Page 28 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 28
PAG a 90 3RUMUL SOCIALISMULUI - MARJI 9 SEPTEMBRIE 1969
Delegaţia de partid şi de stat închiderea \ 25-a aniversare 9 septembrie —
Tîrgului
a victoriei revoluţiei ziua proclamării
a Republicii Socialiste România internaţional
socialiste in Bulgaria R. P . D. Coreene
de la Leipzig
a sosit la Hanoi LEIPZIG fl (Agerpres) — CIFRE, FAPTE, REALIZARi CIFRE, FAPTE, REALIZĂRI
Duminică şl-a închis porţile
Tirgul internaţional de toam
HANOI 8. — Trimisul spe al Comitetului Executiv, al CC al Partidului celor ce 0 Producţia realizată dc întreprinderile induslriale tn a
cial Agerpres. A. Ioneseu, Prezidiului Permanent, secre muncesc din Vietnam, minis nă de la Leipzig, la care au nul 1968 a tost dc 30 dc ori mai mare decit cea a Bulgariei ca Uzina m etalurgică „Hw anghae” este cea mai mare din
transmite : Luni dupâ-anolazâ tar al C C al P C.R . Ştefan tru pentru problemele indus participat 6 500 de firme şi pitaliste din 1939. Aceasta înseamnă că in prezent industria P P D. Coreeană. In cele 16 secţii se obţine aproape jum ătate
a sosit la Hanoi delegaţia de Peterfi, membru supleant al triei de pe lîngâ Consiliul de întreprinderi din 55 dc ţâri realizează in numai zece zile producţia întregului an 19.19. In din producţia de oţel a ţă rii. Dc curînd, m uncitorii de Ia a
partid si de stat a Republicii C C. al P C R , vicepreşedinte Miniştri Erau prezenţi amba ale lumii. In decurs de două perioada 1949-1968. producţia industrială a crescut în medic cu ceastă uzină au realizat, p rim ii în ţară. nivelul producţiei de
Socialiste România, care va al Consiliului de Stat. şi Con sadorul României la Hanoi şi <âptânnliii, pavilioanele tîrgu 14.4 la sută oţel şi laminate prevăzut pentru sfîrşitul anului 1970.
participa la funeraliile pre stantin Bâbeanu. ambasado membri ai ambasadei. Garda lui au fost vizitate de peste In prezent industria acestei ţâri creează cam jum ătate din 6
şedintelui Comitetului Central rul României la Hanoi. militară aliniată la aeroport 250 000 de persoane din R.D. venitul naţional, tn tim p ce in 1919 ponderea ei a fost de nu In n P.D Coreeană a apărut o nouă ramură industrială —
al Partidului celor ce mun La aeroportul Gia Lam. de a dat onorul. Conducătorul Germană şi din alte ţâri. mai 15 la cută. construcţia de nave. In prezent jşi desfăşoară activitatea z.ece
cesc din Vietnam, preşedinte legaţia română a fost Intîmpi- delegaţiei române s-a oprit şi Ţara noastră a prezentat la In 1968 au fost produse 11 083 de maşini pentru aşclue- şantiere navale Ele produc vase moderne de pescuit dc 699 to
le Republicii Democrate Viet nată de tovarăşii Fam Van s-a înclinat în faţa drapelului actuala ediţie a tîrgului un rea m etalelor (num ărul lor fiind dc 21 dc ori mai mare decît ne. Este în curs de reconstrucţie şantierul naval din oraşul
nam. Ho Şi Min. Dong, membru al Biroului Po de stat îndoliat al R D. Viet pavilion organizat de 10 în în 1948). 3 997 de strunguri şî 4 4R0 de hm maşini. In Bulgaria Sinpho, care va perm ite construirea unor vase cu deplasament
Din delegaţie fac parte to litic al CC al Partidului ce nam. Tovarăşul Ion Gheorghe treprinderi de comerţ exterior, capitalistă nu se produceau asemenea maşini. dc 1 090 tone şi chiar mai m ult.
varăşii Ion Gheorghe Maurer. lor ce muncesc din Vietnam, Maurer a exprimat, la sosire, care au expus produse chimi 0 Anul trecut !n Bulgaria au fost produse 152 000 dc te
. . . .
«
membru al Comitetului Exe preşedintele Consiliului de premierului Fam Van Dong re. maşini pentru prelucrarea levizoare, 118 000 — aparate de radio, 181000 maşini rfe spă In u ltim ii zece ani. construcţiile mecanice s-nu perfecţionat
cutiv, al Prezidiului Perma Miniştri. Te Duc Tho, mem sincere şi profunde condole lemnului, mijloace de trans lat rufe, 91 000 — frigidere In prezent, la l 000 de locuitori re continuu în R.P.D. Coreeană. Astăzi industria acestei republici
nent al CC al P.C.R.. pre bru al Biroului Politic al C C anţe pentru greaua pierdere port. mobilă şi altele. Pavilio vin 267 de abonamente la radio şi 74 la televiziune. produce cu m ijloace proprii tractoare dc tipul „Poungnyeun* de
şedintele Consiliului de Miniş al Partidului celor ce mun suferită de poporul vietnamez nul românesc a fost vizitat de Com binatul petrochim ic de Ia Burgas, care a in tra i în 75 cp, camioane „TGudlaing1' cu capacitate dc 1.5 tone, cami
tri. conducătorul delegaţiei, cesc din Vietnam. Tran Danii prin încetarea din viaţă a pre un numeros public, de oameni funcţiune în 1961. satisface peste 70 la sută din necesităţile ţă rii oane m ari de tipul „D jadjou " cu o capacitate de 19 tone. ca
Paul Niculescu-Mizil, membru Tuyen, membru supleant al şedintelui Ho Şi Min. de afaceri, economişti, precum de combustibil pentru motoare. mioane grele cu o capacitate dc 25 tone. motoare Diesel de cl-
«1 de Tsabelle Heîssner. ad 0 In perioada 1949—1967 au fost extinse şi au intrat tn te 1 990 cp şi 2 009 cp. nave de dragare şi nave frigo rifice, exca
junct al ministrului pentru funcţiune mine pentru extracţia a 6 251000 tone de minereu I vatoare puternice <*tc. Ea produce, de asemenea, u tila je pentru
probleme economice externe pentru industria siderurgică. 7 905 000 tone minereu pentru in indu striile metalurgică, chimică ş.a. de mare randament.
Conferinţa la nivel înalt a O.U.A. al RD.G. de Waltrr Bohmc. dustria m etalelor neferoase. Pc această bază. în 1968 producţia ^ a
de fontă a ajuns la 1 110 000 tone, de oţel — la 1 461000 tone.
al ministrului
prim-loeţiitor
Corcea este renum ită de multă vreme pentru producţia de
i construcţiilor de mijloace de de laminate -- la 1 028 000 tone. In ce priveşie producţia de ţesături de mătase P rin frumuseţea cu lo rilo r şi calitatea ţesă
transport si maşini de prelu plumb şi zinc pe cap de locuitor, Bulgaria se situează pc unul tu rii ele se pot compara cu cclc mai bune realizări străine şi
ADDIS ABEBA 8 (Ager nile va prezenta conferinţei dezbaterile în cadrul Consi crare Oaspeţii au avut con din prim ele locuri din lume.
pres). Conferinţa la nivel un raport amănunţit privind liului consultativ in problema vorbiri cu Victor Ioneseu, pre $ In comparaţie cu anul 1948 productivitatea m uncii a «e bucură de m ultă Căutare în diferite ţâri. In prim a jum ătate
a acestui an producţia de ţesături de mătase a crescut cu 22
înalt a Organizaţiei Unităţii evoluţia evenimentelor din ;i- nîgerianâ. care urmează să şedintele Camerei de Comerţ crescut în 19G7 ele 3,5 ori. la sută
Africane, care şi-a început ccastâ zonă. orezinte conferinţei un raport a Republicii Socialiste Româ 0 Industria alim entară este o ramură dezvoltată. In com In anii puterii populare an obţinut mari succese şî alte ra
simbâtâ lucrările, a adoptat ★ asupra rezultatelor activităţii nia. Ion Cîmpeanu. adjunct al paraţie cu 1919, producţia de conserve de legume a sporit în m uri ale industriei textile. A lă tu ri de producţia dc ţesături din
ordinea de zi propusă de cea ADDIS ABEBA fl (Ager sale. Preşedintele comitetului. ministrului comerţului exte 1968 dc 42 ori, de carne — dc 5.5 ori. de produse * le carne — bumbac şi >înă a Început sâ crească rapid şt cea de ţesături
de-a 13-a sesiune a Consiliu preş) Conferinţa la nivel Uaile Selassie. a conferii, tot rior de 9,4 ori, de conserve de fructe — dc 38 ori. de zahăr — de din fibre sintetice.
lui Ministerial al O.U.A. Apoi. înalt a Organizaţiei Unităţii odată. cu şeful statului nige 11.5 orî.
.
.
.
.
Diallo Telli. secretarul gene Africane şi-a continuat lu rian. generalul Go^on, si 0 Deşi în 1968 condiţiile clim aterice au fost extrem de ne Numai în u ltim ii patru 9 ani. statul coreean a cheltuit
ral al O.U.A., a făcut o pre crările in capitala Etiopiei. preşedintele Tanzaniei lu- CONFERINŢA A M IN IŞ favorabile. avantaiele a g ricu ltu rii socialiste s-nu m anifestai In 731 450 660 de woni pentru întărirea bazei tehniro-m aterialc n
zentare asupra principalelor In şedinţa de luni, delegaţii lius Nyerere. ţară care a re mod evident. Producţia medie la hectar a fost la gnu de 23.9 a g ricu ltu rii şi a acordat satelor im portante sume cu titlu l dr
probleme care se află In faţa au adoptat in unanimitate » cunoscut Biafra. întrevederile TRILOR INVATAMINTULUI chintale, la porumb boabe dc 10 8 chintale, la flourca-snarclui, ajutor.
acestei organizaţii. Duminică convenţie asupra refugiaţilor au avut drept scop. relevă a SUPERIOR DIN TARILE dc 16,2 chintale, la roşii de 276,9 chintale şi la struguri de 67 In această perioadă, statul a amenajat în regiunile ru ra
dupâ-amiazâ a avut loc reu si un proiect de rezoluţie in SOCIALISTE chintale le peste 12 090 arii de treierat, peste 12 969 usrătorii. peste 7 099
niunea Comitetului consulta problema decolonizării şi a genţia France Presse. exami tfn rol im portant la sporirea producţiei la hectar revine de depozite, precum şi 116 non dc locuinţe moderne, crrsr. cră-
tiv al OU A. privind soluţio partheidului. narea posibilităţilor de stabi VARŞOVIA s — Corespondentul îngrăşăm intelor şi irig a ţiilo r. Acum circa 20.5 la sută din su dinlţe dc copii şi al*e in s tiiu tii culturale şi servicii publice.
narea problemei nigeriene in Au continuat, de asemenea. lire a unei încetări a focului. Agerpres I Dninltraşcu transmi prafaţa totală arabilă a ţă rii este irigată 9
te : Luni s-a deschis la Varşovia
cursul căreia a fost definiti cea de-A IV-a Conferinţă a miniş 0 In 1967 prin interm ediul magazinelor cooperaţivclor de S-au înregistrat progrese remarcabile în domeniul electri
vat raportul care urmează să trilor Invăţ&mlntului superior din consum au fost vţndutc oam enilor m uncii de la sate 92 000 te ficării a g ricu lturii. Tn prezent, 98.2 la sută din comunele rurale
levizoare, 84 090 maşini de spălat electrice. 31000 dc frigidere.
fie prezentat conferinţei la ţările socialiste Participă delega 0 Tn Bulgaria, tnainte de revoluţia socialistă. în 66 de şi 86 t In sută din locuinţele ţăran ilor folosesc lum ina e le ctri
ţii din Bulgaria,
Cehoslovacia,
nivel înalt. In afara dificilei R.PD. Coreeană, Mongolia, R.D. «ani, au fost electrificate doar 690 dc sale, adică a zecea parte că In mat m ulte provincii electrificarea satelor s-a încheiat
probleme a conflictului nige- Germană, Ungaria, PolonlA, Româ din num ărul lo r total, în tim p ce în anii puterii populare au . . #
nia şi U.R.S S,
riano-biafrez, o altă problemă Importante personalităţi ameri Delegaţia ţârii noastre este con fost electrificate 4 386 dc sate. în rîl num ărul lor a crescut la S-au obţinut m ari sucrrsr in dom eniul revoluţiei culturale
importantă înscrisă pe ordi dusă de Miron Constantlncscu, sfîrşitul lui 1968 dc şapte ori în comparaţie eu 1944 «i tpfmice Fiecare comună îsia re şcoala sa. fiecare sat. fiecare
nea de zi a conferinţei este ministrul învă|ămlntup)ul. Vor fi 0 In anul de învăţâm înt 1968-1969 num ărul elevilor si stu brigadă de muncă — crcşe şi g rădinite de eonii
dezbătute probleme legate de în
In urma Introducerii învătăm întului tehnic general obliga
aceea referitoare la situaţia
din regiunea Orientului Apro cane cer reglementarea grab tărirea colaborării (Arilor socialis denţilor a fost do 1 553 717, ceea ce înseamnă că fiecare al 5-lea toriu de nouă ani. toţi tin e rii «d eoniiî de la ţară s-au încadra*
te In acest domeniu şi sc va e-
locuitor învaţă. Există 26 dc institute dc învăţâm înt superior.
fcctuA un larg schimb de păreri
piat. După cum a declarat pur cu privire la rolul, funcţiile şl 0 In Bulgaria există 10 409 de lucrători ş tiin ţific i care lu în învAţâmîntul tehnic elementar Peste 19-1009 de ingineri si
tătorul de cuvînt al conferin organizarea mvaţâminiulul supe crează în 153 de institute de cercetări ştiin ţifice subingineri lucrează acum Ia sate.
zcntantul Republicii Arabe U- nică a conflictului din Vietnam rior In ţările socialiste.
ţei. Mohamed Sahnoun, repre-
WASHINGTON 8 (Ager oetaro a focului. Interesul nos Rezultatele alegerilor din San Marino Numeroase acţiuni
pres). — Importante persona tru nu este acela de a-1 spri
lităţi americane continuă să jini pe Thicu". h Irlanda
Normalizarea se pronunţe pentru reglemen La rindul său, fostul vice SAN MARINO 8 (Ager ment 30 de locuri. Partidului
tarea cit mai grabnica a con preşedinte american, Hubert pres) — In San Marino au comunist îi revin 14 manda greviste ale oamenilor
situaţiei din Libia flictului vietnamez. Humphrey, a declarat că sin avut loc duminică alegeri te, iar partidului socialist — Nord se i
Preşedintele Comitetului Na gura cale prin care S.U.A. parlamentare. Potrivit rezul 11 mandate
ţional al Partidului democrat, pot ieşi din conflictul vietna tatelor complete, cele două ★ muncii canadieni
TRIPOLI fl (Agerpres). — senatorul F. Harris, a cerut mez este „dczescaladarea sis partide ale precedentei coa La scrutin au participat
Ştirile transmise din Tripoli preşedintelui Nixon sâ .spriji tematică" — adică retragerea liţii guvernamentale (Parti 13 314 alegători, cifră care ţine încnN
confirmă normalizarea situa ne iniţiativa Frontului naţio cit mai rapidă a trupelor a- include şi pe cei 4 552 de e OTTAWA 8 (Agerpres). — grevă, rcvcndicind majorarea
ţiei în Libia, după recenta lo nal de eliberare din Vietna mrricanc din această ţară. dul democrat-creştin şi Par migranţi ce trăiesc în State In diferite regiuni ale Cana salariilor şi îmbunătăţirea con
vitură de stat militară în ur mul de sud privind încetarea „Cred. a spus Humphrey, câ tidul socialist democratic) le Unite dei au avut loc in luna Iulie diţiilor de muncă.
ma căreia n fost proclamat re focului pe o perioadă dc trei nu putem sâ fim jandarmii au obţinut 38 de locuri în Acest stat, cu o suprafaţă a.c. 113 greve. Jumătate din a Dc peste o lună sc află in BELFAST 8 (Ag
gimul republican. Toate in zile şi sâ facă o declaraţie ofi lumii. Viitorul Vietnamului, parlamentul Republicii San de numai 57 km pătraţi, es ceste greve au fost declarate grevă 20 000 dc muncitori de in timpul inciden
stituţiile publice din capitala cială cu privire Ia incetarca după plecarea americanilor, va Marino Aceste partide avu te cea mai veche republică în întreprinderile industriale la firma ..Steel Company of fiistratc duminică
ţârii şi din celelalte localităţi operaţiunilor militare. depinde de vietnamezii In- din provincia Ontario. Potri Canada" şi „Alghoma Steel punie de protestanţi
şi-au reluat activitatea. Com Această declaraţie urmează seseră în precedentul parla din lume. vit datelor Ministerului Mun Company" din Toronto. Ha- pe străzile oraşuli
paniile petroliere îsi desfăşoa unei alte propuneri formulate cii al Canadei, la 1 august pc milton, Brontford şi alte ora landez Bclfast o i
ră, dc asemenea. în ritm nor de liderul majorităţii demo întreg teritoriul canadian au (ost ucisă şi alte c
mal operaţiunile. crate din Senat. Mike Mans- fost înregistrate 95 dc greve, şe. Aproximativ 18 000 dc te. Dc asemenea, a
field. care a cerut guvernului
In acelaşi timp. agenţia de american să respecte cele trei la care au participat peste muncitori de la firma „Inter cate noi baricade,
ptPLâ libîanâ a anunţat câ zile de încetare a focului. 48 000 de persoane. In prezent. national Nickcl Company" au dentcle n-au luat
în întrcag.a ţară au avut loc Fostul şef al delegaţiei ame 40 000 dc muncitori, aparţinînd declarat o grevă în urmă cu sene agenţiu Fra
mari manifestaţii ale popu ricane la convorbirile dc pace marilor uzine metalurgice ale două luni. prczcnlînd aceleaşi situaţia râmine tc
laţiei. care si-au exprimat spri de la Paris, Averell Harriman. dală.
jinul (aţă de noul regim. a dezaprobat faptul câ forţele companiilor străine sc află in revendicări. De remarcat câ
☆ americane din Vietnamul de ma oară de la pre
TRIPOLI ft (Agerpres). No sud au urmat holărirea regi raţiunilor de ordir
ul regim din Libia a decre mului dc la Saigon dc a res armată, soldaţii b
tat o amnistie generală a tu pinge propunerea Guvernului COLUMBIA ft fă s u r â făcut uz de gaze l.
turor deţinuţilor politici şi a Revoluţionar Provizoriu al ★
liderilor sindicatelor, anunţă Vietnamului de sud de înceta
agenţia Maghreb Arab Press. re a focului pc timp de trei speciaSe de securitate BELFAST U (A;
Totodată au fost puse în liber z.ilc. ..Ar Irrbui. a declarat el. O nouă izbucnire
tate persoanele condamnate BOGOTA 8 (Agerpres). — ţâ a fost semnala
in 1957 sub acuzaţia de tenta să nu urmăm exemplul Sai- Guvernul columbian a a şapte ofiţeri au fost puşi in trecută în Irlanda
retragere, printr-o hotârîre a
tivă de lovitură de stat. re gontilui. ci să acceptăm şi nunţat instituirea unor „mă Incidentul ecl ma
levă agenţia MAP. chiar sâ prelungim această in- Tribunalului militar în faţa constituit un atent
suri speciale de securitate"' ch căruia au compărut sub acu de foc care s-n sold
urmare a agravării situaţiei zaţia de fraude. Peste 30 de tea unui tînăr me:
interne. După cum relatează militari şi civili, dintre care nor formaţiuni
Reuniunea guvernatorilor agenţia France Presse. in re irei colonei, au (ost arestaţi Atacatorii nu au
giunea Sinu, din nord-vestu) din acelaşi motiv. dentifienţi. Ei au ti
In capitala columbianâ. mii
băncilor centrale din lumea Columbiei, s-au produs cioc de manifestanţi avi demonstrat automobil care a c
niri între detaşamente de ar
tentatul a urmat
VIETNAMUL DE SUD. - Membri oî unei unităţi de artilerie o F.N.L. stabilind poziţiile de tizani şi trupe guvernament«i]p. pc străzi împotriva instituirii tneuri cu bombe ir.
apuseană otac in regiunea Platourilor înalte, la Kontum. soldate cu morţi dc «ambele .măsurilor speciale de securi nor locuinţe ale ca
părţi. Intre timp, la Bogota
tate".
pc Alloa Street dir
BASEL 8 (Agerpres). — Gu le străine Marii Britanii La
vernatorii Băncilor centrale rindul său. guvernatorul Băn
ale principalelor puteri finan cii federale vest-germanc. sărbătorii naţionale a Brazi Ilene „El-Af au explodat luni din Mexic sînt evaluat
ciare «ale lumii apusene au a făcut cunoscut câ reu liei. Ei mai sînt acuzaţi dc la prinz două grenade. Ca ur milioane pesos.
linul la Basel obişnuita lor niunea nu a abordat in CURIER • CURIER a fi difuzat un manifest anti mare a exploziei, doi angajaţi i
reuniune lunară Deşi nu a cursul celor două zile de guvernamental in timpul u ai companiei au fost răniţi şi j Peste 5 000 de tine ri j
fost publicat nici un comuni lucrări, problema unei reeva nei emisiuni a posturilor de internaţi in spital. Vitrina a chilieni au început un j ♦ O *
cat. surse informate precizea luări a mărcii. Alte surse, ci radio naţionale. fost distrusă. Poliţia belgiană i marş ccrind drepturi dc- | Primarul oraşului Sa
ză câ participanţii la reuniu tate de agenţia Associated a arestat un tînăr de naţio mocraticc şi protcsiîud • Cisco, Joscph Alioto, 8
ne au examinat evoluţia situa Press, relevă că guvernatorii nalitate arabă bănuit a fi li ] îm potriva dom inaţiei ca- j Judecată revista *Lo(
ţiei monetare internaţionale au examinat măsurile ce ar Zeci de mii de persoane au britanică de Ia Akrotiri (loca Şahinşahul Iranului. Mo- pitalului străin în (ură. | rind despăgubiri de 1
după devalorizarea francului trebui luate dacă afluxul de participat, duminică la Cuneo. litate din sudul insulei) a fost hammad Reza Pahlavj Ary- nul dintre atentatori. | Marşul a fost in iţia t de lioanc dolari pentru t
Guvernatorii au apreciat câ capitaluri spic R F. a Germa la o mare adunare cu ocazia trecută sub controlul N.A.T.O. j Uniuncn Tineretului Co col apărut in această
în prezent nu există simpto- niei continuă şi capătă o «am inaugurării monumentului în Raza de Io Akrotiri fusese mehr. a donat suma de un munist, Federaţia Tine catie care a legat nun
me de ..criză «acută" pe plan ploare primejdioasă Se pre chinat mişcării de rezistenţă cea mai importantă bază mi milion dc riali (5 000 lire ster Luni la amiază, un tînăr a relului Socialist, organi- dc acelea ale mai nutltt
monetar şi deci nu «au preco cizează câ în sâptămîna care antifascistă, operă a sculpto litară nucleară britanică si line) pentru completarea fon rab. a cărui identitate nu este i za(ia dc tineret a par ti- 1 taşi ai Mafiei america
nizat măsuri de urgenţă. s-a încheiat la 29 august, can rului italian Umberto Mastro- tuată in afaro graniţelor Ma dului necesar restaurării mos încă cunoscută, a aruncat o ; d u lu i rad ica l. Mişcarea ■ liolo. considerat dref
Guvernatorul Băncii Angli titatea de capitaluri străine ianni. Veniţi din toate regiu rii Britanii. cheii Al Aksa din Ierusalim. grenadă în clădirea Ambasa acţiunii u n ilâ |ii populare [ din candidaţii partidul!
ei. sir Leslie O’Brien, a decla intrate în Germania occiden nile Italiei, ca şi din alte ţări dei israeliene din Ilaga, Fe ! şi Sindicatul unit al Cen- J mocrat la alegerile din
rat ziariştilor câ nu au fost în- tală s-a ridicat la 290 milioa — din oraşele martire Kra- restrele de la clădire au fost ! ţiu lu i oamenilor muncii. j pentru postul de guv<
timpinate dificultăţi pentru gujevîc, Lidice şi Liege — par Surse demne de încredere După cum anunţă postul de sparte de presiunea exploziei. j iMarşul. început în oraşul al statului California,
reînnoirea creditelor pe ter ne dolari, suma cea mai mare ticipanţii şi-au exprimat ho din capitala braziliană au a radio Bagdad. în Irak au fost Nu s-ou înregistrai victime o I Yalparniso, urmează să minţit afirmaţiile revii
men scurt acordate de bănci- de la criza din mai. meneşti. Organele dc pază au : su încheie la 11 septem
lărirea dc a continua lupta firmat că 12 ofiţeri din briga executate luni dimineaţa trei brie p rinlr-u n m iting în fîrmînd că ele au urm
persoane, acuzate de
acţiuni
pentru libertate, dreptate, in da dc paraşutişti de la baza de spionaj i favoarea Israe arestat imediat pe atenialor capitala chiliana. defăimeze reputaţia sa
„Vila Militar" au fost arestaţi
Ambasadorul S.U.A. dependenţă naţională si pace. sub acuzaţia de a fi incitat la lului şi a serviciilor de infor ♦ © ♦ (a opiniei publice.
idealuri ale luptătorilor
din
Rezistentă. revoltă pe subordonaţii lor. maţii americane. Luni (a prînz a avut loc o _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ I
Regimentul acestor ofiţeri nu tentativă dc atentat împotriva Dorothy Fisher. ultin
din Brazilia a fost eliberai Duminică a intrai in vigoa a participat la parada mili les al companiei aeriene israe- clădirii Ambasadei israeliene După cum s-a anunţat ta cientâ a cunoscutului c
In faţa sediului din Bruxel
din Bad Godesberg. în apro
tară ce a avut loc cu prilejul
re în Canada legea prin care piere de Bonn. O grenadă a- Cittdad dc Mextco, peste 100 stid-african Rarnard, *
RIO DE JANEIRO 8 (Ager gerin, Chile sau Mexic Condi engleza şi franceza devin runcatu de un tînăr a provo dc persoane au murit în Sal unei operaţii de transpl
pres), — Ambasadorul Statelor ţia a fost acceptată de guver limbi oficiale ale administra cat pagube neînsemnate. vador şi 37 în Mexic ca ur a inimii cu două luni în
Unite în Brazilia, Burke El- nul brazilian, ea fiind înde ţiei federale. Aceasta va per mare a ravagiilor ‘ —«te de trece în momentul (h
brick, a fost eliberat dumini plinită in cursul zilei de du mite. folosirea limbii franceze Ziarul „Granrna" a publicat nota Ministerului Afacerilor j ♦ © ♦ uraganul „Fra -ru.tr-o criză gravă, a
că scara şi se află din nou la minică. cînd cei 15 prizonieri şi în alte regiuni ale Canadei, ; Externe at Cubei adresată M.A.E. al Mexicului în care sc j Naţionalizarea băncilor con bintuit săplâmit ■ * ’*"•■ de cuvi
reşedinţa sa, anunţă agenţiile au fost transportaţi, la bordul în afara provinciei Qucbcc. în ; spune câ serviciul dc contrainformaţii al Cubei a descope- j stituie începutul luptei pentru zona Americii icliuu
de presă, citind o declaraţie a unui avion. în Mexic. Imediat toate instituţiile administrati ; rit câ fostul funcţionar al ambasadei mexicane la Havana. independenta economica a In viul Lonipa d de ini
însărcinatului cu afaceri al după eliberarea ambasadoru ! Iliunbcrto CariWo Colon, era în slujba serviciului dc spionaj j provocat uriaş ird ni
ambasadei nord-amencane la lui nord-american. poliţia bra ve. Primul ministru a! Cana ; nord-american, C.I.A.. In notă se arată câ Humberto Carillo i diei — a declarat primul mi urma revărsăi :ienfa
Rin dc Janeiro. ziliană a lansat o operaţie de dei. Picrre Eliolt Trudeau, a nistru al tării, Indira Gamlhi. autorităţile ■ ..uiieu in
După cum s-a mai anunţat. mare anvergură în vederea declarat că „legea este dc î dispunea la locuinţa sa din Havana dc aparataj £+. radiorc- j eu ocazia unul miting ce a de urgenţă r îteva s
Elbrick fusese răpit joia tre identificării şi arestării grupu cea mai marc importanţă pen i cepţie şi emisie cifrată, aflat in legătură cu serviciul C.I.A. : avut loc în statul Uttar Pra- rîul ţării. Pa
cută într-un punct de mare lui de răpitor». In capitala tru promovarea unităţii naţio j din Florida şi Nassau. El transmitea informaţii cu caracter : desh. Indira Gandhi şi-a ex
circulaţie al oraşului Rio de braziliană toate autovehicule nale". ! dc spionaj nu numai despre Cuba, ci şi despre activitatea ; primat convingerea că dato
Janeiro de un grup de cinci le sînt riguros controlate, iar . ...» - »• • ••--------- » r» „i „ -«-u* f.-» ■ rită sprijinului poporului In-
persoane Grupul r'-'n — i . . . . . . . . . . . . . ‘
a condiţionat elibe
sadorului nord-an
punerea în liberie
men de 40 de ore 4
nuţi polilici care .*,
portaţi pe calea ai
U j 14 065
O