Page 18 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 18
PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ~ SlMBAîA 6 SEPTEMBRIE 1969
A b lo c n o te s c o t id ia n ■ b lo c n o te s c o t id ia n ■
In
M j C k x A 9 * w o w l
numele niuc. Dar dacă se luau or F o t b a l R A D I O
ganele de miliţie după spu PROGRAMUL I : 6.05 — 0,30
sele lui 7 Muzicâ şi actualităţi ; 9.30 Miori
omeniei ţa : 10,05 Piese instrumentale ;
(Urmam din pag. 1) Cu şeful în frunte Avancronica etapei siune dc la Moscova ; 11.05 Ci
10.30 Din ţările socialiste. Emi
clul „SA hnclcgcm muzica»; 11.30
Varietăţi muzicale ; 12,00 Melodii
Bireea, deşi se prezintă un - procent de 110 Io suta Io Muncitorii Izidor Istrate, de Elly Roman ; 12.15 Rccllal Lia
Hubic ; 12.30 Intllnlre cu melo
producţia globală, trebuie precizat ca acesto este rezul Slngele înseamnă viată. Maiem Veber şi Livia Bu- dia populară şl interpretul pre
tatul restructurării planului lunar de la 3 000 mc iniţial Şi pe măsură ce tehnica mo lea, toţi salariaţi la Fabrica Cea de-a patra etapă a cam pierde acasă I Am asista, deci, ferat ; 13.00 Radiojurnal ; 13,10.
la numai 1 000 mc, ceea ce reprezintă door o şaptea dernă pătrunde tot mai de piine din Deva, au vă pionatelor divizionare A şi B la prima infrîngere a campio Mic magazin muzical; 14,10 Vreau
să ştiu (emisiune de ştlinţA şi
parte din capacitoteo reală de producţie. Cit priveşte mult in chirurgie şi in ce zut intr-o zi cum şeful îşi coincide în judeţul nostru eu nilor. După meciul Jiului cu tehnică pentru şcolari). Alimen
noua mină Mesteacăn, realizările sînt departe de o orăta lelalte specialităţi ale me- Pe gratis umple subţioara de piine începerea campionatului ju Steagul roşu, in care echipa taţia viitorului : 14,35 Solişti şl
dacă Io I.M, Tebeo o fost pusă in funcţiune o nouă ca dicinci, nevoile dc singe caldă şi-o tuleşte cu ea spre deţean. lui Ozon a realizat un joc formaţii artistice de amatori,
la cel de-al ix-lea
participante
pacitate productivă sau se lucrează Io nivelul de pînâ conservai şi dc derivate ale Faptul că am mincai o go casă. Încrezători in şeful lor, Pentru spectatorii hunedo- bun şi o mare surpriză, avem concurs pe ţarA ; 15.00 Radio-
acum. acestuia slut in permanen goaşă la unitatea „Plăcintă s-au apucat şi ci să i urmeze ren». deci. de mîine, o simţi toate motivele să fim opti club turistic ; 15.20 Muzica uşoa
ră dc compozitori bulgari ; 15.30
Rezultatele de ansamblu sint serios afectate şi de ac tă creştere Donarea singe- rie-simigerie' din Haţeg s-a exemplul De cit timp. nu toare creştere cantitativă (poa mişti. Aşadar, eroii etapei tre Compozitorul săptâminil — Ceal-
tivitatea nesotisfăcătoore a întreprinderilor cu pondere lui a devenit o cauză dc ştiut si la Deva. La urma ur SETştie! Cert e că într-o zi te. şi am dori, şi calitativă) cute — Stan. Pcronescu şi kovsbi ; 16.00 Radiojurnal. Bule
ridicotâ in economio judeţului. Primează Centrala cărbu onoare. Cei ce înţeleg acest mei, cum să nu se ştie dacă au fost prinşi cu ocaua mi a fotbalului. O redistribuire a Nnidin — au ruvintul împotriva tin meteo-rutlcr ; 16,20 Forma
ţia Ion Caltstrache ; 16.30 Ce c
nelui Petroşani unde, numoi printr-o manevră de ultimă lucru s-au înscris şi se în hainele erau îmbibate eu că Şi, au plecat la comisia ..roşcatului" de pe Wembîey — nou in Judeţul nostru, ilfov —
oro. planul producţiei globale o fost '«structural cu 5 scriu mereu in riadul ace miros de ulei încins. Cum dc judecată cu... şefu-n frun simpatiilor, pentru că. să re Domide — şi a coechipierilor septembrie 1909 : 16,45 Prelu
milioane lei, roportlndu-se deci o depăşire de 0,7 pro lora care — iu numele o intri in local tc taie un fum te. cunoaştem, susţinem cu abne săi Să sperăm că Jiul va e crări corale de Cheorghc 5 olm a;
17.05 Antena tineretului ;
17.20
cente. Urmează apoi în ordine I M. Barza, t.F. Haţeg si meniei — donează singe. de zici că participi la un in gaţie echipele divizionare, dar gala la puncte pe U.T.A., du Concertul ales de d v .; ie.03 Pro
O acţiune demnă,
între
Petroşani, „Industria loptelui" Simerio si I UF. Deva, care cendiu izbucnit Ia o rafină rele ale noastre, din localită pă acest meci. gram oferit de Radio Vacanţa !:
prinsă in acest scop, oferă
10.00 Gazeta radio ; 19,20 S&ptA-
au rămas restanţiere cu 5,05 milioane lei oraşul. Brad şi localităţile rie dc petrol. Trebuie să te foţi şapte ţile unde ne desfăşurăm ac mlnu unui meloman : 20.05 Ta
Indicotorul producţie morfă vîndută şi încosotă o re- din jur. O bună parte a uiţi bine să vezi pe unde e tivitatea, ne atrag parcă mai Meci greu pentru Metalul bleta de searâ dc Radu Beli-
prerentot în fiecore lună din acest an ounctul forte al populaţiei dc aici, făcind vinzâtoarea. înoată şi en prin Din şapte posturi de pază mult. Această ediţie nc adu Hunedoara. Cu nici un joc g a n ; 20,10 Festivalul şi concursul
internaţional de folclor — Româ
economiei judeţului. In august inso. datorită nereolirărli dovada simţului umanitar, fum ca Hamlet prin ceaţă controlate de organele de ce şi noutăţi. In primul rind. pierdut, hunednrenii se dur la nia 1069 ; 20,30 Eminesciana.
„Basmul cc l l-aş
spune el» ;
planului de producţie, ocest indicator nu s-o îndeplinit donează singe, solvind vieţi Tot necazul porneşte dc la miliţie cu citcva nopţi în participarea numai a 12 e- Reşiţa în speranţa că vor 20,3? Pentru magnetofonul dum
d^cît în oroporţie de 99.6 la sută. îngrijorător este faptul omeneşti. coşul de captat fum E con urmă. nici unul nu a fost gă chioe. Minerul Telluc a pro ..ciupi" şi aici un nunct. două neavoastră : 21,00 Poşta radio :
ca numărul şl proporţia restanţelor sînt în creştere. AsU Un vechi militant al Cru struit cum nu se noatc mai sit în regulă Inochente Bo movat în divizia C. I.GCL, N-au dcclţ. Ar fi foarte bine. Emisiune de dr. N. MihAescu :
21.30
21,10 Revista şlagărelor ;
fel. I M. Deva. I.F Haţeg sî Orâstie se situează cu rea cii roşii, tovarăşul Emanoil râu. Pînâ s-o gindi cineva ta. de la I P S P. Deva, loan Hunedoara a retrogradat, iar Stimulentul rezultatelor de Sport ; 22,00 Radiojurnal. Bule
lizările Io nivel de 87 la sută. I.M. Barzo. „Viscozo" Lu- Harda, duce această muncă sâ-1 facă mai ca lumea, cli Toader de la I C.RT1 De Autobuzul Brad s-a retras nînă acum poate constitui un tin meteorologic ; 22,20 Formaţii
oen» sl I.F. Petroşani la 90 la sută, „Marmura" Simerio de propagandă in rîndurile enţii continuă să primească vn. loan Furca de la I M C. Locul ultimei a fost ocupat atu imnortant al metalurgis- vocal-instrumentalc dc muzică
poetic :
fa 7n la sută. iar întreprinderea de prefobricote din be- populaţiei, cu mari succcr gratis o porţie substanţială Bîrcea. losif Marîş de la de singura îndreptăţită — E tilor uşoară ; 22,55 Moment 0.03—6,00
23 oo Expres melodii ;
lon Pî'-e^ o vîndnt si încosot oroducfie în valoare de nu se, avind satisfacţia unor de „parfum" de gogoşi. 1 T.C. Deva, loan Giurgiu de nergia Paroşeni. îndreptăţită In divizia C. pauza de cam Estrada nocturnă.
PROGRAMUL II : 7.00 Radio
mai >09 000 lei. Trebuie menţionat, de asemenea, că Io rezultate deosebite. Ajutat la l.T.A Deva. Francisc pentru că a venit în competi pionat va fi umnlutâ eu o e- jurnal. Sumarul presei. Buletin
Combino’ul siderurgic Hunedoara, planul a fost îndepli de conducerile spitalelor Giorfi de la C.A.P. Deva. ţie în urma cuceririi locului tnpâ a „Cupei României" în incleo-rulier ; 7.1U Varietăţi m a
ni» sută la sută door cu elorturî speciale. din Brad şi Baia de Gheorghe Toader de la întîi în campionatul muniri- rare sînt angrenate şi echipe tinale; H.10 Tot înainte (emisiune
pentru pionieri); 8.25 Poemul sim
Voloorea de 7,43 milioane lei a acestor restonţe de Criş, de medicii de circum Hoţul era... C.A.P. Sintandrei au fost gă pm'ui Petroşani. din judeţul nostru după ur fonic „Clntarea României" de Mu
monstrează elocvent scăderea preocupării conducerilor scripţii din teritoriu (Ior siţi dormind în posturi. Şi mătorul program : tei Socor; 9,00 Setccţiuni din opera
întreprinderilor pentru buno desfăşurare a procesului de dan Dragomir, loan Bădău) concurs dacă se făcea, nu-i Din prima etapă a campio „Contele Ory» de Rosslnl ; 18,iu
aprovizionare - producţie - desfacere, încetineala şi de medicii dc circă Octa- reclamantul lua somnul pe toţi deodată. natului judeţean reţinem pri Parîneul Lonea — Ştiinţa Radio publicitate ; 10,30 Muzica
uşoară şi populară ; 11.30 Biblio
lipsa de consecvenţă în soluţionarea operativă a oroble- vian fancu (l.uncoiu dc Ca să fie în ton cu el. con mul meci al vicecarnnioan^j Petroşani : Constructorul Hu tecă de poezie româncascA ;
melor survenite pe parcursul realizării sarcinilor de pro Jos), Viorcl Băda (Crişcior), ducerile întreprinderilor ai ediţiei trecute — C.F.R. Si- nedoara — Minaur Zlat^a ; 11.50 Cîntece pentru copil de
ducţie. Aceste concluzii sînt valabile şi in ce priveşte precum şi de unii medici Cu cîteva zile în urmă s-a căror angajaţi sînt somno meria,' care desigur, acasă eu Gloria Arad — Mureşul De ion Nicorescu ; 12.03 Avanpre-
premicrA cotidiană ; 12,15 Calei
onororeo contractelor la export, unde unităţile .Marmu dc la Spitalul Brad, (Au- prezentat la miliţie cetăţea roşii au dispus ea sancţiunile Gloria Haţeg, va încerca sâ-si va ; Metalurgistul Sadu — Mi doscop muzical ; 13,00 „De la 1
ra" Simerio. I.F. Haţeg şi Petroşani, „Industria cărnii" gustin Fritca, Petru Mogo- nul Mihai Vasiliniuc din să fie bătute la maşină toate monteze capul dc pod al unei nerul Lupeni : Metalul Oţelu la 5“. Emisiune dc divertisment
muzical ; 16.00 Radiojurnal. Bu
Deva. industria locală şi cooperoţia au rămas restonţiere şan) şi alţii, tovarăşul Har Deva să reclame că i-a fost o dată. noi tentative de cucerire n lo Roşu — Minerul Ghelar. In letin mcteo-rutler ; 17,00 Sonai.i
la livrări cu produse în valoare de 9.9 milioane lei. da consemnează fu umani sustrasă din locuinţa sa dc cului întîi De faot şansele această situaţie, meciurile din nr. 2 in Sol m ajor pentru vtoarâ
Co într-o veritabilă reocţîe in lanţ, cotele reolizărilor tara sa muncă cifre care, dc la blocul F 2 apartamentul sint de partea ei. afară de campionatul judeţean Con Şl plan de Edvard Grieg ; 17,30
Miinc. In emisiunile
muzicale ;
Io aceşti principali indicatori sînt consecinţa micşorării fapt, înseamnă vieţi. Chiar 34. suma de 1 500 de lei. Cum se scrie? faptul că eventual se vor a structorul Lupeni — Construc 17,35 ŞtlinţA. tehnică, fantezie :
productivităţii muncii cu 426 lei pe salariat fotă de luna medicii care îl ajută — al Neapărat să vină miliţia nunţa şi alte formaţii Dacia torul Hunedoara şi Paringul 18.00 Varietăţi muzicale ; I8.3t»
La intrare în comuna Sin-
Oameni de seamă
j. llaydn ;
iulie şi neindeplinirii sarcinii de productivitate de către 9 căror nume l-am reliefai la faţa locului — a cerut lâmâria — Orlea pe o tablă Orâstie este o tradiţională pre Lonea — Minerul Aninoasa iu,a0 Melodii populare executate
întreprinderi mai sus — au înscrise in Vasiliniuc — altfel fac re- scrie cu litere mari numele tendentă. Poate au mai anâ- din prima etapă vor fi repro- Id nai de Constantin Dobrc ;
19.00 Muzică uşoarA interpretată
loto, aşadar, cît de dăunătoare poate fi sjăbirea efor cartea donatorilor onorifici clomaţic. Şi-apoi a început comunei : Sîntâ Măria Or- nit si altPle Tuturor, la fn- gramate. dc clntOretl de operă : 19.20 Re
turilor şi preocupărilor intr-o verigă sau alto a produc peste 10 donaţii de singe să se vaite, nu glumă îna lea. La consiliul popular şi ceout de drum. succes ! N. STANCIU vista literară radio : 19.50 Zece
ţiei. pentru activitoteo economică de ansamblu. Această fiecare. O cifră care spune inte dc a intra organele dc pe alte firme din comună minute cu orchestra Enoch
Liglu : 20.00 Simfonia in re mi
concluzie, ca şi nevoile generale ole economiei, reclomă mult a fost realizată la miliţie în acţiune, l-au în In fotbalul „mare" a) jude nor dc C^sar Franck ; 20.40
cu insistentă amplificarea reolizărilor - şi nicidecum di Brad încă în primele luni trebat. desigur, cam pe cine scrie însă altfel : Sîntâmâria- ţului. pe firmamentul etapei Scriitori la microfon. Nlcolnc
minuarea lor - fructificorea experienţei, iniţiativei si <oi- ale anului. La data dc 15 fe- bAniuestc că i-a sustras ba Orlen Oamenii care trec pe sc situează. normal, meciul Tâutu ; 21.0a CintA Irlna Ln-
ghln ; 21.20
Seară dc operetă.
ritului de mobilizare şi activitate laborioasă, atît de lău februarie 1969, numărul do nii. Dîntr-o discuţie în alia aici. pe bună dreptate nu Jiul — U T Arad. Vor reuşi ..Orfcu $n Infern» de Offcnbach;
dabil dovedite in primele 7 luni de întrecere. natorilor onorifici era de s-a aflat că Vasiliniuc nu a- ştiu cum să scrie numele a- camoionii să-si continue si CINEMA 22.i»5 Parada vedetelor : Clei
100. Uz 18 martie 1969 la vnccso 1 r>00 de lei. ci numai ccstei localităţi. Să nu ştie după „staţia" Petroşani cursa Marga. MirciMc Mathlcu, Mină,
Glcâ Petrescu şl Engelbert Hum-
S.M.S. Crişcior erau 92 de GOO Pînâ la urmă banii au nici tovarăşii de la consiliul lot cu încărcătura a 2 puncte? perdinclr ; 22.40 Romanţe inter
donatori onorifici. In pre fost găsit' în proonn) sAu bu popular ? Vor reedita surpriza din me DEVA : Soarele vagabonzilor pretate de Angola Mol do van si
zent, in oraşul Brad, numă zunar -N-am ştiut dc o*“. Rubrică realizată de (Cinematograful „Patriu") ; a - Coorge Niculescu ; 23,05 Simfo
nia f In do minor de Brahma :
Jexandru cel fericii („Arta») ;
rul donatorilor onorifici a s-a motivat repede Vasili- N. PALTIN ciul eu câştigătoarea Cupei — SIMERIA: Străin In casă („Mu 23,54 — t,00 Concertul pentru vioa
nu
Steaua 7 Se zice că Jiul
ră şi orchestră do Anatol Vloru;
Punct muzeistic ajuns la 476. structorul») ; Pentru incA putini Concertul pentru plan şl orches
reşul-) ; HUNEDOARA :
Anul
Marienbad
(„Con
(recul la
Printre cei care tu perioa
tră de Cornel TAranu ; Simfonia
da 1960—1969 înregistrează
15—20 de donaţii onorifice dolari („Flacăra") ; virsla lit- dc Sorin Vulcu.
CA-
gratA („Sidcrurgistul") ;
LAN :
iu
ImpuşcAtura („ll
se numără şi tehnicianul (Urmare din nr. 4564) Apoi a fost învinuită că ar oana germană Klara Bendix. nie») ; TELIUC : Duelul lung
Dumitru Riccanu, laboran A învinuirile fi transmis ataşatului militar cu ciire dansatoarea semăna („Minerul») ; PETROŞANI :
adusă
la Hajeg tul Alexandru Morarii şi german la Madrid — von Kal- pentru interogatoriu la Londra. — II („7 Noiembrie-) ; Prelu VREMEA
intrucitva. Ea a fost
Noaptea generalilor — seriile I
Ic — importante informaţii se
mecanicul Toma Poenar din
Gurabarza, cooperatorii Filele dosarului cuprinzind crete Mata Hari a răspuns c*â Aici Mata Hari a recunoscut diu („Republica») ; LUPENI :
Tinereţe fără bătrlncţe („Cultu
Maria Du şan, Raveca Du- serviciile pe care ■ dansatoa- nu a transmis nici un fel dc cu naivitate de necrezut că ral») ; LONEA : La est dc E PENTRU 24 ORE
şan de la C A . P. Brad. Ro- rea-spioanâ le-ar fi adus păr informaţii secrete si că a pri este agent francez şi câlâto-, den („Minerul») ; Vicontele plă
teşte po!|(a
(„7 Noiembrie») ;
In incinta Casei de cultură din Haţeg s-a deschis recent zalia Dobîrcău. casnică, pro ţii germane sint numeroase. mit de la von Kalle 3 500 dc reşte din însărcinarea căpita VULCAN : Tarznn, omul Junglei Vreme schlmbâtoare. cu ceru1
nului Ladoux. Pe vremea a
o interesantă expoziţie de istoric. Prin intermediul unui în fesorii Fetida Petrescu Vom aminli doar citeva mo pesetas pentru „servicii pro ceea. englezii au reuşit să i („Muncitoresc») : ORAŞTIE : noros. Izolat vor cădea averse
Angelica
Nctmbltnzlta
(„Pa
(Şcoala nr. 1 Brad). Liviu O- mente mai importante din fesionale" de cu totul alt gen. li ia») ; Prinţesa („Flncara") ;
semnat număr de documente originale, obiecte şi reprodu ros (Liceul „Avram lancu" legenda ţesută in jurul Maici Ea a recunoscut că este posi stabilească identitatea şi au GEOAGIU-BAJ : nio Bravo — de ploaie, insolite dc descăr
ceri, vizitatorul face cunoştinţă cu unele momente importan Riad), funcţionara Silvia Hori. bil ca von Kalle să fi luat a- rămas extrem de uimiţi că seriile l — II • HAŢEG : cări electrice sufla slab pinâ la
Noaptea c UruiA pentru a vi
Vintu! va
lu
francezii acceptaseră să
te ale istoriei acestei străvechi localităţi. Sint expuse docu Stcavu de la Sanepid Brad Sc afirma că încă înainte dc -ceşti bani din fondurile spio- creze eu o persoană suspectată sa („Popular») : DRAD : Prin potrivit, din scc(di4/i vestic. ■
mente referitoare la răscoala ţăranilor de la 1784. de sub şi mulţi alţii. Ei au înţeles război Mata Hari reuşise să • ’ najuluj .german..Şi această cx de a întreţine relaţii cu oa ţul negru („Strana roşie-) : Temperaturile if\lr\i)pe voq f:
ILIA : Pentru incâ p«ifIni dolari
şi înţeleg că prin sîngclc pe obţină de la anumiţi ofiţeri a plicaţie este verosimilă („Lumina»).
conducerea lui Horia. Cloşca şi' Crişan, registre, cărţi, extra carc-l donează salvează zeci mici intimi celebru) «plan Mata Hari a mai fost învi meni din spionajul german. cuprinse intre 9-14 grade. Iar
se din procese verbale, privitoare la activitatea breslelor ca dc vieţi omeneşti. Fapta lor francez XVtI“ considerat o nuită că ar fi transmis nem Ei au ^comunicat imediat a- maximele intre 23-20 grade.
Dimineaţa, ceată locală
re au cunoscut o însemnată dezvoltare in acest oraş. umanitară este demnă dc conlramâsuiâ la planul ger ţilor informaţii despre revol ccst lucru căpitanului Ladoux
Vădit speriat, acesta a refuzat
In organizarea expoziţiei s-a pornit de la ideea dc a pre cea mai profundă preţuire man Schlieffen. (De fapt acest ta soldaţilor francezi din pri să confirme declaraţiile Matei Vz
Ciţi anonimi n-ar vrea să plan era de mult cunoscut sta măvnra anului 1917. Totuşi
zenta turiştilor ce parcurg acest pitoresc traseu. înspre Mun lului major german şi ajun Hari şi a comunicat că ea că
le mulţumească. să-i. îmbră din arhivele spionajului ger 17.30 Bună scara, fete 5 BunA
ţii Retezat şi complexul dc monumente romane dc la Sarmi- ţişeze cu căldura şi puterea sese acolo nu cu ajutorul Ma man reiese eâ Germania nici lătorea din însărcinarea ger scara. bâle(l !
zegetusa. o imagine cît mai amplă despre frumoasa Tară a primită din căldura şi pu tei Hari). Sc spunea, dc ase nu dispunea de asemenea in manilor După cum reiese din Emisiune pentru tineret ;
stenogramele anchetei, el a re
Haţegului. îmbogăţită cu noi documente şi obiecte, expoziţia terea dăruite de ei. menea, că in tot cursul răz formaţii. Iar Mala Hari nici cunoscut că i-a încredinţat 18.30 Telejurnalul do ocară ;
va dobindi un caracter permanent, sub forma unui punct boiului Mata Hari ar fi con nu le-ar fi putuţ transmite Matcî Hari o misiune „în scop 19.00 Spectacol de ga IA cu pri
NATALIA BOROŞ dus agentura serviciului de
muzeistic, care va funcţiona ca filială a muzeului din Devn. asistentă medicală Io Staţia spionaj german din Franţa f t t v * lejul Închiderii Festivalu
lui Internationa) de
fol
de recoltare $r conservarea Se afirma totodată că ea i-ar clor — România *69.
I. M. sîngelur Hunedoara fi avertizat din timp pe ger
mani despre cele două ofensi Transmisiune de la Sala
Palatului R.S.R. ;
ve mai importante ale aliaţi l
lor din primăvara anului 1917. 20.30 Tele-encldopcdia ;
Gheorghe A. Chitei ceea ce ar fi dus la eşecul lor 16,30 Lupte libere şl grcco-ro- 21.30 Recital Margareta Plslaru ;
total şi moartea inutilă a zeci
22.00 Telejurnalul de noapte ;
mane.
de mii de soldaţi : că ea ar fi
obţinut planul de apărare a MV) Campionatele Internaţiona 22,20 Film serial „Răzbunăto
Verdunului şi ar fi transmis le ale RomAnlcl (transmi rii" ;
informaţii despre construirea pentru că incâ înainte de iz dc verificare". siune. dc la Sala Dinamo) ; 23,10 Romanţe dc Gcorge Gri-
gorlu. Interpretează
Ioa
tancurilor engleze. (în reali
METODE PENTRU REZOLVAREA tate toată vina era a coman bucnirea revoltei, era arestată satoarei să plece in Olanda, in 17,00 Film serial „Bclle şl Sc- na Radu şl Dorina DrA-
Englezii nu i-au permis dan
basticn» :
gblcl.
damentului englez, care a fo
losit în luptă primele exem Spioană da, dar cit ea a fost nevoită să se în
plare de tancuri construite, toarcă în Spania. Acolo, a
avertizînd prin aceasta pe pentru Franţa reuşit să devină amanta lui
von Kalle şi chiar să obţină
PROBLEMELOR DE GEOMETRIE' germani dc noua lor armă). I Ce s-a intîmplat dc fapt ? dc la el informaţii importante
s-a atribuit distrugerea a 17
despre presupusa debarcare a
transportoare engleze cu tru
pe şi a crucişătorului „Hamps- S-a ocupat în general Mata nemţilor şi turcilor cu un sub De ce n-are câutare
In Editura didactică şi pe O atenţie deosebită acordă ţia cuvenită discuţiei soluţii hire" avînd la bord pe minis Hari dc spionaj ? Da. s-a o marin în portul marocan Meh
dagogică a apărut valoroasa autorul problemelor de locuri lor. trul anârârii — lordul Kitche- cupat. dnf numai in favoarea dia. Ea a trimis aceste infor
lucrare : „Metode pentru re geometrice. Din experienţa Prezintă un deosebit interes ner (Se ştie prea bine că francezilor. maţii ataşatului militar fran producţia de artizanat?
zolvarea problemelor de geo proprie a fiecărui profesor dc felul cum sînt prezentate me „Hampshire* s-a scufundat iz Şeful serviciului de spionaj cez. colonelul Danvîne. care
metrie** datorată unui bun matematică se ştie că asemenea todele de rezolvare a unor bindu-sc de o mină) Şi aşa şi contraspionaj militar fran le-a acordat o mare impor
metodiciăn, profesorul emerit probleme sînt dificile in şcoa probleme de construcţii geo mai departe, şi aşa mai de cez. căpitanul Ladoux. oslo tanţă Mata Hari a comunicat Arta populară românească corespund adevărului. Crede
Gheorghe A. Chiţei, directorul lă. predarea lor redueîndu-se metrice cu ajutorul locurilor parte. cel care i-a prnous să devină francezilor că mesajul lor ci a Mitral de mult in circuitul cineva că nu s-ar căuta o
Liceului pedagogic din Deva. dc multe ori la cîleva exem geometrice sau cu procedeul Este interesant că. după cum agent francez Uşuratica dan frat a fost interceptat şl citit cultural al valorilor univer lampă dc miner in miniatu
Lucrarea cuprinde o serie dc ple clasice, alteori fiind com deplasărilor paralele. De ase s-a lămurit din dosarul sc satoare. care ea dc obicei avea de nemţi, ceea ce era o infor sale, datorită originalităţii şi ră. artistic lucrată, sau o „do
metode de raţionament care plet ocolite. Autorul arată menea. metoda inversiunii es creţ Mala Hari. ea nu a fost totdeauna maro nevoie dc maţie extrem de Importanlâ. varietăţii sale. De aceea arti niţă" de Uricani. o maramă
Înlesnesc înţelegerea demon clar in ce constă această mc- te prezentată ca un puternic învinuită de nici una din „is bani, a acceptat să se întoar Simpatiile Matei Hari erau zanatul, reflectarea ei de de Orăştie ?
straţiilor geometrice şi Sn ace mijloc dc investigaţie. prăvile" pe care i Ic-au atri că înapoi în Olanda si să ple vădit de partea Franţei. Ne creaţie multiplicată, este că Cooperaţia meşteşugăreas
laşi timp constituie căi de in Avind în vedere aceste cali buit diferiţi autori Contra ce de acolo la Bruxelles, unde primind nici o informaţie dc utat pretutindeni, de turişti că şi cea dc consum care se
vestigaţie. de cercetare, în tăţi ale lucrării considerăm spionajul francez a putut pre avea relaţii printre ofiţerii su la căpitanul Ladoux, la înce români şi străini. Este firesc ocupă de organizarea pro
rezolvarea problemlor de geo că este utilă şi interesantă zenta doar următoarele dovezi periori germani. Ea a refuzai putul lui ianuarie 1917 ea a deci ca toţi cei care au vreo ducţiei de artizamt ar putea
metrie şi în demonstrarea teo Fisa pentru toţi cei care caută să care să probeze .vina* dansa- orice onorariu anticipat, pre- plecat din proprie iniţiativă contingenţă cu acesta să a Invoca o scuză în faptul că
remelor. ♦ aprofundeze studiul geome toarei-spioane In ziua izbuc tinzînd insă suma de un mili la Paris Dacă ar fi fost intr-a corde atenţia cuvenită atit o- nu au specialişti! Dar cine
Concepută astfel, cartea rea triei. fiind scrisă într-o formă nirii războiului ca a fost vă on franci dacă obţine infor devăr spioană germană, aceas bicctclor de artă populară, să-i caute 7 Pentru a tc. ocu
lizează una din sarcinile şco bibliografică. atrăgătoare şi accesibilă pen zută împreună cu şeful poli maţii importante. ta ar fi insemnat o adevăra cit şi artizanalului. pa de artizanat, tn forma
lii. care constă In faptul că tru marea masă a elevilor, ţiei berhneze. von Jagow.ccea Dc ce un milion ? Puţin îna tă nebunie. Dc fapt. a fost un Aşa ar 'trebui să fie. Dar producţie-dcsfacerc. pe lingă
profesorul trebuie nu numai studiul ei captîvînd atît prin ce după părerea anchetatori inte de a accepta propunerea pas destul de necugetat. Ea în realitate magazinele noas simţul comercial (de care
să transmită cunoştinţe, ci să bogăţia si varietatea materia lor. ar fi dovedit că Mata Hari lui Ladoux. Mata Hari făcuse ştia prea bine eă Ladoux nu tre de artizanat reuşesc nu pe nedrept se face atlla caz),
arate şi metodele de raţiona todâ de rezolvare a probleme lului. cît şi prin raţionamen era spioanâ germană Dc fapt. cunoştinţă la Paris cu un ofi confirmase englezilor că fă să desfacă aceste produse ci sint necesare şi ceva cunoş
ment pentru a fi însuşite în lor de geometrie şi cum se a- tele clare şi vii. Totodată, ea în ziua aceea ea a luat cina la ţer rus — căpitanul Vădim cuse o călătorie într-o misiu mai curind să le stocheze. tinţe dc estetică, etnografic,
mod conştient cunoştinţele aplică ca se adresează şi profesorilor de restaurant cu Bribcl — un Maslov — şi sc îndrăgostise ne a spionajului francez. Mai De ce ? folclor, completate cu cu
predate Materialul este expus O bună parte din lucrare matematică. punindu-le la funcţionar superior de poliţie de el. Cum visa să se mărite mult chiar, după înapoierea ei Turistul din ţară sau stră noaşterea judeţului, cu dra
în mod sistematic în 13 capi autorul o rezervă metodelor dispoziţie o serie de indicaţii Mai departe, acuzarea afir cu Maslov şi voia sâ-si asi in Spania. Mata Hari a trimis in caută in magazinul de ar gostea pentru valorile cul
tole, incepînd cu metodele ge dc rezolvare care se referă la metodice preţioase în preda ma că Mata Hari a devenit gure viitorul din punct de ve cîteva scrisori şi informaţii că tizanat articolul care repre turale milenare acumulate
nerale : analiza şi sinteza, ur construcţii grafice cu rigla şi rea geometriei, astfel îneît să spioanâ germană cu mult îna dere material. î-a venit îdeea pitanului Ladoux. la care nu zintă nu ţara în general, ci dc poporul nostru
mate dc metodele particulare, compasul, probleme deosebit fie însuşită dc către elevi în inte de război, deoarece, du extravagantă să obţină banii a primit însă nici un răspuns. plaiurile pe care le vizitează. faţă deci că producţia de
din cele mai des Intîlnitc in dc dificile chiar pentru cei mod conştient şi temeinic. pă cum s-a aflat din mesaje necesari de la serviciul de Trebuia să-şi amintească, de Din păcate, insă, reţeaua co artizanat şi comerţul cu ca
studiul geometriei : metoda re mai buni elevi. Autorul reu In genul ei, lucrarea : ..Me le cifrate interceptate, apara spionaj francez.. asemenea, că in timpul prece mercială mi răspunde aces nu-i o treabă chiar simplă.
ducerii la absurd, metoda lo tode pentru rezolvarea proble tul german o denumea H-21. In noiembrie 101 f». Mata dentei sale călătorii in Franţa tui deziderat. Comerţul nu ştie ce să cea
curilor geometrice. metoda şeşte să pună în evidenţă mo melor de geometrie** a prof. iar indicele „H" era utilizat Hari a plecat prin Spapia în ea fusese reţinută cu toate eă S-ar putea trece peste a ră, artizanii nu ştiu ce să
translaţiei, a rotaţiei, a sime dul cum se pot găsi soluţiile Gh A. Chiţei este unică în numai înainte de război Mata Olanda Pe drum vaporul a avea viza franceză. O spioa ceastă lipsă neiertată, dacă producă, iar organele cultu
triei, a omotetiei ş.a. La fiecare folosind transformările, ea de literatura metodică—ştiinţi Harî afirma că acest număr fost interceptat dc o navă dc nâ cu experienţă ar fi înţeles nu ar exista posibilităţi dc rale k nu oferă, prin reţeaun
metodă se arată in ce constă exemplu : translaţia, rotaţia, fică din ţara noastră. In ea i-a fost atribuit de Kramcr. război engleză si dus într-un imediat că numele ei se află executare pentru modelele muzeistică, modele dc artă
ea şi cum se aplică, dîndu-se este concretizată o bogată ex dar că ca nu a îndeplinit nici nort englez pentru verificarea pe o listă de persoane a că locale, dacă ele nu ar repre autentică, specifică melea
exemple un număr mare de simetria, omotetia ete., arâtînd perienţă acumulată la catedră una din misiunile încredinţate încărcăturii si a pasagerilor. ror intrare era nedoritâ. zenta o valoare artistică ori gurilor hunednrene!
probleme şi teoreme rezolvate etapele prin care trece rezol şi nici nu intenţiona să Ic în Acolo Mata Hari a fost ares (Ageipret) ginală. Dar toate acestea nu EUGEN SLAVU
sau demonstrate. varea, acordind totodată aten Prof. V. I. OPR1ŞU deplinească vreodată. tată, suspectată că ar fi spi- (Va urma)
Duminică Luni Mărfi Miercuri Joi Vineri
SĂPTĂMÎNA 8,30 Dc straJA patriei ; 9.00 17,30 Buletin dc ştiri ; 10,00 Limba franceză (relua 10,25 Limba germană (reluare); io,oo Limba rusă (reluare) ; Sîmbătă
10,00 Limba englezA (reluare) {
Matineu duminical pentru co Lumea copiilor. Cutia eu sur 17,30 Rnletin «le ştiri ; 17.3S re) ; 10,25 Cc-aţl «lovi să reve- 10.S0 Ce-aţl «lori să revedcţl 7 10.25 Limba spaniolă (reluare) ;
pil şl tineretul şcolar ; TU,30 Ora prize ; 17,50 Studioul şcolarilor; ÎMarek Pistruiatul — film se «lcţi ?; 17,30 nulclin de ştiri ; Filmul artistic „Anotimpuri» ; 17,30 Buletin de ştiri; 17,35 Lan 16,30 Fotbal : Petrolul — Uni
17.30 nuletln dc ştiri : 17,35 L u
terna magică — filme pentru
17,33 Lumea copiilor. Povestea
VIITOARE salului ; 11,30 Concert simfo Criterii : Carnet cinematografic; rial pentru şcolari : IN.OO Stu circului (II) ; 17.50 Clopoţel ’R9; mea copiilor; 17,50 Studioul pio copil ; 18,05 Nuntă In Maramu versitatea cluj (transmisiune dc
18,20 Ateneul tinerelului ; 18.50
nic ; 16,00 Campionatele inter
Criterii.
dioul şcolarilor ; I8.2S
18,45
la Ploieşti) ; 18,30 „Cheia ora
reş ; 18,35 Seară de balet ; 19,00
18.t5 Studioul şcolarilor ;
nierilor. Din rucsacul vacanţei ;
naţionale dc lupte ale Români
19.15 Tineri Interpreţi de muzi
ei şi Inlilnirca «Io fotbal Stea că populară ; 19,30 Telejurnalul Pe icinc muz.irMc : 18.45 C«»nr- Cinie«‘c populare româneşti şi 18.30 Criterii : 18,45 O Interpre Transmisiune de la Expoziţia şului" — emisiune concurs ;
dnnalc ale silinţei româneşti :
ale naţionalităţilor conlocuitoa
ua — Oluamn Ullcureşti ; 18,30 «le seară ; 20,1)0 Intre metronom 19.1. » „CiutA-mi mir elniccc «le re; 14.00 Cu carul de reportaj la... tă îndrăgită a cintcculul m un realizărilor economiei naţionale 19,30 Telejurnalul de scară ;
tenesc : Ifcnna SArArnlu j 19.00
— România 1969 ; 19,30 Telejur
21.08
20.00 Tele-enclrlopcdla ;
Realitatea Ilustrată TV — cml-
şl cniuomcii'u — cmisiunc-r«m-
LA siune-magazin : lfl.30 Telejur curs ; 21,0(1 Roman foileton ; seară : 20,00 Scara (eleviziimii Ploieşti; 14.30 Telejurnalul dc sca Tclc-iinlversllalea ; 14,30 Tele nalul de seară ; 20.00 Film ar Metamorfoze la clmplc ; 21,23
liuenrie" ; 19,30 Telejurnalul «le
ra ; 20.00 Tele-cliiema(c<-a. Fes
tistic : „O poveste ca In filme":
jurnalul de scatA ; 20,00 Trans-
nalul dc seară ; 20,00 Ansam
„Lunga vară fierbinte" (XIX) ;
Muzică uşoară
românească :
blul dc clnlrce şi dansuri „Pc- 21,50 Cadran — «-misiune de ae- bulgare ; 211,70 Film urlislle. tival Grrnrd Pblllpe. Filmul focator ; 20,30 Avanpremieră ; 21,20 Reflector : 21,35 Muzică 22.00 Telejurnalul de noapte şl
Con-
„Ultimul voievod» ; 21,50
teatru
de
20.45 Seară
TV :
riniţa" ; 20,30 Film «ru trei ste tualitatc internuţională ; 22,20 ccrl festiv «ui prilejul relei «Ic fantasii*- . P/lmlnt fără sielc» ; „Trandafirul alb»; 22,25 Telejur uşoară ; 22,03 Mult e dulce şl buletinul meteorologic ; 22,20
21.40 Reflector ; 21.33 Tclcglol» —
le : „Trenul dc 3 şi 10
spre
frumoasă — Emisiune de limba
Muzică «te ja/.z ; 22.40 Publici
TELEVIZIUNE Yuma» ; 22.05 Telejurnalul dc tate. ; 2.2.45 Telejurnalul «le a 2.»-a aniversări a eliberării emisiune «le cAlfilorii ecografi meteorologic ; 22.43 Consultaţie romănă ; 22,30 Telejurnalul de Film serial : „Comisarul Mal-
buletinul
nalul «Ic noapte şl
noapte şi bnltiinul meieomlo-
gret" ; 23,10 Scară de romanţe.
ce ; 22,13 Telejurnalul «le noap
Bulgariei «Ic sub jugul fascist. ;
nuapic şt buletinul meleorolo-
Irl.nicâ TV ; 23,00 Din succese
noapte ; 22.S0 Varietăţi pe peli
gic ; 22,25 Muzică uşoară ; 22,SS
Telcsport. glc. 2.1, Ml Telejurnalul «le noapte. te ; 22,3S Convorbiri literare. le muzicii uşoare italiene. culă : Ploaie de vară.