Page 10 - Drumul_socialismului_1969_09

PAG. 2 r B H M K O l I DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 4 SEPTEMBRIE 1969 UNII JjyfflCTlBIIW W BBW rw •

COMPETENTA - ATRIBUT L u p e n i

h m m p r im o r d ia l M MUNCII ACŢIUNI EDUCATIVE

mujhi— nwa a w ra
POLITICE $ 8 ECOMOHSCE ORGANIZATE

vor fl acela care vor duce tivităţii de producţie. La Con­
mai departe tradiţia muncii gresul al X-lea al partidului CU TINERETUL
Oţelul de bun renume plămădit in cuptoarele Hune­ de otelar. Avem însă şi cazuri s-a subliniat însă cu justificat
doarei este rodul unui mare număr de cadre cu di­ cind oţelah cu vechi state de temei că rezultatele obţinute
ferite calificări. Metalul de bun renume utilizat in di­ plată se abat de la prescrip­ trebuie să constituie punctul
verse ramuri ale economici cu rezonanţă modernă — ţiile tehnologice. De pildă, la de plecare, baza unor noi mă­ Despre . tinereţea şi pros­ vitâţi întreprinse de comite­
electrotehnică, electronică, mecanică fină — este ro­ desfundarea şticului — ca să suri care să asigure ca tot ce peţimea Lupeniului putem tul orăşenesc U.T.C. caro ixi
dul elanului tineresc cc se îmbină in mod armonios mă refer la un exemplu — ţine de competenţă, răspunde­ vorbi numai dacă-1 amintim aduce o contribuţie deosebi­
cu talentul şi priceperea oţclarilor trccu|i de pragul trebuie respectate anumite re­ re, să pătrundă în porii activi­ şi pe acela care. prin speci­ tă la buna organizare a aces­
primei tinereţi. La această confluentă vie a priceperii guli. La şarja nr. 87 819 — 820 tăţii economice. In secţie acti­ ficul vîrstei şi nl pasiunilor, tora. astfel ca tinerii să cu­
şi iniţiativei, a măiestriei profesionale intilnim uncie maistrul Dumitru Brînzei a vează mulţi tineri ce au posi­ al muncii entuziaste. îi im­ noască clipe cît mai plăcute
rezultate meritorii cc atestă preocuparea colectivului tăiat orificiul în mod neco­ bilităţi, înclinaţii. aptitudini primă aceste trăsături defi­ de destindere. Tovarăşul
de a contribui in măsură sporită la înfăptuirea sarci­ respunzâtor şi a evacuat şarja reale pentru frumoasa meserie nitorii. si anume tineretul Gheorghe Cimpeanu. locţiito­
nilor trasate de partid. Din cele 10-10.5 milioane tone cu temperatura sub limita pre­ de oţelar. Aceste înclinaţii con­ împreună cu aşczâmintele rul secretarului comitetului
de oţel prevăzute in Directivele Congresului al X-lea scrisă, din care cauză la tur­ stituie in fond o zestre pre­ culturale destinate lui, cele orăşenesc U.T.C. ne informa
al partidului, pentru următorul cincinal, o bună parte nare s-au pierdut 48 tone de ţioasă a fiecărui oţelar, care care îi oferă locul de mani­ că acţiunile destinate tine­
urmează a fi elaborată la oţelăria nr. 1 şi electrică din otel. La şarja R6 641 — 32R e- trebuie alimentată. îmbogăţi­ festare plenară, de recrcere... retului se organizează cu-
C.S. Hunedoara. Cum se va acţiona pentru îndepli­ laborntâ de maistrul Vaier Lâ- tă cu tot mai multă pricepere, Tinereţe, porniri pe drumu­ npscîndu-se preferinţele lui.
nirea acestor sarcini majore, cum se va manifesta ca­ buneţ nu s-a respectat conţi­ indeniînare. Aceste ultime tră­ rile vieţii, căutări, pasiune, In această privinţă, o contri­
pacitatea creatoare, competenta colectivului sint între­ nutul de mangnn. La o altă sături ce tîn de competenţă a­ buţie deosebită şi-au adus o
bări la care am căutat răspuns în ancheta de faţă. îşi şarjă — maistru Gheorghe vem datoria să le şlefuim cu entuziasm sînt noţiuni cc
spun părerea tovarăşii : EMIT, DELAPETA. secretarul Stînea — dopul a fost deschis răbdare, să le ridicăm la rang condensează in esenţa lor comisiile turistică şi eultu-
comitetului de partid, ing. NICOLAE GAVANESCU. cu oxigen, iar sub privirile de virtuozitate. Dacă ne gîn- trăsături ale unei persona­ ral-edueativâ. Excursiile or­
şef dc secţie la O.S.M. I. ing. VAMILIAN VĂDUVĂ, maistrului Gheorghe Hetea a dim că alături de numeroase lităţi colective — tineretul. ganizate în cadrul judeţului
adjunct de şef dc secţie la otelăria electrică. GMEOR* fost turnată cu viteză mare echipe care se încadrează în Am primit cu cltva timp au fost făcute în colaborare
GIIE CODREANU, maistru. EUGEN PETESCU. pre­ din care cauză a rezultat du­ planul sortimental, care ela­ In urmă ştirea în legătură cu cineclubul din cadru! clu­
şedintele comitetului sindical dc scc(ie. pă laminare 8 900 kg de rebut. borează şarje de înaltă calita­ eu înfiinţarea unui cerc de bului „Minerul". Filmul rea­
Aceste exemple ne edifică a* te avem formaţii de lucru ca­ informare politică a tinere­ lizat, cuprinzind secvenţe din
tumultul de viaţă contempo­
supra necesităţii de a exercita re nu stăpîrţesc suficient de lului. care a cunoscut în'-â rană. avînd ca martori pe ex­
in viitor controlul cu niai mul­ bine procesul tehnologic, apa­ de la început, prin importan­ cursionişti. va râmine o plă­
— Condiţiile în care sc des­ necorespunzâtor, în alte 130 tă operativitate, la toate ni­ re ca evidentă necesitatea u­ ta şi atractivilatea şedinţelor cută amintire atît pentru
făşoară pruductia modernă ri­ de cazuri şlicurile nu au fost velurile activităţii de produc­ nor măsuri de perfecţionare a sale. o mare afluenţă. Am participanţi cît şi pentru rea­
dică i nai te exigenţe fată dc făcute după prescripţii etc., ţie. Proce'dînd în acest mod muncii de informare, de îm­ pornit pe urmele acestei lizatorii filmului.
competenţa, de pregătirea ce­ din care motiv s-au pierdut s p va asigura întărirea conti­ bogăţire continuă a cunoştin­ iniţiative frumoase să cu­ Cu aceeaşi pasiune partici­
lor chemaţi să lc realizeze. Cc peste 1 *170 tone do metal. De nuă a omogenităţii si forţei ţelor tehnico-profesionale. Fabrica de conserve din Haţeg. Muncitoarea Maria Becfi noaştem şi alte aspecte ale pă tineretul la acţiunile vd-
măsuri preconizaţi in conti­ aceea cred că o înaltă com­ de acţiune a organizaţiei nons- Tovarăşul Codrcanu : Din pregăteşte pentru livrare un nou lot de sirop. activităţilor ce se desfăşoa­ luntar-patriotîcc lucrînd la
nuare in această direcţie? cîte cunosc urmează să se des­ Foto : D. OLIVIU ră in cadrul clubului, acti- plantaţii, amenajări de spa­
Tovarăşul Delapcla î — Di­ chidă cursuri de perfecţionare
rectivele Congresului partidu­ a cunoştinţelor tehnico-profe­ ţii verzi, a unei baze sporti­
lui preconizează că industria Pe agenda de lucru sionale. ve. Tot prin muncă voluntar-
siderurgică se va dezvolta in Tovarăşul Petrescu : Da. Experienţa îşi spune cuvînfuS; patrioticâ s-a lucrat şi la a-
direcţia creşterii rapide a pro­ aşa este. Prin aceste cursuri monnjarca bazei de agre­
ducţiei de metal. îmbunătăţi­ dorim să asigurăm îmbogăţi­ ment ce s-a dat în folosinţa
rii substanţiale a structurii a­ HOTAKlRIliE rea cunoştinţelor teoretice, a- cti ocazia Zilei minerului *j
cesteia, prin fabricarea unor similnrea temeinică de către care va rezolva pentru pe­
sortimente valoroase care sâ toţi oţelarii a prescripţiilor Ferma agricolâ-unitate rioada de vară problema In-
satisfacă în condiţii din ce in f tehnologice tilnirjlor pentru tineret. Nu
ce mai bune cerinţele de me­ va mai fi astfel nevoie să
tal ale economiei. Din cele 6 Tovarăşul Codrcanu : Păre­ se întîlneascâ la o seară
10-10,5 miLîoane tone de oţel, rea mea este că în cazul oţe- dansantă la restaurantul „Ci­
aproximativ o treime se va fa­ lânei electrice trebuie să se na" unde nu găsesc cadrul
brica la Hunedoara. Atingerea petenţă in îndeplinirea sarci­ fie de partid, a întregului co­ asigure. în primul rînd, nece­ model de producţie sănătos desfăşurării unor
acestui nivel implică, paralel nilor trebuie să pornească şi lectiv. sarul de cadre şi abia după a­ astM de acţiuni $i a cărui în­
cu modernizarea aparatului de să se bazeze în primul rîncl pc — Competenta presupune ceea să înceapă cursurile. Alt­ chiriere se poate face foarte
producţie, sporirea resurselor respectarea şi aplicarea rigu­ capacitate, aptitudine, talent. fel nu se va putea asigura o rar. Problema s-ar putea
interne de capacitate creativă, roasă a atribuţiilor stabilite. Cum \cti cultiva şi dezvolta pregătire operativă şl temeini­ Sporirea producţiei vegetale Craiu, şeful unităţii respecti­ trecui, existind posibilitatea rezolva în viitor mai ferici*
exigenţă sporită faţă de pre­ Tovarăşul Văduva : Lipsă aceste trăsături ? că a tuturor cadrelor. Caracte­ şi animale, asigurarea rentabi­ va, a sens în evidenţă cîleva sâ înlăturăm complet deficitul pi intr-o înţelegere cu con­
gătirea profesională, stimula­ de răspunderi» în exercitarea Tovarăşul Găvăncscu : In ristic perioadei pe care o stră­ lităţii tuturor unităţilor agri­ thn acţiunile a căror infâptm- O preocupare de seamă a ducerea clubului care ar pu­
rea competenţei, a răspunde­ aîribuţiunilor s-a semnalat şi perioada care a trecutA oţelâ- batem este că buna formaţie cole de stat şi creşterea con­ re polarizează atenţia lucrăto­ noastră, cu efecte pozitive a­ tea ceda pentru cîte o seară
rii fiecăruia pentru sarcinile la noi la oţelăria electrică. U­ ria nr. 1 a fost prezentă în profesională trebuie să fie un tribuţiei lor la formarea fon­ rilor de aici, avînd drept scop supra creşterii producţiei dc sala cea mat încăpătoare. To­
încredinţate Competenţa înte­ nele şarje elaborate in afara întrecerea socialistă cu 2 299 atribut obligatoriu pe întreaga dului centralizat de produse obţinerea unei eficiente eco­ lapte, este şi îmbunătăţirea varăşul Dumitru Făiniş, di­
meiată pe o solidă informare, programului, sau cele rebula- tone de oţel elaborate In plus. scară a funcţiunilor. De aceea ale statului constituie obiecti­ nomice cit mai ridicate. caii ta li vă a efectivului matcă. rectorul clubului ..Minerul'',
cunoaştere adîncâ a lucruri­ le, ne indică tocmai acest lu­ cu economii la materii prime, cred că pregătirea cadrelor vele principale puse de partid — Cum apreciaţi realizările Pentru aceasta s-a început şi ar putea să vină în întâmpi­
lor, exercitarea atribuţiilor in cru De aceea consider că pro­ materiale, combustibil în va­ trebuie privită într-o concep­ în faţa lucrătorilor din acest unităţii 7 este în curs de realizare ac­ narea cererii tinerilor. Clu­
lumina obligaţiilor şi a sarci­ blema competenţei, a răspun­ loare de peste 1 milion de lei. ţie unitară şi într-o perspecti­ sector de activitate Avînd în — In urma analizelor făcu­ ţiunea de metisare a mâtcîi bul ca aşczâmînt cultural a­
nilor încredinţate considerăm derii trebuie dublată în per­ Aceste rezultate atestă o bună vă mai îndelungată, ţinîndu-sc vedere rezultatele înregistrate te ne-am dat seama că este o cu reproducători din rasa I7ol- parţine atît tinerilor cît şi
că trebuie să devină trăsătura manenţă de o îndrumare, de preocupare n oţelarilor noştri seama de noutăţile ce apar în pe linia înfăptuirii măsurilor anomalie ca în condiţiile crea­ ştein. vîrstnicilor şi e normal '-a
definitorie a fiecărui oţelar. un control sistematic. de a pătrunde tot mai adine teoria şi practica muncii in adoptate dc plenara C. C. al te unităţii să încheiem acti­ — La ce eficienţă vor con­ fiecare să aibă asigurat aici
Aş dori să insist asupra nece­ — Aria controlului vizează esenţa fenomenelor economi­ P.C.R. din martie 1967 privind vitatea cu pierderi. Cauzele duce acţiunile iniţiale ? cadrul unor activităţi va­
sităţii exercitării în cele mai în majoritatea cazurilor acti­ ce. de a spori eficacitatea ac­ oţelăni. îmbunătăţirea conducerii, pla­ care au determinat neacoperi- — Pentru anul următor este riate. organizate pe categorii
bune condiţiuni a atribuţiilor vitatea tinerilor muncitori. nificăm, finanţării şi organi­ rea cheltuielilor din veniturile prevăzut ca producţia agrico­ de vîrstă. Ar avea loc astfel
stabilite pe fiecare treaptă a Consideraţi procedeul ca fi­ zării gospodăriilor agricole de proprii nu trebuiau căutate in lă globală a fermei să spo­ o afluenţă şi mai mare la
producţiei, de către fiecare ind suficient pentru rezolva­ Tema abordată a relevat citcva aspecte, preocupări stat, precum şi rezervele ce altă parte, decît în modul de rească cu 27 la sută faţă de cercurile de foto. artă plasti­
membru al colectivului deoa­ rea obiectivelor majore re vă cu semnificaţii multiple, ea răminind deschisă îndeo­ vor putea şi vor trebui să fie gospodărire a potenţialului de realizările acestui an. iar chel­ că. cineclub. dactilografie,
rece în această direcţie consi­ stau în faţă ? sebi pe planul măsurilor pc care lc vor lua în con­ valorificate înlr-un timp cit producţie. Elementul cu pon­ tuielile se vor acoperi integral croitorie.
der că avem încă destule ne­ tinuare comitetul dc partid, conducerile secţiilor. Su­ mai scurt, Congresul al X-lca dere şi influenţă neeativâ a­ din venituri, dînd şi un în­ Pentru ca acţiunile o-
ajunsuri. Să exemplific. Pro­ Tovarăşul Delapcta : Există gerăm spre atenţie stabilirea mai judicioasă a respon­ al partidului a trasat sarcina supra rezultatelor financiare seninat beneficiu. Prin gospo­ duentive iniţiale de- organi­
cesul de elaborare este destul o anumită predilecţie de a n- sabilităţilor pc toate treptele ierarhice, asigurarea asi­ ca in I.A.S, în toate fermele, îl constituie furajele, dat fiind dărirea mai bună a potenţia­ zaţiile U.T.C. ..sâ fie finali­
de riguros stabilit pe faze si vea mai mult în atenţie tine­ milării temeinice şi aplicarea riguroasă a sarcinilor în­ eforturile să fie orientale spre specificul fermei al cărei pro­ lului economic. în lumina sar­ zate cu mai rtVtiltâ deficienţă,
.operaţii. Cu ţoale acestea . în., rele-cadre. Opţiunea se justi­ credinţate, Toate acestea asigură o maximă claritate ridicarea necontenită a nive­ fil este creşterea vacilor de cinilor reieşite din hotârîrile se cere din partea factorilor
perioada care a trecut au fost a responsabilităţilor, facilitează transmiterea operati­ lului producţiei şi al producti­ lapte. Nereuşind să producem adoptate dc Congresul al X- răspunzători maî multă so­
59 de cazuri în care procesul fică din punct de vedere p ro ­ vă a sarcinilor şi in consecinţă creează cadrul optim do vităţii muncii, spre reducerea întreg necesarul de nutreţuri lea al partidului, avem posibi­ licitudine în rezolvarea pro­
de topire a fost condus în mod fesional şi social pentru că ei desfăşurare a unei activităţi caracterizate prin ordine, preţului de cost al produselor în cadrul fermei, eram nevoiţi litatea să mărim efectivul de blemelor ridicate de către
randament, inaltă competentă şi responsabilitate. In­ Pentru a răspunde unor a­ să acoperim deficitul cu chel­ vaci pînâ in 1975. cu 50 la su­
troducerea unui stil de muncă ştiinţific în toate com­ semenea cerinţe şi a contribui tuieli mari de la rute unităţi tă, concomitent cu creşterea tineret, pentru ca acesta
nu se îndepărteze de aseză-
producţiei de lapte cu circa 30
Perfecţionarea partimentele de activitate — cerut dc dinamismul ac­ la materializarea lor se impu­ situate la zeci de km depăr­ sint pe deplin realizabile, a- mintcle culturale ce le recla­
propuse
la sută. Obiectivele
tivităţii economice, dc complexitatea obiectivelor pc
tare. L t lonte nceslea se mai
ne ca unele masuri care asi­
mă prezenţa, iar pe viitor *
adaugă şi norcalizarca
tare oţelarii le au de înfăptuit — reclamă dc aseme­
unui
participe eu acelaşi
nea. îmbunătăţirea continuă a muncii de partid, per­ gură baza succeselor viitoare randament corespunzător pe vind în vedere că in cadrul ziasm In toate acţiunile entt i
să fie întreprinse incă de pc
relaţiilor socialiste fecţionarea modului de exercitare a rolului conducă­ acum. Astfel de preocupări se cap de animal Intr-o aseme­ colectivului nostru lucrează care este chemat
oameni pricepuţi, cu experien­
nea situaţie trebuie să acţio­
tor. a metodelor dc îndrumare şi conducere a întregii
munci economice, politice din acest important sector întîlnesc şi la ferma zootehni­ năm cu holârîre pentru a în­ ţă si cu multă tragere de ini­ M. BODEA
că nr. 4 aparţinătoare I.A.S.
mă ca : Aurel Munteanu, Con­
de producţie dc activitate al combinatului hunedorean. A. NAGY cu medicul veterinar purtată lătura pierderile şi a rentabi­ stantin Voion. Gocso Carol,
Bîrcea. Convorbirea
liza activitatea fermei.
Marin
— In ce direcţii au fost o­
Sub conducerea organizaţiei
rientate eforturile ? Iile Onofrei, Ion Coşaru ş.a. Seară de poezie
— In primul rînd accentul de partid şi cu sprijinul con­
s-a pus pe asigurarea furaje­ siliului de administraţie va In cadrul Casei de cultu­
lor din producţie proprie. trebui să depunem eforturi r i din Geoagiu-Bil a avut
Concomitent cu măsurile luate mai susţinute pentru a ctea Ioc o scară dc poezie. în
nării, cu deosebire în domeniul formelor dc acţiune. pentru creşterea producţiei la lucrătorilor condiţii cît mai cadrul căreia au citit din
Sc aplică in tot mai multe ramuri ale economici hectar. îndeosebi prin fertili­ bune de viaţă şi muncă, pen­ creaţia lor poeţii Gheorghe
noul sistem de salarizare caic înseamnă condiţiona­ zarea terenului, am îmbunătă­ tru a-i permanentiza şi a le Naldin şl Traian Filimon.
rea directă a venitului de rezultatele activităţii uni­ ţit în mod simţitor structura ridica nivelul calificării profe­ Scara de poezie. Ia care au
tăţii in care muncim. IMcrgind pină la individ. îic- culturilor. în sensul că trito- sionale Astfel ferma noastră participat numeroşi iubitori
care dintre noi trebuie apreciat după ceea ce dă so­ lienelor li s-au rezervat 230 va deveni o unitate cu efi­ do frumos, a cunoscut un
cietăţii. Realizarea acestor cerinţe de echitate nu se de hectare. reprezentând a- cientă ridicată, capabilă să deosebit succes. Sintem si­
poate împăca cu mentalităţile parazitare. Perfecţio­ oroape 50 la sulă din supra­ contribuie cu întreg potenţia­ guri că şî în viitor Casa ju­
narea formelor «Ic acţiune ale statului trebuie să faţa afectată producerii de lul la materializarea sarcini­ deţeană de creaţie va orga­
conducă, printre altele, la suprimarea acestor men­ nutreţuri Ca urmare, cantita­ lor trasate de partid sectoru­ niza cît mai multe aseme­
talităţi, la înlăturarea efectelor lor. tea de fînuri realizată este cu lui de stat al agriculturii. nea manifestări în localită­
Ruperea de masele largi a aparatului de stal. sc circa 200 de tone mai mare ţile judeţului.
arată in Raportul la cel de al X-lea Congres, în­ faţă de cea obţinută în anul T. NICOLAE
seamnă un pericol pentru îndeplinirea menirii sale
şi de aceea controlul maselor asupra activităţii orga­
nelor de conducere ale statului la ti»nle nivelurile de­
vine o necesitate. O propunere făcută la timp şi nc- DE CE ARE DOUA FEŢE
luată în scamă, o cerere nestudiată aprofundat nu pot
să ducă la o conducere optimă a treburilor obşteşti,
deci nici la cxercitatea la un nivel superior a func­
ţiilor statului. Or, de astfel dc fenomene încă ne
izbim, din păcate, ta nivelul activităţii instituţiilor „SUFLETUL COMERŢULUI"?
de stat învestite eu puteri de rezolvare efoctivă şi
operativă a propunerilor, a cererilor. Antidotul aces­
tor manifestări este tocmai un control întărit o) opi­
niei publice, o opinie pe care. însă, trebuie s-n creăm (Urmare din pag. I) lucrurile la unităţile nr. 2 din VInzătorul ne priveşte mi­
şi s-o perfecţionăm noi, oamenii, fiecare aducindu-ne Deva (responsabil Aurel Ivan), rat.
partea noastră de contribuţie. Numai astfel putem fa­ nr. 4 (responsabil loan Firi- — De ce nu expuneţi mar­
ce mai rodnică activitatea legislativă desfăşurată în — Dacă veneaţl un pic mai can). nr. 5 şi 9, unităţi în care fa ?
ultimii ani în scopul punerii în concordanţă a legilor repede. Am vîndut de citeva se simte interesul personalu­ — N-avem ce — vine răs­
fundamentale ale statului cu dezvoltarea şi perfec­ minute ultimul kil, ne spune lui pentru o aprovizionare şi punsul scurt al vînzâtorului
ţionarea forţelor si relaţiilor de producţie. un vinzâtor tinâr. Nu ştiu cînd deservire aşteptate de cum­ Marin Câlinoiu.
o să-mi aducă din nou. părători. — Dar ceea ce aveţi în ma­
Aceasta tot în condiţiile gazin nu se numeşte marfă ?
Ceapa, cartofii, ardeii, morco­
cînd la alte unităţi şi în depo­ O reclamaţie vii. merele, perele, strugurii,
zit se află cantităţi suficiente
PRESTIGIUL UZINE 0 ori cu o productivitate pe de roşii. la... reclamă ce sint ?
salariat de peste
100 000 lei
— Da... Dar lipsesc roşiile,
Unitatea n r 4 din piaţa o­
om/an. Toate acestea au loc in
contextul creşterii substanţia­ raşului o găsim plină cu de vinetele şi prunele.
— Celelalte unităţi dispun
le a tehnicităţii producţiei, a toate! zarzavaturi, legume, Nicolae Dumitraşcu, şeful de mărfurile de care dumnea­
Cu 60 de ani în urmă, la o pentru producerea aerului radiatoare presate, sobe din mente de susţinere minieră la specializării in domeniul con­ fructe. Aceasta demonstrează unităţii nr. 1 din Deva, nu voastră duceţi lipsă.
margine a Petroşaniului, pe a- comprimat necesar acţionării fontă etc. nivelul realizărilor mondiale. strucţiei de maşini miniere, a- câ în depozit există întregul crede câ «reclama e sufletul — Aducem şi noi...
proupe de mina est, a luni fi­ ciocanelor mtuitoare şi a ma­ După 1946 şi mai ales după In prezent, în secţiile de vînd ca produse reprezentati­ sortiment dc legume şi fructe. comerţului'. Altfel de ce nu O promisiune vagă. dc om
inţă, ca urmare a dezvoltăm şinilor de polizat. naţionalizare, uz.inei i se im­ producţie sînt create capaci­ ve noi : stilpii hidraulici de a­ De ce nu sînt împărţite judi­ ar expune marfa pe care o are neînteresat, care pune sub
industriei carbonifere din ba­ In 1932 se concentrează aşa- primă un profil nou, cu ten­ tăţi şi mijloace tehnologice bataj, transportoarele TR-2, cios cantităţile la toate uni­ în magazin 7 In trei vitrine semnul întrebării însăşi par­
zin, un „atelier central" de re­ zisul atelier central, care nu­ dinţe clare de specializare în prin autoutilare ca : maşini şi instalaţia platformă de săpat tăţile din oraş ? întrebarea o mari, doar trei sortimente i ticiparea vînzâtorului la apro­
paraţii şi de fabricare a unor mără acum in jurul a 200 sa­ domeniul construcţiei de ma­ dispozitive de tinichigerie ca­ suitori, furniturile complexe punem pentru câ In cele ei- mere, ardei, varză, In maga­ vizionarea magazinului. însăşi
pie.se de schimb. Desigur, pro­ lariaţi şi o secţie electrică. A- şini miniere, paralel cu pro­ re asigură mecanizarea opera­ pentru preparaţii şi o gamă teva minute cit am stat în bi­ zin însă, mărfuri din abun­ contribuţia sa la munca pc
filul atelierului, capacitatea pm în 1933 se înfiinţează şi ducţia de piese de schimb, re­ ţiilor tehnologice, cuptoarele largă de utilaje unicate. roul tovarăşului Virgil Bolcu denţă : sortimente variate de care o are de îndeplinit.
sa erau direct proporţionale o turnătorie de oţel a cărui paraţii de utilaj minier, con­ electrice de 1,5 tone pentru to­ In ultima perioadă s-a tri­ — şeful Centrului de legume legume, zarzavaturi şi fructe
eu tehnica minieră rudimenlj- cuptor electric are o capacita­ strucţii metalice şi servicii ca­ pirea oţelului, cuptorul elec­ plat capacitatea atelierului de şi fructe din Brad — ne-am de calitate. Excepţie fac pru­ Ceea ce «prezintă" vitrina
râ folosită la extragerea in te de cca. 300 kg oţel lichid lificate. Produsele de uz gene­ tric de 0,5 tone pentru topirea tratamente termice, iar turnă­ convins câ există o adevărată nele. Ne adresăm vlnzâtoarei i magazinului nr. 12 din Hune­
doara nu-i nici pe departe un
subteran a cărbunelui. Despre pe şarja. Primul ciocan pen­ ral dispar, crescind substanţi­ fontei, cuploarele electrice de toria de oţel poate realiza cu zbatere pentru a se aduce în — Ce faceţi cu prunele de
acest lucru vorbesc de la si­ tru forjare, acţionat pneuma­ al producţia de piese din oţel încălzire din secţia de trata­ cele două cuptoare electrice oraş cantităţi îndestulătoare pe tejghea 7 serviciu făcut comerţului. Tti
piere orice poftă de a cum­
ne suprafaţa atelierului de tic, se montează în 1932, pen­ turnai şi produse din lamina­ mente termice, cuptoarele e- cu arc o cantitate de oţel li­ de legume şi fructe. S-au dat — Le vindem, ce sâ fa­ păra cînd vezi ce-i în vitrină.
numai 1 400 mp şi numărul tru forjarea florilor dc sfre- te. De remarcat faptul că aici leclrice cu băi lichide de să­ chid de peste .5 000 kg pentru nenumărate telefoane la fur­ cem 7 I — Aşa-mi dă de la depozit
redus dc muncitori care nu dcle s-au fabricat pentru prima ruri pentru cimentare, stan­ o turnare Secţia mecanică şi-a nizori, s-a cerut, s-a insistat. — Aşa alterate 7 Dar sint
depăşea cifra de 25. Ce fel de Abia în 1936 se realizează cară în ţară ciocanele de aba­ duri de încercări diferite, sta­ lărgit atelierele. Amintim for­ Aceeaşi zbatere există şi )o necomestibile . — afirmă gestionara Gabricla
piese se executau într-o tur­ construcţii metalice mai com­ taj şi perforatoarele pneuma­ ţii pilot de galvanizare. mij­ marea atelierului de mecanică forul judeţean al aprovizionă­ Mihuţ.
nătorie cu o capacitale de plexe pentru preparaţiile Lu­ tice. pentru dotarea industriei loace mecanice de ridicat şi grea caro poate sliunji şi dan­ rii cu legume şi fructe. Atunci — Atunci vă servim din ce­ Chiar ? Noi am văzut şi al­
1 000 kg 2î ore ? Răspunsul se peni şi Pelnla. precum şi va- miniere. De asemenea, datori­ multe altele. tura roţi cu diamelre pînâ la de ce se permite ea, din cauza lelalte... de unde doriţi. tele.
subînţelege gonele. Pînâ in anul 1924 tă­ tă atît dotării şi extinderii u­ In ultimul deceniu, colecti­ 3 500 mm. unor disensiuni şi neînţelegeri Amabilitatea vlnzâtoarei O
Constatări,
scuze,
promi­
Este în curs de realizare în
Drumul parcurs de acest a­ ierea metalelor se făcea ma­ zinei cî- şi necesităţilor mereu vul uzinei a depus eforturi cadrul uzinei Fabrica de între unii şefi de unităţi şi ne-a contrariat. Şi restul pru­ siuni. Primele ne aparţin. Cu
telier. pînâ la actuala uzină nual. iar în 1934 se pune în crescîodc ale minelor din Va­ deosebite de reorganizare a stîlpi hidraulici Vulcan, care depozite, legumele şi zarzava­ nelor din magazin purtau pe­ celelalte ne-au încărcat „ba­
de utilaj minier, a fost lung funcţiune o maşină de dantu­ lea Jiului nu început sâ fie secţiilor pe seama vefolosini va funcţiona ca o secţie a u­ turile, aduse nu fără greutăţi cetea aceleiaşi „calităţi'. gajul" gestionarii, vinzâtorii.
şi greu In 192R suprafaţa a­ rat roţi dinţate, pentru diame- proiectate şi fabricate o sene tuturor spaţiilor. Dacă în anul zinei. De asemenea este demn de la furnizori, sâ nu ajungă Tot in plin centru, la uni­ Dar nici cu una nici cu cea­
telierului se măreşte cu încă tre de pînâ la R00 mm. de utilaje ca : maşina de ex­ 1909 uzina a dispus de o su­ de relevat faptul câ în cinci­ cu promptitudine la cumpă­ tatea nr. 3. se pare câ reclama... laltă nu se umple sacoşa. F
kbt) mp, toate operaţiile exc- Se observă că in perioada tracţie Standard, pompele cen­ prafaţă construită de cca. nalul 1971-1975 U U M. Petro­ rători ? reclamă. Nu e un joc de cu­ nevoie pentru aceasta de o
culîndu-se insă manual, cu o 1910—1946, atelierele s-au dez­ trifugale Standard, de 3 000 1 400 mp. în prezent suprafaţa şani ii revin sarcini sporite şi Acolo unde există o slrînsâ vinte, ci purul adevăr. Două preocupare uniformă din par­
productivitate despre care nu voltat in ritm foarte înceti­ 1 minut, transportoarele TR-1 construită a atelierelor şi sec­ acestea se vor realiza, paralel corelare între depozit şi u- vitrine complet ncfolosite. In- tea fiecărui şef de magazin
se poate spune nimic. Abia în nit. doLarea fiind mult răma­ şi SKR-ll. troliile MBL — de ţiilor depăşeşte cifra de 21 000 cu prevederile noului studiu nilatea de desfacere, unde se tr-una — nimic, in alta ni.ste
192R. deci după aproape 20 de să în urma necesităţilor S au 5.5 şi 12 km ventilatoare de m p. lehiTLCO-econnmic in curs de manifestă interes din partea pepeni verzi aruncaţi la în- pentru aprovizionarea cu măr­
furi suficiente şi diverse, pen­
ani de existenţă, se pune pro­ .fabricat, pe lingă unele piese 2 500 mc. minut, instalaţii com­ In comparaţie cu nivelurile elaborare, care prevede dez­ tuturor acelora care sînt che­ tîmplare pe husa de lemn a ca­ tru a tine atît în vitrina ma­
blema mecanizării lucrului în fie schimb şi produse comer­ plexe de săpare a puţ ci lor de de producţie atinse în 1948. in n- voltarea uzinei in pas cu ce­ maţi sâ contribuie la buna loriferului. gazinului cît şi în raft acea
ateliere. în care scop se mon­ cializabile ca : autoclave. fi- mină, instalaţii complexe de cest an realizările probabile rinţele perioadei care urmea- deservire a cumpărătorilor, — Unitatea aceasta n-ara marfă de care are nevoie cum­
tează un compresor rotativ tmyuri din fontă maleabilă. preparare, precum şl echipa­ vor atinge o creştere de peste zâ, R. RADUIESCU treburile mere bine. Aşa stau nevoie de reclamă 7 părătorul.