Page 17 - Drumul_socialismului_1969_09

Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4565
ziarului

Sîmbătă OEVA, str. Dr. Petru Grota, nr, S3.

telefoane : redacfoi şef - 1588 ; re*
6 septembrie doctor şef adjunct, secretar de redoc*
|îe şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile cullură'SpOit şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu*
mentale şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi adm inistraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu intre orele 16*24 -
4 PAGINI, 30 BANI 1585.

a

V iz ita p r e ş e d in te lu i

M jC ^ A / O - v u o - 'm .

c g m m n m B
C o n s iliu lu i d e S ta t,

Nevoile
NICOLAE CEAUŞESCU,

economiei

reclama î n Ir a n

TEHERAN 5 — Trimişii ..Primul obiectiv al vizitei români s-au oprit, pe Bulevar­
speciali Agerpres, Nieolae lo- la lsfahan l-a constituit Pala­ dul Halei, în faţa unui ate­
tul Aii Quapu, una din capo
nescu si Paul Finanţu, trans­
lier de ţesut covoare. Ei au
insistent mit : ..Populaţia Isfahanului doperele atici şi arhitecturii surprins aici un moment dm
persane. O dată cu expli­
pe
istoric salută cu căldură
munca migăloasă a anonimi­
Pe ogoarele C.A.P. Romos, tractoarele secţiei conduse de Io an Cocreanu execută arături preşedintele NicolacCeauşescu caţiile primite despre arhitec­ lor creatori caic au transfor­
pentru însâminţârile de toamnă. şi pe soţia sa" — aceste cu­ tura portalurilor, îmbrăcate in mat meşteşugul în artă. adu*
faianţă
marmură şi plăci de
cînd o faimă ncegalatâ covoa-
vinte, scrise pe un panou ce
amplificarea domină bulevardul Şah Ab colorate, despre marea sală a relor ţesute pe aceste melea­
bas, in apropierea reşedinţei
guri
tronului, decorată intr-o infi­
nită gamă de arabescuri, oas­
oaspeţilor români,
sugerează
pe
Conlinuindu-şi drumul
pregnant atmosfera în care s a
peţii iau cunoştinţă cu noi as
Bulevardul ,Chahar Bagh („ce­
Un colectiv
realizărilor Balanţa înclină spre cu rezultate | desfăşurat, vineri dimineaţa, pecie ale zbuciumatei istorii le patru grădini"), preşedinte­
bimilenare a Isfahanului.
vizita preşedintelui Consiliu­
le Nieolae Ceauşescu şi soţia
lui de Stat al Republicii So­
Ieşind pe balconul palatului
au intrat în magazinul-alelier
cialiste România în oraşul Is­
al meşterului Sanizndch. taie
ta han. pentru a admira celebra „Pia­ se bucură de faima celui mai
preşedintele
ţa a Şahului",
Manifestările entuziaste ale
deficit, iar furajele se valoroase locuitorilor acestui oraş — c.i ei şi soţia sa sint iniimpinaţi iscusit creator dm lsfahan de
Consiliului de Stat al Români­
miniaturi .şi podoabe din aur,
Pentiu fiecare colectiv de muncă, pentru conducătorii şi ale populaţiei celorlalte lo­
proceselor.de producţie, comitetele de direcţie şi orgoni- Colectivul Fabricii <lo pro- : calităţi vizitate — sînt cea cu o explozie de urale : piaţa argint şî porţelan
este plină de tineri veniţi .spe­
roţiilc dc pa hd din întreprinderile judeţului nostru, este duse refractare clin IJhiii nu- i mai convingătoare ilustrare a cial să i salute pe oaspeţii Pretutindeni, in timpul vizi­
deoseb i de clor câ in actuala etapă de sarcini şi răs­ m ără cei mai puţin! salariaţi : satisfacţiei prilejuite de aceas­ tării oraşului, oaspeţii români
dintre toate întreprinderile i români. Culorile roşu galben
punderi mori şi complexe, activiiatea economică trebuie tă vizită,, a sentimentelor de şi albastru au inundai imen­ au fost salutaţi eu cordialitate
să sc coraclem eze prin intensificarea eforturilor în toate judeţului. Aceasta nu consti- i sinceră prietenie pe care le sul dreptunghi străjuit de e- dc locuitorii acestuia De-a
luic însă o piedică pentru ■
comparlimcntefe producţiei, prin continuarea la nivel su­ depreciata in timp obţinerea unor realizări , dc i nutreşte poporul iranian faţă dificil monumentale. Slegule- lungul traseului parcurs, pu­
perior a întrecerii şi amplificarea susţinută a realizărilor, prestigiu în întrecere. I)im- j de poporul român, prietenie al ţele tricolore flutură în mum­ teau fi citite, pe panouri mau.
prin lichidarea tuturor defecţiunilor din mecanismul eco­ cărei liant îl constituie dez­ cuv inte de salul ; ..Populaţia
potrivă, acţiunind cu hotărî- j ie tuturor. Preşedintele Nieolae Isfahanului salută călduros pe
nomic al judeţului şi prin rezultate mai concludente pe voltarea rodnică, dinamică, a Ceauşescu face semne amicale
rc. pricepere >i dărui i c. cei \ oaspetele drag al ilustrului Şu-
linia perfecţionării şi creşterii eficienţei economice. In ciuda condiţilor favora­ lotuşi inadmisibilă practica 2(|Ş lucrători ai fabricii rcu- [ relaţiilor dintre cele două ţări. cu mina. răspunzând Ia ovaţii liinşah". ..Bun venit în istori­
In oceostă optică, situoţio principalilor indicatori o b ­ bile pentru a se acoperi în­ respectivă, deoarece neglijarea sese să valorifice superior j dorinţa lor comună de a con­ LJn cor de tineri intonează un cul oraş lsfahan". ..Populaţia
ţinuţi în luno ougust evidenţioză realizări meritorii, dor treg necesarul de finuri şî su­ asigurării furajelor se va sol­ rezervele interne în folosul i tribui la realizarea unui cli­ imn tradiţional, prin care sint Isfahanului salută cu drag pe
şi oscilaţii si scăderi, toate Io un loc constituind serioo.se culente pinâ la recolta anului da cu pierderi şerif),isc in producţiei. mat internaţional de pace şi salutaţi oaspeţii de onoare ai E.vcelenţa Sa preşedintele
îndemnuri Io rellecţie pentru factorii de răspundere din viilor, cooperativele agricole balanţa de venituri şi cheltu­ Activitatea din luna au- i destindere, pe baza principii­ ţârii Ii descifrăm, cu ajuto­ României".
economie, prilej de judecăţi, concluzii şi moi cu seomo din judeţ înscriu în balanţa fu-, ieli a cooperativei. gust vine să confirme aceste j lor ferme ale respectării inde­ rul unui interpret, sensurile : In această atmosferă de
măsuri energice pe toote planurile, pentru o osiguro a c­ rajcrâ un deficit de peste Asemănător se prezintă si­ aprecieri. Prevederile plano- i pendenţei şi suveranităţii na­ ..Oaspetele Şahului a adus bucu­ cordialitate, oaspetele român
tivităţii industriale o reală si intensă continuilole, Io n i­ 50 000 tone la sortimentele tuaţia si la C A P Komoşcl. lui la producţia globală avi i ţionale ale tuturor statelor, c- rie in ţară Toii iranienii işi şi-a luat rămas bun. vineri la
velul cruntelor sporite ale etopei. Aceasta se impune cu respective. Cunoscând o aseme­ Inginerul Ion Iurian ne rela­ fost depăşite cu 4,2 ia sută, i lUditâţii în drepturi, neames­ unesc glasul pentru a-i ura amiază, de la oficialităţi le Io-
tecului in treburile interne şi
citit moi mult şi moi urgent cu cît ne aflăm in ultimo lu ­ nea situaţie, era de aşteptat ta că s-a transportat abia 10 iar la producţia m arjă vin- i e.xterne. avantajului mutual din adîncut inimii bun-venit... calc. care l-au condus la ae­
nă o celui de ol treilea trimestru, cînd sînt necesore oc- f a in fiecare unitate să se în­ la sută din cantitatea de fi­ dotă >i încasată cu 6,y Iu nu- ţ Reciprocitatea acestor sen­ încă o chită primiţi salutul roport. de unde s-a înapoiat
tiuni hotărîle pentru realizarea exemplară a prevederilor treprindă acţiuni energice in nuri, iar spaţiu de însilozarc lă. Ke/.ullale deosebite s-an i timente este atestată din plin nostru, oaspete drag". la Teheran.
pe anul in curs si pregătirea tuturor condiţiilor tehnice, scopul evitării oricărui’ pier­ există doar pentru 130 tone. obţinut pe linia creşterii pro* j de vizita şefului stalului ro­ Renumit încă din antichita­ ★
'"alerinle <• ^rgonizotorice pentru trecerea în ultimul o.o deri de nutreţuri. Faptul eâ şi faţă de 430 cit este necesar. duciivjlăţii muncii. Folosind : mân. de convorbirile fructuoa­ te pentru frumuseţile sale. Is-
fahanul este astăzi un impor-
intensiv' potenţialul
produc- <t
ol cincinalului. acum se află în cimp mai Fiind .ocupaţi, cu .fruotoJe, co­ se”'şi extrem dc cordiale pe In capitala Iranului. pre­
mult dc jumătate din produc­ operatorii aşteaptă un excava­ tiv, torţa dc m uncă >i (im* ! lant centru cultural, industrial
Anolizmd producţia qlobolă, se constată că luno tre pul de lucru, colectivul a a- j care le a avut cu Maiestatea şi comercial. şedintele Consiliului dc Stat,
cută volumul depăşirilor j-o ridicol Io 6,48 milioone lei. ţia dc finuri. iar planul dc în- tor să execute gropile pentru sigurat de la începutul unu- 1 Sa Imperială Şahinşahul A Al doilea oraş ca mărime Niculae Ceauşescu. cu soţia, si
Aceosto foce co lotolul producţiei suplimentore pe judeţ silozuri nu s-a realizat nici a putea fi continuat insiloza- lui şi pînă acum un spor dc | ryamehr. de mesajul de prie­ din Iran. Isfahnnul. cu cei persoanele oficiale române
să se cifreze Io 107 133 000 lei. Cifrele por să arote că in proporţie dc 20 la sulă de­ lul. De abia acum (ce lipsă de productivitate dc 1 172 lei pc j tenie al poporului român pe 5(10 0(1(1 de locuitori ai săi. care il însoţesc au făcut du­
lucrurile evotueoză normol Aceasta însă numai Io prima notă că la stringerea furaje­ prevedere !) constată şi coo­ salariat. : care II iransmite pretutindeni contribuie în mod substanţial pă-a miază o vizită la Ministe­
vedere Fentru că, pătrunzind moi adine în spatele lor, lor nu s-au mobilizat sufici­ peratorii din V’aidci câ nu «iu poporului iranian la efortul economic al ţârii. rul Culturii şi Artelor, unde
Sf dezvăluie o seomă de scăderi de loc neglijabile ente forţe şi mijloace, ceea ce capacităţi suficiente in vede­ au fost întâmpinaţi de minis­
face t a acestea să se deprecie­ rea realizării cantităţilor de Numai din vinzaren covoarc- trul Mehrdad Pahlbud. Ei au
Primo observaţie esle aceea că in ougust s-o reolizol ze sub influenţa agenţilor lor. lucrate în atelierele ora­ fost invitafi să viziteze muze­
0 producţie globolă pe judeţ cu 30,3 milioone lei mai atmosferici. îm egistrîndu-sc suculente planificate, (1 200 şului de cei 10(100 de meş­ ul de artă, care se află în
tone
necesar şi nici pentru
mică decît în iulie, iar procentul de depăşire este de n u ­ serioase pierderi cantitative şi 10(1 dc lone ivj e asigurai spa­ teri care se îndeletnicesc din complexul rle clădiri al mi­
mai 0,8 fotă de 1,3 Io sută cît s-o obţinut pe cele 7 luni. calitative. ţiu] !), Tot la această unitate lată în (iu cu această meserie nisterului.
Diminuoreo realizărilor Io produefio globolă nu numai se află in cimp peste 320 tone bugetul Iranului obţine in fie­
cci nu poole fi justificată, ci constituie chior un serios Cu toate câ pînă la începe­ de finuri. care an 30 milioane dolari, La încheierea vizitei. pre­
semnol de olormă, dacă ovem în vedere că aceasta s-n rea însâmînţârilor şi recoltă­ lascrierea [sfahnnului in axa şedintele Consiliului de Sfat
rii culturilor de toamnă exis­ La C.A.P. Rîu Alb, unde al României a scris în cartea
produs în condiţiile in core in luno ougusl industrio ju­ tă o perioadă eind pot şi tre­ industrială a Iranului se de onoare : ..Am vizitat cu
deţului o beneficiat de aportul unor noi si importonte buie să fie antrenaţi toţi coo­ deficitul dc suculente însu­ materializează in cele 2(1 multă plăcere acest muzeu în
cnpocitotî de producţie, cum sînt noua otelorie electrică peratorii la transportul nutre­ mează peste /tUU tone, silozu­ de întreprinderi existen­ caic talentul şi Iradiţnlc ar­
de Io Hunedoara întreprinderea He prefobricote dm be­ ţurilor. această lucrate a ră­ rile nici nu au fost măcar cu- te aici Perspectivele care se tistice ale poporului iranian
ton Birceo, mina M csleocăn si oiţele. râţatc. iar aproape 500 tone deschid oraşului, din acest
mas la periferia preocupărilor de finuri aşteaptă să fie punct de vedere, sînt ilustra­ îşi găsesc întruchiparea in
De unde provin si care sint cauzele oceslor diminuări ? organizaţiilor de pârliţi şi a transportate la fermele de u- te concludent de o singură ci­ strălucite opere de artă Cal­
In primul riad de )o noile copocităţi ol căror demoraj consiliilor fie conducere. Cîtc- nim.de. Dovezi dc nepăsare şi fră : (iO (100 de tineri învaţă în de felicitări conducerii mu­
industriol este departe He n fi coresounzător. Lo noua va aspecte sini edificatoare. lipsă dc răspundere fată dc şcolile primare şi secundare, zeului",
01 el orie electrica, defecţiunile survenite în fu neţ io no rea La C A P Fintocig, deşi r- soarta producţiei de furaje in şcolile de artă. dar mai a­ Oaspeţii au fost apoi con­
unor utilaje - cheie si intirziereo execuţiei lo capocităţile xislâ un deficit dc aproape ne sint oferite si de căite les în centrele de pregătire a duşi prin atelierele de pictu­
de deservire ou împiedicat pe ote'ori să încodreze cuo- 500 tone fibroase şi suculente, conducerile cooperativelor a- cadrelor necesare pentru ma­ ră şi ană decorativă ale mu­
toorele în ciclul normol de lucru, lo întreprinderea He lo mat mult de 200 lone fie fînuri gncole din Dcnsus. Nandru. rea oţelăne aflată în con­ zeului. unde a ti urmărit cu
stau in cimp. Nici acţiunea de Lâpugiu, Roşeam, Sâlciva. Va- strucţie in apropierea oraşu­ interes munca artiştilor. Tova­
AL. VALERIU însilozarc nu se bucură de a­ ţa, Silvaş etr. La fiecare din lui. pentru barajul de pe rîul răşului Nieolae Ceauşescu şi
tenţia cuvenită. conducerea aceste unităţi sute de tune de Znyanderud. cu o capacitate persoanelor care îl însoţesc
cooperativei eoneenirînd efor­ finuri sînt lăsate să se depre­ de 1 400 000 000 mc de apă. ie au fost prezentate obiecte
BnnazEssBi turile spre recoltatul prune­ cieze in cimp. care va furniza energie elec­ realizate în acesle ateliere :
lor Fără a diminua cu nimic Situaţia precară în care se trică oţelâriei şî va permite picturi pe lemn şi faianţă, ta­
importanţa acestei lucrări, osie află acţiunea ele? slrîngcre a irigarea a 120 000 de hectare, piserii. obiecte ele lemn . în­
furajelor impune ca organele pentru centrul ştiinţific menit crustat şi metal bătut
agricole judeţene şi conduce­ Preşedintelui Consiliului de
ri le C A P. să întreprindă de să introducă metodele tehni­ Stat al Republicii Socialiste
urgenţă măsuri energice in ce moderne în agricultură. România, soliei sale şi per­
scopul înlăturării oricăror In continuare, sînt vizitate soanelor oficiale care îl înso­
pierderi de nutreţuri, asigu­ alte două capodoperă arhitec­ ţesc le-a fost prezentat apoi
ri tul astfel condiţiiie necesare un film documentai. în care
îndeplinirii sarcinilor stabilite tonice — Moscheea Şah şi
pentru sectorul creşterii ani­ Petroşani. Stanţă nocturnă. Moscheea Lotlolnh. sint surprinse aspecte din pri­
malelor. Foto : I. LIC1U Strâbălînd apoi principalele mele cinci zile ale vizitei lor
N. TIRC03 artere ale oraşului. oaspeţii în Iran.
Ciiul nu primit v?i< ;inţ;i. Ciţi absolvenţi ai şcolii rle aceasta ii arlnee la noî în rare sr află inlr-o situaţie fa­ bal. in excursii. la plimba­
vreo (il) dinii'c oi ■ n nu pla­ la Casa dc copii clin liaia fiecare vacantă. Li s-au Ic milială spcrtalâ 1.('-a creat re I.i film sau la televizor, c-
cai Au i iim,i.> ai.-:. Iu şcoa dc Criş nu posedă asemenea gat de rlască'ii dc aici ra re o şcoală anume. <> casă a lor rau ut preajma muncitori­
In de con- s -hu b gal ou în- atribute ! Pe cîţiva dintre ei le-au fost -- fără a supra S-a construit neutru ei un lor care pregăteau şcoala
1 rc<igu Inr fiinţu. Fn Ir r ca i ,iin inliinit in /alele acestei aprecia — adevăraţi părinţi '■dificili şcolar modern..mi f! pentru noul an dc învâţă-
să, eu le r masă. r.i le r vacanţr. Veniseră dc depar­ D in tre cr)r HI cadre didacti­ 'âli de clasă mari şi lumi­ mint ori la cosit iarba din
scoală. Am auzit. clcswari. te sâ-si revadă locurile < o ce. I 4 sînt femei 1 .a c|r. rle noase. '-u laboratoare. s-au parcul lor cel mare sau la
ca mulţi dintre elr'vii care pilăriri — şcoala. Ion Vin- vii au găsit si acea mîngiie- amenajat, in /'lâdin spaţioa­ cernut /gură pentru comple­
învaţă ■ aici se reîntorc me­ ga a venii tocmai de la re maternă dr- cari' aveau se, durntiloare, cantină As­ xul sportiv pe '“arc au hotă­
reu la şcoala lur. in clasele Constanţa. E student la filo­ nevoie Ni' biieurâ citul sim­ tăzi. 220 de elevi bem-fi rî t să-l amenajeze în aceas­
cu flori multe, in parcul mu logie în anul III şi parte din ţim râ am însemnat ceva în qjti/â «uri de condiţii mate­ tă toamnă. Nu le-a errut ni­
rc si umbros ce ascunde ntî- recreaţia acestei veri a pc- viaţa copiilor I.egâlura pe riale şi spirituale i reproşa- meni să muncească. F*-au an
lea amintiri-din universul dr gajat ei. rle bună voie ..Doar
bucurii infantile, la dascălii e rasa noastră, a replicat, fi­
lor drafii. Mulţi nu st mai resc. unul dintre ei. cînd a
desprind de ca. Kâmin să fost întrebat, rc l-a determi­
muncească aici. Asa cum a nat să renunţe in acea zi la
făcut Niculae Rib După ?-e VACANŢĂ IN joacă. Pentru el si pentru
a absolvit cursurile şcolii ge­ alţii ea el. la bucuria primei
nerale si s-a calificat în şcoa­ zile dc scoală din aceasta
la profesională a revenit aici toamnă se va adăuga si un
să fie. prin munca lui, util fel dc mîndrie — acera de
scolii care l-a crescut şi edu­ trecut-o nici. în mijlocul pro­ care cî o ţin cu şcoala, chiar bile. dc ambianţa unui ade­ a fi contribuit la frumuseţe,i
cat Am auzit vorbindu-se fesorilor. a pedagogilor săi după mulţi ani de la absol­ vărat cămin. *ărhâloni Nirobic Mitea. Ion
despre cl în iarnă, intr-o a­ In preajma scolii gâsesle dc vire! ne stimulează Sâ vă Deunăzi, cînd am poposii Vinga. Virgil Draia. F Cri
dunare de la Consiliul popu­ fiecare (Udă căldura şi prie­ relatez un fapt — poale nu la casa de copii, cei peste îU) snn nu for fi Jc faţă U>
lar comunal din liaia dc e ecl mai semnificativ, dar de elevi care au rămas să-şi bucuria colegilor lor mai
Criş. cînd localnicii işi pro­ tenia de care arc nevoie. Şi mi-e mai la îndcmînâ. Stu­ petreacă vacanţa maro la mici din prima zi de şcoală
chiar mai mult Casa de co­
puneau candidaţii pentru a- pii ii poartă de grijă si azi dentul Vinga. pe care l-aţi şcoală, erau plecaţi. Unii — Pi se vor afla alunei la Bu­
lcqcrile din martie. Despre vâ7.ut. se ocupă în facultate cei mai mulţi — la pădure, cureşti, Constanţa. Timişoara
Nicolac Rib vorbiseră alunei Ca şi altoi colegi cle-ai lui si dc redactarea revistei Stu­ să cunoască frumuseţile şi Cluj. pregâtindu-sr pentru
mulţi. Ne-au rămas. vii în Sint- ajutaţi material incâ H3 denţeşti ..Ex Ponto". Nu a­ bucuriile verii in decorul o­ noul an universitar, pentru
fie elevi si slurlenţi. absol­
minte cuvintele profesorului venţi ai acestei şcoli pare număr pe caic să nu-l ferit de ţinutul Zaranclului. a si urma drumul ales înc ă
Nieolae Gavnieseu: ..Nicolac — I.i se asigură îmbrăcă­ citim şi noi Ne trimite eu alţii — cei mai mari — erau ele eind erau elevi ai şcolii
o băiatul nostru. A fost cres­ regularitate fiecare revistă la Vnţa de Jos Ţinuseră să din Baia de Criş Aici. la ca
cut dc mic la casa de copii minte. cămin tuturor acelora Prin ea avem un dialog per­ sa eu mulţi copii, au învăţat
Şcoala a fost pentru cl sin care n-au rude apropiate si. manent eu fostul nostru e­ ajute la transportul varului să-şi caute drumul spre via
gurul şi cel mai bun dascăl absolvind şcoala noastră, do­ lev, — pînă I.i reîntilnirea pentru zugrăvilul exterior al tă au învăţat să-şi aleagă a-
pentru viaţă. A ştiut să îm­ resc să urmeze scoli medii cu el. în vacanţe. clădirilor casei lor. Cit a ţi­ ccl finim pe rare ştiu că se
prumute de la acest dascăl sau superioare — mărturi­ nut vacanţa, jocul acestor vor întilni cu ei înşişi dc
tot re a avut el mai bun : seşte profesorul lorgu Dinrâ. S-au împlinii 10 ani fie mai târziu.
Io laminorul bluming „1300" se extinde capacitotea de încălzire o lingourilor de otel pinâ Io rinste. corectitudine, dragos­ directorul Casei de copii din cînd la liaia de Cris stalul copii s-a inliinit cu munca.
2,7 milioane tone pe an. In uriaşele hale aflate in stadiu avansat de execuţie vor li amplasate te dc muncă, demnitate41. liaia de Cris. Dar nu numai a venit în sprijinul copiilor Cînd nu erau la tenis, fot­ LUCIA LICIU
noi cuptoare. F°l° ‘ V. ONOIU