Page 22 - Drumul_socialismului_1969_09

M O 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 7 SEPTEMBRIE m » = =

S-au intîlnit, nu de mult re­
C E L E MAI VECHI DOCUMENTE Adunări generale aie salariaţilor pentru şi comerţului în vederea în­
prezentanţii industriei uşoare
Lucrări
dezbaterea cifrelor de pian pe 1970 cheierii contractelor pentru
sezonul loumnâ-iarnâ 1969 —
1970. In legătură cu această
DESPRE gospodăreşti recentă confruntare industrie-
comerţ — avînd ca obiectiv
principal bunul gust şi utili­
In cele 6 luni ale acestui A F IR M A R E A A tatea în materie de ţinută ves­
timentară — am adresat cî-
Ştiind că anul acesta ae îm­ „...Pentru ca uitarea să lej Deva apare din nou In do­ din partea nobililor sprijiniţi an, in comuna Geoagiu au teva întrebări tovarăşului Ilo-
plinesc 700 de ani de la pri­ nu poată vitregi faptele oa­ cumente, fiindcă orice act de rege, s-au răsculat împo­ fost construiţi 3 km de drum ria Cleşiu, director comercial
ma menţiune documentara menilor, aceste fapte obişnu­ scris, eliberat de curtea voie­ triva acestorn distrugindu-le pe ruta Bozeş - Ringhet ; au la întreprinderea de comerţ
despre Deva. ne-am putea pu­ iesc să fie întărite prin oblă­ vodală in această perioadă şi biserica in care se aflau ac­ fost reparaţi şi întreţinuţi 50 cu ridicata pentru textile şi
ne, pe bună dreptate, între­ duirea mărturiilor scrise, poartă menţiunea i .Dat la tele de proprietate. km de drum în satele ce fac încălţăminte.
legătura cu reşedinţa de co­
barea j Ce a existat pe locul drept aceea, prin rlndurile de Deva...* Un alt document, din 16 a­ | Vlaicu, Moda, Bozeş, Bâciia, M U F T II — Ati participat la con­
mună ca : Homorod, Aurel
actualului oraş cu mal bine faţă voim să ajungă la ştirea Unul dintre aceste documen­ prilie 1302, emis tot In Deva, tractările pentru sezonul ur­
de şapte secole In urmă 7 Cum tuturor, atit a celor de acum te, purtînd data 5 februarie se referă la acelaşi proces din­ | Cigmâu ; au fost intreţinute mător ?
se face că primul document cit şi a celor care vor veni, 1302, consemnează un proces tre nobilii din Peştiş şi Cris­ — Da. La grupele tricota­
în legătură cu Deva datează că noi. luînd In seamă faptele dintre nobilii din Cristur şi tur. Curtea voievodnlâ decide peste 6 ha parcuri, spaţii şi je, mercerie-galanterîe. încăl­
de numai şapte veacuri, deşi de credinţă ale lui Chyl din cei din Peştiş privitor la stâ- să dea ciştig de cauză nobili­ zone verii ; au lost amenaja­ In aceste zile la C.S. Hune­ şl posibilitatea realizării încă ţăminte şi marochinârie.
în această perioadă a Indica­
doara au loc adunări generale
se ştie că vechimea aşezărilor satul Ci!ni<\ şi credincioasa plnirea unei moşii. proces lor din Peştiş. pentru câ ei te parcuri noi la Geoagiu- ! ale salariaţilor pe schimburi, torilor prevăzuţi pe 1970. în­ — Ce îmbunătăţiri ou fost
omeneşti pe aceste meleaguri slujbă, pe care ni le-a adus care se amină datorită faptu­ au reuşit să susţină cu mar­ ! Băi, Sanator, Aurel Vlaicu, ateliere, secţii In care oame­ ceperea noului an de muncă aduse metodologici şi organi­
j Geoagiu sat.
este mult mai mare. după cum neîncetat... şl mai ales în tim­ lui că nici una din părţi nu a tori pretenţiile lor asupra mo­ nii muncii analizează în spirit în cele mal bune condiţii. Pro­ zării contractărilor faţă dc se-
arată descoperirile arheolo­ pul nenorocirii noastre, cînd putut aduce dovezi In favoa­ şiei care a format obiectul La îngrijirea şi plantarea critic şi autocritic situaţiile ducţia de fontă — arătau zoanele trecute ?
gice ? părintele nostru (adică regele rea sa. Nobilii din Peştiş nu procesului, despre care se pre- arboreţilor organizaţia U.T.C. de la locurile lor de muncă, — In metodologie n-au fost
Bela — n a ) printr-o prigoană declarat câ ei aveau acte de comunală a răspuns la che­ Victor Semen, maistru, Sever noutăţi In organizare au in­
Este un fapt binecunoscut aspră şi crudă au voit să ne proprietate asupra moşiei a­ rizeazâ acum câ se află situa­ mare plantind peste 7 000 ar- chibzuiesc în colectiv asupra Vulpe, lăcătuş, loan Rusu, şef
că în secolele IX-XIII popo­ tă Intre pir iul Almaşului şi boreţi, peste 500 plopi orna­ celor mai bune măsuri care să de echipă — sporeşte în anul tervenit însă îmbunătăţiri. La
rul român trăia, pe întreg te­ rîul Cerna. mentali, îngrijind 3 ha arbo- faciliteze îndeplinirea exem­ ce vine cu 20 000 tone de fon­ contractări a fost reprezen­
ritoriul patriei noastre, orga­ Ultimele documente ieşite plară a sarcinilor ce le revin tă Rezultatele cu care am tat în egală măsură comerţul
nizat în obşti săteşti, conduse din cancelaria voievodatului reţi. pe anul 1970. înalta responsa­ participat în întrecere în cin­ cu ridicata şi cel cu amănun­
de cneji si voievozi Aceste Transilvaniei pe care le cu­ Valoroase acţiuni au fost bilitate, exigenţa, spiritul ana­ stea Congresului al X-lea al tul. înainte de a merge la
obşti româneşti se conduceau noaştem din perioada In care organizate cu tineretul şi virst- litic — generate de hotârîrile partidului, succesele pe care contractări s-au fâcut consul­
după „obiceiul pâmîntului", acesta îşi avea reşedinţa la nicil şi la alte lucrări de în­ Congresului al X-lea al parti­ le-am obţinut în continuare tări pe plan local cu un nu­
drepturile şi obligaţiile fiecă­ Deva datează din luna octom­ frumuseţare a satului şi co­ dului — dorinţa fermă de a creează condiţii reale, întăresc măr mare de lucrători cu ex­
rui membru al obştii erau r e ­ brie 1303 şi din Iulie 1307, fi­ munei astfel câ valoarea a­ acţiona neabătut pe linia ma­ convingerea câ pentru a a­ perienţă In comerţ.
glementate nu prin acte scri­ mintite, care «e aflau păstra­ ind şi acestea danii de moşii cestor lucrări este de 550 000 terializării sarcinilor ce le re­ tinge încă de pe acum indi­ La grupa de tricotaje in­
se. ci prin tradiţie populară. alunge afară din regatul nos­ acordate unor nobili După lei. Numărul orelor de mun­ vin au fost elementele defi­ catorii prevăzuţi pentru anul dustria şi-a prezentat de fla­
tru (din Transilvania— n.a.) şi te in biserica „tuturor sfinţi­ că voluntar-patrîoticâ efec­ nitorii ale dezbaterilor ce au 1970 este imperios necesar ca ta aceasta colecţiile de mo­
Documentele scrise nu a ­ cînd numitul Chyl, părăsind lor* din ftatul lor, unde ele această dată, documentele nu avut loc pe schimburi şi la
par decit după formarea sta­ de fapt toate bunurile «ale. s-au distrus .o dată cu dâri- vor mai aminti la Deva decit tuate este de 20 000, din ca­ secţia a Il-a furnale. Darea unele Anomalii sâ fie curma­ dele pe manechine, prezentare
eore oferă mult mai
multe
te. munca politică şl educati­
re tineretul a prestat
telor feudale. Ţara Româneas­ a rămas cu noi sub cetatea marea bisericii In timpul tul­ prezenţa unul castelan, care 8 000. peste de seamă prezentată de Ing vă să-şi arate mAi din plin
că şi Moldova, iar în T ra n s il­ Deva...*'. burărilor din această tară n stătea aici ca reprezentant al loan Râdoi, adjunctul şefu­ roadele Asupra Activităţii de posibilităţi de apreciere
vania ele se răsnîndesc pe Expresia .sub cetatea Deva' Transilvaniei" şi câ. după a­ regelui De remarcat că In perioa­ lui de secţie, discuţiile pur­ producţie şi a celei eeonomi- — Cu ce noutăţi a venit in­
măsura pătrunderii reprezen­ (sub caslro Dewa) ne arată ceea, „griji mai importante Nici un document nu oferă da vacanţelor un sprijin real tate au relevat însemnătatea co-financiare Impietează nu­ dustria pentru actualul se­
tanţilor statului feudal ma­ deocamdată, informaţii mai l-au dat elevii şi studenţii a­ zon ?
câ. In cursul luptelor dintre i-au Împiedicat, In timpul tul­ deosebită a adunărilor oa­ mărul mare de ore de mers
ghiar şi ai nobilimii maghia­ regele Bela şi Ştefan. In Im burărilor regatului" de a fa­ amânunţite despre Deva şi lo­ flaţi in vacanţă. Ei s-au alătu­ menilor muncii — ele afir- redus, opriri accidentale, din — Cu foarte multe. Am re­
re. începînd cu secolul nl XI- prejurâri pe care nu le cu­ ce rost de alte documente cuitorii ei In primn etapă a rat tinerilor şl virstnicilor din mînduse tot mai mult ca o cauza cărora realizările noas­ marcat Ia fiecare din colecţiile
lea, pe linia Someşului — ţi­ noaştem mai In amănunt, ce­ .Tulburările" amintite in existenţei sale documentare, a- instituţie nouă. democratică a tre bune au fost diminuate cu prezentate strădania creatori­
nuturile Haţegului şl Hune­ tatea Deva a fost smulsă din document, în cursul cărora a dieft în secolele XIII—XIV sate parlicipînd prin contri­ societăţii noastre, o formă e- peste 2 800 tone de fontă. Or­ lor de modele de a înfăţişa
doarei. fâcînd parte dintre ul­ mlinile regelui „cel bâtrln". fost distrusă biserica nobili­ Istoria localităţii se confundă, buţia (or la înfrumuseţarea lo­ ficientâ, viabilă, de participa­ ganele sindicale, conducerea comerţului, şi prin el de a o-
timele teritorii cucerite. Ştefan avlnd în cucerirea ce­ lor din Peştiş, au avut loc cu iniţial, cu istoria cetâtli şl a- calităţilor respective şl înde­ re activă, nemijlocită a mase­ secţiei — au cerut vorbitorii fori cumpărătorilor, o gamă
In a doua jumătate a seco­ tăţii concursul lui Chyl din clteva decenii înainte de dala tît reşedinţa voievodului, a plinirea obiectivelor propuse lor la dezbaterea şi rezolva­ — trebuie să militeze cu mal variată fie modele şt contex­
în
turi mult mal bogAtă ca
lului al XlII-lea şi la înce­ Clinic, pe care-1 răsplăteşte documentului In anul 1270— castelanului, cit şl evenimen­ in cinstea marilor evenimente rea problemelor legate de multă fermitate pe linia întă­ a 111 ani.
putul celui următor, regatul cu .mai multe moşii din ţinu­ 1280, în timpul luptelor din­ tele despre care cele mal vechi ce au avut loc in viaţa şi ac­ perfecţionarea producţiei, a ririi disciplinei sub toate as­
Ungariei trece printr-o peri­ turile Albei si Sebeşului tre regele Ungariei şl voie­ documente atestă câ « au In- întregii activităţi economico- pectele ei. Cele peste 1 200 zl- Am remarcat In colecţia Fa­
oadă de criză însoţită de Acestea slnt singurele infor­ vodul român Lltovoi, sprijinit timplot la Deva. erau legate, tivitatea partidului şi a statu­ financiare. le-om neutilizate din diverse bricii de tricotaje pentru fe­
maţii pe care le oferă de­ şi de populaţia românească desigur, de cetatea Devei, deşi lui nostru. In anul care vine — remar­ motive arată câ In munca e­ mei §i copii .Drapelul roşu"
lupte pentru tron. care vor o­ spre cetatea Devei cel mai hunedoreanâ. căci Litovol stâ- fără nici o îndoialâ localita­ cau în cuvintul lor Gheorghe ducativă. în activitatea de din Sibiu croiala deosebită a
feri Transilvaniei posibilitatea vechi document, emis cu 700 pinişo şi Ţara Haţegului ptnâ tea Deva nu se reducea la ce­ CONSTANTIN AOANEI Florescu, Gheorghe Vişan, îndrumare si control persistă modelelor şi frumuseţea gar­
de a se dezvolta ca tară in­ de ani în urmă. în care apare la pătrunderea 6tâplnlrli feu­ tate, nici chiar cu şapte seco­ maiştri — in fiecare zi sec­ încă anomalii şi inconsecven­ niturilor de dantelă. In colec­
dependentă. Din această peri­ numele de Deva. o cetate re- dale maghiare în această re­ le In urmă. activist al Comitetului ţia noastră trebuie să produ­ te ţia Fabricii de tricotaje din
oadă s-au păstrat şi cele mai galâ. pierdută de regele Un­ giune In aceste condiţii, ţăra­ judeţean U.T.C. că în medie 2 900 tone de fon­ In adunarea furnallştilor P.N.A. „Trieodava" Bucureşti
vechi documente despre Deva.
gariei în favoarea fiului sl nii din Peştiş, ameninţaţi cu ROLAND SCHILLING tă. Prin prisma realităţilor cu s au făcut observaţii critice la — rochii, pulovere. Jachete din
Regele Bela al IV-lea este adversarului său Ştefan. în cotropirea pâmlnturllor lor Muzeul Judeţean Deva care sîntem confruntaţi, ne a­ adresa cocsarilor, aglomerato- tricot, mult îmbunătăţite sub
silit de către fiul său Ştefan cursul unor Jupte pentru stâ- pare limpede caracterul ma­ riştilor privind calitatea pro­
— .Regele cel tinâr*. în urma pinlrea Transilvaniei. jor al sarcinilor viitoare, ducţiei. sugestii valoroase pri­
unor lupte care au durat mai Documentul următor. In or­ necesitatea sâ perseverăm vind reducerea cheltuielilor
mulţi ani. să renunţe la stă- dinea vechimii, aminteşte de şi mai mult pe linia pro­ de producţie. economisirea
pinirea Transilvaniei, care va Deva tot In legătură cu ceta­ movării măsurilor care să per­ materiilor prime şi a materia­
fi cîrmuitâ ca (ară de sine tea La 10 aprilie 1205 caste­ mită folosirea mai bună a lelor. creşterea productivităţii
stătătoare. In anii următori. lanul cetăţii Deva împreună capacităţilor de producţie, ri­ etc. Se impune ca problemele
Ştefan emite o serie de acte cu nobilii din Peştiş întruniţi dicarea eficienţei întregii noas­ şi propunerile rezultate din
tre activităţi la nivelul sarci­
dezbateri, care privesc activi­
prin caro răsplăteşte po coi in localitatea Bîrcca, proce­ nilor etapei pe care ţara tatea dintre secţii şi sectoare
care l-au ajutat in luptele in dează la hotârniciren moşiilor noastră o străbate Pentru a­ sâ fie selecţionate cu multă
cheiatc cu succes împotriva clin cuprinsul satului Huituri, tingerea nivelurilor planifica­ grijă şi atenţie, examinate şi
regelui Boia. Dintre acestea la cererea nobililor locali te. participanţii la discuţii au soluţionate apoi în adunarea
face parte şi cel dinţii docu­ După anul 1 400 indepen­ făcut observaţii, sugestii, pro­ generală a reprezentanţilor
ment in care este amintită lo­ denţa voievodatului Transilva­ puneri valoroase. Dintre aces­ salariaţilor pe combinat. At­
calitatea Deva In acest docu­ niei se întăreşte şi mal mult tea se detaşează necesitatea mosfera de înaltă exigenţă şl
ment. datlnd din anul 1200 Reşedinţa voievodatului se sta­ utilizării aglomeratului auto- răspundere generate de im­
(luna şi ziua nu se precizea­ bileşte la Deva. desigur In fondant în proporţie de 85.3 portantul eveniment politic
ză). se spune t cetate, şi tocmai cu acest pri- la sută. creşterea temperaturii din viaţa poporului nostru.
aerului insuflat la ambele Congresul al X-lea al partidu­
furnale, menţinerea presiunii lui. capătă dimensiuni şi sem­
nificaţii noi. Furnalistii şi-au
ridicate în
spaţiul dc lucru,
V izăm atrib u tele urmărirea cu cca mai marc a ­ exprimat hotărîrea să calităţi
facă
dovada înaltelor lor
tenţie a regimului termic şi
al zgurilor, corectarea opera­ profesionale, sâ nu precupe­
ţească nici un efort pentru a
de în tre p rin d e re tivă a unor abateri posibile, asigura realizarea exemplară
îmbunătăţirea substanţială a
a tuturor sarcinilor de plan
muncii în sectorul dc între­
ţinere ctc. din acest an şj din viitor, să aspect calitativ. Fabrica „Tinâ-
m o d ern a care s-au manifestat, indicînd participe efectiv la materiali­ ra gardă0 din Bucureşti vine
Combâtîndu-se neajunsurile
hotărîri
zarea Imoortantelor
în acest sezon cu tricotaje diu
cauzele acestora şi pe cei ca­ adoptate de cel rle-aî X-lea lină pură intr-o foArte bogata
re poartă răspunderea pentru Congres al partidului gamă de culori, cu o croia!'
Mecanicii Nelu Popescu şl Cornel Stoian din cadrul Abatorului Haţeg efectuează revizio perpetuarea lor, dezbaterile au care tine seama, in cel mr.
1 (Urmare din pog. 1) v scos în evidenţă necesitatea A NAGV înalt grad, de funcţionalitate
unui compresor de mare capacitate. ~ % ’ Foto: D. OLIVIU
Modelele se mulează foart,
bine pe corp. Am remarcat
Corespunzător noilor necesitaţi, se va construi o calitatea şi fineţea net supe­
matriţerle care să permltâ confecţionarea de matriţe rioară a ciorapilor de la „A-
capabile să asigure prelucrarea unor produse de gra­ desgo" Bucureşti.
maj şi gabarite ridicate Acest lucru ne va dn posi­ T r a n s p o r tu l si d e p o z ita r e a f u r a je lo r Nu pot fi enumerate aici
bilitatea ca actuala matiiţcrie s-o reprofilăm exclu­ toate noutăţile cu care au
siv pe producţia de piese de schimb şi utilaj chimic. venit fabricile producătoare
Desigur, pentru noi amploarea şi complexitatea sar­ dar o remarcă generală se
cinilor nu se limitează numai la aceste salturi de or­ poate face. Tricotajele au cu­
din cantitativ. întregul nostru colectiv are încă de pe portate în perioada optimă vom începe acţiunea de tra n s­ Lupu, n-am cumpărat nici­ trarea şi buna gospodărire a cerit mult din terenul confec­
acum în centrul atenţiei şi preocupărilor sale proble­ (U npfi’ V din pog. I ) 1 Ţin oare cooperatorii cu tot port. odată nutreţuri. Aşa este. Şi furajelor de care dispune V ţiilor. Rochia de tricot cu fi-
matica economică vastă expusă In Raportul tovară­ dinadinsul sâ reediteze aceas­ C it de neverosim ilă pare a- în acest an cooperativa dis­ metalic, de pildă, Înlocuieşte
şului Nicolae Ceauşescu şi care vizează în modul cel tă situaţie ? ceaslâ e xp lica ţie I Este im p o ­ pune de nutreţuri suficiente. cu succes clasica rochie de
Trifoiul de pe 20 ha şi finul Mijloacele de
mai direct activitatea întreprinderii noastre. Acea „începem s ib il sâ credem câ to t din seară sau rochia pentru oca­
observaţie din Raport, care arată câ deşi s-au ob- cauzA po du lui cu p ricina nu natural de pe 300 ha au fost zie
linut succese remarcabile, industria noastră moi are Procedeu s-a curâţA t nici mâcAr groApa cosite şi strînse în căpiţe. De transport nu La grupa de Încălţăminte.
incâ mult de făcut pentru a se ridica la nivelul ce­ de luni" de siloz, sau câ In ziua cînd asemenea, pentru a spori can­ Fabrica .Victoria-Guban* Ti
rinţelor unei societăţi avansate, este pe deplin vala­ inadmisibil Am v iz ita t unitatea doar doi titatea de furaje, s-a cosit şi mlşoara a făcut de-a dreptul
bilă şi In cazul fabricii noastre. — Abia am terminat treie­ cooperatori lucrau la descăr­ 150 ha mirişte. Dîn cele 410 lipsesc dar... risipă de fantezie A prezen­
Evaluînd în mod critic realizările obţinute, nu este ratul, acum transportăm pa­ catul n u tre ţu lu i re zu lta t din ha de fînaţuri de In munte s au tat încălţăminte cu o variată
greu sâ observăm decalajul care încă ne desparte de iele şi de luni începem serios La fermele de animale ale coasa m iriş tii. A lt m o tiv nici cosit 112 ha şi 40 de coope­ C.A.P. Sarmizegetuaa. Aici, gamă de garnituri din bronz,
ceea ce în concepţia partidului nostru înseamnă în­ cu furajele — spunea preşe­ cooperativei agricole din Bâ- câ se putea găsi pentru a e x­ ratori lucrează zilnic la cosi­ din cele 1 500 hectare fînaţuri alamă, piele, sticlă — de o ca»
treprindere modernă, caracterizată printr-o organi­ dintele C A P. Pui, Luca Be- râşti s-au 6trlns abia 80 tone plica lipsa de interes a con­ tul finului de pe celelalte su­ naturale, s-au recoltat 1 420. litate superioară. Un element
zare şi conducere ştiinţifică a producţiei. printr-o cuş. Tot luni. dacă ne soseşte de finuri şi 30 tone de siloz. d u ce rii cooperativei faţă de prafeţe. S-a cosit şi trifoiul de pe toa­ apArte în exponatele Fabrici
înaltă productivitate şi eficienţă a muncii. combina, trecem şi la însilo- In cîmp se află mai mult de soarta producţiei de fu ra je ! Finuri sînt suficiente. Dar te cele 70 hectare. Tot nutre­ „Progresul* Bucureşti, profila­
In fabrica noastră dispunem de largi posibilităţi zâri. Pentru noi transportul jumătate din producţia de fi­ pentru a nu dlm inuA această ţul se află insă pe clmp. tă pe producţia de Incâlţă
pentru utilizarea mai bună a capacităţilor de produc­ nu mai e o problemă ; bine broase, iar acţiunea de tnsilo- recoltă bună, se impune ca fînu- Cooperativa are un camion, minte pentru femei şl copii, ii
ţie. îndeosebi a maşinilor dc Injecţie din sectorul câ am văzut terminat recolta­ zare apare încheiată deoarece Conducătorii rile sâ fie transportate şi de­ tractor şi remorci şi 60 de o- constituie colecţia de eizme
mase plastice, precum şi a utilajelor de la noua sec­ tul fineţelor nu mai există asigurate spa­ telaje. Cu aceste mijloace de pentru femei. Cizmele cu fr
ţie de pigmenţi metalici Considerăm, de asemenea, Se estimează totuşi ca ţii necesare Se intenţionează, de atelaje pozitate In bune condiţluni. transport s-a cărat nutreţul ţe de box sau bizon păstrează
câ indicele de folosire a timpului de lucru, care In .transportul care nu ridică presupunea un cooperator Stlnd pe clmp acestea se de- de pe numai 36 de hectare. A­ linia alungită cu earîmb înalt
prezent oscilează in jur de 95 la sută, n-o atins va­ probleme* sâ dureze 40—46 (preşedintele, inginerul, con­ preciazâ atlt cantitativ cit şi ceasta înseamnă câ nu s-a lu­ ornat cu garnituri. Fabric i
lorile reale, iar nivelul de calificare nl muncitorilor, dc zile I Optica preşedintelui tabilul, brigadierul zootehnist tac ce vor ei? calitativ Acesta este un lucru crat la transportat nutret nici .Flacăra roşie* Bucureşti, pre-
mai cu seamă al celor tineri, prezintă scăderi Toate ni se pare destul de ciudată nu se aflau In cooperativă măcar o zi Întreagă cu toate
acestea fac să se menţină încă o sensibilâ discrepan­ avînd în verlcro câ la ferme pentru a ne da relaţii), sâ se cunoscut de toată lumea In­ mijloacele de care dispune. filAtâ pe încălţăminte pentru
tă Intre productivitatea muncii de la noi şi cea Înre­ s-au depozitat abia.. 6 940 kg mai facă o groapă cu o ca­ Pentru oricine, chiar şl ne- explicabil este Insă faptul câ Folosind din plin mijloacele bărbaţi, produce multe modri»'
gistrata in uzinele moderne de prelucrare a maselor fin din peste 600000 exis­ pacitate de 40—50 , de tone, cunoscâtor în nle zootehniei, atît finul natural cit şi trifoiul pe care le are, cooperativa de pantofi pentru sezonul pic
plastice De aceea, noi considerăm câ trebuie sâ luăm tente Cum oare altfel decit insă nu se ştie precis cînd apare limpede câ cu 75 tone stau încă pe clmp. Pinâ acum los ca şi cizme cu carîmbv
toate măsurile ea productivitatea muncii să crească ra lîpsâ de spirit gospodăresc Întrebarea se Impune de la finuri şi 00 tone siloz, cit s-a poate transporta zilnic nutre­ mic. cu talpă diferită. încă
la noi peste limita superioară de 6,6—70 la sută a­ poate fi apreciat faptul că sine : conducerea C A P. nu realizat la C A P. Slnpetru, nu nu s-a transportat nimic Ni ţul de pe mal bine de 50 de lâmlntea pentru eonii Impre
nual. stabilită de Directive pentru ansamblul In­ furajele sLnt lăsate luni de zi­ cunoştea planul de Insilozâri poate Ierna un efectiv de 253 s-a 9pus atît de către tov. hectare. Deci nu este vorba sloneazâ prin bogăţia ei colo
dustriei. le să se deprecieze 1n ctmp. de la începutul anului ? A­ bovine şi 621 ovine. loan Lupu. cit şl de către in­ de lipsă de mijloace de trans­ rlsflcfi. cu nuanţe mult de*-
Pe această cale. precum şl printr-o gospodărire Ju­ Iar transportul lor se amlnâ tunci de ce a lăsat lucrurile — Nu ne putem plinge de ginera Cironei Alexandrina, port, ci de o slabă organizare ,rhlse
dicioasă. plină de răspundere n fondurilor materiale de la o zl la alta ? Este greu baltă plnâ In ultima zl ? lipsA n u tre ţu rilo r. ne-A re la ta t a muncii Linia generală a modei 1
şi băneşti, prin reduce-ea continuă a cheltuielilor de sâ ne Imaginăm câ la C A P. Cu totul de neînţeles in g in e ru l G heorghe D avid A- câ de luni va începe şi trans­ In plAnul cooperativei, ne încălţăminte se pare câ a rt
producţie, scontăm sâ Înscriem activitatea fabricii Pul nu s-a învăţat nimic din este şl procedeul folosit sigurâm necesarul, însă restul portul nutreţurilor din clmp. spunea tov Dumitru Corul, mas pantoful pâlrat-car6, cu
noastre pe coordonatele unei eflclenţe economice rît experienţa anilor trecuţi, clnd la strîngerea finurîlor. Co­ de n u tre ţu ri sln t In clm p. De ce conducerea cooperati­ preşedintele C AP., este pre­ toc troteur, ornat cu garnitur
mai ridicate, aşa cum prevede programul adoptat de s-au cheltuit sume însemnate C onducători de Atelaje nu vei din Clopotiva nu « a în­ văzut «A se însilozeze 200 to­ Dar n rămas tn ton cu moda ni
Congresul al X-lea al partidului nostru, la nivelul ne­ de bani pentru procurarea de misia formată In acest scop preA avem. ia r cei care sînt grijit mai din vreme şi de ne de nutreţ. In plan s-a pre­ pantoful clasic cu toc înalt «I
cesităţilor economiei noastre naţionale, aflată în plin furaje In timp ce nutreţurile (dacă s-o fi constituit I) nu-şi nu respectă in d ic a ţiile date de văzut, d a r In practică nu s-a linie alungită, pentru ocazii.
efort de dezvoltare şi perfecţionare. duce nici o activitate. Din conducerea cooperativei. transportul, depozitarea, pâs- fâcut nimic (?). I*a marochinârie s-a ajuns
cooperativei s-au risipit pe clmp nutreţurile slnt trans­
clmp nofilnd recoltate şl trans- portate fără nici un document Că aşa stau lucrurile, Din situaţia relatată se desprinde o singură conclu­ Ia o sincronizare, ca linie
primar, înregistrarea fâcîn- ne-am convins şl noi In ziua zie, aceea că acţiunea de st ring ere a furajelor esfe lă­ culoare, în tre poşete, genţi «îl
du-se doar după clntârire le efectuării raidului nu Am !n- sată pe un plan secundar. Sub paravanul diferitelor pA ntofl. Noutăţile sînt m utic
grajduri Ce control şi ce e- tllnlt nici o căruţă la trans­ motive se înregistrează 21* de zl pierderi însemnate din şl la grupa m ercerie-galantc
rje.
videnţâ asupra cantităţilor portul finurilor Doar două producţia de furaje.
transportate se pot ţine astfel tractoare lucrau la însilozat. Orice explicaţie apare lipsită de temei dacă avem — Din atîta bogăţie de fan­
e greu de explicat 1 Se înţe­ operaţiunea fiind lăsAtâ In in vedere că în cîmp se găsesc cantităţi de sute şl mii tezie de cît a flat dovadă in­
lege. fără nici o altă comple­ seamA a ... trei cooperatori. Fă­ de tone de finuri pentru transportul cărora sint nece­ dustria. vor putea profita si
tare. câ procedeul nu poate fi ră îndoialâ câ împotriva ce­ cumpărătorii din Judeţul no»
tolerat, creînd un climat favo­ lor care nu-şl fac datoria, nu sare eforturi deosebite, o organizare Judicioasă a mun­ tru ?
rabil pentru sustrageri, ceea răspund la chemările condu­ cii şi mobilizarea tuturor forţelor la terminarea grab­ — Contractele pe care le-ari
ce este In detrimentul coope­ cerii C.A.P., vor trebui luate nică a acestei lucrări. Situaţia de pină acum nu mai încheiat ne Îndreptăţesc «â
poate fi sub nici un motiv tolerată. Practica cu totul
rativei agricole. măsuri disciplinare. însă pu­ afirmăm că vor beneficia r)i
nem In acelaşi timp întreba­ inadmisibilă de a amina de azi pe miine strfngerea fu­ belşug Produse ale Fabrri
rea : unde «e va însiloza nu­ rajelor la fermele dc animale este cît se poate de pă­ „Guban* din Timişoara, u*~
Doar podul treţul de pe 36 de, hectare da­ gubitoare. soldîndu-se cu pierderi irecuperabile, care pildă, vor pătrunde pe pla<
că unitatea dispune doar de în final se reflectă în nivelul scăzut al producţiei ani­ hunedoreanâ ln(r-un procen
binecunoscute
male. Aceste consecinţe negative sînt
e de vină? o singurâ groapă cu capaci­ de către toţi factorii răspunzători de mersul treburi­ eu 50 la sută mai mare r r \
tatea de 120 tone 7 Cine altci­
Anul trecut. E adevărat
neva dacă nu consiliul de con­ lor în cooperativele agricole, însă măsurile pentru în­ n-Am reuşit sâ asicurâm ni
De pe cele 2 500 hectare o­ ducere Avea datoria sâ se În­ lăturarea lor se lasă cam mult aşteptate. contracte — fabricile respe<
cupate cu fînaţuri naturale, )n grijească de realizarea unei Pentru a ieşi din impas se impune ca organizaţiile tive neputtnd produce deo­
fermele de animale ale coo­ cantităţi corespunzătoare de de partid din fiecare C.A.P., comitetele comunale dc camdată atlt cit sc cere — .«
perativei agricole din Liva- suculente 7 cantitate de circa 20 la su!,»
dia nu s-a transportat nici partid, consiliile populare, conducerile C.A.P. şi orga­ din cerere la tricotaje dir
măcar o tonă de fibroase nele agricole Judeţene să treacă la organizarea unor bumbac, lenjerie şi îmbrăca
Cum se explicâ o asemenea „N-am acţiuni de masă. lucrîndu-se zi şi noapte la adunarea minte din fire sintetice şi su
situaţie ? Răspunsul )a între­ furajelor dc pe cîmp şl la depozitarea lor în cele mal praelAStice. tricotaje di
bare ni l-o dat preşedintele u- bune condiţii. Numai astfel există garanţia câ in timpul P N.A. pentru copii şi trico­
nilăţii. Ştefan Stoica cumpărat nicio­ taje din lină pură.
— Cu transportul e mai di iernii şeptelu! va avea asigurată o lirânire corespunză­
Cu toate acestea, li asigurăm
f ic îl. Din cauza unui pori pe dată nutreţuri" toare. câ se vor îndeplini sarcinile privind producţia pe cumpărători câ In noul se­
La mina Lupeni se folosesc pentru detectarea concentrării de gaz metan in subteran, staţii care l-a luat apa nu am pu­ şi efectivele de animale. zon de toamnâ-iarnă. vor a­
de detectare portabile. tut mişca un pai spre de­ vea ce alege din magazine.
pozitele de nutreţuri. Acum Din 1961. de cînd sînt eu Raid - anchetă realizat de
In fotografie : şeful staţiei, Eugen Popa, verilicînd funcţiona rea acestor staţii,
am pU9 în funcţiune gaterul, contabil şef la C A P Clopotl- N. BADIU Interviu consemnot de
t t ceqj sclndurl |1 In curlnd va, ne «punea tovarăşul Ion N. TIRCOB ION CIOCLEI