- Lucrarea oferă can d id aţi­
zerve lo r de m a te rii prim e. în ­ nico-econom ici ai în tre p rin d e ­ lor la aceste examene
deosebi a m in e re u rilo r de fie r rii, am ajuns la con clu zii din problem e dc aritm etică,
sărace In acest sens. R a portul cele m ai îm bucurătoare. S-a algebră, geometrie şi t r i ­
secre ta rului general al p a rti­ v e rific a t şi c o n firm a t p ra ctic DE 23 AUGUST A OAMENILOR gonom etrie — însoţite de
d u lu i. precizează : „O sarcină câ p rin dozarea m in e re u rilo r in d ica ţii dc rezolvare —
im p o rta n tă pe ntru creşterea feroase sărace, în p ro p o rţie de e x e rciţii cu fra c ţii zeci­
bazei de m a te rii prim e, este 10 la sută faţă de m in ereu l de male. operaţii cu numere
dezvoltarea c e rce tă rilo r pen­ fie r extras din subteran în pozitive şi negative, e x ­
tru îm bun ătăţire a tehnologiei pro du cţia curentă, vom putea MUNCII DIN JUDEŢUL HUNEDOARA presii algebrice, ecuaţii şi
fo lo s irii acestora, în special a v a lo rific a in d u s tria l. începind sisteme ele. In u ltim u l
m in e re u rilo r cu c o n ţin u t m ai din an ul v iito r, peste 700 000 capitol sini cuprinse p ro ­
sărac". tone m inereu d in haldă, spo­ bleme p entru elevii în ­
Traducerea în via ţă în mod rin d astfel cu peste 80 000 to­ scrişi în cercu rile de
matematică din şcoli şi
p entru p a rtic ip a n ţii la o-
lim piadelc anuale dc
specialitate.
C R O N I C Ă DE Ş A N T I E R L U C R Ă R I A V A N S A T E
PE ŞO S E A U A
TR. S E V K R IN — T O P L E Ţ
Construcţia d ru m u lu i
In această lunA s-au Îm p lin it manda In g in e ru lu i lo s if Veresc- getic dc 210 m egaw aţi. A tit el cit ra ju l m archează o l/b ln d .i a con­
tre i ani dc cind in lunca M u re ­ zan. L -a u s ă rb ă to rii cu satisfa c­ şi m iic a g u centrală iu i pot fl con­ s tru c to rilo r. un succes care s-a naţional T r. S e ve rin -T o -
şului de la M in tia , se desfăşoară ţia şi bu curia îm p lin irilo r şeful dc cepute fără acest baraj. în re g istra t tocm ai cu ocazia m u rii |>leţ, ceruta dc m o d ific a ­
o adevărata bfttAlic pe ntru noi lot, In g in e ru l loan Hogea, m ais­ Cu Ind rep tA ţitc re ţin e ri to va ră ­ sAib.'itorl n po p o ru lu i şi iu semn rea circ u la ţie i în zona
coic şi dim e nsiun i In d ustria le . S u ­ tru l M atei S tadlcr şi in trc g u l co­ şul LI ori n Niculeseu, secretarul de cin s tire pentru ea. succes in - Sistem ului hidroenergetic
te de oam eni şi agregate m o d e r­ lectiv care a re alizat p rim u l coş co m ite tu lu i de p a rtid , nc-n vo rb ii scri.s In istoria ş a n tie ru lu i cu li
ne şi-au u n ii p u te rile ca sâ dea de fu m dc 220 de m e tri. despre activita te a c o le c tiv u lu i co­ zile m ai devrem e. ■— şi de navigaţie P orţile
ta rii una d in tre m a rile sale cen­ A fost un succes dc prestigiu ordonat dc in g in e ru l Franci.se D ar şl acest succes va lucra re ­ dc r ie r , a in tra t in faza
tra le term oe le ctrice. T im p dc tre i care a c o n /irm u t ItA rnicla şl p r i­ C îtlm llscli. despre oam enii c a ic lu ­ pede in riu d u l fa p te lo r obişnuite. finală dc execuţie. Co­
ani. (n cro nica acestui şantier ceperea. A cum . despre el sc v o r­ crează îm preună cu m a iş trii M ilin l De cîteva lu n i dc zile. toaiA pu-
s - au Înscris m u lte fapte şl nume. beşte Insa tot m ai p m in . A lte llo rd i, Lu cia n Popescu, despre înrca de creaţie a m a relui şaniloi lectivu l în tre p rin d e rii dc
Cu pana sa. Xâră cerneala, v re ­ l/.binzi îşi cer d re p tu l la evjden- in o n to rll In g in e ru lu i Paul M ane şi sc concontreaz,'i spre acelaşi’ scop: construcţii a m ontat g rin ­
mea a consem nat file le em oţio­ Ilitre. In ziua de 23 A ugust, cind a lţii. I-a m 'înţeles reţinerea la evi­ pregătirea c o n d iţiilo r pentru In tra ­ zile la viaductul „ l\1o-
nante cind sc Mocan prunele să­ m ilioa ne dc cetăţeni d in pai na de nţieri. N oul ba raj, ca şi alte rea in fu n cţiu n e A p rim u lu i g ru p
p ă tu ri pe ntru eelc d in ţii fu n d a ţii, noastră treceau p rin .fa ţa trib u n e ­ obiective sin t opere colective, iu energetic dc 210 m egaw aţi. Dc cu ­ şul“ . u ltim u l din cele 38
lupta o a m e n ilo r cu c a p ric iile te ­ lo r ca să cinstească îm p lin ire a u ­ care exe m plul in d iv id u a l Întregeş­ ci nd s-a făcut IceăiiirH s ta ţiilo r existenţe pe această nouă
re n u lu i prea p u ţin p rim ito r pen­ nui sfe rt dc veac de la eliberare, te fo rţa com ună. N um ai pentru de pom pare cu condensatorii tu r ­ arteră dc circu la ţie r u t i­
tru c o n stru cţii, şi apoi escalada­ undeva pe ş a n tie ru l de la M int ut realizarea b a ra ju lu i s-au excavat binci nr. 1, a început spălarea
rea In A lţim lIo r. Pe film u l m u ncii co n stru cto rii trâiRu clipe dc ten­ peste 2 m ilioa ne m e tri cubl dc mecanică n p rim u lu i cazan, gos­ eră. Totodată, pc 13 din
sc găsesc câutA nle J /b u tiic pentru siune. La jum A iate a zilei, douA prim int şl s-au tu rn a t circa 50 001» podăria dc cArbunc c gnta pen- coi lti hm. cit reprezin­
noile m etode care s-au fo lo sit la excavatoare au început «A m uşte m e tri cubl de betoane. (ArA a mai iru a Înm agazina co m b u s tib ilu l tă lungimea d ru m u lu i,
realizarea s tru c tu rilo r dc iczfcten- din d ig u l p ro vizo riu c o n s tru it in pune la socotealA echipam entele ven it din Valea J iu lu i. Ia r la «*
(A de la noile Ixale. stră dan ia u ­ antonie dc nou) baraj. Era ora m etalice închegate dupA p roiecte­ scrie de In sta la ţii şl u tila je sc f.u: j s-a te rm in a t turnarea
nor colective care au „fa b ric a i" Înce perii celor m al pretenţioase le stab ilite . Acest com plex de lu ­ probe şl rodaje. s tratu lu i dc asfalt, c rc m -
pe şa n tie r m a ri c a n tită ţi de pre­ lu c ră ri pe ntru abaterea M ureşului c ră ri înseam nă devierea M ureşu­ J du-sc astfel condiţii ca,
fab rica te şl d ru m u rile p re lcn iio K - pe un nou dru m , m o m entul cind lu i pc distanţa dc un kilo m e tru , Pentru co n stru cto ri şl m o n lo rl.
.so spre re co rd u ri de în ă lţim i. apa riu lu t lin iş tit a M e ni coniac! înseamnă noul ba ra j care trebuie p c n m i cci cure urm ează sA ia in piuă la sfîrşitu l p rim e i
cu pragul b a ra ju lu i. mA asigure in fiecare oră cel pu ţin p rim ire noua sursă dc lum in ă, a ju m ă tă ţi a lu n ii septem­
In toam na a n u lu i trecut, con­ început perioada te n siu n ii fire şti
— P entru noi accasln c o clipA
Conlort - iotă atributul ce poate însoţi denumirea cartierului Gojdu din Deva, din al că­ s tru c to rii au ajun s, pentru prim a Im p orlan tA — ne-â d e ch in it In g i­ IOD 000 m e tri cubl de apâ pentru in care tre buie să se c o n firm e brie, noua arteră să fie
oarA In (ara noastră, la 220 de alim entarea p rin c irc u it deschis a m unca depusă s tă ru ito r tim p dc dată d e fin itiv în c irc u ­
rui peisaj a fost surprinsă im aginea de laţâ. m e tri deasupra p A m tn lu lu l. Acest nerul E m ilia n Cazacii, şeful şan- ag regatelor setoase dc la viito a re a ire i ani.
evenim ent l-a u p re g ă tit cu m iga­ lie ru lu i ..E ncrgocon siructia ". După centrală term oelectrică. M ureşul laţie.
cum se ştie, anul acosta va Intra va pAiăsi Insă vechea sa albie,
lă şi h â rn icie oam enii de sub co­ in fu n c ţiu n e p rim u l g rup ener­ dar p rim u l contact al apei cu ba­ D. PÂTRAŞCU