Page 16 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 16
DRUMUL SOCIALISMULUI VINERI 5 SEPTEMBRIE 1969
PAG 6
Lucrările Comitetului pentru dezarmare Vizita in Japonia a ministrului
comerţului exterior al României
Intervenţia şefului delegaţiei române
TOKIO 4 — Corespondentul
GENEVA 4. — Corespon poarelor şi statelor, neameste de echivoc „este absolut in lor. mari şi mici, fără nici o Agerpres, FI. Ţuiu, transmite: el, Iwao Ikcda In cursul dis
dentul Agorprcs, H. Liman, cui in treburile interne, in dispensabil să se includă in discriminare, să dea expresie In continuarea vizitei sale ofi cuţiilor au fost abordate pro
transmite : In şedinţa de joi tegritatea teritorială, avanta viitorul tratat o dispoziţie ex unei egalităţi reale a statelor ciale în Japonia, ministrul co bleme concrete legate de co
a Comitetului pentru dezar jul reciproc. presă. in sensul că nici una participante la viitorul acord merţului exterior al Republi laborarea dintre firma japo
mare' de la Geneva, reprezen Şeful delegaţiei române s-a din prevederile sale nu poate Tn ronlinuarca şedinţei, şe cii Socialiste România. Cornel neză şi uzinele româneşti pro
tantul ţârii noastre, ambasa referit apoi la principalele e fi interpretată ca aducînd a ful delegaţiei bulgare. Khrum Burtică, a fost joi dimineaţa ducătoare do rulmenţi şi ma-
dorul Nicolac Ecobescu. a ros lemente ale unui acord în a tingere drepturilor suverane» Hristov. după cc a afirmat că oaspetele firmei „Kovo Seiko şini-unelle. Ministrul român
tit o intervenţie, in care a ex cest domeniu România — u pe care statul riveran Ic exer N A TO. pregăteşte ..războiul Co.‘\ împreună cu persoanele s-a interesat in amănunţime
despre organizarea tehnologi
pus poziţia delegaţiei român* spus cl — consideră eâ soluţia cită, potrivit normelor în vi net'onvenţional**. în caro in care-1 însoţesc, precum şi cu că a producţiei, pregătirea ca
in problema demilitarizării te cea mai eficace ar fi prohibi goare ale dreptului internaţi tenţionează să folosească ar ambasadorul român la Tokio. drelor şi activitatea de cerce
ritoriilor submarine. rea tuturor activităţiler mili onal. asupra platoului conţi me chimice şi bacteriologice, Ion Dalcu, ministrul comerţu tare a firmei japoneze.
Arâtind că acţiunea inter tare în spaţiile terestre sub nentnl‘‘. s-n declarat in favoarea inter lui exterior a vizitat fabrica
naţională menită să prevină marine. Dacă atingerea aces Şeful delegaţiei române n zicerii globale a acestor arme de rulmenţi din Tokushimn.
pătrunderea factorului militar tui obiectiv nu va fi posibilă reafirmat poziţia ţârii noastre Aga Shalh. reprezentantul Pa
pe fundul mărilor şi oceanelor fnlr-o primă fază, ar fi deose privind instituirea unui sistem kistanului. s-a pronunţat in regiunea Kansai. a acestei
osie strins legată de problema bit de important ca, în Tratat, internaţional eficace dc con acelaşi sens. companii. Membrii misiunii e- Dr. Kofi Busia —
mai vastă a utilizării solului să se insereze clauze menite trol. care ar urma să fie c Delegatul iugoslav Miloracl conomicc române au conferit
si subsolului marin exclusiv să definească eu precizie că fecluat prîn intermediul unul Rozinovic. a făcut unele su apoi cu preşedintele compani- noul prim-ministru
fn scopuri paşnice, reprezen ţelul final csîe demilitariza organism corespunzător, desti gestii cu privire la încorpora?
tantul român a evidenţiat ne rea completă şi să garantez? nat să servească exclusiv pen rea în tratatul dc demilitari al Ghanei
cesitatea explorării şi exploa progresul continuu spre reali tru verificarea obligaţiilor a- zare a teritoriilor submarine a
tării resurselor din aceste zarea acestuia România — a sumatc prin tratat si la care unor prevederi rare să garan-
spaţii pc baza principiilor spus el — este în favoarea u- să aibă posibilitatea de a par 1eze suveranitatea ţârilor ri Senatul chilian a aprobat reforma constituţională
dreptului internaţional consa nel zone de aplicabilitate ticipa toate statele semnatare. verane şi să permită exercita ACCRA 4 (Agerpres). Li
erate de Cartă — independen tratatului care să înceapă de Sistemul de control instituit rea controlului do către state RIO DE JANEIRO — Co vor intra în vigoare Ia 4 no tulburările studenţeşti vio derul Partidului progresului
le mici şi mijlocii prin inter
<fin Ghana. dr Kofi
Busia,
ţa şi suveranitatea naţională, la distanţa de 12 mile marine prin tratat trebuie să ţină sea mediu! unui organism inter respondentul Agerpres, Va- iembrie 1970. după ce preşe lente de sâptămina trecută a devenit miercuri prim-mi-
*zalitalra In drepturi a po Pentru a elimina orice sursă ma dc interesele tuturor ţâri naţional silc Oros, transm ite: Sena dintele Erei va fi transmis şi valul de terorism din ţară nislru al ţârii. Acest post i-a
tul chilian a aprobat refor puterea succesorului său. ce ar putea determina guvernul revenit in urma victoriei ca
ma constituţională propusă să ceară Parlamentului pu tegorice obţinute de partidul
de preşedintele republicii, va fi ales in scrutinul prezi teri excepţionale. PC din 6âu in alegerile parlamenta
Eduardo Erei. prin care a denţial Chile a condamnat activită re organizate la 29 august. In
HISAR-ORAŞUL MILENAR Evolufia resta este autorizat să di Potrivit zvonurilor care ţile teroriste, afirmind că ele prezent, acest partid deţine 104
singură
zolve Congresul o
locuri din cele 140 cile are A
dată în cursul mandatului circulă la Santiago do Chile. „ajută rcacţiunii'*. dunarea Naţională.
său. în cazul unui conflict
In virtutea noii Constituţii
AL APELOR TĂMĂDUITOARE slluatfci din cea legislativă. Această re n Ghanei. s-a stabilit ca. după
şi
executivă
Intre puterea
formă constituţională. res Brioni (Iugoslavia) alegerile generale. Consiliul
National de Eliberare instau
Izvoarele termale, răspindi- mane — ne spune in încheie oaspefi străini. Deci, Hisar ar pinsă anterior de Camera rat la putere in februarie
te in mai bine de cinci sute de rea discuţiei tov Madjarov. putea deveni in scurt timp Brazilia Deputaţilor (împotriva pro 1900. în urma loviturii de stat
locuri in jumătatea de sud a Rasă pină la temelii, staţiunea şi o staţiune de talie interna iectului au votai chiar şi Convorbiri losip Broz Tito— militare, să transfere puterea
tuni. au devenit o bogăţie na a rămas părăsită ani îndelun ţională. Aceasta pore-se că es parlamentari din Partidul gu
ţională a Bulgariei Baukia ji gaţi. Au dispărut piuă şi a te întărită şi dc datele de per vernamental democrat-creş- unui guvern civil Potrivit u-
Goma Bania de lingă Soţia, minlirile despre apele ei tă spectiva înscrise in planul dc RIO DL JANEIRO 4 (A- lin) modifică, totodată, şi nci rezoluţii adoptate dc Adu
atribu
narea Constituantă.
Pavel Bania şi Hisur. situate măduitoare. Abia către sfioşi- dezvoltare : zeci de case de gerpres). — Starea sănătăţii alic prevederi ale constitu Andrei Gromîko ţiile şefului statului vor fi în
pe versantele muntelui Sredna tul secolului al XVIIl-lra. odihnă şi sanatorii. Se plan preşedintelui Arthur da ţiei. In baza ei. se acordă deplinite dc un Consiliu pre
dorn, Velingrad in pitoreştii funcţionarul iurc Hasson Paja tează sute de hectare cu pu Costa e Silva continuă să drept dc vot analfabeţilor, se RICIONI 4 (Agerpres). — Preşedintele R.S F Iugoslavia,
Munţi Rodopt sint doar citei'a a readus la viată oraşul Au icii de conifere An de an fon se amelioreze şi se aşteap reduce virsta minimă pentru losip Broz Tilo, a primii joi la Hrinni pc ministrul afaceri zidenţial rlin care vor face»
parte preşedintele şi vicepre
din cele mai renumite staţiuni fost reconstruite cilcva din durile din bugetele republi tă ca in aproximativ o lu exercitarea dreptului de vot lor cxlernc al Uniunii' Sovietice. Andrei Gromiko. care se şedintele Consiliului Naţional
balneoclimaterice, recunoscute băi, iar minaretul geomici can şi local pentru scopuri c- nă el să-şi reia activitatea, de la 21 la 18 ani. se creea află inlr-n vizită oficială in această ţară. de F.liberare. precum şi co
aHt prin puternica proprietate Ungi Melinied aminteşte şi dilitarc cresc... a declarat purtătorul de cu- ză Consiliul Economic şi So In cadrul convorbirilor purtate cu acest prilej, nu fosl mandantul forţelor armate,
tămăduitoare, cil şi prin pozi azi despre stăpînirea fisurilor Mi s-a părut foarte intere vînt prezidenţial, colonelul cial (agenţie guvernamenta abordate probleme privind dezvoltarea colaborării iueo- dară Adunarea Naţională nu
ţia pitorească a aşezărilor. roşii. Tot de atunci localitatea sant felul cum ştiu muntenii Hernani D'Aquiar. lă) şi un tribunal constituţio slavo-soviclice, precum şi probleme internaţionale, inclusiv va adopta o altă hotftrîre în
Dintre acestea, staţiunea Hi îşi trage numele de Hisar, ca de aici să îmbine cura cu a Pe de altă parte, purtăto nal Modificările dc mai sus cele referitoare la asigurarea securităţii europene. această problemă
sar pare a ţi înregistrai cea re in limba turcă înseamnă tracţia turistică. Dar de aceas rul de cuvînt al triumvira
mai mare dezvoltare in ultimii cetate. ta vă voi convinge povestin- tului militar. Carlos Cha-
ani Apele ei curative ce ţlş- du-vă următorul episod : gas. a subliniat că cei trei
nesc de la 16 izvoare, clima înainte de a părăsi ospita miniştri militari şi-au asu
mat numai temporar prero
foarte dulce, numeroasele sa liera staţiune, o mulţime de gativele prezidenţiale .şi că MAREA BRITANIE
natorii balneare au făcut ca turişti care se îngrămădeau la ei vor conduce naţiunea în FRANŢA M ă s u r i m e n i t e
această staţiune să fie solici Note de drum din autocare mi-au atras atenţia numele preşedintelui Costa Â
tată tot mai mult. Rămăşiţele Se duceau fn afara zidurilor e Silva în perioada in care Inrăutăfirea relaţiilor dinfre
stăpinirii romane şi a celei o- Bulgaria cetăţii să viziteze unul din ce starea sănătăţii acestuia s ă e v i t e i n f l a ţ i a
tom ane de mai tirziu au făcut le mai interesante monumen nu-i va permite să-şi exer
din această localitate şi un o te de cultură din Hisar — cile mandatul Primul ac*
biectiv turistic foarte căutat, Ceea ce te izbeşte încă de lo mormînlul din secolul al IV pe care se aşteaptă ca pre PARIS 4 (Agerpres) Minis proximaliv 1.363 miliarde do guvern şi sindicate
lată de ce călătorul care a început in acest colt pitoresc, tea. dcsco)>erit in timpul unor şedinţele să-l semneze va fi trul francez a) finanţelor, Va- lari. după devalorizare ele au
pornit din Plovdiv eu destina ol micuţului orăşel care nu săpături. El a făcut aixii ohiec promulgarea constituţiei In lerv Giscard d’Estaing. a ex sporit cu 32ă milioane dulari PORTSMOUTH 4 (Ager T.U.C., Victor Feather.
fia Valea Trandafirilor, oricîf mără abia 6 000 de suflete, un ful unor aprofundate studii şl acelaşi timp. purtătorul do pus miercuri. înlr-o conferinţă Ţr pres) — Delegaţii la cea de-a congresişlilor sâ respn
de nerăbdător ar fi de a res de vestigiile trecutului se îm cercetări ştiinţifice. Acum cuvînt a dezminţit zvonuri de presă, o scrie de măsuri me PARIS 4 (Agerpres) Pre 101-a conferinţă a TU.C. ale ţiunea. Totuşi, aripa ;
pira parfumul renumitei re bină armonios cu prezentul, mormîntul este îmbrăcat in le potrivit cărora junta mi nite sâ încurajeze economiile mierul francez Jacques Cli^u cărei lucrări se desfăşoa T U C. a reuşit sâ im
giuni, va rezista cu greu ispi este calmul, o linişte aproape tr-un înveliş dc beton. Drena litară ar putea numi o per şi sâ evite inflaţia, în urma ban-Delnias a făcut miercuri ră la Portsmouth. au adop dop tarea acestei moţii
tei de a nu se abate din drum dcsăuîrşită. Pe colinele lui ză jul, izolaţia şi instalaţia m en soană de ..mină forte" ca devalorizării francului. Printre o expunere la posturile dc te tat miercuri o moţiune în care un număr de 4 652 000
şi a vizita această pitorească reşti cooperatori la muncii■ • ţin încăperea uscată, iar ilu re să conducă naţiunea în aceste măsuri se numără re leviziune. în earc a justificai se respinge orice legislaţie a te. contra 4 207 000..,,
localitate. cîmpului, Ihidcva strălucesc minatul amenajat cu multă razul în rare incapacitatea ducerea deficitului bugetar pe pe plan politic măsurile pre supra salariilor şi preţurilor Observatorii politici
Am poposit şi noi la Hisar. in soare cupole de sticlă. Sin' pricepere face să ne simţim preşedintelui de a-şi exerci anul 1909 de la 7 miliarde la văzute in programul de redre Moţiunea cere în mod expres z.ă câ. prin adoptarea
Intimplarea a făcut ca primul serele cooperativei. In oraş oaspefi ai antichităţii O scară ta funcţiile s-ar prelung? 4 miliarde franci. anumite sare financiară a Franţei. pre anularea legii adoptate în a moţiuni, relaţiile dinţi
nostru interloctilor să fie toc in timpul zilei intUneşti puţini îngustă şl lungă ne duce în pentru mai multe săptâmîni concesii fiscale pentru catego zenlal de ministrul finanţelor. nul I9fifi. în baza căreia guver nul britanic şi T.U C.
ria micilor contribuabili, men
mai directorul muzeului local. locuitori. Cei mai mulţi dintre bolta sa Aici — două sarco Totuşi. agenţia France ţinerea actualei blocări a pre Valerv Giscard d'EsUing Ei nul britanic esle împuternicit vâutăţit şi mai mult
Kostadin Madjarov. Din expli aceştia fiind oaspeţi. fage — unul de femeie şi al Presse. rrfer;ndu-se la situ ţurilor pentru serviciile publi a declarat câ realizarea ares sâ blocheze temporar, ori de lă acţiune scoate în
caţiile lui am putut afla cile După cum vi se relata In tul dc bărbat: Mozaicurile aţia creată după preluarea ce şi firmele industriale, mă tui program impune „eforturi cîte ori consideră necesar, ma voinţa sindicatelor dc
ceva despre trccutttl istorie Sfatul Popular, in anul 1065 colorate, lucră(ura sînt o măr outerii de c'Mio l*iumvir:i- serioase", dar. în repartizarea jorarea salariilor şi a preţuri
al acestor locuri aci au fost la odihnă şi trata turie că cl a anartinut unui tul militar arată că ea este rirea dobînzii pentru depună aneslor eforturi, s-a tinut sea lor De remarcat că opiniile cia în mod liber co
Pe actuala vatră a orăşelu ment 80 000 de oameni o* stă pi ni tor de seinii romani, al ..complexă datorită rivali tori» de economii, asigurarea ma de posibilităţile celor trei delegaţilor faţă de această mo lor colective, precum
lui — ne spune directorul — muncii, iar in 1068 numărul vreunui conducător de oşti tăţilor dintre persoane sau •â in acest an preţurile nu vor categorii dc contribuabili : ţiune au fosl diferite Secre ţia lor faţă de orice
fi majorate în sectorul indus
există mărturii că ea a fost lor a crescut la 120 000. Cele Materialele de construcţie sin: grupuri militare legate de mari, mijlocii şi mici. tarul general al Consiliului antisindicală
locuită încă din epoca de pia 16 izvoare termale ale staţiu aceleaşi ca şt cele folosite in succesiunea prezidenţială". triilor naţionalizate. Valcry
tră. In timpul tracilor, aci a nii (35—40°C) sint recomanda construirea zidurilor cetăţii. Oîscard d'Estaing a formulat
trăit tribul Ressi, iar faima lo te in tratamentul afecţiunilor Lipsa vreunor obiecte preţina Fostul preşedinte al Bra trei obiective principale pen
calităţii a fost făurită dc nu renale, hepatice, gastrilc cro se dovedeşte că el o ţosf jefui* ziliei. Juscelino Kubilsehek. tru anul 1970 : un buget echi
meroasele sale izvoare cu apă nice. ulcere, colite $i cntcroco- încă in antichitate Alte cîte- se află sub stare de arest la librat pînâ la 31 decembrie, în Libia domneşte liniştea
caldă. Au năvălit apoi roma lite. obezitate etc. Nu fără o va morminte, probabil tot ale domiciliu, anunţă agenţia un raport echilibrat intre pro
nii, aceste locuri devenind do oarecare mindrie cineva re unor romani, recent descope Reuter In cercurile politi ducţia şi consumul intern şi
menii împărăteşti. Oraşul a marca că Hisar a deveni/ n rite. continuă să fie a m enda ce braziliene s a precizat un raport echilibrat între ex
primit numele de Augusta staţiune dc importanţă naţio te ca puternice puncte de a că această măsură a fost porturi şi importuri. Trccind TRIPOLI 4 (Agerpres) La la Tobruk) sâ sisteze exerci plicat câ măsurile dc restric
(oraş împărătesc), iar mane nală Imaginea mi-a putut fi fracţie turistică. luată la puţin timp după in revistă situaţia economică a troi zile după lovitura de stal ţiile militare aeriene în cursul ţie a circulaţiei care nu fost
delc liătute şi găsite hi jurul completată la elegantul hotel instalarea juntei militare la ţârii înainte şi după devalori militară din Libia —• în urma acestor zile. instituite au fost necesare pen
izvoarelor, temeliile unor fas Palkanturist din centrul ora GH. IEVA conducerea Brazihei. dumi zarea francului, el a arătat că. căreia a fost instaurat un re- Intre timp. regele Idris. de tru a se evita manifestaţiile,
tuoasc vile recent descoperite. şui ui. unde am văzut mul ti Corespondent Agerpres la Sofia nica trecută. în urma îmbol dacă la sfîrşitul lunii iunie re RÎm republican — postul dc tronat de Consiliul Revoluţiei, precum şi dezordinile probabi
fragmentele arhitecturale, ca năvirii preşedintelui ţârii. zervele Franţei se cifrau la a- radio Tripoli a difuzat un nou a sosit în Grecia, venind din le în asemenea ocazii.
fi- clădirile băilor vorbesc de Costa e Silva comunicat informînd câ ..for Turcia, unde se afin în mo Preşedintele Consiliului Re
spre un pronunţai caracter ţele armate deţin controlul mentul declanşării loviturii de voluţiei din Libia a afirmat,
romanic al staţiunii. Probabil deplin asupra situaţiei şi câ. stat. El s-a stabilit pentru mo de asemenea, câ autorii lovi
că aici veneau pentru odihnă . in ţară. domneşte liniştea". ment la un hotel din localita turii de stat au preluat puterea
fi tratament cei mai distinşi Restricţiile de circulaţie inşii - tea Knmcna Vourla Intenţii fără sâ întimpinc nici un fel
oasepţi ai curţii. Uliţe în capitală şi in alte ora le regelui sînt deocarVidatâ ne de rezistenţă El a subliniai â
Mai tirziu, cam prin seco şe au fost totuşi menţinute cunoscute. ele constituind nu Consiliul Revoluţiei se oeună
lul al treilea ol erei noastre, Acord cehcsiovaco — american pînâ la noi ordine". Graniţele mai obiectul unor speculaţii de administraţia ţării, menţio-
rînrt au început invaziile bar Libiei au rămas închise în Sc ştie, însă. că un consilier a) nînd că numele membrilor a-
bare, cind goţii, hunii şi ava cursul zilei dc miercuri, cu o lui Tdris, Omar El Shelhî, a ccstui consiliu vor râmîne în
rii devastau fără cruţare pfi- singură excepţie : frontiera cu sosit la Londra pentru convor că secrete. Colonelul Abou
mlnlurile imperiului roman, WASHINGTON 4 (Ager (l iard egal 0,914 m) de ţesă Tunisia, care a fost deschisă biri cu oficilialâţile britanice, Shweirib arată eâ un mie
mii de sclavi, forţaţi dc stâpinn pres). — La Washington a fosl turi din bumbac de diferite timp dc o oră pentru a se per- fapt care a atras proteste din grup de personalităţi au fost
lor, au durat în jurul aşeză rii semnat un acord în baza că categorii, iar în al doilea an. mile cetăţenilor lîbieni aflaţi partea Consiliului Revoluţiei arestate, preeizînd eă primu
ud rid solid de cefofc lnng.de ruia Cehoslovacia va exporta această cantitate va spori cu He partea cealaltă a graniţei instaurat in Libia lui moştenitor Hassan Reida,
2 315 metri, care împrejmuia în SU.A. textile in condiţiile 5 la sulă. «â se inapoieze în ţară — rela ☆ precum şî la doi miniştri ai
circa 30 hectare, suprafaţă e- prevăzute de acordul interna Acordul menlionat este pri tează agenţia France Pressc TRIPOLI 4 (Agerpres). In fostului guvern li s-a stabilit
uormă pe timpurile acelea. ţional cu privire la comerţul mul document de acest fel în Poslul de radio libian a co tr-un interviu acordat) ziarului domiciliu forţat. El a anunţat
Pentru apărare existau 43 de cu textile, anunţă agenţia cheiat între Cehoslovacia şi municai, de asemenea, câ auto egiptean „Al Ahram", autorul că în curlnd vor fî trimişi re
turnuri dc luptă şi patru mari CTK. SU A. Pină acum Cehoslova rităţile noului regim au cerut recentei lovituri de stat din prezentanţi ni noului regim în
porţi. Şi azi ruinele vechilor Acordul ceho-american. in cia exporta în S U A. in spe comandamentelor bazelor stră Libia, colonelul Abou Shwei- capitalele statelor arabe pen
eiduri şi porţi impresionează vigoare pînâ la sfîrşitul lui a- cial imprimeuri Volumul a-, ine amplasate pe teritoriul li rib. arată câ noul regim con tru a explica politica şi obiec
prin măreţia construcţiilor... prilîe 1971, prevede câ în pri cestui export a fost în ultime bian (este vorba în primul trolează pe deplin situaţia în
Augusta a avut mult de su mul an Cehoslovacia va putea le 12 luni de 1 370 000 iarzi rind de baza americană de la tivele noii Republici Arabe
ferit dc pe urma năvălirii oto exporta 2 500 000 îarzi pătraţi pătraţi. Whellus şi de cea britanică de tară. Colonelul Shweirib a ex Libia.
Nils Matlîasscn, membru in urma alegerilor dc Ia 28 armate de pc teritoriul ior nea, Ia ultima şedinţă a par Comunicatul comun cu dis Abeba, miniştrii de ex lor ce au avut Ioc săptămi- ştie Sharon Tate. împreună
al Comitetului executiv al septembrie. Partidul social danian care au deschis focul ticipat şi generalul Gaafar privire la vizita făcută in terne ai ţârilor membre ale na trecută au fost ucişi 185 cu alte patru persoane, au
Partidului social-dcroocrat democrat este dispus să for împotriva forţelor israeliene Mohamined El Numeiry. Iugoslavia dc Goronwy no* OUA s-au întrunit din nou militari americani, iar alţi fost victimele unui asasinat
din Danemarca, a făcut o de meze un guvern de coaliţie in regiunea Maoz Haîm, Va preşedintele Consiliului co berts, ministru de stat în Joi dimineaţa pentru dezba 1 057 au fost răniţi. la 8 august în vila actriţei
claraţie in care a arătat câ inai degrabă ru Partidul li- lea Bctsan. Dc pc teritoriul mandamentului revoluţiei su Ministerul Afacerilor Exter teri pe marginea proiectelor de lingă Los Angcles. crimă
guvernul danez trebuie sâ bcr-dcinocrat dccit ru actua iordanian s-a deschis focul daneze, care a sosit miercuri ne al Marii Britanii, consta de rezoluţii. Proiectele rezo Tribunalul statului Pen- cc nu a putut fi elucidată
contribuie activ la convoca lul partener dc coaliţie — U- împotriva unei patrule isra- la Cairo. Conferinţa a dez tă că relaţiile dintre Iugo luţiilor au fost întocmite pc nsylvania (S.U.A.) a respins pini fn prezent.
rea cit mai grabnică a unei niunca Crcştin-dcmocralâ. Ac clicnc în regiunea Ashdotli bătut probleme privind coor slavia şi Anglia sc dezvoltă baza dezbaterilor cc au avut cererea părinţilor lui Mary ♦ O *
conferinţe europene pentru tuala structură ? Bundcsta- Yaacov. din Valea Iordanu cu succes in ţoale domenii loc in cursul reuniunii in le Jo Kopcchne dc a nu sc pro
problemele securităţii. In ca gului este alcătuită din 2!7> lui. Forţele isracliene au ri donarea acţiunilor militare şi le. in special in sfera eco gătură cu activitatea OUA. ceda la deshumarea şl autop- Uraganul „Franeclia" s-a
drul discuţiilor, a relevat cl. deputaţi crcştln-democraţi. postat. In cursul acestui politice ale celor cinci ţări nomică. tehnică şi culturală. posibilităţile dc dezvoltare a sierea corpului fiicei lor. abătut miercuri asupra teri
va trebui să sc ţină scama 202 social-democraţi şi 19 schimb de focuri nu au fost participante. Comunicatul apreciază, dc a- colaborării dintre ţările a- decedată in urma accidentu toriului Hondurasului, viteza
dc graniţele existente, inclu liber-demoeraţi. lui dc automobil de la 18 viutuluî atingind 160 km pe
siv de cea de pe Odcr-Ncisse. Iulie din statul Massachu- oră. Centrul naţional al ura
Nu se pot obţine rezultate în ♦ 0 9 setts, in care este implicat ganelor din Miami a anun
Un purtător dc cuvînt al
crearea unui sistem de secu senatorul Edward Kcnnedy. ţat că toate comunicaţiile cu
ritate europeană fără partici armatei iordanicnc citat de America Centrală au fost în
agenţia France Pressc a de
parea R.D. Germane, a ară clarat că Joi dimineaţa două trerupte. S-a comunicat, dc
La Hanovra (R.F.G.) a în
tat Matlîasscn. poziţii ale forţelor iordanic- CURIER • CURIER • CURIER - CURIER ceput miercuri procesul a asemenea, că uraganul se în
avioane isracliene au atacat
dreaptă spre Guatemala, un
♦ © ♦ nouă foşti ofiţeri SS acuzaţi de încă dc miercuri au în
Agenţia UPI Informează ne situate in regiunea El de sâvirşirca sau complicita ceput sâ cadă ploi abunden
câ, in ajunul începerii noului Karrar, in partea de nord a te la asasinarea a sute de te.
an şcolar, cîtcva mii dc pro văii Iordanului. Artileria an persoane în anii 1941—1942
fesori şi învăţători din Sta tiaeriană iordaniană a des pe teritoriul Uniunii Sovieti
tele llnile au declarat gre chis focul împotriva avioa înregistrate pierderi de par Ministrul afacerilor exter semenea, câ există condiţii fricane, intensificarea spri ce. Şapte localităţi au dispă
vă. ca urmare a eşuării tra nelor isracliene. Purtătorul tea isracliană. ne al Japoniei, Kllchi Alchi. pentru promovarea in conti jinului acordai de OUA miş rut sub apă miercuri in sta
tativelor dc încheiere a unor de cuvînt iordanian a prccl ♦ O * a sosit Joi la Moscova in nuare a relaţiilor şi colabo cărilor dc eliberare naţiona ♦ O * tul Vcracruz din Mexic, in
noi contracte colective de zal că în timpul acestui atac La Cairo s-a încheiat mica tr-o vizită, Ia invitaţia gu rării iugnslavo-eiiglczc la ni lă dc pc continentul negru Cunoscutul actor englez urma revărsării fluviului Pa-
muncă. Greviştii revendică nil au fosl înregistrate pier reuniune arabă la nivel inalt, vernului sovietic. relatează vel guvernamental şi la alte şi luptei împotriva aparthei dc cinema Peter Scllcrs a paloapan, provocată dc ploi
majorarea salariilor. deri de partea iordaniană. la care au participat pre agenţia TASS. In cursul vi nivele, pc plan bilateral sau dului sud-african şi regimu anunţai că. împreună cu un torenţiale neobişnuit dc vio
multilateral.
Rhodesia dc
lui rasist din
♦ © ♦ ■4r şedinţele R.A.U., G. A. zitei. ministrul dc externe sud. grup de prieten»*, oferă o re lente. Pină în prezent au fost
Intr-un interviu acordat Un purtălor dc cuvint at Nasser. regele Husscin al japonez va avea convorbi»*! compensă de 25 000 dolari înregistraţi 14 morţi. In pe
ziarului „Berlin Tclegrapf". armatei isracliene citat de loidanici, preşedintele Siriei. cu coitducătorii sovietici in înainte de inchcicrea sesi persoanei ce va furniza in rioada verii, numărul morţi
ministrul vcsl-gcrman a) e- agenţia France Pressc a de Nourcddinc Atassi. şi viec- legătură cu relaţiile dintre unii Consiliului minislcrial Comandamentul forţelor formaţii cu privire la împre lor in cursul inundaţiilor s-a
eonomiei, Karl Schiller. a de clarat că avioane ale forţe prcmierul Irakului, Saleh al Organizaţiei Unilăţii Afri S.U.A. din Vietnamul de sud jurările asasinării actriţei ridicat in total la 33. iar ccl
clarat că, dacă va fl posibil lor aeriene au atacat unităţi jVfahdi Ammash. Dc aseme cele două ţări. cane ce se desfăşoară la Ad- a anunţat că în cursul lupte Sharon Tate. După cum sc al sinistraţilor la 75 000.
REDACŢIA 91 ADMINISTRAŢIA ZIARULUI; etr. Dr. Petru G ro ta or. 35, telefon 23 17» 12 75. 15 85. — TIPARUL; Întreprinderea poligrafică Hunedoara—Deva. 66 065