Page 21 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 21
P PO LETABI O IN T O A T E Ţ Ă R IL E , U N I Ţ I - V Ă ! Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4566
ziarului
Duminică DEVA, itr. Dr. Petru Groză, nr. 35.
7 septembrie telefoane ; redactor şef - 1 5 M ; re*
dactoi şef adjunct, secretar de redac
ţie şi sec|la viaţa de partid - 2138 ţ
secţiile culturâ*sport şi probleme cetâ*
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu
mentare şi esterne - 2317 ; secţia In
dustrie şl administraţfa - 1275 ; tele
fon de serviciu intre orele 16*24 -
I PAGINI, 30 BANI
1585.
R a id - a n c h e tă
A în c h e ie re a vizitei în Ir a n
In „d ep o zitele" nepăsării
a p r e ş e d in te lu i Consiliului de S ta t
şi in d o le n ţe i fu ra je le
nu-şi găsesc locul cuvenit N IC O L A E CEAUŞESCU
iiinc de primii impor (antă pentru soarta producţiei I M.A. Haţeg se defectează
t\ i re şi a vcnilurilor u uitaţilor agricole cooperatiste, des. In 7 zile n-am realizat Plecarea din Teheran înapoierea în Capitală
’ furajelor şi conserva rea lor continuă să fie cap de dccît 150 de tone de siloz !
.> • agenda lucrărilor a gricole de sezon. Experienţa, Păcat că n-am putut afla
li . i ilc tristă, a anilor tr ecuti nc-a oferii suficiente de la preşedinte de cc recolta TEHERAN 6 — Trimişii La ora 10, avionul preziden Sîmbâtâ la amiază s-a îna Drâgan, Emil Drâgânescu, Ja
pentru a determina organizaţiile de partid şi tul prunelor s-a pus pe pri speciali Agerpres, Nicolae Io- ţial decolează de pe pista ae poiat în Capitală, venind dc nos Fazekaş, Petre Lupu, Ma
*. -'Io de conducere ale C.A.P. să întreprindă măsuri mul plan in dauna strîngerii nescu, Paul Finanţu şi Nico roportului Mehrabad şi apoi la Teheran, preşedintele Con nca Mânescu, Leonte Râutu,
s-ar putea spune ex cepţionalc, în vederea valori- furajelor şi ce suport are afir lae Popovici. transmit : Inehe- este escortat pînâ la frontieră siliului de Stat al Republicii Vasile Vilcu, Ştefan Voite-
uturor resurselor de nutreţuri. evitării oricăror maţia „dacă nc mobilizăm". indu-şi vizita oficială în Iran, de o formaţie de avioane cu Socialiste România. Nicolae Insif Banc. Pelre Blajovk
. din producţia acestui an. Aşteptăm confirmarea prin întreprinsă la invitaţia Maies reacţie ale forţelor armate Ceauşescu. împreună cu soţia, Mihai Gere, general colon
firesc şi necesar, de ci, ea la ora actuală. în depo fapte. tăţii Sale Imperiale. Şahinşa- iraniene. Elena Ceauşescu, care. la in Ion loniţâ, Vasile Patilint
7.: u1 c< la fermele de anima le să se găsească strînsă. dacă Şi aceşti transformatori hul Mohammad Reza Pahlâvj De la bordul avionului, şe vitaţia Maiestăţii Sale Impe Dumitru Popa, Ion Stânesc
isa cantitate de fînu rî, măcar un procent de 80—00 contribuie la dirijarea pulsului Aryamehr, şi a împărătesei ful statului român a adresat riale. Şahinşahul Mohammad vicepreşedinţi ai Consiliul-
din recoltă, iar inşi lozatul să fie undeva aproape (CONTINUAU IN M O . ■ t •) energiei electrice destinate la- Farah, preşedintele Consiliu Şahinşahului Aryamehr urmă Reza Pahlavi Aryamehr, şi a dc Stat şi ai Consiliului (
lare. Care este însă situaţia reală din .teren*1, minoarelor de la Peştiş. lui de Stat al Republicii So toarea telegramă : Maiestăţii Sale, împărăteasa Miniştri, conducători de inst
sură sint mobilizate forţele şi mijloacele existente cialiste România, N i c o l a e „Părăsind teritoriul Iranu Iranului, a făcut o vizită ofi tuţii centrale şi organizaţii ol
la asigurarea lira nei necesare animalelor pe Ceauşescu, cu soţia, Elena lui doresc să vă exprim cele cială în Iran. şteşti. generali, ziarişti româ:
de «fabulaţie, cum se foloseşte timpul prielnic Ceauşescu, însoţiţi de Ilie Ver- mai calde mulţumiri pentru Preşedintele Consiliului dc si corespondenţi ai presei stri
ilui nutreţurilor din cîmp ? det prim-vicepreşedinte al ospitalitatea desâvîrşită şi Stat a fost însoţit de llie Ver ine.
i i cîleva dîn întrebări Ir la caic am căutat răspuns Sesiunea Consiliului Consiliului de Miniştri, Cor- cordialitatea cu care am fost deţ. prim-vicepreşedipte al Erau de faţă Yahya Mot-
raidului întreprins în uncie cooperative agricole neliu Mănescu. ministrul afa înconjuraţi tot timpul vizitei Consiliului de Miniştri, Cor- mcd-Vaziri, însărcinat cu af
'Haţegului. cerilor externe, Ion Avram, noastre în frumoasa dumnea neliu Mânescu. ministrul afa cori ad-interim al Iranului
voastră ţară. cerilor externe, Ion Avram, Bucureşti, şi membri ai Ar
ministrul industriei construc
n
basadei Iranului, şefi ai
— Aţi nlmenit intr-o zi ne popular judeţean ţiilor de maşini, Alexandru Folosim acest prilej pentru ministrul industriei construc sîunilor diplomatice acre<
ţiilor de maşini, şi Alexandru
L c v potrivită — spuneau interlo Albescu, adjunct al ministru a vă ura multă sănătate şi Albescu. adjunct al ministru taţi In ţara noastră
cutorii Cooperatorii (nu se lui comerţului exterior, au pă fericire personală, iar poporu lui comerţului exterior. Pe aeroportul Bâncnsn e
lui iranian prieten, prosperi
o'iiîizăm... cu strînsu) prunelor ; preşe Sîmbâtâ, 6 septembrie, a a xecutiv al Consiliului popular răsit simbătă dimineaţa Tehe tate şi pace. La sosire, la aeroportul Râ- arborat drapelul de stat
ştia precis citi) sint ocupaţi
Hunedoara cu
al Judeţului
dintele Petru Lungu a plecat vut loc Ja Deva sesiunea a privire la asigurarea populaţi ranul, îndreptîndu-se spre pa Sintem încredinţaţi că rela- neasa, erau prezenţi tovarăşii Republicii Socialiste Român
popular
lV-a a Consiliului
Un mare număr de locuiţi
Ion Gheorghe Maurcr.
Paul
care erau fere cu treburi la Petroşani ; ingi al judeţului Hunedoara, con ei cu servicii şi prestaţii şî trie. laţiile de prietenie dintre Niculescu-Mizil. Gheorghe Pa ai Capitalei, veniţi la aeropo
> ţiului cooperati- nera e in concediu, iar ceilalţi sacrată analizei modului in măsurile ce se impun în viitor Conduşi de la Palatul Go- România şi Iran se vor dez nă, Gheorghe Rădulescu. Vir au făcut o primire dcoscl
. n Bâieşti ne-au din conducere sint duşi la care se asigură deservirea pentru îmbunătăţirea acestei lestan şi pinâ la aeroport de volta continuu în interesul ce gil Trofin. Maxim Bcrghianu. de călduroasă tovarăşul
lor două popoare, al înţelege
) ; această unitate tîrg la Haţeg. Cîmpul e plin populaţiei cu servicii şi pres activităţi ; rii şi păcii in lume". Florian Dănâlaehe. Constantin Nicolae Ceauşescu.
ivitate intensă de furaje (la grajduri nu s-au taţii şi stabilirii de măsuri — Alegerea comisiei per Maiestăţile Lor Imperiale,
■ . > .u terminat toa- pentru îmbunătăţirea acestei manente Juridico-administra- oaspeţii români au fost salu
’ oe sezon, inclusiv depozitat decit 30 de tone de activităţi Sesiunea a fost pre tive ; taţi din nou cu căldură pe
" »■ ■ elor — proble- trifoi şi paie — n n.) dar. da ced.ilâ — în spiritul indica — Alegerea unui Judecător străzile capitalei, de populaţia Comunicat comun
îteresa. Primul că ne mobilizăm, in cîtevn ţiilor Congresului al X-lea al pentru Judecătoria municipiu acesteia. Mari steaguri tricolo
! * !nit. Petru Ma săplâmîni le putem aduna la partidului cu privire la lăr lui Deva, re dominau frontispiciile clă
i c brigadiera de grajduri. Insilozatul ne dă girea şi adîncirea continuă a Raportul comitetului execu
democraţiei socialiste şi atra tiv a fost prezentat de tova dirilor de pe principalele bu
VI (Mia Ulâban ne-au mai multă bătaie de cap. de româno-iranian
gerea maselor de oameni ai răşul Petru Bota. vicepreşe levarde ale oraşului ; portre
• ■» ounerile. oarece combina trimisă dc la
muncii la conducerea trebu dinte al Comitetului executiv tele şefului statului român şi
rilor de stat si obşteşti — dc al Consiliului popular jude ale soţiei sale puteau fi vă
publicarea proiectului de ho- ţean. iar coraportul comun -ai islamice şi cu concursul Oi
târîro referitor la îmbunătă comisiilor permanente de in zute pretutindeni. Râspunzind invitaţiei Maies Vantajoâsă a relaţiilor dintre
ţirea prestaţiilor de servicii în dustrie locală, gospodărie co Pe aeroportul Mehrabad, tăţilor Lor Imperiale Moham cele două popoare, şi că sta nizaţiei Naţiunilor Unite. 1
ieslatea Sa Imperială a de
cadrul judeţului şi organiza munală şi drumuri, comerţ si împodobit sărbătoreşte, au ve mad Reza Pahlavi Aryamehr, bilirea de contacte personale rat că, in ceea ce îl prive
intre conducătorii celor doua
rea dezbaterii lui la consiliile cooperaţie de către tovarăşul nit, pentru a-i conduce pe Şahinşahul Iranului, şi împă state este un prilej propice şi poporul musulman din 1
răteasa Farah Pahlavi, preşe
Viore) Răceanu, preşedintele
MtFJLE neşti şi comunale, cu depu comisiei permanente gospo oaspeţii români. Amir Abbas Republicii Socialiste România. util pentru schimburile de ve este dispus să participe la :
populare
municipale, orăşe
dintele Consiliului de Statal
deri şi studierea posibilităţilor
lizarea acestei importante .
Hoveida. primul ministru al
dărie comunală şi drumuri.
taţi şi cetăţeni, ale căror pro
două
cooperării dintre cele
cini.
soţia,
Nicolae Ceauşescu, cu
Iranului. Sarif Emami,
pre
In cadrul sesiunii au luat
m m m analizate cu răspundere de cuvintul tovarăşii : Mircea şedintele senatului, Abdulah Elena Ceauşescu, a efectuat o ţâri. satisfacţie asemenea, la problema de
puneri au fost centralizate şi
Convorbirile s-au referit,
Cei doi şefi de stat şi-au ex
vizită oficială în Iran, intre
Ramha, vicepreşedinte al Co
Camerei
Riazi, preşedintele
mării. Cele două părţi au :
către Comitetul executiv
primat profunda
al
1 şi 6 septembrie 1969.
Consi
mitetului executiv al
liniat că încheierea unui
Consiliului popular judeţean
In cursul şederii lor In Iran,
şi comisiile permanente de gos liului popular judeţean. Ghonr- deputaţilor (Medjilisul), As- inalţii oaspeţi români au vizi faţă de încheierea Acordului cord de dezarmare gener '
economică
de cooperare
şi
sadolah Alam, ministrul Curţii
podărie comunală şi drumuri, ghe Cismas. maistru. C.S Hu tat obiective economice, mo tehnică şi a documentelor a- în special in domeniul ar
comerţ şi cooperaţie, indus nedoara. Traian Moisc. vice Imperiale, general de armată numente istorice şi aşezămin diţionalc semnate în timpul a lor nucleare şi termonucle
trie locală. preşedinte. U.JCM,. Nicolae Feteydun . Djam, şeful Statu te social-culturale din Tehe cestei vizite sub un control internaţi»
fi ATRIBUTELE crările sesiunii au luat par rativei ...Solidaritatea" Deva. lui Major al Comandamentu ran, Isfahan şi Siraz. Ei au le două părţi au constatat e eficace, va constitui o cor
Gherman. preşedintele coope
In cursul întrevederilor, ce
In afara deputaţilor, la lu
buţie importantă la meni
putut, de asemenea, să ia cu
lui suprem al armatei impe
te. ca invitaţi, activişti ai Co Victor Braşnvan. vicepreşe riale. Soltan H.V Sanandaji. noştinţă de viaţa poporului xistenţa unor puncte de vede rea unei păci durabile în
dinte al Comitetului executiv
mitetului judeţean de partid, ambasadorul Iranului la Bucu iranian. re apropiate sau identice în mea întreagă.
Efcctuînd un schimb de
prim-viccpreşedinţi şi vice al Consiliului popular al ora reşti, şi alte personalităţi In timpul acestei vizite, pre legătură cu problemele inter deri asupra situaţiei din
şului Lupeni. Eugenia .lujes-
TREPRINDERE preşedinţi ai comitetelor exe cu. medie, spitalul Hunedoara, Se aflau, de asemenea, pe şedintele Consiliului de Stat, Cele două părţi şi-au expri ropa, preşedintele Consil
naţionale majore.
Nicolae Ceauşescu, şi Maiesta
cutive ale consiliilor populare
municipale şi orăşeneşti, cadre loan Ilaţegan. preşedintele aeroport Pavel Silard, amba tea Sa Imperială, Şahinşahul mat ataşamentul la principiile de Stat şi Şahinşahul A
mehr au apreciat că ii
coexistenţei paşnice şi au re
U.J C.C., Nicotao Maliş. con
cu munci de răspundere din ducător tehnic al IG.C.L O- sadorul României la Teheran, Aryamehr, au trecut în revis afirmat necesitatea respectării tuirea securităţii eurc
direcţiile şi unităţile su râştie. Constantin Stcfoni. vi membrii ambasadei şi ai agen tă stadiul relaţiilor dintre ce principiilor suveranităţii şi constituie unul din fa«
le două ţâri şi problemele in
RNÂ judeţean, activişti ai uniu cepreşedinte. cooperativa ..Re ţiei economice, precum şi spe ternaţionale de interes comun. independentei naţionale, ega cei mal importanţi, de n;
bordonate Consiliului popular
să influenţeze favorabil
lităţii în drepturi, neameste
Şiclo-
tezatul" Haţeg. Doina
Din partea română, la con
nilor
judeţene
coope
ale
van. profesoară. Petroşani, cialişti români care lucrează vorbiri au participat : /Ilie cului în treburile interne ale treaga situaţie internaţiot •
raţiei meşteşugăreşti şi de Viorcl Răceanu. Ghcorghe la Teheran în baza acorduri Verdeţ, prim-vicepreşedinte al statelor, respectului şi avan Cele două părţi au sub
consum, ai Uniunii jude Şchioapă, vicepreşedinte, coo lor de cooperare economică. Consiliului de Miniştri, Cor- tajului reciproc, principii care importanţa rolului care
ţene a C.A.P., cadre cu munci perativa „Moţul" Brad. Erau prezenţi şefi ai misiu neliu Mânescu, ministrul afa trebuie să constituie baza ne Organizaţiei Naţiunii»
de răspundere din direcţiile principală a relaţiilor dintre nite în ce priveşte menţi
. 'castrâ. care a sărbătorit recent 30 de ani Sesiunea a lV-a a Consiliu nilor diplomatice acreditaţi la cerilor externe, Ion Avram,
a fost pnternic atrasă in procesul doz- PT.T.R. şi transporturi auto. lui popular al judeţului Hu Teheran. ministrul industriei construc state, , indiferent de regimul păcii şi securităţii în
v s -odernizârii chimiei, datorindu-şi nivelul preşedinţi ai cooperativelor nedoara a adoptat o hotârîrc ţiilor de maşini, Alexandru lor social, economic şi politic. precum si în dezvoltarea
•adul de tehnicitate, calificarea şi spe- meşteşugăreşti şi de consum, privind îmbunătăţirea activi După intonarea imnurilor Albescu, adjunct al ministru Ele au subliniat că orice ştir perârii între state şi resi
•sonalului, eficienţa, politicii economice directori ai Întreprinderilor de tăţii dc servire a populaţiei de stat ale celor două ţâri, lui comerţului exterior. Pavel bire adusă acestor principii rea normelor dreptului
Incepînd cu acest deceniu, profilul fu- gospodărie comunală şi indus cu prestări de servicii. preşedintele Consiliului de Silard, ambasadorul Republi este de natură să genereze naţional
Cele două părţi au fc
a fost dirijat cu precădere spre prclu- trie locală. In încheierea lucrărilor a Stat al Republicii Socialiste cii Socialiste România la Te tensiune sau să creeze diver acord ca pentru sporire
, i\v>sr'i *r plastice. In cincinalul actual am be- La lucrările sesiunii a luat. luat cuvintul tovarăşul Vi- România şi Şahinşahul Iranu heran. genţe care afectează pacea cacitâţii Organizaţiei N;
mondială
1 volum apreciabil de investiţii pentru de asemenea, parte tovarăşul chentc Bălan, care a subliniat Din partea iraniană : Ardes- Exprimîndu-şi profunda ne lor Unite, această orgai
• . odernizarea capacităţilor de producţie a Alexandru Sencovici. membru principalele sarcini ce stau lui trec în revistă compania hir Zahedi, ministrul afaceri linişte in legătură cu existen trebuie să se bazeze pe
. t ce şî a sectorului dc pigmenţi metalici. al CC. al P.C.R., preşedintele în fata consiliilor populare, a militară de onoare. lor externe, Hushang Ansari, ta încordării în unele regiuni cipiul universalităţii.
zâ, în anul viitor noi vom produce in Comisiei permanente a Marii unităţilor dc deservire cu Preşedintele Nicolae Ceauşescu ministrul economiei, Soltan H. ale lumii, cei doi şefi de stat Şefii de stat ai Româ
1905 de aproape 4 ori mai multe pro- Adunări Naţionale pentru in prestaţii către populaţie. în şi soţia sa, Elena Ceauşescu, V. Sanandaji, ambasadorul au afirmat dorinţa lor fermă Iranului şi-au manifesta
e plastice şi cu peste 00 la sută mai dustrie, construcţii şi transpor lumina hnlărîrilor Congresu Maiestăţii Sale Imperiale Şa- de a continua eforturile în patia şi sprijinul lor dej
i metalici. De remarcat că în această turi. lui al X-lca referitoare la ridi- precum şi celelalte personali hinşahul Aryamehr la Bucu direcţia creării unui climat de ţâ de popoarele care
luctia globală a întreprinderii sporeşte Lucrările sesiunii au fost i-.irea bunăstării materiale sî tăţi române îşi iau râmas bun reşti, Manoutcher Zelli, direc destindere internaţională în pentru libertate şi in
â. fabrica noastră acoperind o marc deschise de tovarăşul Vichento spirituale a oamenilor mun de la Şahinşahul Iranului, îm tor general politic in Ministe vederea apărării păcii mondi denţâ şi au condamnai
îsarul de ambalaje şi repere industria- Hălan, prim-vicepreşedinte al cii. părăteasa Farah şl de la ofi rul Afacerilor Externe, Ahmad ale discriminare rasială sat
ilastice. pigmenţi pentru industriile de Comitetului executiv al Consi ★ Ardalan, director a.i. al depar Manifestindu-şi profunda în act avînd ca scop impi
cojoranti şi radiotehnicâ. liului popular judeţean Tot ieri au avut lor şedin cialităţile prezente pe aero tamentului II politic din Mi grijorare în legătură cu situa sub forme noi, a cok
Socotesc ca un fapt nu lipsit de importanţă să Sesiunea a aprobat urmă ţe de lucru ale comisiilor per port. Cei doi şefi de stat Îşi nisterul Afacerilor Externe. ţia din Vietnam, cele două mului, ţârilor care şi-,
arăt că în tot* aceşti ani de dezvoltare şi de creştere toarea ordine de zi : manente ale Consiliului popu strîng mîinîle cu căldură. Oas In cursul convorbirilor, ca părţi au exprimat speranţa cerit recent independei
rapidă a producţiei, de asimilare de noi produse si — Raportul Comitetului e- lar al judeţului Hunedoara. peţilor le sint oferite flori. re s-au desfăşurat într-o at că tratativele privind pacea România şi Iranul. r<
tehnologii, colectivul nostru a depus strădanii seri mosferă cordială şi de înţe în Vietnam, din cadrul Con cînd dreptul popoarelo;
oase pentru ridicarea măiestriei profesionale. Dispu legere reciprocă, caracteristică ferinţei de la Paris, vor putea exploata, în interesul p
nem astăzi de un colectiv de meseriaşi, tehnicieni si relaţiilor dintre cele două schimba cursul acestui con resursele naturale ale *
ingineri bine închegat, disciplinat şî temeinic pregă ţâri. preşedintele Consiliului flict periculos, angajîndu-1 lor, ca dovadă a indeţ
tit profesional şi tehnic. Spectacolul festiv al formaţiilor de Stat, Nicolae Ceauşescu, a pe calea unei soluţionări paş ţei politice şi economic*
exprimat înalta sa apreciere
Incepînd din anul 1958 fabrica noastră a depăşit nice, pe baza acordurilor de exprimat sprijinul f;
lună de lună toţi indicatorii de plan Anul acesta. în faţă de realizările obţinute de la Geneva din 1954, garantin- Rezoluţia Organizaţiei Naţiu
întrecerea închinată Congresului al X-lca al partidu Iran în domeniul economic, du-se pe deplin poporului viet nilor Unite în această proble
lui şi aniversării unui sfert de veac dc la eliberarea premiate şi laureate la primul social şi cultural, sub egida namez alegerea liberă a des mă.
tinului său, fără nici un ames
patriei, colectivul nostru a acţionat cu multă stăru Şahinşahului Aryamehr. La tec dinafară. Cele două părţi au declarat
inţă pe linia perfecţionării activităţii economice. Du rîndul său. Maiestatea Sa Im că vizita preşedintelui Consi
pă 8 luni de muncă, noi raportăm depăşiri de plan Festival şi Concurs internaţional perială a dat o înaltă aprecie Cei doi şefi de stat şi-au ex liului de Stat, N i c o l a e
de 4.6 milioane lei la producţia globală. 4.8 milioane re realizărilor obţinute de Re primat, de asemenea, neliniş Ceauşescu, în Iran şi convor
leî la marfă vîndută si încasată. 1.8 la sută la pro publica Socialistă România pe tea în legătură cu situaţia cri birile pe care eminentul oas
plan economic, social şi cultu
ductivitatea muncii şi peste fi milioane lei beneficii ral, sub îndrumarea conduce tică din Orientul Apropiat şi pete le-a avut cu Maiestatea
pe 7 Junî. de folclor „România ’ 69“ rii României, a preşedintelui consideră că aplicarea rezolu Sa Imperială Şahinşahul Ary*
Este firesc ca de pe această bază trainică să pri Consiliului de Stat, Nicolae ţiei Consiliului de Securitate amehr au consolidat şi extins
din 22 noiembrie 1967 consti
relaţiile prieteneşti şi coope
vim încrezător! spre sarcinile mobilizatoare ce nc re Ceauşescu. tuie condiţia esenţială pentru rarea între cele două popoare,
vin în cincinalul şi deceniul următor. Tn lumina pre Sala Palatului Republicii a conducători de instituţii cen încă de la prima sa ediţie, Cei doi şefi de stat s-au fe soluţionarea crizei din Orien Ele au hotârit să reînnoiască
vederilor stabilite de rcl de al X-lea Congres, pro găzduit sîmbâtâ seara specta trale şi organizaţii obşteşti, Festivalul şi Concursul inter licitat pentru evoluţia favora tul Apropiat. asemenea întîlniri.
ducţia fabricii noastre va fi în 1975 de circa 2 ori colul festiv al formaţiilor pre personalităţi ale vieţii cultu- naţional de folclor au repurtat bilă şi rodnică a relaţiilor se Cele două părţi şi-au expri Preşedintele Consiliului de
mai mare decit în 1970. După cum se observă, este miate şi laureate la primul ral-artistice. ziarişti români şi un mare succes, contribuind culare şi prieteneşti dintre ce mat în modul cel mai hotârît Stat al Republicii Socialiste
un spor considerabil, ce se situează la limita superi- Festival şi Concurs internaţio corespondenţi ai presei străi substanţial la cunoaşterea le două ţări, precum şi pen regretul profund faţă de in România, Nicolae Ceauşescu,
oa -fi de dezvoltare a ramurii. Vom beneficia în cin nal de folclor „România W ne. un numeros public. Au a- creaţiei folclorice a popoare tru modul fericit de îndeplini cendierea moscheii Al-Aksa, şi soţia sa au exprimat cele
cinal de î-vestitn importante ce vor fi folosite pen La spectacol au asistat to sislat numeroşi oaspeţi de pe- lor participante, la afirmarea re a acordurilor încheiate în unul din lăcaşurile de cult mai călduroase mulţumiri
tru ccc-struirea şî punerea în funcţiune a noi capari- varăşii Nicolae Ceauşescu. cu ^te hotare sosiţi in ţara noas locului pe care arta populară tre ele. Ei sint ferm convinşi cele mai venerate ale islamu Maiestăţilor Lor Imperiale,
soţia. Gheorghe Pană, Gheor- tră cu prilejul festivalului şi tradiţională şi cea actuală îl că colaborarea dintre Româ lui, act care n-a putut decit Şahinşahul Aryamehr şi îm
tftţ: c’.e producţie moderne. Sc preconizează extinde
ghe Rădulescu. Virgil Trofin, . oncursului. ocupă în societatea contempo nia şi Iran in domeniul poli să agraveze încordarea în O părăteasa Iranului, precum şi
re . în continuare a sectorului de mase plastice, a că- llie Verdeţ. Maxim Berghia- Erau de faţă şefi ai misiu rană. la cultivarea sentimen tic, economic, tehnic, ştiinţi rientul Apropiat. Ele şi-au a guvernului şi poporului irani
ru* capacitate de prelucrare va creste în 1975 dc 2.75 nu, Florian Dânâlache, Janos nilor (diplomatice, ataşaţi cul telor de prietenie şi preţuire fic, cultural şi artistic prezin firmat dorinţa să fie luate mă an pentru primirea cordială
ori fita de 1970. Fazelcas. Petre Lupu, Manea turali şi de presă şi alţi mem reciprocă între popoare. tă numeroase posibilităţi de suri adecvate pentru apărarea care le-a fost rezervată lor si
Mânescu, Leonte Râutu, Vasi- bri ai corpului diplomatic. La sfîrşitul spectacolului, dezvoltare în viitor şi consti acestor sanctuare. persoanelor care i-au însoţit.
Ing. GHEORGHE VA> Ei., le Vilcu, Ştefan Voitee. Petre Apariţia în loja oficială a întreaga asistenţă aplaudă în tuie un excelent simbol al co Maiestatea Sa Imperială Preşedintele Consiliului de
laborării amicale dintre state
directorul Fabricii chimice Blajovici, Mihai Gere. Vasile tovarăşului Nicolae Ceauşescu delung. Artiştilor le-au fost o cu sisteme sociale şi economi Şahinşahul Aryamehr a afir Stat al Republicii Socialiste
mat necesitatea începerii ur
România. Nicolae Ceauşescu,
Oroştie Patilineţ, Dumitru Popa, Ion şi a celorlalţi conducători de ferite flori din partea condu ce diferite. gente a lucrărilor de restau şi soţia au invitat pe Maies
cerii de partid şi de stat.
Stânescu, cu soţiile, membri partid şi de stat a fost saluta Spectacolul a fost transmis Cei doi şefi de stat au rea rare a moscheii Al-AUsa, unul tăţile Lor Imperiale Şahinşa
ai C.C. al P.C R-. ai Consiliu tă de întreaga asistenţă cu de studioul de televiziune firmat cu satisfacţie că evolu din lăcaşurile de cult cele hul Aryamehr şi împărăteasa
ţia cooperării economice
mai sacre ale islamului şi pri
ro-
Iranului sft facă o vizită ofi
lui de Stat şi ai guvernului. îndelungi şi puternice aplau Bucureşti. mâno-iraniene joacă un rol mul sanctuar al lumii musul cială în România. Invitaţia a
In marea sală erau prezenţi ze. (Agerprea) irnportant In dezvoltarea a- mane, de către toate statele fost acceptată cu plăcere.