Page 27 - Drumul_socialismului_1969_09

jbk= DRUMUL SOCIALISMULUI - MARTI 9 SEPTEMBRIE 1969 I B S .PAG. |

Adîncirea
notes cotidian ■ bloc notes cotidian

democraţiei

socialiste Suflă şi-n iaurt rentului era achitată la zi,
a apelat la întreprinderea de
că pentru acest minus, în reţele electrice Deva. De la
scriptele centralei a fost ope­ Cetăţeanul Victor Susan biroul abonaţi o tovarăşă al
m im rată o reducere a planului de a rs din Banpotoc s-a pomenii cărei nume n-a vrut să şi-l
producţie de circa 35 000 to­ tntr-o zi cu grajdul in flă destăinuie a susţinut cu tărie
ne. Chiar şi aşa însă, justifi­ cări. A avut noroc cu pom­ că familia P.l. are de plătii
ce evidenţituâ o sensibilă am­ cările conducerii centralei şi pierii că-l ardea şi casa. Cum o sumă mare de bani şi că
plificare a preocupărilor pen­ exploatărilor nu rezistă în fa­ ti vi ta Le vie, constructivă şi de s-a intlmplat un aseme­ pttiă n-o achită, nu se cu
tru utilizarea raţională a po­ ţa realităţilor. Orice fel de multilaterală din partea cla­ nea necaz ? Foarte simplu ! pleacă curentul, Cind i s-au
tenţialului uman şi de timp motive s-ar invoca^, acumula­ sei muncitoare, a ţărănimii şi Cineva din familie a aruncat pornească in viaţă pe un prezentat chitanţele, tovarăşa
productiv. rea numai , in 8 luni a unui intelectualităţii Ele sînt, în a­ cenuşa lingă grajd. In cenu­ drum bun. respectivă a rămas uimită
Efectul economic apare cu volum de 202 550 ore-om ab­ celaşi timp, momente ale ma­ şi a exclamat un : pardon,
pregnanţă in toate cazurile senţe nemotivnte şi peste turizării societăţii noastre, ex- şă însă era ascuns şi un scuzaţi! Dar cum scuzele nu
citate. Consecinţa directă este 1GOOOO ore-om învoiri şi con­ piimînd capacitatea orînduirii „grăunte” de jeratic care a Ca-n codru pot ţurniza energie electrică
creşterea productivităţii mun­ cedii fără plată — care de socialiste de a promova ne­ dat naştere la incendiu. A- este de dorit ca tovarăşii
cii- La CS Hunedoara aceas­ fapt sînt absente nemotivate contenit noi valori, de a des­ cum, cetăţeanul Susan flu­ Tn seara zilei de 26 au­ din conducerea I.R.E, Deva
ta este mal mare cu 2 460 lei. acoperite — este exagerat de coperi noi forţe motrice ale ieră a pagubă. Desigur are gust cetăţeanul Toader Na- să pornească pe „fir" şi să
pe salariat, faţă de prevederi, mult pentru a acorda un cali­ progresului social. motfo. / s-att făcut scrum nu din Deva, core mergea vadă cine a produs „scurt
la I.M. Hunedoara cu 1 0U2 ficativ cit de cît satisfăcător O trăsătură principală a de­ Vedere din centrul oraşului Deva. cîteva mii de lei. In orice prin faţa unor blocuri din
lei. la KC Orâştle cu 1 1B3 lei. preocupărilor forurilor compe­ mocraţiei socialiste în ţara Foto : N. GHENA caz, de alunei familia Susan Gojdu s a pomenit cu un tî- circuitul" respectiv. Avtnd tn
iar la Fabrica de conserve tente din Valea Jiului In a­ noastră este lărgirea continuă toarnă apă pe cenuşa care-o năr eă-i propteşte sub gtt o vedere că nu i singurul caz,
Haţeg cu 2 370 lei. ceea ce cest domeniu. a garanţiilor juridice şi a ca­ scoate afară din soba. Dacă lamă de cuţit. Apoi a fost sancţiunile se pot emite tn-
s-a răsfrint pozitiv asupra tu­ In acelaşi cadru necores- drului ocrotit de lege, pe care e cazul, toarnă şi pe nisipul obligat să ridice mîinile. Ce­ gurcăreţilor salariaţi fără
turor indicatorilor de plan. punzâtor se circumscrie şi sla­ ea se sprijină. Constituţia Re­ ce-l aduce de pe prundul tăţeanul fiind pus tn situaţia „pardon, scuzaţi !"
La polul opus se află însă ba activitate a conducerii şi publicii Socialiste România o- riului pentru a-şi construi
un mare număr de unităţi ca­ organizaţiei de partid de la ferâ condiţii fundamentale în ! Prin hărnicia noul grajd. Vorba proverbu­ constrîngerii fizice l-a lăsat
re prezintă scăderi îngrijoră­ I M. Barza şi, din păcate, in acest sens. Au fost adoptate lui : „Cine sc frige cu cior­ pe tîlhar — expresie potri­
toare in folosirea foitei de ultima vreme a conducerii pe baza noii Constituţii mai V R E M E A bă suflă şi-n iaurt". vită pentru fapta linărului Dacă ştia.
muncă $1 a timpului de lucru IM. Deva şi exploatărilor multe acte normative care I pompierilor Constantin Bătrtna de 10
Acest fenomen negativ se subordonate. Cu totul departe sporesc rolul opiniei publice ani — să-l buzunărească.
constată în special in între­ de cerinţe se situează din a­ în apărarea avutului obştesc Cine-I cunoaşte? Constantin Bătrtna i-a luat Dacă ştia Nistor Rusu do­
prinderile miniere, de mate­ cest punct de vedere comite­ şi a intereselor legale ale ce­ PENTRU 24 ORE | voluntari banii din portmoneu şi a în­ miciliat in oraşul Lupeni pe
riale de construcţii şi P* şan­ tele de direcţie de la „Vîsco- tăţenilor cum sînt comisiile Tn luna mai a.c. llie Preo­ cercat să fugă. Degeaba ! Or­ strada 9 Mai nr. 29 că fă-
tiere. In luna august, mai cu za" Lupeni, întreprindere» de judecată din întreprinderi Vreme frumoasă şl călduroa­ j Formaţia voluntară de ganele de miliţie au dat de ctnd focul la cuptorul de
seamă. In vreme ce conduce­ poligrafică şi industria cărnii şi instituţii. Eficienţa cadrului să ziua şl răcoroasă noapiea. : pază contra incendiilor din teasa. elev In anul l la Şcoa­ urma lui. Pentru fapta gra­ pîine-o să i se aprindă casa
rile acestor unităţi reclamau Deva, din industria locală, legal al dezvoltării democra­ Vintul va sufla slab pînâ la po­ ! satul Crlstur numără 24 de la profesională de construc­ vă săvirşită. tilhărie ca-n co­ nu se culca nici în ruptul
lipsa forţei de muncă, gradul T.C.M.M. şi hidrotehnic Valea tici socialiste depinde în cea trivit, din sud-est şl sud. Tem­ \ membri şi 17 ani de exls- ţii din Deva, a părăsit fără dru, va fi aspru pedepsit. copului. Aşa. a aprins focul
peraturile minime vor fi
cu­
de utilizare a timpului pro­ Jiului şl cel de locuinţe din mai mare măsură de con­ prinse Intre 4-B grade, tar ma­ [ tenţă. N-au avut in anul a- nici un motiv căminul. De în cuptor, apoi s-a gtndit să
ductiv. a potenţialului uman Deva. ştiinţa cetăţenilor şi organelor ximele Intre 17-24 era de. \ cesta nici o intervenţie pen- atunci nu se mai ştie: nimic
existent înregistra o substan­ sociale în Îndeplinirea sarci­ Dimineaţa, ceaţâ locală. | tru că... paza bună trece de el. Conducerea şcolii şi fără pardon, tragă un puişor de somn că
ţială diminuare, fapt ce a a­ Neajunsurile semnalate se nilor ce le revin. Respectarea i primejdia rea. Ceva însă mama sa, Plrva D. Maria, do­ doar n-o fi foc. Ce-o fi vi*
fectat serios rezultatele eco­ concretizează pe ansamblul neabătută a Constituţiei, a tu­ PENTRU URMĂTOARELE 1 tot au făcut inimoşii pom- miciliată in comuna Spineui, scuzafi! sat, nu-şi mai aminteşte, nu­
nomice de ansamblu. In frun­ judeţului într-un indice rela­ turor legilor ţârii, a normelor 2 ZILE j pieri voluntari ; ei au con- judeţul Olt. roagă pe această
tea listei se menţin exploată­ tiv scăzut de utilizare a tim­ de convieţuire socială, înfăp­ Vreme frumoasă şl călduroa­ j struit o remiză de pompieri, cale pe cetăţenii car& află de mai că s-a trezit în zgomo­
rile Centralei cărbunelui Pe­ pului de lucru — 94,4 la sută. tuirea neştirbită legalităţii să ziua şl răcoroasă noaptea. j Printre cci care au pus su- existenţa minorului să-i a­ Ctnd familia P. 1. din De­ te de maşini şi de clopote.
troşani cu un indice de nu­ Spunem relativ scăzut, deoa­ socialiste reprezintă condiţii Spre sfirşltul intervalului vor 1 Net şl multă muncă io con- nunţe. Le-ar face un mare va, str. Lenin nr, 10. s-a re­ Noroc cu pompierii. Altfel,
mai 92.7 la sută, I.M. Barza si rece el poate şi trebuie ridi­ de seamă ale întăririi conti­ cădea, cu totul Izolat, averse { strulrca ei se numără şeful întors din concediu a consta­ se alegea praful de binale.
siobe de ploaie. Vintul va su­
Deva cu 92.5 şi 92.2 la sută. cat In cel mai scurt timp la nue a democraţiei noastre so­ fla slab ptnA Io potrivit, din * formaţiei fon Horvat, Fosif serviciu, dar tn acelaşi timp tat cu uimire că lumina elec­
I.P.B. Bîrcea cu 80,7 la sută 96 la sută, ceea ce ar cores­ cialiste. sud-est şl est. Ghllca, Ioslf Endrc, Furca l-ar ajuta şl pe elev. Rătă­ trică de la locuinţă este în­ Rubrică realizată de
De remarcat că toate aceste punde posibilităţilor reale şi Chezăşia manifestării plena­ Temperatura, uşor variabilă. fosif, Mantu Furca, Aure) citul trebuie îndrumat să treruptă. Ştiind că plata cu­ N. PALTIN
mai ales cerinţelor actuale.
unitătt n-au îndeplinit unul re a democraţiei socialiste, a Botnar şi alţii.
sau mai mulţi indicatori de Atingerea acestui procent rolului său stimulator asupra
plan. prezintă o importanţă econo­ energiilor creatoare ale po­
Referitor la minele din Va­ mică deosebită Dacă rapor­ porului este conducerea între­ Paşca Trandafir — Birtîn. a vă ajuta sâ rezolvaţi situa­
lea Jiului, este cazul să se tăm acest procent la fondul gii vieţi sociale de către Parti­ se atribuie în folosinţă un lot li se atribuie lot în folosinţă. ţia relatată.
arate deschis că atit condu­ maxim de timp disponibil, dul Comunist Român. Apli- Deşi am publicat cu alte oca­ întreg ; familiilor, din care lu­ In cazul unor familii cu situa­ Ion Martin — Deva. Locuin­
cerea centralei cît şi comite­ pentru primele 8 luni, rezultă cînd politica sa, pătrunsă dc zii in coloanele ziarului nos­ crează efectiv numai unul din ţii deosebite (incapacitate de acum, TELEVIZIUNE
tele de direcţie şi organizaţiile că s-ar fi cîştigat pentru pro­ spiritul răspunderii fată de tru la rubrica „Dialog cu citi­ soţi, li se atribuie In folosinţă muncă, familii incomplete şi ţa pe care o deţineţi
de partid de la exploatări se ducţie un volum de timp de popor, faţă dc destinele na­ torii11 un răspuns asemănător, jumătate de Iot. Familiilor din altele) adunarea generală poa­ urmează sâ se demoleze. De
fac direct vinovate de creşte­ peste 1,7 milioane om-ore. ţiunii, faţă de cauza mişcării redăm textual articolul 4 din care alături de unul din pă­ te hotărî de la caz Ia caz. atri­ la consiliul popular am fost 17.30 Buletinul de 9Uri ;
17,33 Studioul seoUrlIor.
rea tot mai accentuată a fluc­ ceea ce echivalează cu un comuniste, partidul şi-a creat Statutul C.A.P., articol în care rinţi lucrează efectiv în coope­ buirea de loturi în folosinţă informaţi că pentru furrilia In grădina «colii )
tuaţiei forţei de muncă, aba­ cîştlg de producţie de peste indestructibile legături cu po­ se precizează cine are dreptul rativă unul sau mai mulţi co­ Membrii cooperativelor care dumneavoastră s-a repartizat 11.00 Concert slmfonlo. In pro­
terilor de la disciplina produc­ 100 milioane lei. Cifra este porul, şi-a atras stima pro­ şi cum se atribuie loturi în pii în vlrstâ dc peste 16 ani. ies la pensie păstrează dreptul un alt spaţiu locativ pe strada gram : preludiu la unison
din Sulta l in Do major
ţiei şi a muncii, paralel cu desigur Impresionantă. Ea a- fundă, adeziunea nemărginită, folosinţa membrilor coopera­ precum şi familiilor din care de folosinţă asupra lotului pe 16 Februarie. Vă îndrumăm dc Gcorge Fneseu j
scăderea lipsei de interes a ratâ cît de mari sînt rezerve­ sprijinul ferm al tuturor oa­ tori. „Din terenul agricol pro­ nici unul din soţi nu lucrează care l-au avut. sâ respectaţi hotârîroa consi­ Simfonia a IV-a de
Brahma ;
factorilor de răspundere faţă le existente în industria jude­ menilor muncii. Politica par­ prietatea cooperativei, aduna­ in cooperativă, dar participă Lotul va fl folosit numai liului popular. 13,S0 Cadran — emisiune de Ac­
de problemele organizării ţului şi care pot fi valorifica­ tidului a devenit o parte ina­ rea generală poate să atribuie, Elena Groşanu — Câlan. In tualitate Internaţionala ;
muncii. te fără nici un fel de cheltu­ lienabilă a democraţiei socie­ în folosinţă familiilor de ţă­ Decretul nr. 1032 publicat în 19.30 Telejurnalul do seară j
Conducerea centralei recla­ ieli materiale, ci doar prin- tăţii noastre. întregul popor rani cooperatori, loturi în su­ Buletinul oficial al R.S.R. nr. 20.00 Flltn artistic „Oolgote- —
producţie o studioului ci­
ma că In august, din lipsă de tr-un plus de grl.îâ pentru or­ vede în conducerea de către prafaţă de cel mult 30 ari. In 82 din 24 decembrie 1967, Con­ nematografic „Bucureşti- ;
efective, n-au putut fi reali­ ganizarea raţională a produc­ partid a tuturor domeniilor această limită mărimea lotului siliul dc Stat al RS.R. hotă­ 21.30 Telejurnalul dc noapte.
zate 16 8% tone cărbune. Es­ ţiei. folosirea raţională a po­ vieţii sociale, forţa de neîn­ pentru fiecare cooperativă a­ DIALOG CU răşte :
te adevărat că fată de numă­ tenţialului uman sl de timp. vins a orînduirii noastre, ga­ gricolă se stabileşte de către Articol unic — femeile care
rul mediu scriptic efectivele prin întărirea disciplinei şi ranţia mersului înainte pe ca­ adunarea generală în funcţie au cel puţin 3 copii în viaţă Investiţiile reali­
au fost mal mici cu 574 mun­ răspunderii in muncă a tutu­ lea progresului şi prosperită­ de condiţiile sale specifice şi beneficiază de gratuităţile pre­
citori Trebuie însă precizai ror. ţii patriei. de modul de folosire a pâ- CITITO RII văzute în art. 2 din Decretul zate integral
mîntului. 246/1958 privind reglementa­
Lotul atribuit în folosinţă rea acordării asistenţei medica­
constituie pentru familiile de le şi a medicamentelor, publi­ Uiina mecanică de mate­
ţărani cooperatori o sursă la muncă cel puţin doi mem­ pentru producţie agricolă. cat în Buletinul Oficial nr. 24 rial rulant din Simeria a be­
suplimentară de venituri, bri ai familiei in vîrstâ de Atribuirea de noi loturi în din 2 Iunie 1958. în concluzie, neficiat in acent an, prin pla­
care contribuie la creşte­ peste 16 ani. li se atribuie în folosinţă nu poate să se facă mama dumneavoastră benefi­ nul de stat, de 2,15 milioane
rea nivelului lor de trai. folosinţă un lot întreg : fami­ prin micşorarea suprafeţei a­ ciază gratuit de asistentă me­ lei investiţii penlru dezvolta­
Lotul se atribuie. în mod di­ liilor din care nici unul din gricole din folosinţa obştească dicală în spitale şi ambulato­ rea şi modernizarea capacită­
ferenţiat, familiei (soţului şî soţi nu lucrează în cooperati­ a cooperativei, ci numai prin rii, de medicamente şi mate­ ţii de producţie şl îmbunătă­
soţiei Împreună cu copiii lor vă. dar participă Ia muncă redistribuirea terenurilor afla­ riale sanitare necesare pe tim­ ţirea condiţiilor de muncă.
necăsătoriţi) ai cărei membri un singur membru a) fami­ te în prezent tn folosinţa co­ pul internării. ' După 6 luni de preocupări
lese, de ambele părţi, şi că­ tn depozit 7-8 cumpărători din au efectuat cel puţin numărul liei în vîrstâ de peste 16 ani. operatorilor". Constantin Irizoiu — Hune­ intense, planul anual de in­
ruţa cu lemne s-a urnit la va­ care 2 cu maşinile proprieta­ minim de zile-muncâ. stabilit li se atribuie tn folosinţă o Marin Oprean — Hunedoa­ doara. Intimplarea relatată es­ vestiţii a fost îndeplinit şi de­
C»N t le. tea întreprinderii unde lu­ de către adunarea generală a jumătate de lot. ra. Scrisoarea dumneavoastră te interesantă. Vă promitem păşit cu 17,3 la sută. Din a­
— Duci lemne ? Cîte ? crează. Ce nu puteau să pri­ cooperativei, astfel : familiilor, Familiilor care nu partici­ am înaintat-o în copie la Con­ Că o sâ ne ocupăm de ea. ceste fonduri au fost achizi­
— 1 500 de kilograme. didească în acea zi maşinile din care soţul şi soţia lucrea­ pă la muncă in cooperativă siliul popular al municipiului Domnica Popovici — Câs- ţionate şi puse în funcţiune
Aşadar, „prăjeala" e tot în — Unde? „Combustibilului" ? ză efectiv in cooperativă, li prin nici unul din membri nu Hunedoara cu rugămintea de lâu «— Situaţia pe care o rela­ noi maşini şi utilaje — 3 strun­
defavoarea cumpărătorului — La Crişcior La Deva. zilnic 12-14 căruţe taţi dumneavoastră în scrisoa­ guri, 3 pompe centrifuge, o
După ce renunţă la cărbune, — Ştii cîţi cărbuni îti dă ? stau la dispoziţia cumpărăto­ re o poate rezolva numai Uni­ presă cu excentric, 6 grupuri
pentru că e necorespunzâtor — Nu ştiu. Dar nu se poale rilor. Transportul la domiciliu unea judeţeană a cooperative­ de sudură efectrlcâ, 15 ma­
primeşte „în schimb" o eanti „aranja" ceva să nu iau aşa e asigurat pe loc. E adevărat lor agricole de oroductie. şini de găurit pneumatice, 10
tate de lemn „prăjeală". mulţi cărbuni ? că se face „la tocmeală", că­ N. PANAITESCU polizoare pneumatice şl altele.
La Hunedoara, despre cali­ Omul ridică din umeri cu ruţele nefiind ale depozitului
tatea lemnului — gros ca pe înţeles şi pleacă. Dacă ai ne­ S-a stabilit, totuşi, un p r e ţ: 3
mină şi dacâ-l mai gros e pu­ voie îl mai cauţi, dacă nu... lei pentru 100 Jeg de combus­
tregăit la mijloc — şeful de De dala aceasta fusesem o­ tibil transportat în oraş, 5 lei
depozit ne-a spus : biectul atenţiei unui căruţaş. pentru 100 kg combustibil DIRECŢIA REGIONALĂ
— Sîn(em mulţumiţi că-l Hunedoara. transportat în afara oraşului,
avem şl aşa Dacă noi refuzăm — Cît îmi iei sâ-mi duci o în condiţii de acces mai grele.
lemnul care nl-l dau I.F-urile mie de kile pînă în bulevar­ Cert e că unii căruţaşi mai
pentru slabă calitate, vin al­ dul 1848 ? i-am zis şoferului încearcă şi aici să-şi găsească TRANSPORTURI
ţii din alte părţi şi-l cumpără de pe maşina 31-HD-2140. clienţi care să le ofere mai
aşa cum e. mult.
— Eu nu fac decît un trans­
Şi în cazul acesta, cine port pentru un salariat a) — Noul depozit va rezolva
„se-nţelege" ia mai puţină O.C.L. Alimentara. Intelege-te şi problema transportului — AU TO DEVA
„prăjeală" cine nu... cu un căruţaş ne asigură tovarăşul Nandra.
Dispunem de pe acum de do­
— Dumneata cu cît mă duci uă autocamioane — de 3 şi 5
pînâ tn 1848 ? — l-am întrebai tone — care vor satisface în Recrutează tineri născuţi în anii 1949 şl 1950, pentru
Dacă nu azi... pe unul din căruţaşii ce foiau mare parle cerinţele. Ne vom şcolile de şoferi profesionişti care încep cursurile după
în jurul meu. strădui ca de la noul depozit cum urmează :
peste o lună — 75 de lei. oamenii să plece mulţumiţi. — 15 octombrie 1969, Şcoala de şoferi Aiud ;
— Nu-1 prea mult ? Condiţiile de care vom dis­ — 15 decembrie 1969, Şcoala de şoferi din Curtea de
pune acolo vor rezolva mul­ Argeş.
La depozitul de lemne din — Nu. te probleme care aici ne fac
Brad am nimerit intr-o zi M-am dus la funcţionara c?;- necazuri. Condiţii :
..goală". Era tîrg şi oamenii re planifică maşinile „Com­ — absolvenţi a 4-8 clase ;
— domiciliu stabil sau flotant în judeţele Alba şi Hu­
tîrguiau de toate numai lemne bustibilului". nedoara ;
nu. Mai ales că de dimineaţă — Cît mă costă să-mi aduc
ploua intr-una Un singur cli­ o mie de kile de lemne în o­ O singură zi prin depozite­ — necalificatî.
ent se gîndea la zilele de ger raş ? le din trei centre. Suficientă, înscrierile şi informaţii suplimentare se fac şi respec­
ale iernii, şi venise să-şi ..scoa­ însă, pentru a constata cîteva tiv se primesc la autobazele din localităţile Deva, Alba Iu
— Plătiţi maşina la capaci­
tă lemnele". încărcate pe o tatea ei — două tone şl jumă­ moduri de servire a populaţi­ lia, Petroşani, Brad. Sebeş. Hunedoara, Haţeg, Aiud şi Cîm-
peni.
platformă trasă de doi cai. ei. E adevărat că am cules şl
lemnele tăiate aşteptau acum tate, 48 de lei — şi aşteptaţi ceva promisiuni Cu promisi­
pînâ în 25 septembrie cînd vă
pe cîntar. vine rîndul la transport cu uni, însă, nu se poate face foc.
— Mai ia o bucată jos. maşina. ele nu ard în sobe. deci nu ne
— Acuma pune una mai mi­ N-am încotro, trebuie să mă pot tncălzi. Trebuie ca promi­
că. tocmesc cu căruţaşii. siunile făcute să se materiali­
— Nu aia. Alta subţire... — Avem doar două maşini zeze în combustibil de calita­
Dialogul se purta între o­ la dispoziţie — ne motivează te, deservire operativă, făcută
şeful de depozit această stare
mul de la cîntar şi clientul cu probitatea profesională a a­
de lucruri Nu prididim să sa­ Şefii de brigadă Constantin Pieloiu şi Kalman Geza se numără printre cei mai harnici şi Autobaza 6
plouat şi necăjit. Pînâ la ur­ tisfacem toate cererile. celora care s-au angajat în a­ pricepuţi mineri de la Paroşeni. In anul acesta ei şi-au înscris lună de lună numele pe lista
mă discuţia s-a încheiat cu Interesant ! In ziua respec­ ceastă muncă şi pentru care evidenţiaţilor In producţie. Foto : V. ONQIU
cîteva cuvinte, nu tocmai a- tivă, la ora respectivă erau sînt remuneraţi.
ceri şi miliardar cu gusturi ex­ H u n e d o a r a
G O A N A D U P Ă A U R nuri şi mine părăsite din ve­
Unde începe istoria centrice,* a achiziţionat tere­
Cu dulgherul James Mars- chile oraşe ale căutătorilor de
hall a început una din epoci­ aur. Au început sâ circule zvo­
le marcante ale „vestului săl­ nuri că Hughes intenţionează A deschis, începînd cu data de
batic" american i goana după căutători. In cunoscutele sa- de fostul militar îşi deschisese tragic. însăşi deviza şerifului cîteva sute. Ei păstrează şi sâ folosească metode moderne
aur pe drumul greu al mira­ loons-uri şi tripouri cheltuiau lagărul, se întinse în curînd suna straniu în această lume a astăzi amintirea epocii cînd de explorare pentru a extrage
jului şi mult mai puţin al îm­ adesea într-o singură noapte un mare oraş pe care. în a- violenţei: „Dreptate are cel goana după aur dezumanizase nobilul metal. Se ştie de mult 1 septembrie 1969 de
plinirilor. Intr-o bună dimi­ ceea ce scormoniseră după o mintlrea sinistrei prorociri a care trăieşte mai mult decît oamenii veniţi pe pâmînturilc că în vechile mine prăbuşite
neaţă el s-a prezentat patro­ trudă îndelungată în mii şi camaradului său. U denumi celălalt". „Păzitorul legii" nu făgăduinţei. Acum, o singură se mai găseşte aur şl argint
nului său. fermierul John Au­ praf. „Tombstone" (piatră de mor- şovâia sâ folosească funia de dată pe an, in fiecare a treia Căutătorii zeloşi mai găsesc călăţori^ Hunedoara-Craiova cu
gust Sutter. Dintr-o punguţă Obiceiurile erau dure. o via­ mlnt). Această „piatră de mor- spînzurat. Crucile de pe mor­ sâptâminâ din octombrie, se mici boabe aurifere, chiar da­
de piele. James a scuturat pe tă de om nu conta mult în a- mlnt" a devenit Jocul cel mai mintele râmase de atunci au prezintă „Vestul sălbatic" — că tob ceea ce strtng într-o
masă o mină de boabe de aur ceastâ ţară a îmbogăţirii ra­ râu famat din tot sud-vestul un limbaj plin de înţelesuri: spectacol exclusiv pentru tu­ singură zi de muncă grea nu următorul program:
de mărimea mazârei; „Asta e, pide. Totuşi,( tob mai ■ mulţi Statelor Unite. „Spînzurat din greşeală", ..Lin­ riştii care plătesc bine pentru valorează mai mult de un do­
good bve", îşi luă pălăria şi porneau spre vest. cu sapa şi Fn anul 1879, Tombstone a­ şat", „împuşcat din prostie". „un pîc de romantism". Fir­ lar. Şi. chiar dacâ-î greu de în­ \
plecă. Descoperise aur tn mun­ tîrnâcopul, pentru a căuta aur vea peste 10 000 de locuitori „Necunoscut". Şi numai foarte mele cîrciumilor şi tripourilor chipuit. vechile vise despre o
ţii Californiei. Era în ziua de in munţi. Oraşul căutătorilor de aur îşi rar se semnalează în mod ex­ bogăţie rapidă reînvie. Preţu­ plecarea din Hunedoara zilnic la ora
rile pentru terenurile din ora­
28 ianuarie 1818. finanţa propria-i administra­ pres : „A murit de moarte na­ mai vestesc despre moravuri­ şele părăsite au început să
le căutătorilor de aur. Numai
Tn
următoare,
dimineaţa
fermierul Sutter nu mai a.vea Piatră de mormînt ţie numai din impozitele în­ turală". echipele de poliţişti îşi fac crească. Speculanţii speră că 5 dimineaţa, cu sosire în Craiova la
casate în tripouri, cîrciumi şi
muncitori. Toţi stăteau <fva alte localuri ale viciului Pe rondul de noapte devenit o o­ ei ştiu : pe ce pune mîna mi­
lungul fluviului Fork. scormo­ „N-ai sâ găseşti acolo aur. străzile pline de praf. amicii Plictisitorul rond peraţie de rutină, plictisitoa­ liardarul Howard Hughes se ora 11,54;
nind şi spâlind aurul din mî. cî mormîntul tâu“. proroci un whisky-ului se distrau trâ- re. transformă în aur. De aceea
mulţi
proprietari de
mine
Iul apei. cavalerist american camara­ gînd cu pistoalele fn dreapta de noapte vechi, care astăzi îşi agoni­
Un an mai tîrziu, febra au dului său, care împins dc fe­ şi în stîngn, şi cimitirul că­ sesc un trai modest din în ­
rului cuprinsese întreaga Ca­ bra aurului se pregătea sâ de­ pătă numele semnificativ dc Şi, din nou, iluzii casările provenite de la tu­ plecarea din Craiova la ora 14,30,
lifornie. Au venit aventurieri zerteze din armată. „Colina cizmelor", deoarece Cu trecerea timpului. la rişti. îşi fac iluzii, crczînd ca
din toate ţările dornici sâ de­ ' Cavaleristul n-a avut drep­ la Tombstone aproape nimeni Tombstone pasiunile s au mai şi «strămoşii lor. în bogăţii fa­
vină bogaţi graţie aurului din nu murea în patul său. ci ma­ liniştit Aurul începuse sâ fie Se pare că cetăţenii din buloase ce ar pica din cer. cu sosire în Hunedoara la ora 21,2s
nisipurile nurilor repezi. Şi. tele căci dezertorul a descope­ joritatea cu cizmele în picioa­ Tombstone vor fi smulşi din
într-adevâr boabele de aur rit tn munţi o vină de aur re, seceraţi de gloanţe. Cine din ce in ce mai greu de gă­ liniştea ce acoperă astăzi locu­ B. A.
începeau sâ se găsească din rentabilă, îmbogâţindu-se pes­ nu era lovit de un clnnle. pu­ sit. Din cei peste 10 000 de lo­ rile de trist zbucium uman.
plin în buzunarele primilor te n<^pte. Pe stînca goală, un­ tea sfîrşl Intr-un mod şi mal cuitori n-au mal râma» decît Howard Hughes, om de afa­ (Agerprei)