Page 1 - Drumul_socialismului_1969_09

P R O LETAR I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E , U N I ţ l - V Ă ! Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4561
ziarului

Marţi DEVA, sir, Dr Pelru Groza nr 35

telefoane s «edocloi şei - »588 ; re-
2 septembrie doctoi şef adjunct, secretai de redac­
ţie şi secţia viata de poitid - 2138 ;
secţiile cultuio-sport şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia sciisoii, docu­
mentate şi eiteme - 2317 ; secţia in­
dustrie şi odministia(io - 1275 ; tele­
fon de serviciu intie oiele 16-24 -
1 PAGINI. 30 BANI 1585.

W AS

m i H i i i m i i u m m i s u i u i , u n u VIZITA T O V A R Ă Ş U L U I

PIIIERNIC ClIMTIIIt DE ENERGII CREATOARE NICOLAE CEAUŞESCU IN IR A N

Luni dimineaţa a părăsit tă, Vasile Patilineţ, Dumitru constantă a raporturilor prie­ Aryamehr, şi dc împărăteasa
Capitala, plecînd spre Tehe­ Popa, vicepreşedinţi ai Consi­ teneşti dintre cele două ţâri şi Fa rah.
îşi
liului dc Miniştri, membri ai
ran, preşedintele Consiliului Consiliului de Stat. miniştri, popoare, din dorinţa lor co­ slring călduros miinile Şahin-
şefi de state
Cei doi
mună de a conlucra niai sirius
de Stat al Republicii Socia­
POTENŢIALUL In pragul ; liste România, N i c o l a e conducători de instituţii cen­ şi de a se cunoaşte mai bine, şahul urează şefului suitului
Cînd recepţiei j Elena Ceauşescu, care, la invi­ generali, ziarişti români şi co­ aspiraţiilor lumii contempo­ român bun sosit pe pămîntul
organizaţii obşteşti,
trale şi
Ceauşescu. împreună cu soţia,
de a contribui l.i înfăptuirea
Imnului. înaltele
oficialităţi
respondenţi ai piesei străine.
taţia Maiestăţii Sale Imperia­
Ora 15. Avionul preziden­
Erau de faţă Yahya Mula-
fotoreporteri, operatori «ni jur­
Constructorii dc pe şanlie- ; le Sahinşohul Mohammad Re- med-Vaziri. însărcinat cu afa­ rane de pace şi cooperare. sînt „asaltate** de şutele de
nalelor de actualităţi cinema­
za P«thlavi Aryamehi- şi a Ma­
ţial. escortat din momentul in­
rele Trustului dc constiuc- i
oamenii PRODUCTIV LA COTE ţii Hunedoara — Deva prc- j iestăţii Sale împărăteasa Ira­ ceri ad-mterim al Iranului Ui trării în spaţiul aerian al Ira­ tografice şi dc televiziune pre­
Bucureşti, şi membri ai Am­
nului, va face o vizită oficială
nului dc avioane cu reacţie
zenţi pe aeroport.
gătesc pentru recepţie
un ;
număr de 90 apartamente : in Iran basadei Iranului, şefi ai misiu­ ale forţelor armate iraniene, In tnlîmpinarea oaspeţilor
Preşedintele Consiliului dc
coboară lin pe pista aeropor­
români au sosit de asemenea
de diferite grade dc con- i Stat este însoţit de Ilie Verdeţ, nilor diplomatice acreditaţi in tului Mehrabad primul ministru al Iranului.
tara noastră.
fort. Astfel, ta Deva pregă- j
com­ to t m a i În alte tcsc blocul B 5 cu 20 un i prim vicepreşedinte al Consi­ arborat drapelul de stat al Re­ niei şi Iranului sc profilează Amir Abbas lloveida, cu so­
era
Pe aeroportul Bâneasa
Drapelele dc stat ale Româ­
a- :
Miniştri. Cornelia
liului de
ţia. Sarif Emami. preşedintele
parlamente, la Călan
bloc dc 50 apartamente, iar ; Mâncscu. ministrul afacerilor publicii Socialiste România. pe cerul albastru. Sleguleţe tri­ Senatului, cu soţia, Abdulah
Un niare număr de cetăţeni
ta Lonca blocul A I cu 20 ; externe, Ion Avram, minis­ ai Capitalei aflaţi pe aeroport colore flutură in miinile nu­ Riazi, preşedintele Camerei
trul industriei
meroşilor locuitori ai Tehera­
construcţiilor
se estimează la
aproximativ
Multiplele forme ale activi­
primă tăţii practice silit tot alitca 5000 tnne dc otel pe au. apartamente. acestea, ci au | j de maşini, şi Alexandru Al- au salutat cu deosebită căldu­ nului veniţi tn înlimpinnrea periale, cu soţia, Ardeshir Za-
Deputaţilor, cu soţia. Assadol-
lah Alam, ministrul curţii im­
Pc lingă
ră pe preşedintele Consiliului
înaltului oaspete român.
bescu, adjunct al ministrului
căi dc afirmare o talentului, n
— Din documentele adopta­
iniţiativei, a spiritului dc in­ te dc cel de-al X-lea Congres prezentat zilele trecute I a j comerţului exterior. de Stat. In sunetele fanfarei milita­ hedi. ministrul afacerilor ex­
recepţie două uscătoarc de |
re îşi fac apariţia pe treptele
La plecare, pe
aeroportul
☆
vestigare a unor posibilităţi al partidului — interveni în fructe pentru I.J.V L.F. la i Bănensa. erau prezenţi tova­ TEHERAN 1 — Trimişii avionului preşedintele Consi­ terne, generalul de armată Fe-
rcydun Djam, şeful
statului
timpul care pînă mai ieri reprezen­ discuţie maistrul dc schimb Brad şi Haţeg. ; răşii Ion Gheorghe Maurei*, speciali Agcrpres, Nicolae lo- liului dc Stat al României. prem al armatelor imperiale,
major al comandamentului su­
tau o limită a preocupărilor.
Toan Piuca — am reţinut ca
nescu şi Paul Finantu. trans­
Nicolae Ceausescu, şi sofia sn.
Gheor­
Paul Niculeseu-Mizil,
Acest adevăr arc suporturi so­
lide. numeroase confirmări o sarcină (Ic marc însemnăta­ ghe Pană, Gheorghe Rădules- mit : Preşedintele Consiliului Elena Ceauşescu. Acest mo­ şi alte personalităţi oficiale
te necesitatea
îmbunătăţirii
practice şi în căzut ntelarilor calitative a întregii activităţi cu. Virgil Trofin, Maxim Ber- de Stat al României, Nicolae ment este marcat prin ov«Tţii iraniene.
Inlr-un arficot publicat hunedoreni. Aici. mai mult ca Cel mai înalt j ghianu. Florian Dănălache, Ceauşescu, a fost primit in şi aplauze puternice, prelungi­ Preşedintele Consiliului de
de ziarul nostru la începu­ în oricare sector dc muncă al economice. Schimbul nostru a Constantin Drâfian, Eniil Dră- capitalii Iranului cu entuziasm, te Stat. Nicolae Ceauşescu. pre­
tul lunii iulie in pagina marelui combinat, ceea ce ieri dat piuă acum poşte plan mai turn de extracţie j gânescu. Petro Lupu, Manea cu sentimente dc prietenie şi La coborîrea din avion, pre­ zintă Şahinşnhului persoanele
„Hunedoara in întrecere**, constituia o noutate, in .scurt bine dc 800 tone dc otel. Ceea Mânescu, Leonte Râutu, Gheor­ stimă. şedintele Consiliului de Stat şi
inginerul Nicdac Todor. timp, prin procesul asimilării ce doresc însă să remarc sc La Livezeni, acolo unde j ghe Stoica, Vasile Vîlcu, Şte­ Flori şi ovaţii, urări de bun soţia sa sînt întimpinaţi cu
director af I.F. Orâştie. si devine un clement compo­ referă la faptul că schimbul se nftă în deschidere o nouă j fan Voitec, Iosif Banc. Petre sosit şi ceremonii au constituit cordialitate de Maiestatea Sa (CONIM UAM IN f AO. • < l |
Aristidc Varga. secretarul nent, un bun al întregului co­ nostru s-a încadrat în preve­ mină. constructorii au a- j Blajovici, Mihai Gere, Ion Hi- o manifestare a unor senti­ Imperială, Şnhinşahul Imnu­
comitetului de partid pe lectiv. Folosirea mai raţiona­ derile planului sortimental. nuntat terminarea glisării j escu, general-colonel Ion Ioni- mente izvorite din ascendenţa lui, Mohammad Reza Pahlavi
întreprindere, făceau cunos­ lă a capacităţilor dc produc­ Printre echipele care manifes­ turnului puţului principal ;
cută o situaţie nesatisfăcă- ţie, la otelăria nr. 1 dc pildă, tă o bună preocupare în di­ de extracţie. Ajungînd la j Dineul oferit de Şahinşahul Iranului
toarc : o bună parte din a- arc corespondent în grija, res- recţia utilizării raţionale a a­ cota finală dc 70 metri, a- j
ccst an, întreprinderea nu ponsabilitatca cu caic oamenii gregatelor. ridicarea muncii la cesta este ccl mai înalt puţ j
şi-a îndeplinit indicatorii temperaturilor înalte veghea­ nivelul noilor cerinţe sc nu­ de extracţie din Valea Jiu- j
de plan răminînd datoare ză asupra desfăşurării norma­ mără cele conduse dc lovară- Iui. In prezent aici sc mon- ! Luni seara, Şahinşahul Mo­ Albescu. adjunct al ministru­ Senatului. Sarif Emami. cu tului major al Comandamen­
la majoritatea sortimentelor le a procesului dc producţie tii Florca Pelrcanu. Siinion tcază instalaţia provizorie ; hammad Ueza Pahlavi Arya­ lui comerţului exterior. Pavrl solia. preşedintele Camerei tului suprem al armatelor im­
de material lemnos cu sule Mărilă, Constantin Mogonoa. dc săpare, astfel că după ! mehr, împreună cu împărătea­ vSilard, ambasadorul Republi­ Deputaţilor (Medjilisul) Ab­ periale. senatori şi deputaţi,
de metri cubi. Faptul că în ultimii 3 ani Palmaresul dolarilor cuprin­ cucerirea înălţimilor vor în- j sa Farnh, au oferit, la Pala­ cii Socialiste România la Te­ dulah Riazi. cu soţia. Assu- Manoutchcr Eghbal. preşedin­
Totodată semnatarii arti­ timpul efectiv dc funcţiona­ de şi alte realizări dc presti­ cepe lucrările pentru cuce- i tul Nyaravan, un dineu ofi­ heran, şi alte persoane oficiale dollah Alam. ministrul Curţii tele Companiei naţionale ira­
colului respectiv evidenţiaţi le a cuptoarelor a fost mai giu. Succesele obţinute în ul­ riren adîncurilor. spic dîa- i cial în onoarea preşedintelui române. Imperiale, şi alţi demnitari ni niene dc petrol — „N I O C "
marc cu cile 7-10 zile faţă de
că inccpind (lin iulie, colec­ cel planificat este un aspect timele zile au tăcut posibil ca mântui negru. Performan- j Nicolae Ceauşescu şi a soţiei Din partea iraniană au fost Curţii Imperiale. Ardeshir Za- — personalităţi ale vieţii poli­
tivul este ferm holărit să depăşirile şă sc ridice fa 3000 tclc constructorilor şi mi- j sale prezenţi alteţele lor imperiale, hodi, ministrul afacerilor ex­ tice. economice şi culturale
inscric pe graficul întrece­ al unor preocupări majore, cu tone dc metal, ceea ce arată norilor. într-n succesiune fi- f La dineu au luat parte Ilie prinţii Gholm Reza Pahlavi, terne. Jumshid Amuzcgnr, mi­ In timpul dineului, desfăşu­
efecte economice pozitive. „Cu
rii depăşirea tuturor indi­ preocuparea continuă a otcla- rcască. sc conjugă armonios < Verdeţ, prim-vicepreşedinle Abdol Reza Pahlavi şi Mahm- nistru dc finanţe. Hushung An- rat înlr-o atmosferă cordială.
catorilor de pfan. cîtva timp în urmă — ne spu­ rilor dc a imprima ritmuri noi deoarece sînt îndreptate i al Consiliului dc Miniştri, moud Reza P«ahlavi, fraţii sari, ministrul economici, ge­ Şahinşahul Iranului. Moham­
Au trecut de atunci a- nea maistrul principal Tibc- avintului generat de marile spre acelaşi ţel : cărbunele ! Corneliu Mânescu, ministrul Şahinşahului, şi alţi membri neralul dc nrmalâ Assadulhih mad Reza Pahlavi Arya­
proapc două luni. CARE riu Pascu — era un succes evenimente ce au avut loc do Lîvezeniului să şe alăture. I afacerilor externe, Ion Avram, ai familiei imperiale, primul Snniil. ministrul apărării, alţi mehr. şi preşedintele Nicolae
ESTE SITUAŢIA ÎNTRE­ dacă campania de funcţionare curînd in viaţa politică a tă­ cit mai curînd, la şuvoiul i ministrul industriei construc­ Ceauşescu au rostit toasturi.
PRINDERII ÎN PREZENT? a unui cuptor cro prelungită rii. de energic pe carc-1 gene- j ministru, Amir Abbas IIo- membri ai Cabinetului irani­ Au fost intonate imnurile de
SI-AU RESPECTAT FO­ de la palm tuni la juafru luni A. NAGY roază minele Văii Jiulirl. i ţiilor dc maşini. Alexandru veida, cu soţia. preşedintele an, Fereydun Djam, şeful sta­ stat ale celor două ţâri.
RESTIERII DIN OKAŞTIE şi jumătate. Acum nc-am pro­
ambiţioase.
ţeluri mai
pus
CUVfNTUU? Iată două d in i
întrebările care au consti- ţ Vrem să prelungim durata de Toastul Şahinşahului Iranului, Toastul preşedintelui
Init mobilările acestui arti­ funcţionare pînă la 0 luni. A 20-a şcoala noua :
col si caro au stat Io baza Cuptoarele 1, 3 şi 5 au fost
discuţiei pe care am avut-o special pregătite in acest scop". Mohammad Reza Pahlavi Consiliului de Stat,
zilele acestea cil Mi «rea Pa- Acţiunea de a spori zestrea Recent ta Bărbătcnî, s-a terminat construcţia unei •
naît, inginer şef şi cu alţi dc metal prin prelungirea vie­ şcoli cu 8 săli dc clasă. Evenimentul este comun şi al- I
tovarăşi de la I.F. Orăştic ţii cuptoarelor arc la temelie lor localităţi din judeţul nostru. Şi totuşi, pentru con­ Aryamehr Nicolae Ceausescu
creatoare a
activitatea
unui
...Problemele ce frâmîn- colectiv de inovatori în frunte structorii grupului dc şantiere Valea Jiului al T.L.C. »
I Iau pe conducătorii între­ Deva. această şcoală arc n semnificaţie aparte. Este \ Domnule preşedinte al Con­ sadori între regele Persici. Maiestate,
prinderii. pc comunişti si cu şeful secţiei, ing. Nicolae cea de a 20-a şcoală construită în Valea Jiului în ul- i siliului dc Stat al Republicii Lrzun Hassan, si domnul înţelegem şi -preţuim toate a-
pe toţi forestierii Orăstiei Găvănescu. Alături dc econo­ timil 20 dc ani. j Socialiste România. Moldovei, Ştefan cel Mare. Doamnelor şi domnilor, cestc eforturi ale dumneavoas­
erau multe si nu din cele misirea unor cantităţi impor­ In prezent fiii minerilor, constructorilor şi cncrgc- Dar popoarele noastre se cu­ Vă rog să-mi permiteţi ca. tră pentru că noi înşine sin-
uşoare. Pe prim plan se si­ tante de materiale refractare, licicnilor din municipiul Petroşani au la dispoziţie 223 ■ Este o deosebilâ plăcere pen­ noşteau din timpuri şi mai în­ in numele meu al soţiei tem ang<ajnţi, cu to«ate forţele
ma repunerea rapidă în sporul producţiei ce se va ob­ săli dc clasă noi. multe dintre ele înzestrate cu labo- j tru împărăteasă şi pentru mi­ depărtate. mele, al colaboratorilor mei. si resursele no«astre, într-o
funcţiune a marelui număr ţine în urma inovaţiei crcntc ratoarc. săli dc sport şi alte dotări moderne. [ ne însumi de a vă ura dum­ sâ exprim cele mai (aide mul­ vastă operă dc dezvoltare, pe
multiple planuri, a ţării,
in
de instalaţii imobilizate de şi aplicate dc acest colectiv. neavoastră şi d o a m n e i Sînt aproape o mie de ani ţumiri Maiestăţilor lor impe­ opera de edificare a societăţii
inundaţiile care au provo­ Ceauşescu bun venit în ţara de cînd vestitul istorie şi geo­ riale. Ş.ihinşulnil Aryamehr socialiste.
graf persan Gardizi consacra
cat distrugeri în mai ţoale noastră. Păstrez n excelentă un întreg capitol din binecu­ şi împărăteasa Fa rah. pentru
parchetele : repararea dru­ amintire despre vizita făcută noscuta sa carte „Zeinol — amabila invitaţie (Ic a vizita Aţi vorbit aici. Maiestate,
murilor. a căii ferate fores­ dc mine în România şi nâdăj Akhbar" — document istorio­ frumoasa dumneavoastră ţa­ despre legăturile istorice de
tiere pe care şuvoaiele pu­ duiesc că veţi păstra, la rîn- grafie de primă însemnătate ră, pentru primirea cordială prietenie dintre popoarele ro­
ternice )e-au făcut impracti­ dul dumneavoastră, o aminti­ ce ne-a fost rezervată, pentru mân şî iranian. Am mai avut
cabile. Apoi completarea re plăcută despre acluala vizi­ — descrierii geografice şi is- cuvintele pline dc preţuire la şi alte prilejuri dc a evoca
lorice a Valahici. importantă
miinii de lucru deficitară tă regiune a actualei Românii. A­ adresa ţârii si poporului nos­ împreună multitudinea dc do­
în perioada respectivă ; Noi avem astăzi onoarea de cest capitol a fost tradus în tru rostite la acest dineu. vezi istorice ale bunelor rela­
(continuarea înfăptuirii mă­ a vă primi în calitatea dum­ limba română şi publicat la Daţi-mi voie, totodată. sâ ţii rare au existat de-a lungul
secolelor intre nopoarcle noas­
surilor preconizate pentru neavoastră dc preşedinte al Bucureşti în anul 193G. exprim sincere mulţumiri tre. tradiţiile străvechi ale
îmbunătăţirea condiţiilor unei ţări tinere, dinamice si populaţiei oraşului Teheran
dc viaţă şi muncă ale fo­ prospere. însă dumneavoastră încă de la mijlocul secolu­ pentru manifestările pline tic schimburilor dc valori cultu­
rale si dc informaţii între căr­
restierilor ; instruirea lu­ ne aduceţi, totod.itâ. mărturia lui trecut au început in Româ­ căldură cu caic nc-n înlîmpi- turari sj creatori dc artă ro­
crătorilor noi şi vechi cu continuităţii unei prietenii is­ nia studii sistematice de ira- nat. In aceasta noi vedem o mâni si iranieni. între oameni
sarcinile ce le aveau în si­ torice. * de mai multe ori se­ nologie, prin lucrările renumi­ expresie a relaţiilor de prie­
Con­
tuaţia creată, creşterea res­ culară Noi ştim, într adevăr tului orientalist român atunci, tenie dintre popoarele noastre, politici reprezentativi ai ţâri­
stantin Şâineanu. De
ponsabilităţii fiecăruia. Dezvoltarea şi modernizarea Uzinei de utilaj minier din Petroşani este ilustrată si de ca­ că relaţiile diplomatice dintre numeroase opere ale literatu­ a dorinţei lor de a colabor.i lor noastre din trecut. Intr-a­
Factorii dc conducere ai pacitatea de prelucrare o unor piese de mori gabarite şi compleiitate tehnică ridicată. ţările noaslre au început cu rii persane au tost traduse în n frâi in pace. devăr. istoria atestă că întot­
întreprinderii s-au văzul cinci secole în urmă. prin româneşte, cea mai recentă fi­ Vizita In Tran ne dă prile­ deauna in trecut aceste relaţii
«iu contribuit
la apropierea
puşi în situaţia de a lua schimbul de scrisori şi amba- ind o tălmăcire a Cărţii Regi­ jul sâ venim în contact ne­ dintre popoarele noaslre, la
măsuri prompte, de a căuta lor (Shahnameh) de Firdousi, mijlocit cu viaţa şi preocupă­ cunoaşterea reciprocă. Dar ccl°
soluţiile cele mai eficace. din care eu am primit un fru­ rile unui pnpor cu o bogată mai vii. mm puternice dovezi
Şi. faptele dovedesc că oa­ mos exemplar. Această tradu­ istorie, eu străvechi tradiţii dc ale colaborării dintre ţările
menii au fost la înălţime cere aparţine unuia din oame­ civilizaţie şi cultură. In ţara noastre ni le oferă prezentul,
Conjugate toate forţele spre Anul acesta poate fi carac­ portante sume în vederea aco­ statistice fără a întreprinde roa nu s-a întreprins nimic nii dv de litere, pe care am noastră este cunoscută lupta epoca actuală si cu deosebire
acelaşi ţel. s-a reuşit să se terizat ca fiind deosebit de peririi minusului de concen­ vreo măsură concretă în ve­ în acest sens. iar Iu Cules, si­ avut plăcerea sa-1 primim, eu desfăşurată de-a lungul seco­ ultimii ani în care relaţiile
rezolve. în timo record, pro­ favorabil pentru producţia do trate si suculente, care se ri­ derea ieşirii din impas. As i lozul serveşte drept eleşteu cîţiva «ani in urmă la Tehe­ lelor de poporul Iranian pen­
bleme din colo mai grele nutreţuri. Gospodărirea chib­ dică la peste 500 de tone Cum se explică de cc la fermele pentru... broaşte. Ignorînd ce­ ran. cu prilejul reuniunii Con­ tru emancipare naţională, pen­ roniâno-iranienr au cunoscut
Cum s-ar spune, oamenii au zuită a suprafeţelor afectate se explică o asemenea situa­ de animale s-au transportat le mai elementare reguli de gresului internaţional al ir«a- tru dezvoltarea independenta o evoluţie continuu ascenden­
tă. Aceasta îşi găseste reflec­
făcut timpul să bată pasul bazei furajere permite ca in­ ţie ? Preşedintele cnopei-«di­ abia 70 de tone fînuri. i,ir res- insilozare, la brigada din llia nologilor a ţârii ; sînt dc asemenea cu­ tare în creşterea şi diversifi-
pc loc. pînâ l-au ajuns, şi tr-o seric dc unităţi agricole vei. Iulius Mica. inginera zoo­ uil de f>00 tone se află în nutreţul tocat n stal cite 2-3 Aceste afinităţi culturale au noscute eforturile pc earc le carc.i schimburilor economi­
apoi i-au luat-o vertiginos cooperatiste să se asigure un tehniste Viorica Râtălan şi rînip. depreciindu-sc sub in­ zile în şir neaeoperil. Cc r.ili- contribuit chiar la influenţa­ desfăşoară astăzi poporul dum­ ce, în dezvoltarea cooperării si
înainte. excedent. îndeosebi la sorti­ brigadierul zootehnic. Chera fluenţa agenţilor atmosferici tate vor avea oneste furaje, e rea limbilor şi artelor noaslre, neavoastră pentru progres e- colaborării tehnîeo-stiinţifief».
Cîtcvn exemple ilustrative mentul de fibroase, creîndu-se sie Orsa, «afirmau că „au fost La întrebarea de cc nu sc lesne (Ic înţeles. eonomic şi cultural. pentru în lărgirea continuă a legâtu-
din această întrecere eu astfel o însemnată rezervă alîtea furaje îneit nu s-a pu­ transportă furajele dc pc Concluzia ce se desprinde folosirea bogăţiilor ţârii în
timpul. PLinerea în stare faţă dc necesarul pinâ la re­ tut f«iee faţă la strinsul Ior“. cîmp. interlocutorii au răspuns in legătură eu „preocuparea1* interesul dezvoltării patriei
do folosire a drumului Rin colta următoare. Lipsa concentratelor au tre­ cu seninătate .nu avem sufi­ consiliului dc conducere a! (CONTINUAU IN FAO. « A*J sale, al creării unor condiţii
Marc — Sibişcl şi a căii C A P. llia privind asigurarea tot mai bune de viaţă Nai
ferate forestiere. distruse hranei necesare animalelor în
parţial de furia apelor. Da­ perioada de stahulaţie nu pon­
că sc mergea pe linia obiş- te fi alta (Ipcît aceea eă a-
LA C .A.P. IL IA ( castă acţiune se află In peri­
R. BUDtN C o n ferin ţa infernafio nală
feria activităţilor dc sezon ate
cooperatorilor Netinînd sea­
ma de defirienţele si greută­
bazei de
CU SCUZE NU SE POATE ACO­ ţile întîmpinale in anii trecuţi fen om en e în gaze ionizate
în privinţa asigurării
furajere, ignorind posibilităţi­
le existente pentru evitarea In aula Universităţii din rea fenomenelor ce au loc în al Academiei. Jean Livcscu.
lor. consiliul de conducere va Bucureşti au început, luni di­ gazele ionizate. rectorul Universităţii din Bu­
fi pus din nou in situaţia ea
PERI DEFICITUL DE FURAJE în primăvara anului viilor să mineaţa, lucrările celei dc-a micieni. profesori universităţi, cureşti şi Eugen Bădărâu. di­
La lucrări participă acade­
rectorul Institutului dc fizică
IX a Conferinţe, internaţionale
P a g in a dea din colţ în colţ. câutînd de fenomene în gaze ionizate, cercetări ale Academiei şi de al Academici deschidere a
conducători ai institutelor de
nutreţurile care acum se risi­
Cuvîntul de
pesc. organizată de Academia Repu­ parlamentale, cercetători şti­ Conferinţei a fost rostit de
blicii Socialiste România, Co­
„Motivele" invocate de con­ mitetul ppntru Energia Nucle­ inţifici. acad. Miron Nicolescu
a B l-a : H «asemenea posibilitate a cut-o pc scama compromiterii ciente atelaje". In ziua cînd ducerea cooperativei pentru n ară şi Ministerul Invâţâmin- La şedinţa festivă de deschi­ In continuare, tovarăşul Ion
existat si pentru cooperativa porumbului dc pe 40 hectare, am vizitat unitatea insă ca să acoperi deficitul din balanţa tului. sub egida Uniunii Inter­ dere a Conferinţei în prezidiu Gheorghe Maurer a adresat. în
fnraierâ ou pot contribui cu
numele Consiliului de Miniştri
au .luat loc
naţionale de fizică pură şi a-
tovarăşii
Ion
agricolă din Iha. Contr.ir însă din c.iuzn inundaţiilor provo dăm un singur exemplu, unul nimic la redresarea situaţiei pheatâ şi Agenţiei Internaţio­ Gheorghe Maurcr, preşedinte­ al Republicii Socialiste Româ­
oricăror previziuni optimiste, cale dc rIu 1 Mureş. Dar, in din atelajele de la brigada precare in rare se găseste ser- nale pentru energia aiomicâ. le Consiliului de Miniştri. nia. un salut participanţilor U
acum cînd sc cunoaşte rezul­ situaţia cînd nici pe restul din Cuieş nu sc ştia unde se lorul zootehnie al unităţii De Timp de o săplâmînâ, cit Manca Mâncscu. vicepreşedin­ cea de-a IX-a Conferinţă in­
tatul preocupării pentru strin-
Fotbal » ecrea si valorificarea tuturor suprafeţei nu s-au efectuat in află. iar nitul era dus la llia acera, se impune să fie între­ 8DO de participanţi din 32 ţâri şedintele Consiliului Economic. ternaţională de fenomene în
te a! Consiliului de Stat, pre­
vor dura lucrările, cei peste
condiţii corespunzătoare
la... moară De un număr în-
lu­
gaze ionizate. Cuvîntarea pre­
prinse măsuri energice, mobi-
resurselor de furaje, se con-
Nfmnnt de atelaje dispun sj
crările dc întreţinere, este şi
sl.itâ că în balanţă deficitul firesc ca producţia să se si- membrii cooperatori dar ni­ lizînd toate forţele la strînge- de pe toate continentele vor Miron Nicolescu, preşedintele şedintelui Consiliului dc Mi­
niştri a fost subliniată eu vii
rca nutreţurilor si fârînd ca
Academici.
Miron Constanli-
ntîrnâ destul dc gicu După luezc cu mult sub nivelul ce­ meni din conducerea unităţii fiecare membru al consiliului trece în revistă realizările ob­ ncscu. ministrul învâţâmîntu- şi îndelungi aplauze.
ce in ultimii doi ani coope­ lei planificate Dc neînţeles nu se gindeşte să mobilizezi.' de conducere sâ simtă o răs­ ţinute în ultimii ani într-unul lui. Gheorghe Buzdugan, pre­ In şedinţa plenară de lucru
din cele mai importante, mai
este faptul că dosi conducerea
o Fotbal rativa a cheltuit nu mai puţin cooperativei cunoaşte defici­ tonic foiţele şi miilo.ieelc la pundere maximă fală de soar­ complexe şi spectaculoase do­ al Cercetării Ştiinţifice. Horia au fost prezentate primele co­
şedintele Consiliului Naţional
municări. iar după-amiaz.ă au
ta producţiei animaliere a coo­
de 300 000 dc lc: in scopul a-
slringerea nutreţurilor.
menii ale fizicii contempora­
chiziţionârii de nutreţuri din tul de nutreţuri, sc mulţumeş­ Nici acţiunea de însilozarr perativei. de bunul mers al ne, vor căuta sâ jaloneze di­ Hulubei, preşedintele Comite­ avut loc dezbateri în secţii de
specialitate.
tului pentru Energia Nucleară.
treburilor în cadrul unităţii
alte unităţi, cooperatorii sînt te să-! contabilizeze şi sâ-1 în­ a furajelor nu s a organizat recţiile de urmat în cerceta­ Şerban Tiţeica, vicepreşedinte Lucrările continuă.
nevoiţ5 să aloce din nou im- registreze in diferite situaţii temeinic. La brigada din Ba- N. TIRCOB