Page 14 - Drumul_socialismului_1969_09

DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 5 SEPTEMBRIE 1960
PAG ?

N /V
agenda de lucru In

primul

eşalon

Prezenţa minerilor din
s i m a i Lupeni în primul eşalon al
întrecerii se materializează
în fapte deosebite privind
Cind pătrunzi în noua holâ conllrmorc concretă şl cea moi
îndeplinirea cu succes a
o oţetoriei electrice de Io Hu­ strălucită legitimitate.
sarcinilor «Ie plan pe peri­ nedoara şi priveşti flăcările ro­ - Intr-odevăr, ne spune îng.
oada cc a trecut dc la în­ şii, mov, albăstrii - acel uro- Emil lonescu, adjunctul secţiei
ceputul anului. Numai în gon mistuitor de foc şi seîntei oţelărie electrică, prin intrarea
pe care il răbufnesc cuptoa­ în funcţiune o noilor cuptoare
luna august minerii de aici
rele electrice - încerci oceeoşi copacitateo secţiei noastre s-a
Una din caracteristicile prin­ în procesul tehnologic de fo­ mlnti noua metodă de forare au dat peste sarcinile pla­ emoţie majoră şi deplină pe dubfot, producţio de oţel elec­
cipale ale activităţii din ulti­ raj, au devenit pentru munci­ cu ca roti eră inlroductibilâ. o nificate 7 500 tone de căr­ care ţi-o procură totdeauna tric o Hunedoarei crescind da
mii ani a sondorilor din ca­ torii, inginerii şi tehnicienii de metodă nouă pc plan mondial, bune. reuşind în acest fel contemplarea unei oţelârii in la 60 000 tone, la 150 000 to­
drul întreprinderii de explo­ pe şantierele întreprinderii, care este în curs de experi­ plină octivitotea. ne. Pentru economio naţională
rări miniere Deva, o constituie dezideratul principal al mun­ mentare şi la noi. Aplicarea ei să realizeze peste prevede­ Deosupro fiecărui cuptor e o aceasta înseamnă mai multe
ritmul intens desfăşurat în ac­ cii lor. Este semnificativ în a­ efectivă la lucrările de foraj rile la zi 41 000 tone căr­ gaură, un abis mai degrabă, oteluri superioare, de la cele
tivitatea de producţie, preo­ cest sens faptul că ultima pe­ va duce la creşterea vitezelor bune cocsificabil. în care fierul în fuziune fierbe necesare construcţiei de maşini,
cuparea pentru creşterea vite­ rioadă a marcat experimenta­ de avansare in subteran pre­ Paralel cu îndeplinirea ; in valuri splendide, degajind pînă la oţelurile electrotehni­
zei de forare şi reducerea con­ rea şl introducerea efeclivâa cum şi la scurtarea timpilor o căldură infernală. Oomenj ce, oţelurile de rulmenţi şi
tinuă a costurilor la lucrările unor noi tehnologii originale de manevrare a prăjinilor cu sarcinilor dc plan, succese | moscoţi. siluete fantomatice, se pentru sape de foraj, core pî­
de foraj. Sînt preocupări şi e­ de foraj. Intre acestea, se nu­ mai bine de 75 La sută. demne de luat în seamă au | înghesuie să orunce în lichidul nă acum se procurau din im­
forturi lăudabile ce se Înscriu mără un procedeu prin care întreaga experienţă acu­ fost obţinute pe linia creşte- j clocotind lopeţi de adaosuri tre­ port. De la intrarea lor în func­
in mod armonios pe linia în­ s-a căutat ca o dată cu redu­ mulată pînă în prezent este rii productivităţii muncii In j buincioase, facînd să se pre­ ţiune (la 2 şi respectiv 12 ou-
deplinirii exemplare a sarci­ cerea diametrului găurii de considerată ca eficientă şi de
nilor trasate de Congresul al sondă de la Ifil la 97 mm vi­ mare preţ pentru desfăşurarea subteran cu aproape 0.85 i schimbe neîncetat compoziţia gust a.c.) ambele cuptoare ou
X-lea al partidului în dome­ tezele dc foraj să fie mult activităţii viitoare a întreprin­ tone pe post şi a reducerii I băii în culori surprinzătoare : dat peste 4 000 tone oţeluri
niul cercetării geologice : sporite, ajungîndu se »n pre­ derii Metodele noi studiate de consumului de lemn cu 0.06 j din roşu-aprins, in mov, apoi aliate, depăşind pionul prevă­
— O dată cu coborîrea sa­ zent la o avansare medie de organizare ştiinţifică a pro­ In secţia de mezeluri a Abato rului din Haţeg se pregăteşte o în olb-orgintiu şi roz-crepus- zut.
pelor dc foraj in adincuri, 260 ml pc lună numai la o ducţiei avi menirea de a duce mc pe 1 000 de tone cărbu- | nouă „şarjă* de preparate. culor. Şi apoi, cind maistrul Privesc coloşii în octivitote
sondorii noştri au ca scop nu singură sondă. Pe de altă par­ la sporirea vitezelor de avan­ ne ?xtras. . ^ , Foto : D. CORNEL principal Jurca Florian anun­ cu odmiroţia şi respectul pe
numai punerea în valoare a te, prin utilizarea coroanelor sare, la creşterea productivi­ ţă „goto !" şi şarja se răstoar­ core ţi-l stirneşte contempla­
noi şi importante rezerve de cu diamante în prezent se tăţii muncii. îndeplinirea cu nă în oolă intr-o cascadă de rea unor organisme tehnice de
minereu, cl şl găsirea de noi realizează in medie viteze de succes a tuturor sarcinilor ce Iovă Incandescentă, spectaco­ înaltă perfecţiune. Imenşii e ­
căi pentjru reducerea cheltuie­ 30-35 ml pe zi. ceea ce re­ revin în continuare colectivu­ lul e în acelaşi timp violent lectrozi ce dezvoltă în arc elec­
lilor de producţie — ne rela­ prezintă o sporire a vile/elor lui întreprinderii şl plăcut. omenin(âtor şi suov tric intensităţi de curent de
ta în cadrul unei discuţii re­ de avansare cu aproape 40 la Din cuvele ce se bolanseo- peste 24 000 omperî, sînt le­
cente jng Ion Miclea, şeful sută. De asemenea se poate a- C. DUMITRU ză in aer cad împroşcături de gaţi cu transformatori de înal­
serviciului foraj din cadrul metol lichid. Un foc de artificii tă putere, ceeo ce asigură cup­
întreprinderii Cu toate că a- nemoivăzut se ridică în aer, toarelor condiţii superioare de
ceaslă perioadă este caracte­ Sarcini sporite pentru rospîndind in jur steluţe de toa­ lucru, atît colitative cit şi can­
rizată prin aceleaşt condiţii te culorile, co şi cum o bucată titative.
tehnice şi geologice cn şi în TREBUIE CONDUS de soare lichid s-ar fi sfărîmot Foţă de vechile cuptoare, sis­
avansare mai mari cu 20 la unităţile de deservire lingă line. Romii stupefiat de este de un tip perfecţionat, in
anii trecu{i. sondorii au lu­ temul de reglo] la cele noi
crat în acest an cu viteze de
surpriză şi de bucurie şi-ţi vi­
sută fată de anul trecut Para­ zează în aproximativ numai mai trebuie convinşi că peste ne greu să părăseşti această acelaşi timp mai silenţios şi
moi robust. Ele sînt dotate cu
lel cu aceasta a fost realiza­ două zile. De altfel, şeful e ­ tot, in întreaga activitate, es­ emoţie nouă pe care ai cişti-
tă o scădere cu 131 lei a pre­ chipei, I. Postolache, caracte­ te nevoie de muncă, ordine, instalaţii de ogitore electro­
ţului de cost pe metru liniar ale p r o d u c ţ i e i riza activitatea şantierului din disciplină, răspundere, că tre­ gat o. Te gîndeşti cu regret magnetică a băii şl, în vederea
de foraj, fapt ce a condus la Deva în felul următor : „La buie să punem peste tot oa­ că ai puteo-o pierde, co pe un unei încărcări mecanice, cu o
realizarea numai în primele pînă la conducătorii ultimei Deva am învăţat cum nu tre­ meni capabili să îndeplinească vis pe care trezirea il alungă.
7 luni a unui volum de econo­ Pornind de la cercetarea a- cestor sarcini, Atelierele cen­ formaţii de lucru, decurg şi buie să se lucreze pe un şan­ cu răspundere sarcinile ce le maşină de şorjore la sol. In
mii în valoare de 270 000 Ici. tenlă a realităţilor, de la ce­ trale Crişcior urmează a-şi re­ rezultatele nesatisfăcătoare ca­ tier Şeful de şantier şi cele­ revin ? Cele două cuploare gifiie, sfirşit, prezenţa acestor utilaje
— Principalele comparti­ rinţele actualei elape pe care organiza toate sectoarele, in- re se înregistrează de multă lalte cadre de conducere (n.s. Dacă s-nr fi acţionat in a­ porcâ obosite, în aşteptarea în­ superioare va atrage după si­
mente în care s-a acţionat în o parcurge ţara noaslrâ, do­ troducînd în procesul de fa­ vreme în activitatea şantieru­ şefii de loturi, maiştrii), con­ cest spirit, este mai mult ca ceperii unei noi runde active.
vederea creşterii eficienţei c- cumentele prezentate la cel bricaţie o tehnologie adecva­ lui din Deva". trolează şi îndrumă execuţia sigur că, acum cind mai sînt Cu intrarea lor recenta în ne şi nlte perfecţionări, ca de
conomice a lucrărilor de foraj de-al X-lcn Congres al Parti­ tă, care să asigure fabricaţia Este cert că în asemenea si­ la punctele de lucru in foar­ doar 4 luni din acest an. cele pildă instalarea unui dispozi­
sint multiple — ne spune Ion dului Comunist Român au e­ acestor mijloace de produc­ tuaţii realizările nu pot fi al­ te mică măsură". 755 apartamente, cîte mai funcţiune, potenţialul oţelăriei tiv de degazore sub vid o oţe­
Cioflica, inginerul şef al între­ xaminat aprofundat dezvolta­ ţie la nivelul cerinţelor actua­ tele. Mai dureros insă e fap­ Un exemplu tot atît de edi­ sînt de predai, precum şi fron­ electrice o Hunedoarei a cres­ lului, fapt cu Importante conse­
prinderii. Dintre acestea pu­ rea economică, polilică şi so- le şi cu un preţ de cost cit tul că acest bilanţ negativ es­ ficator il constituie transferul tul necesar anului 1970 nu în­ cut în mod spectaculos. )n fie-
tem aminti în primul rîndstu­ clal-cullurală a ţârii, activita­ mai scăzut. te sinteza muncii indirecte a unei alte echipe de 16 zidari registrau asemenea slaTIii de core zi, de cile 3-4 ori în 24 cinţe în ceea ce priveşte îmbu­
diul pe care l-am efectuai in tea desfăşurată de partid, Un rol hotărîtor îl va avea unui număr apreciabil de ca­ din Valea Jiului in microra- execuţie care să compro­ nătăţirea calităţii produselor,
colaborare cu I.CF.E. Cîmpi- schimbările petrecute în socie­ pregătirea producţiei pe baze dre tehnice — 58 de Ingineri ionul Dacia, care două zile mită termenul de predare ore, aceste cuptoare adaugă sau □ unei instalaţii de epura­
na. privind pierderile d e.no­ tate, stabilind in mod creator ştiinţifice şi asigurarea la şi tehnicieni şl 57 de maiştri. după sosirea pe şantier a tre­ Este de datoria celor în cu fiecare şarjă cile 100 tone re a gazelor, treoptâ nouă în
roi la foraj înregistrate la son­ măsurile ce urmează a fi Ivia- timp a bazei tehnico-materia- In legătură cu aceste cadre buit să lucreze la săpături drept ca asemenea măsuri e­ de oţel oI>ot Io zestrea de me­
dele noastre si elaborarea u­ te în vederea asigurării dez­ le, cu toate cele necesare în­ care se fac vinovate în cea pentru a-şi crea front de lu­ nergice să-şi facă din plin c- asigurarea unei şi mai bune
nei noi metode de lucru pnn voltării multilaterale a Româ­ deplinirii programului de pro­ mai mare măsură de nereguli­ cru, cu toate că şefului de lot fcctul. Experienţa pozitivă a tal o (arii. protecţii a muncii.
care urmărim folosirea bento- niei socialiste .Aceste docu­ ducţie, factor ce stă în atenţia le de pe şantier se impun a Avram Tonuiş i s-a atras a­ şantierelor din Valea Jiului Inougurate în perioada lucră­ La Hunedoara viitorul se
nitelor la formarea pastei, mente de mare Importanţă au conducerii unităţii încă din fi lămurite cîteva lucruri. In­ tenţia cu zece zile înainte poate fi folositoare Păsuirea rilor Congresului ol X-leo, a- conjugă Io timpul prezent. Ce­
reuşind în acest fel sfi redu­ stabilii cu claritate pentru fie­ acest an. De asemenea. se tre acestea, persistă cu încă­ despre transferul acestei echi­ faţă de termenele de punere ccste noi şi perfecţionate uti-
cem pierderile pe coloană, care domeniu al construcţiei preconizează lărgirea spaţiilor păţînate întrebarea : acest ba­ pe şi despre necesitatea creă9"* i" funcţiune nu se mai poa- le două cuptoare de mare ca­
precum şi sporirea vitezelor socialiste obiectivele co ur­ de producţie, prin construirea talion de ingineri şi tehnicieni rii condiţiilor d'e lucru. ■ "le acordat, tot aşa cum inlole- loje vin să moieriolizeze con­ pacitate şi perfecţiune tehnica
unor hale noi. precum şi mo­
de foraj. mează a fl atinse, mijloacele dernizarea parcului de maşini au fost aduşi la Deva pentru Şirul exemplelor despre te- fată de acele cadre' ca­ cludent însăşi semnificotio isto­ sini elementele acestei conju­
care duc către ele. au stabilii
Ne sînt descrise apoi o se­ forme şi metode de organiza­ şi unelte existent, care să facă a beneficia de un regim pre­ Iul cum nu trebuie să se lu­ re nu-şi fac. pe deplin datoria ricului for core o pus bazele gări anticipate, core dau di­
ric de detalii tehnice ale noi­ re şi conducere in vederea faţă sarcinilor prevăzute pen­ ferenţial de confort personal creze pe un şantier, ar putea se impune stringent Trebuie noului viilor ol potriei. Prin e­
lor metode aplicate atît la realizării sarcinilor propuse. tru unitate in următorul cin­ la reşedinţa de judeţ şi scau­ continua şi în ceea ce priveşte făcut totul ca apartamentele le, co şi prin alte realizări pe­ mensiune reala şi de electiva
sondele din Valea Jiului eît şi cinal. ne călduţe în birouri, sau pen­ folosirea iraţională a utilajer planificate în acest an pentru actualitate viitorului, tronslor
la cele din Poiana Rusca». Re­ Sarcinile sporite prevăzute Avînd in vedere crearea de tru a munci stăruitor, cu toată lor de producţie, risipa de oraşul Deva să fie date în fo­ trecute în acest răstimp, viito­ mindu-l intr-un continuu şî ceri
ceptivitatea faţă de nou, pro­ pentru viitorul cincinal ur­ spaţii productive noi, precum energia şi competenţa în scopul materiale şi altele losinţă Este o cerinţă a popu­ rul se prefigurează şi devine
movarea metodelor moderne mează a se răsfrînge si asupra şi asimilarea de noi produse, realizării sarcinilor? Este şti­ Considerăm însă că cele ex­ laţiei oraşului, o sarcină în­ prezent palpobil. iar aspiraţiile prezent.
unităţilor din industria ex­ ut că cel mai negativ efect a ­ puse sint suficiente pentru a
tractivă, care vor avea nevoie sarcina noastră principală este supra rezultatelor îl are sla­ face conducerea şantierului credinţată de parlid şi o răs­ noastre abstracte işi capătă o PETRE PINTILIE
pundere de onoare pentru con­
de noi dotări cu utilaje pen­ să pregătim cadre Jioi, să I? ba organizare a locurilor de din Deva sâ înţeleagă că ase­ structori. J
tru asigurarea sporului de perfecţionăm pe cele existen­ muncă. Nu rare sînt cazurile menea mod de a-şi . face dato­
producţie prevăzut. te In acest scop unitatea a şi cind zugravii, zidarii, dulghe­ ria nu este in concordanţă cu
luat măsuri de cuprindere în
0 nouă şcoa­ ca unitate de deservire a sec­ planul de şcolarizare pentru cra din lipsă de materiale, cu cerinţele impuse de ritmul di­
rii şl alţi meseriaşi nu pot lu­
Atelierelor centrale Crlşeior,
namic de dezvoltare a econo­
toarelor extractive şi de pre­ anii următori a forţei de mun­ toate că ele există in depozi­ miei noastre. Nu se poate ad
noilor
că necesară realizării
parare a minereurilor, îA spe­ sarcini ce ne revin. te. sau din lipsă de sincroniza­ mile nimănui să risipească din FAPTE CARE ŞTIRBESC PRESTI­
lă dată în cial pentru ramura neferoasă, Cu acest program in faţă — re în eşalonarea operaţiunilor potenţialul material şi uman
care asigură un front de lu­
al unei unităţi economice, cind
le revin în noul cincinal sar­
cini sporite în ceea ce pri­ parte integrantă din viitorul cru continuu. Despre modul eu acest potenţial se creează şi se
nostru — întregul colectiv de
veşte executarea diferitelor u­ muncă de la Atelierele cen ţolul necorespunzâlor în care menţine cu mari eforturi fă­
folosinţă tilaje şi piese de schimb folo­ trale Crişcior îşi va spori e­ sc lucrează la Deva ne putem cute de întreaga noaslrâ so­ GIUL CISTIGAT PRIN MUNCĂ
convinge şi din următorul e­
cietate In acest sens o, mare
site în sectorul minier In pla­
nul unităţii pentru perioada forturile în vederea ducerii la xemplu : Trustul a detaşat d;n răspundere îi revine chiar con­
îndeplinire cu succes a sarci­
1971—1975 s-a prevăzut exe­ nilor ce-i revin din ansambljl Valea Jiului la Deva cea rrni ducerii trustului şi altor fo­
Recent, în sectorul muni­ cutarea unora dintre utilajele măsurilor preconizate pentru bună echipă de 16 zidari In ruri competente la nivel de ju­ Fără nici o exagerare se dus. gestionarul raionului res­ sâ „mişte din urechi". Pentru
cipiului Hunedoara a fost şi piesele de schimb care pînă industria extractivă. condiţiile de organizare a lu­ deţ municipiu care trec cu poate afirma eă Ilia are, de pectiv n-a afişat preţurile noi, toate abaterile constatate, ges­
terminată o nouă şcoală. E acum se executau la diferite prea mare uşurinţă peste de­ mai bine de un an, unul din­ ..rezervindu-şi-' posibilitatea de tionarul Vasile Crişan a fost
vorba de şcoala din satul j unităţi ale ramurii construc­ FLCSEA MIHOC crului la Deva, această echipă ficienţele manifestate în acti­ tre cele mal frumoase şl mai a vinde tot după cele vechi, sancţionat de către orgaifele
Golcş, comuna Topliţa, care ! toare de maşini sau se impor­ şeful exploatării a realizat in 8 zile o producţie vitatea şantierului din Deva. moderne mngazine comercia­ deci cu suprapreţ, ceea cc le­
cuprinde o sală dc clasă, tau. In vederea realizării a- Atelierele centrale Crişcior care in Valea Jiului o reali­ Sau, poate, aceşti tovarăşi le din judeţ. Magazinul „Uni­ gea condamnă, deoarece a- de control ale Inspectoratului
versal" al Iliei, datorită mai
cabinet pentru învăţător şi j ales preocupării şefului de censla se cheamă furt din bu­ comercial de stat. Controlul
o sală dc cămin cult ural. zunarul cumpărătorilor. Alte­ periodic al şefului de maga­
Prin hărnicia sătenilor în ! magazin, Ion Lamberlus, este ori, gestionarul Vasile Crişan zin, al conducerii cooperativei
frunte cu comuniştii, in nu- | in permanenţă bine aprovizio­ folosea un sistem mai mult dc consum din llîa Va trebui
mai trei ani s-a construit a- j DE CE DEPLASĂM nat. aici se găseşte întreaga decît origina! ta vînzarea u­
cest local «Ie şcoală a că- J gamă de mărfuri, sortimente nor baloturi de ţesături : pu­ sâ nu lipsească de la acest ra­
rui valoare sc ridică la J ion pentru a nu mal da oca­
122 000 lei. S-au evidenţiat • şi produse, magazinul puţind nea două etichete, pe fiecare zie unor fapte ca cele inl.im-
prin munca pc care au dc- J rivaliza oricînd cu unul de la fiind menţionat un nit preţ. plate Opinia întregului colec­
dan. Aron Rădos şi alţii. | TRIL DE GREUTATE AL RĂSPUNDERII? oraş. Vînzarea o făcea, aşadar, du­ tiv de salariaţi al frumosului
loau
Tămăşcscii. i
pus-o:
Aron Ticuln. Nicolac nog-
pă care preţ îi convenea. în
Ceea ce umbreşte însă mun­
si respectatului magazin poate
Darea in folosinţă a acestei j ca colectivului de aici, ba mai funcţie, mai ales, de... cumpă­ pune stavilă unor apucături de
mult, a început sâ devină iz­
şcoli constituie încă o do- ! rător De asemenea, a fost gă­ genul celor descoperite la Va­
Periodic, comitetele executi­
vadă. deosebit de elocventă, I ve ale consiliilor populare mu­ cuprinde în raza Iui esenţa le lipsă. Fireşte, de vină pen­ proprietate personală. Dar vorul unor sesizări ale cum­ sit la control cu anumite sor­ sile Crişan. La urma urmei,
problemei.
a grijii deosebite cc sc a ­ Ni s-a părut însă deplasat tru aceasta a fost făcut fie blocurile proprietate de stat părătorilor, să ştirbească pres­ timente de stofă neexpuse — este vorba despre păstrarea
cordă copiilor noştri, des­ nicipale şi orăşeneşti realizea­ către alţii centrul de greutate T.C.H. că le-ar fi predat in­ nu au dreptul la un grad mă­ tigiul acestui magazin, este a ­ despre care cumpărătorii afir­
chiderii noului an şcolar ză binevenite şi fructuoase al răspunderii în felul în complete, fie IG C L , că nu rit de exigentă ? In astfel de titudinea gestionarului Vasile mă că se vindeau cu suprn- prestigiului, a cinstei şi corec­
Dar
contracte cu asociaţiile de lo­
în cctc mai bune condiţiun* catari, bineînţeles prin repre­ care-l văd unii preşedinţi de vine să le completeze dacă cazuri ajunge un locatar In­ titudinii tuturor lucrătorilor
cine le-a descompletat
de către toii factorii răs­ asociaţii, lată cîteva mostre nu tot locatarii în a căror conştient care găureşte tera­ Crişan de la raionul de ţesă­ preţ — dosite sub tejghea, şi „Universalului" din Ilia.
punzători. zentanţii şi împuterniciţii a­ sa pentru a-şi monta antena turi. Cu ocazia vînzăTii unor care de bună seamă erau ofe­
cestora. Acţiunea se înscrie de acest fel In jurul mai mul­ sarcină cad, de altfel, prin le­ de televizor şi constructorul
în ansamblul de măsuri prin tor blocuri recent construite a ge astfel de completări ? are motivul să paseze vina a ­ mărfuri, al căror preţ era re­ rite tot celor care consimţeau SILVIU NEAG
IOAN TOMA
care consiliile populare s-au fost adus pămînt vegetal şi S a u amenajat în cartierele supra locatarilor chiar dacă
angajat să sprijine, să îndru­ depozitat în grămezi. Aşa se noi locuri de joacă pentru terasa mai .lăcrimează" şi
me aceste asociaţii. E şi un află şi acum la unele blocuri copii Leagănele însă au în­ prin alte locuri decît cel cu
bun prilej de întilnire cu re­ ( E21 Gojdu). întrebarea pusă ceput sâ se distrugă — de ne­ pricina.
prezentanţii întreprinderilor de reprezentanţii respectivelor crezut — pentru că oameni în Exemplele pentru a demon­
de gospodărie locativă, ai con­ asociaţii era enunţată cam pe toată firea le folosesc în loc stra că centru) de greutate al
structorului. Problemele loca­ următorul ton : de ce nu vi­ sâ le lase, copiilor Dar s-a răspunderii pentru buna între­
tarilor sînt preluate de către ne T.C.H. sau I.G C.L. sau mai vorbit şi de altele, neter­ ţinere a fondului locativ tin­
aceştia direct, iar la următoa­ consiliul popular, sau oricine minale, unde materialele adu­ de să fie mereu deplasat că­
1 în ce stadiu se află rezolvarea altcineva sâ împrăştie pămîn- se se degradează sau... prind tre alţii s-ar puten înmulţi.
rea întilnire se răspunde
in
lor. E un mod de a lucra cit tul ? Oricine numai locatarii picioare. Din ele se poale deduce clar
că nici unul din cei trei fac­
se poate de bun. tori care trebuie să conlucre­
recepţiei te la o astfel de întilnire or­ ze la buna întreţinere şi ex­
Am participat zilele trecu­
ganizată de Comitetul execu­ In întreţinerea fondului locativ ploatare a fondului locativ mi
atribuţiile
şi-a însuşit încă
tiv al Consiliului popular mu­ ce-i revin deşi există acte
Peisajul arhitectonic al nicipal Deva Se pare că, deşi normative care reglementează
Văii Jiului îşi împlineşte s-a .consumat" aproape un nu. Unde e,“ în cazul acesta, Mult discutatul an de ga­ răspunderea fiecăruia
continuu frumuseţea. Cea an de experienţă în noua iniţiativa comitetului de aso­ ranţie lasă in continuare loc Un capitol aparte in aceas­
mai recentă construcţie, a- formulă de gospodărire a spa­ ciaţie ? Intr-un mod asemănă­ la echivocuri. Defecţiunile ivi­ tă discuţie l-au constituit în­
păriită in zona Jlărbăţeniu- ţiului locativ, au rămas totuşi tor vedea lucrurile preşedin­ te la blocurile aflate în pri­ treprinderile care deţin în
lui, a fost înălţată pentru nelămurite unele aspecte ale tele de asociaţie de la unul mul an de exploatare au fost blocuri spaţii de cazare pen­
fiii minerilor de aici : şcoa­ problemei, care continuă să din blocurile ocupate de lu­ amintite foarte adesea Le-au tru nefamilişti : şantierele E-
la generală cu 8 ctase.^ Sc fie puncte litigioase Căci o crători de pe şantierul termo­ amintit printre alţii preşedin­ nergoconstrucţii, Energomon-
aşteaptă doar recepţia. Con­ bună parte a discuţiilor des­ centralei de la Mintia. Aici ţii de asociaţii de la blocurile taj Mintia. 503 Bîrcea. Spa­
făşurate cu această ocazie au
structorii din brigăzile con­ însemnat un prilej de acuze n-a fost adus pămînt vegetal F5, KI, A2. In răspuns, de­ ţiile acestora — spun alar­
duse de Ariton llărănguş. reciproce Asociaţiile acuză tn De ce nu l-a adus construc- ‘ legatul grupului de şantiere maţi preşedinţii de asociaţii
Tudor Sandu, Ion Hartoş, continuare pe 1G CL., de torul sau IG C L . ? — se pu­ Deva spunea că foarte multe — au ajuns într-un stadiu de
Gheorghc Fieroru. Zoltan tărăgănare in rezolvarea u­ nea întrebarea Dar în faţa defecţiuni ivite la instalaţii şi degradare inadmisibil. E o a­
KrisCoff şi Alexandru Pir- nor sesizări ale lor, I.G.C L. blocului AB 10, ocupat de chiar la terase se produc din nomalie chiar faptul că de
ciu — care au făcut dovada acuză asociaţiile pentru prea salariaţi de la Şantierul Min­ cauză că locatarii nu ştiu sâ buna gospodărire a acestor
linei munci susţinute pentru puţin interes, prea mică con­ tia s a u amenajat în fiecare le exploateze. E adevărat că spaţii- trebuie sâ răspundă eo-
ca noul local dc invăţămînt tribuţie la buna gospodărire an zone verzi Dar de fiecare există astfel de locatari. Dar mitetul asociaţiei de locatari
să fie predat înainte dc în­ a fondului locativ. Şi asocia­ dată sînt călcate în picioare are TC.H garanţia că a exe­ cînd. de fapt. cel tras la răs­
ceperea anului şcolar — ţiile şi I.G.C.L. acuză apoi sau în rofile maşinilor, fără cutat lucrări cu adevărat co­ pundere din punct de vedere
participă acum Ia bucuria pe constructor pentru defec­ ca asociaţia de locatari sâ se respunzătoare ? lată ce spu­ material trebuie sâ fie între­
succesului. Peste cîtcva zile, ţiunile ivite în atît de mult sesizeze şi să ia măsurile cu­ nea reprezentantul constructo­ prinderea respectivă Ea tre­
buie determinată să-şi pună
elevii din Rărbătcni vor în­ discutatul an de garanţie A­ venite. rului : .Terasele blocurilor la punct salariaţii care înţe­
proprietate personală le inun­
Se discuta
cepe cursurile intr-un loca) cesta le acuză la rîndul său cine trebuie foarte aprins dăm cîteva zile înainte de a leg sâ degradeze cu bună şti­
să înlocuiască
dc necunoaşterea propriilor le preda şi astfel avem garan­ inţă bunuri ale statului, Îmbinare aimonioasâ de elegant şi confort, Lupenîul oferă vizi taior ului imaginea unui
becurile lipsă de la casa scă­ oraş modern. F°'° : N. GHENA
obligaţii şi astfel se închide rii sau cabina liftului, cine ţia că am executat sau nu o
cercul, un cerc vicios care nu să înlocuiască întrerupătoare- terasă etanşă". Asta La cele ION CIOCLEI