Page 25 - Drumul_socialismului_1969_09

„ u .
proletari din to ate ŢĂRILE, UNIŢI v a ? Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4567
ziarului

Marţi DEVA, str. Dr. Petru. Groza, nr. 35,

telefoane : redactor şef - 1508 ; re­
9 septembrie dactor şef adjunct, secretar de redac­
ţie şl secţia viaţa de partid — 2138 ;
secţiile cultură-sport şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia — 1275 ; tele­
fon de serviciu între orele 16-24 -
4 PAGINI, 30 BANI 1505.

PRELUDIU LA PREMIERA

NOULUI AN ŞCOLAR m =t h a u i ■ l I E i

rezerva bugetară a Consiliu­ T im p u l d e lu c r u — „ZILELE UNIUNII
mobilier în valoare de peste
două milioane de lei De la
Interviu cu tovarăşul prof. Ilie Avram MEDICALE
inspector general al Inspectoratului lui populai judeţean s-au su­ BALCANICE"
plimentat creditele cu incă
şcolar judeţean
500 de mii de lei, din care In am fitea trul Facultă­
s-au procurat aparataje pen­ o v a lo a r e ţii dc medicină generali
tru laboratoarele şi atelierele din Bucureşti au început
şcolilor de 10 ani. La liceele luni lucrările celei de-a
Ln Deva ca şi la Petroşani, In s a preocupat pentru a rezol­ din Vulcan şi Simeria vor doua sesiuni a „Z ile lo r I ’-
Hunedoara ca şi în alte oraşe va operativ sarcinile privind funcţiona laboratoare lingvis­ n iu n ii Medicale Balcani­
din judeţul nostru s-au făcut pregătirile trecerii la învâţâ- tice. dotate la nivelul cerinţe­ ce"— manifestare organi­
imense pregătiri pentru înce­ mîntul de 10 ani. In prezent lor actuale ale învătămîntului ir o s ită n e ju s t if ic a t zată <lc Uniunea Medicală
perea noului an şcolar în con­ avem toate condiţiile pentru Bnlcunică în colaborare
diţii optime Spre deosebire de a înfiinţa cele circa 35 de cla­ Astfel de laboratoare sînt în cu A sotia|ia Inte rn a ţio ­
alţi ani. anul şcolar 1969—1970 se a IX-a, care vor funcţiona curs de pregătire şi la liceul nală pentru cercetări
va începe in condiţii noi, spe­ în 24 de şcoli generale din ju­ nr. 1 din Hunedoara, liceul Necesitatea utilizării raţio­ complexe supuse influenţelor medicale şi schim buri
cifice cerinţelor actuale pri­ deţ. din Orăştie. precum şi la li­ nale a foitei de muncă şi a factorilor obiectivi, se poate culturale, cu sediul la
vind dezvoltarea şi perfecţio­ — Ciţi elevi vor învăţa în ceul din Brad. care în curînd timpului de luciu — elemente considera că ridicarea indice­ Paris.
îşi va sărbători centenarul de
narea invăţâmîntului de toa­ aceste clftsc ? esenţiale in ridicarea pro­ lui de utilizare a fondului de La lucrări participă re­
te gradele din ţara noastră. In — Aici vom cuprinde peste existenţă. ductivităţii muncii — este timp reprezintă — cu condi­ prezentanţi ai U niunii
— In cc stadiu vâ aflaţi cu
acest context, generalizarea I 000 de absolvenţi ai şcolilor procurarea manualelor, cu re­ alît de binecunoscută de că­ ţia continuării tendinţei de Medicale Balcanice din
şcolii de 10 ani. sarcină stabi­ generale de 8 ani. de pe tot partizarea lor Ia unităţi? tre factorii răspunzători de creştere — un real succes. La Bulgaria, Precia, Iugo­
lită prin Directivele Comite­ cuprinsul judeţului nostru. organizarea şi conducerea pro­ fel de pozitiv evoluează situa­ slavia, Turcia, România,
tului Central cu privire la Mai menţionez faptul că la — Am primit programele şi ducţiei, Incit orice discuţie pe ţia şi la alte unităţi. Astfel, la precum şi delegaţi ai u­
dezvoltarea învătămîntului şi oraşe vom cuprinde pe toii ab­ manualele şcolare editate de această temă ar părea de pri­ F C. Orăştie. U M M R. Sime­ nor academii şi facultăţi
Legea învjţjmîntului. capătă solvenţii clasei a VUI-a. Cît Ministerul Invăţâmîntului, in sos. Considerente majore im­ de medicină dc peste ho­
semnificaţii majore. priveşte practica în producţie, număr mult mai mare decit pun insă cu acuitate reactua­ ria, I.F. Deva, F.C. Haţeg şi tare, p rintre care Acade­
Cîlevn amănunte privind noi am organizat o în mod di­ in anii trecuţi. A crescut mult lizarea acestei teme, aborda­ la alte 8 întreprinderi, se în­ mia franceză de m edici­
problemele specifice judeţului ferenţiat pentru ca elevii să şi numărul cadrelor didactice. rea şi soluţionarea probleme­ registrează procente cuprinse nă, Facultatea de m edi­
Hunedoara şi felul in care au poată fi angajaţi imediat du­ Cei 182 de noi absolvenţi de lor complexe ce le implică între 95,3 şi 98 la sută, fapt cină din Dakar, Faculta­
fost rezolvate, le-am aflat de pă absolvire Şi încă un ele­ facultăţi şi licee pedagogice într o manieră de deplină se­ tea dc medicină din A-
la tovarăşul profesor Ilic A- ment important privind trece­ s-au şi prezentat la posturi, riozitate, răspundere şi com­ AL. VALERIU hidjan, In stitu tu l dc me­
marea lor majoritate
fiind
vrani. inspector general al In­ rea la generalizarea şcolii o­ repartizaţi la şcolile din me­ petenţă dicină tropicală din An-
spectoratului şcolar judeţean. bligatorii de 10 ani ; în pre­ diul rural. Aceasta pentru că societa­ vers, reprezentanţi ai u­
— Pregătirile pentru des­ zent la centrul de judeţ se — O ultimă întrebare : clte tea noastră, aflaţâ în faţa u­ (CONTINUARE IN PAG o î o) Muncitorul Nicoloe Colhon din secţia sculârie a F.C. Orâştie nor fo ru ri de cooperare
chiderea noului an şcolar în desfăşoară cursurile de in­ şcoli cuprinde reţeaua (lc în- nor sarcini de amploare, pre­ este un harnic şi talentot creator de matriţe necesare la confec­ ştiin ţifică internaţională
judeţul nostru au început din struire cu toţi profesorii ca­ văţămint din Judeţul Hune­ cum şi complexitatea celor e­ ţionarea pieselor din mase plastice. zonală — Uniunea M edi­
timp. incă de la închiderea n- re vor preda la clasa a IX-a doara ? laborate de Congresul al X- c a li a M cditeranei L a ti­
nului şcolar precedent. Repa­ a şcolilor de 10 ani. — In anul şcolar 1969-1970 lea al partidului nu poate în­ ne, Asociaţia m ediciior
raţiile curente şi curăţenia — Vă rog să v;i referiţi pe voi funcţiona în judeţul nos­ gădui în nici un chip irosirea de lim bă franceză din
generală a şcolilor au fost scurt, tovarăşe inspector ge­ tru 703 unităţi şcolare de potenţialului de care dispune. Canada.
terminate în toate unităţile. neral, Ia finalizarea acţiunii toate gradele. Vor debuta noi Dimpotrivă, angajarea hotărî-
De asemenea, pînă la începe­ dc dotare a unităţilor şcolare unităţi şcolare între care men­ tă şi cutezătoare pentru ridi­ CONSFĂTUIREA
rea cursurilor vor fi date in din judeţ. carea economiei noastre la i n t e r n a ţ i o n a l a a
folosinţă 41 de noi săli de cla­ — Pentru acest nou an şco­ ţionez : liceul minier şi cel nivelul ţârilor avansate pre­ j POMPIERILOR
să Cu sprijinul organelor lo­ lar. unităţile de învăţâmint de muzică şi arte plastice din supune fructificarea cu ma­
cale de partid şi de stat. In- din judelui Hunedoara au fost municipiul Deva, o şcoală cu ximum de randament a aces­ In Capitală, s-au des­
itul şcolar judeţean dotate cu material didactic şi limbă de predare germană în f tui preţios potenţial. De ace­ ! clus, (uni dim ineaţa, lu-
acelaşi oraş, o grădiniţă <;u
ea. comitetele de direcţie, con­ j cră rilc celei de a 7-a
200 de locuri la Petroşani, ducătorii nemijlociţi ai pro­ î Consfătuiri internaţionale
precum şi o şcoală generală ceselor de producţie, cadrele ; a pom pierilor, ia care
de 10 ani la Bărbăteni. cu munci de răspundere, toţi j participă delegaţii din
salariaţii din întreprinderi j Republica Populară Bul-
Interviu consemnat de trebuie să înţeleagă că folosi­ i garia. Republica Socia-
MIRCEA NEAGU rea completă şi productivă a j listă Cehoslovacă. Repu-
timpului de lucru şi întărirea j blica Democrată Germ a­
/ disciplinei în fiecare secţie şi nă. Republica Populară
loc de muncă este o datorie Polonă, Uniunea S ovieti­
că, Republica
Populară
I Succes elementară primordială pen­ i Ungară si Republica So­
tru bunul mers al activităţii
economice. cialistă Romănia.
important judeţului nostru avem între­ Adîncirea democraţiei socialiste, *ă pună în evidenţă cele
Dezbaterilo sînt menite
Esto pozitiv că în industria
prinderi unde preocuparea în mai eficiente m ijloace de
pe şantierul această direcţie răspunde în prevenire şt stingere in
a
incendiilor, folosite
tot mai marc măsură noilor e­
xigenţe. La Uzina „Victoria" premisa marilor înfăptuiri activitatea pom pierilor
C.T.E. Deva Hunedoara, indicele de folosi­ din cele 7 ţă ri reprezen­
Călan, CS. Hunedoara, I.M
tate Ia consfătuire.
re a timpului de lucru mani­ Intr-o atmosferă de puter­ conomice se extind şi se di­ In program slnt prevă­
Inginerul şef al şantierului F- nic entuziasm şi elan creator, versifică. In domeniul produc­ zute. <1 c asemenea, con­
norgo-conslrucţia Mintia, Mihai festă o tendinţă evidentă de VICTOR DUMITRU
Mornţ, nc-n transmis o veste creştere, cele trei mari unităţi de înaltă responsabilitate po­ procuror şef al Procuraturii ţiei bunurilor materiale au cursuri profesionale ale
Îmbucurătoare : Iert la orele înregislrind după 8 luni pro­ litică şi socială, lucrările Con­ luat fiinţă uniunile cooperatis­ pom pierilor, precum şi o
20,10 s-n închis albia veche a cente de 96.3. 95.8 şi respec­ gresului al X-lea al Partidului judeţului Hunedoara te, care deschid ţăranilor coo­ gală dc film e de pază
riiilut Mureş, rcnllzlndu-sc de­ tiv 95.3 la sulă din fondul de Comunist Român, au dezbătut peratori posibilităţi şi mai contra incendiilor, re a li­
vierea lui totalA.
Ln surcesvil acestei lurrArl limp maxim disponibil. Dacă documente de excepţională largi de a participa la condu­ zate în ţările participan­
şl-au adus o contribuţie prcii- se are în vedere faptul că a­ importanţă în viaţa partidului mare însemnătate în procesul cerea treburilor agriculturii şi te.
onsA inginerul Ghlnciis Fran- şi a întregului nostru popor. de dezvoltare continuă a de­ la întreaga activitate politică
rîse, maistrul Lucian Popeseu, ceste întreprinderi se caracte­ şi socială a stalului şi, tot­
buldozeristul Nagy Petru 5l al­ rizează prin efective mari. Alături de toţi oamenii mocraţiei socialiste, după cum DISPOZITIV PENTRU
ţii. prin procese de producţie muncii de la oraş^ şi sate, se arată în Raport, de găsire odată. de a valorifica mai din DETERMINAREA
am primit cu un uriaş interes a formelor organizatorice care plin resursele de care dispu­ OTELULUI RAMAS IN
şi cu o vie satisfacţie aceste să exprime cel mai bine şi în ne agricultura noastră. Un OALELE DETURNARE
documente supuse dezbaterii modul cel mai cuprinzător mijloc important de a atrage
AI IIM e a Coaig res Congresului, exprimîndu-mi participarea poporului la con­ pe cei mai competenţi factori Ing. Gheorghe Stancu
la rezolvarea problemelor so­
totala adeziune fată de pro­ ducerea ţării, ln rezolvarea ciale şi, in acelaşi timp, de a şi m aistrul Ion But dc la
treburilor obşteşti, îl consti­
Uzina „O ţelu Roşu'* au
internaţional A. I. T« gramul preconizat de partid. tuie crearea Frontului Unită­ da un caracter cît mai repre­ conceput un dispozitiv
Raportul Comitetului Central
cu privire Ia activitatea Parti­ ţii Socialiste, organism politic zentativ organismelor de con­ pentru determ inarea cu
democratic,
permanent, larg
pe
ducere este introducerea
Luni dimineaţa s-a deschis Vcrdcţ, prim-vicepreşedinte dului Comunist Român, şi sar­ care înmănunchează toate for­ scară largă a formelor colec­ precizie a c a n tită ţi de o-
în Capitală, în Sala Palatu­ al Consiliului dc Miniştri, cinile de viitor ale partidu­ ţele poporului român şi ale tive ale conducerii In între­ (c| rămasă în oalele de
lui Republicii Socialiste Dumitru Popa, primarul ge­ lui. prezentat de tovarăşul naţionalităţilor conlocuitoare, prinderile industriale au fost turnare, în tim pul scurge­
m etalului
rii
in lingn-
România, cel (le-al IlI-lca neral al Capitalei. Nicolae Nicolae Ceauşescu, sintetizea­ exponenţii organizaţiilor de create comitetele de direcţie,
Congres internaţional A.I.T. Bozdog, ministrul comerţului ză politica ştiinţifică marxist- masă şi obşteşti ai tuturor tiere. Fixat pe u tila ju l
„Loisirs et tourisme", orga­ interior, Vasile Gliga, ad­ leninistâ a partidului nostru. claselor şi păturilor sociale. ca forme colective de condu­ <lc turnare, dispozitivul
nizat de Alianţa internaţio­ junct al ministrului afaceri­ prHiticâ realistă în esenţa ei, Sub conducerea partidului. cere economică, s-a instituit perm ite ca, în momentul
nală de turism şi Automobil lor externe, Al. Sobaru, pre­ pătrunsă de spirit viu. crea­ Frontul Unităţii Socialiste adunarea generală a salaria­ apariţiei zgurii ta o rifi­
club român şedintele Automobil clubului tor. de dinamism, care izvo­ este chemat să concentreze în­ ţilor, mijloc eficace de atra­ ciul dc scurgere al oa-
Timp de o săptăminâ, cit roinân. reprezentanţi ai con­ răsc din cunoaşterea temeini­ treaga energie a naţiunii so­ gere a specialiştilor şi a ma­ i lei, să se cunoască canti-
selor de salariaţi la conduce­
vor dura lucrările acestui ducerii unor ministere şi or­ că a realităţilor, de înalta res­ cialiste pentru progresul şî în­ rea întreprinderilor. Prin a­ i talea exactă de oţel caro
interior,
se mai află în
congres, personalităţi ale tu­ ganizaţii economice centrale ponsabilitate pentru destinele florirea patriei. Alegerile pen­ doptarea de către Marea Adu­ j cvitindu-se astfel pierde-
rismului mondial, precum şt şi dc masă, ziarişti români patriei, pentru viitorul său lu­ tru Marea Adunare Naţiona­ nare Naţională a Legii învă­ J rilc dc melal .şi turnarea
peste 300 dc specialişti din şi străini. minos. lă şi consiliile populare, care
87 de ţări, reprezentind 80 In numele guvernului Re­ In acest context de entu­ nu avut loc de curînd, au re­ tămîntului. forme de condu­ j j <le lingouri subdimensio-
nate.
dc organizaţii de turism, vor publicii Socialiste România, ziasm şi avînt general, ca­ prezentat o consemnare grăi­ cere colectivă au fost introdu­
dezbate o problemă majoră tovarăşul Ilic Vcrdcţ, prim- re domină viaţa politică toare a rolului de seamă pe se şi în învâlămîntul superior.
şi foarte actuală, care preo­ viceprcşedintc al Consiliului a tării, un loc deosebit Aceste noi forme organizato­ i S AU ÎNCHEIAT
trea mai bună a lami noarelor din Hunedoara a eon- cupă mase largi dc oameni de Miniştri, a adresat oaspe­ de important în raportul care Frontul Unităţii Socialis­ rice, expresie a procesului ne­ | CAMPIONATELE
ţînerea unei producţii suplimentare de 5 700 tone la- de pe toate continentele, şi ţilor un cordial salut dc bun prezentat de secretarul ge­ te a început să-l joace in pro­ cesar de dezvoltare a demo­ : INTERNATIONALE DE
iîte. La acest succes este prezenta şi contribuţia co­ anume „Călătorii şi vacanţe venit in ţara noastră şi a neral al partidului îl ocupă a- movarea tot mai largă a de­ craţiei socialiste, solicită n ac- I LUPTE ALE
fe la laminorul blumi no de 1 000 mm, de unde vâ individuale sau organizate, urat succes deplin lucrărilor dîncirea democraţiei socialis­ mocraţiei socialiste. i ROMÂNIEI
această vedere parti alâ. astăzi şi miinc". celui dc-al IlI-lca Congres te, intensificarea participării Formele organizatorice de
Foto : V. ONOIU La şedinţa festivă dc des­ al Alianţei internaţionale dc poporului la conducerea sta­ manifestare a prezenţei acti­ (c o n im u a ii in no. • 1 *) In Capitală s-au în­
ve a maselor la
conducerea
chidere au luat parte Ilic turism. tului. Un moment de cea mai treburilor social-politîce şi e- cheiat întrecerile cam pio­
natelor internaţionale de.
lupte (greco-romane şl
libere) ale României.
Inlă cîştigătorii con­
K l l t A M A C O M B U S T IB IL U L U I — 0 T R E A B A S I M P L A ? cursului : lupte gre-
48
cn-romnnc :
categ.
kg : Gheorghe Berceanu
(România) : categ. 52 kg:
Gheorghe Stoiciu (Româ­
nia) : categ. 57 kg. : A-
încă prima frun- camioane ale „Combustibilu­ că are cantităţi mari de lem­ primim. Adevărul este că lig­ tanas Zapremov (Bulga­
brumâ. Dar va lui" şi o duzină de căruţaşi ne şi cărbuni. Şi mni vin con­ nitul s-a declasat şi aici din ria) ; categ. 62 kg :
înd şi. prevăză- particulari Raid prin cîteva depozite de lemne tinuu de la parchetele din pricina intemperiilor. Nu a­ Pctcr L îiz o v (Tlulgoria) ;
oamenii se gîn- — Ascultă, zic unuia din cir- munţî. Pentru cei care doresc vem condiţii de depozitare. categ. 68 kg : Sim ion Pn-
î ai face, iarna cularişti, cuni aş face să iau sâ-şi cumpere lemne tăiate, Dincolo, la depozitul nou va pcscu (România) : categ.
remea cînd dăm nişte lemne mai acătării ? s-a luat măsura ca acestea să fi altfel. 74 kg : M iroslav Janota
î să ne umplem — Păi, mergeţi şi plâtiţi-le se taie din timp Există mari Am asistat şi la un alt dia­ (Cehoslovacia) ; categ. 82
nai trebuie să şi după aia vedem noi ! Mare de depozit Culae Boboacă. taţi mari dc cărbune spălat şi vin. Mai rău e cu transportul. cantităţi deja tăiate şi opera­ log. Ni l-a oferit însuşi şeful kg : Petre Stroe (Româ­
lepozitele „Com- scofală nu-i de ele, dai mai Se poate să fie aşa. Dar lignit Există lemn tăiat şi Patru căruţaşi transportă la ţia continuă. Calitatea lemne­ depozitului. Tocmai se adresa nia); categ. 40 kg : Vasile
•ă iarna grea ce­ alegem noi şi ne înţelegem. noi ani mai văzut şi altfel, dispunem de două circulare tocmeală, dar —■ spunea to­ lor şi a cărbunilor este bună. unui lucrător care încărca cu Fodorpataky (România) :
L.. Plouă o ploaie măruntă şi prin alte părţi. care execută la cerere opera­ varăşul Mircea Florea, şeful Buturugile mai urile au fost lemn o căruţă. enteg. 100 kg : N i-
ţiile de tăiere Peste cîteva zi­
implă sau corn- deasă. Dacă vreau „sâ ne-nţe- Si la Deva ploua mărunt. Şi le vom începe activitatea în depozitului — se aşteaptă o selecţionate şi se dau propor­ — Ai grijă, prăjeala s-o pui eolnc Martinc.scu (Româ­
maşină care sa fie a ,.Combus­
irea combustibi- legerrr' n-am decît să stau aici lume multă la depozitul depozitul nou. clin Gojdu. în tibilului". Pînă alunei se mai ţional la fiecare cumpărător. deasupra, s-o văd şi eu. nia) ; enteg. peste 100 kg:
..Combustibil**. Dar, se vederii
şi aşa. Depinde lingă circular pînă ce-mi la a cărui construcţie s-au Inves­ La Deva. însă. cît timp am — Ce-nseamnă „prăjeala" ? I Nicnlac Pavel (România).
după cum se ie lemnele. Mă gîndesc că da­ personalul de servire îşi cu tit 1.5 milioane lei, şi care transportă din cînd în cînd cu poposit la depozitul „Combus­ — intervenim noi. Lupte libere : categ. 48
os. Căci, în con- că erau tăiate gata n ar fi noaşte menirea Oamenii nu dispune de condiţii bune de cile o dubită a I.G C L, Ori­ tibil", am asistat la următoa­ — Rîntaşul. , kg : Petros T ria n d a lîlid i*
ză concluziile trebuit sâ stau în ploaie pî­ aşteaptă Şeful depozitului, to­ păstrarea combustibilului şi cum. dacă de operativitate la rele dialoguri : Şi cum tot n-am priceput, (Grecia) : categ. 52 kg :
nă mă fac ciuciulete, dar nici varăşul Incob Nandra. urmă­ cumpărarea lemnului popu­ — Vă rog 1 200 kg lemn tovarăşul Nandra ne lămureş­
eprins la sfîr- „de-nţeles" nu m aş mai fi pu­ reşte îndeaproape felul in ca­ de servire Acolo avem deja laţia Bradului este mulţumită, Petre Cernău (România):
ust prin depo- tut înţelege. re lucrătorii îşi fac datoria depozitate 150 de vagoane cu cei patru căruţaşi trebuie să netâiat şi cărbunele care se te : Leouov K irk o v (Bulga­
idoara, Deva şi Cota de cărbuni aferentă e Participă alături de ei la ser­ lemn de foc. 15 vagoane cu cuvine, dar din cel mai ieftin, — Păi, la măcelărie clnd ria) ; categ. 62 kg : Petre
.bustibilului". in brichete Nu primeşte cum- virea populaţiei. Cererile sînt deşeuri, 21) de vagoane răr- respecte nişte reguli care sâ-i că şi aşa îl las aici. cumneri carne nu-ti nune si rom an (România) : categ.
68 kg : Valeriu A lbii
duri de . P \ L ;:. ■ | i ■ ■ (România) : categ 75 kg :
(Româ­
Ludovic Ambruş
nia) : categ. 82 kg :
_ r -..^ Kroblema ii lucia p O Vasile lorga (România) :
C ; ' .v categ 90 kg : A iila Ralog
(România) : categ. 100 kg:
In depozitul de la Hune­ Andrei Maindt (Româ­
doara sînt şi lemne şî căr­ (: l nia).
buni. La dispoziţia cumpârâto '4
rîlor stau două circulare, două : ■ 11 <\ C : :-. ţi>-