Page 29 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 29
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI VĂ!
Adunarea de doliu din Capitală
Întreaga populaţie a Româ România, Manea Mănescu. de portretul îndoliat al lui
niei a cinstit Ia 9 septembrie membru al Comitetului Exe Ho Şi Min.
1969, prin zi de doliu, memo cutiv al C.C. al PC.R., vice Adunarea de doliu a fost
ria marelui şi Iubitului condu preşedinte al Consiliului de deschisă de tovarăşul Dumitru
cător al poporului vietnamez, Stat, preşedintele Consiliului Popa.
preşedintele Ho Şi Min. Insti Economic, Dumitru Popa. întreaga asistenţă a păs
tuţiile, întreprinderile, marile membru supleant al Comite trat un moment de reculege
clădiri de pe cuprinsul ţârii tului Executiv al C.C. al re în memoria tovarăşului
au arborat in berna drapelul P.C.R.. prim-seeretar al Comi Ho Şi Min, eminent conducă
de stat al Republicii Socialis tetului municipal Bucureşti al tor al clasei muncitoare şi al
te România şi steagul Parti P.C.R., primarul general al poporului vietnamez, înflăcă
dului Comunist Român. Capitalei, membri ai C.C. al rat patriot şi internaţionalist,
In această zi, în Capitală PC.R.. ai Consiliului de Stat. prieten devotat al poporului
în sala Teatrului Uniunii Ge miniştri, conducători de insti român.
nerale a Sindicatelor a avut tuţii centrale şi organizaţii In numele Comitetului Cen
loc adunarea de doliu orga obşteşti, personalităţi ale vie tral al Partidului Comunist
nizată de Comitetul munici ţii noastre culturale şi ştiin Român, al Consiliului de Stat
pal Bucureşti al PC.R. şi con ţifice, generali şi ofiţeri su şi Consiliului de Miniştri, a
siliul popular munichpal. periori, numeroşi oameni ai luat cuvîntul tovarăşul Gheor
INSAMINŢARi- varăşii Gheorghe Râdulescu. instituţiile bucureştene. Hoang Tu.
ghe Râdulescu.
muncii din întreprinderile şi
La adunare au participat to
A vorbit apoi ambasadorul
membru al Comitetului Exe
Au fost prezenţi «ambasa
Adunarea de doliu din Ca
cutiv, al Prezidiului Perma
nent al CC. al PC.R , vice dorul Republicii Democrate pitală a constituit expresia
Vietnam la Bucureşti, Hoang
solemnă a profundei compa
de
preşedinte al Consiliului
Tu, ambasadorul Guvernului
LE IN PRAGUL Miniştri, Virgil Trofin. mem Revoluţionar Provizoriu al siuni cu care întregul nostru
popor este alături de poporul
bru al Comitetului Executiv,
Republicii Vietnamului
de
frate vietnamez în aceste zile
al Prezidiului Permanent, se
cretar al C C. al PC.R, Flo- Sud. Nguyen Duc Van. mem de grea încercare, a încrederii
bri ai acestor ambasade, pre
rian Dănălache. membru al cum şi doctoranzi, studenţi şi oamenilor muncii din patria
STARTULUI al P.C.R.. preşedintele Consi elevi din R.D. Vietnam care poporului vietnamez tn lupta
noastră in victoria deplină a
Comitetului Executiv al CC.
învaţă în ţara noastră.
sa dreaptă
liului Central al Uniunii Ge
nerale a Sindicatelor din Fundalul scenei era dominat (Agerpres)
DE T O A M N Ă Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Râdulescu
Evoclnd figura luminoasă a spus: Comuniştii. întreg po activitatea neobosită desfăşu
preşedintelui Ho Şi Min, ve norul român se înclină cu rată de tovarăşul Ho Şi Min
neratul fiu al Vietnamului lup pietate înaintea «nmintirii ace încă din fragedă tinereţe, pen
Creşterea continuă a producţiei de cereale. în special tâtor, înflâcâratul patriot. În luia cc simbolizează lupta dîr- tru triumful idealurilor mar-
a relei de grîu şi porumb, reprezintă una din sarcinile ţeleptul şi viteazul conducă zâ ,i neînfricată pentru cauza xist-leniniste. slujindu-şi cu
de maximă importantă pe care partidul le-a pus in tor al Partidului celor ce mun independenţei şi suveranităţii un devotament fără margini
faţa lucrătorilor din agricultură. Prin dezvoltarea an oesr şi al poporului vietnamez poporului vietnamez, luptă
de an a bazei tehnico-materiale, respectiv prin extin strălucitul militant al cauzei răreia i-a închinat consecvent
derea mecanizării, chimizării şi irigaţiilor s-au creat mişcării comuniste şi munci şi neobosit, cu generozitate şi (CONTINUAU IN MO. m • «|
condiţii favorabile valorificării la un nivel superior a toreşti internaţionale, tovară abnegaţie întreaga sa viaţă
posibilităţilor existente pentru obţinerea de recolte şul Gheorghe Râdulescu a Vorbitorul a amintit apoi
sporite de pe fiecare hectar La înfăptuirea obiective
lor stabilite de partid sînt chemate să-şi aducă o con
tribuţie tot mai de seamă şi unităţile agricole din ju Cuvîntarea ambasadorului Hoang Tu
deţul nostru.
Perioada în eare ne aflăm este hotârîtoare pentru
soarta recoltei din ultimul an al actualului cincinal. După ce a evocat personali ţat sâ avem grijă de mişcarea ul de Stat. Consiliul de Mi
De aceea, dat fiind volumul însemnat de lucrări ce tatea conducătorului respet- de luptă pentru eliberare din niştri ale Republicii Socialis
trebuie executate, se cerc organizarea exemplară a lat şi iubit al clasei munci înlreaga lume. de apărarea te România au hotărît ca zi
muncii şi mobilizarea susţinută a tuturor forţelor şi toare şi al întregului popor sistemului socialist ca lumina ua de 9 septembrie să fie zi
mijloacelor in vederea asigurării unei temelii trainice vietnamez, care şi-a consa ochilor. de doliu .şt să se atribuie nu
mele Ho Şi Min unei coope-
producţiei de grîu. secară, orz şi a altor culturi ce crat cu devotament întreaga Sîntem extrem de impresio
se însămînţeazâ în toamnă. sa viaţă cauzei revoluţiei, naţi — a spus vorbitorul —
cauzei poporului şi cauzei pa de cuvintele tovarăşului Gheor fCOMfINUAM IN MO. ■ « •)
Realizările obţinute în acest an la cultura griului triei, vorbitorul a spus : Pre ghe Râdulescu la adresa tova
de către C A P şi LA S. din Judeţul nostru evidenţia Secţio de mânuşi din cadrul Fabricii .Vidra" din Orâştie a luat fiinţa in anul 1966 cind şedintele Ho Şi Min a fost un răşului Ho Şi Min, mare pa
ză existenţa unor mari rezerve In privinţa creşterii aici se produceau 12 000 perechi mânuşi anual. Cel patru ani de existenţâ ai secţiei au marcat luptător ferm şi strălucit al triot, militant internaţionalist
producţiei, rcliefînd totodată necesitatea luării unor noi şi importante realizări pe linia dotârii tehnice, a mâririi numârului de sortimente ajunam- mişcării comuniste internaţio de seamă, prieten apropiat al
măsuri energice în scopul valorificării întregului po du-se astfel ca in acest an sâ fie produse 220 000 perechi. In prezent fabrica produce mânuşi nale, un prieten apropiat al poporului român.
tenţial productiv de care dispun. Faptul că unele co inlr-un variat sortiment divuat in 11 culori, avînd ca materie pri mâ blana de miel finisalâ sub popoarelor lumii care luptă
operative agricole cum sînt cele din Simeria. Tîmpa. forma de velur în una din secţiile mai vechi ale fabricii. Marco mânuşilor din Orâştie esle pentru independenţă şl liber împărtăşind profunda dure
Prieaz. Orâştie ş.a. au obţinut eu eîte 000—900 kg astăzi apreciată de toţi cumpârâtorii din ţară şi de peste hotare, ducind în acest fel faima fabri tate. re a partidului şi poporului
pentru cinstirea
nostru, şi
grîu la hectar mai mult faţă de media înregistrată pe cii in toate colţurile ţâri) precum şi in 43 ţâri ale lumii. El ne^a educat pe noi, ca memoriei tovarăşului Ho Şi TELEX
îudeţ. iar alte unităţi ea : Vaţa. Dineu Mare. Dîncu In foto: secţia a ll-o mânuşi, unde se efectuează controlul C.T.C. ti ambalorea mânuşi drele, comuniştii şi întregul Min, respectat şi îubit. Parti
Mir ctc. au realizat recolte maî miri cu 500—700 kg lor care in curînd vor fi livrate comerţului. popor vietnamez, ne-a învă dul Comunisf Român, Consili
la hectar decît media respectivă oglindeşte posibilită
ţile însemnate de ridicare a producţiei la hectar Os
cilaţiile mari de la o unitate la alta nu se datoresc
atît condiţiilor pedoclimatice deosebite, cit mai ales Trebuie remarcat de aseme EXPOZIŢIE CU
modului diferit de aplicare a măsurilor agrotehnice Răspundere sporită penfru nea că In mod deosebit în uni MĂRFURI PRODUSE
IN BULGARIA
Dîn analiza rezultatelor la cultura griului reiese tăţile miniere din Valea Jiu
că între factorii care au influenţat nivelul recoltei un Pagina a 15-a lui nu se acţionează cu insis La 9 septembrie s-a
loc deosebit de important 11 ocupă pregătirea patului tenţă nici pentru aplicarea mă deschis în Capitală, la
- germinativ, asigurare»' densităţii optime de plante la . - întărirea securifăfii muncii şi surilor preconizate in perioade Magazinul universal „Vic
le anterioare. La E.M. Ix>nea,
m p. fertilizarea terenului, respectarea epocii de Insâ- de pildă, s-a prevăzut montarea toria**, o expoziţie cu
mînţare. modul de întreţinere şi de strîngere a recol îmbunătăţirea unui ventilator şi confecţiona vinzarc dc mărfuri pro
tei. rea de podeţe şi treceri peste duse in Uulgaria.
Printre mărfurile expu
Cunoseînd deficienţele ce s-au manifestat, este firesc prestaţiilor asigurarea condiţiilor de lucru linia de cale ferată In incintă se se află articole de îm
si necesar să se facă eforturi deosebite din partea con şi pe traseu care Insă nu s-au brăcăminte şi artizanat,
realizat. Deficienţe de acest gen
/ ducerilor unităţilor agricole, a mecanizatorilor, coope de servicii către Statul nostru acordă o impor sferei şi recuperarea în bună de ventilaţie şi desprâfuire sâ se manifestă şi la Petrila, unde obiecte dc uz casnic, ţe
sături ctc. Expoziţia cu
\ ratorilor şi cadrelor tehnice în vederea înlăturării lor. populaţie — tanţă deosebită problemelor le parte a pulberilor purtătoare de se efectueze tn etape ulterioare umectarea sub presiune a stra vinzarc răminc deschisă
nu sc execută în permanenţă
gate de protecţia şi securitatea
metal, aduclnd economii de su
şi nu o dată cu montarea utila
creînd condiţii favorabile pentru ca de la însâmlnţare
acestei
pină la sfîrşitul
muncii. Ca o reflectare directă
turilor de cărbune la abatajele
recolta să aibă asigurată o temelie trainică. Din pă preocupare a acestei preocupări majore es te de mii de lei anual. Această jelor tehnologice. Aceasta so in trepte răsturnate sau fron luni.
realizare importantă merită a
întimplâ îndeosebi la C. S Hu
cate. deşi ne aflăm în pragul declanşării însâmînţâri- te cheltuirea In acest scop, în fi cu atit mai mult evidenţiata nedoara, unde se aplică proce tale, In vederea combaterii e-
SEMINAR IN
lor, se constată că stadiul pregătirilor este departe de majoră a consi judeţul nostru, numai in 1968. cu cit realizarea ei de către deul de elaborare a oţelului ficicnte a formării prafului de PROBLEME DE
a circa 100 milioane lei.
tante economii de valută. La
tng. M. SILVESTRU liilor populare îmbunătăţirea continuă a con specialiştii noştri a adus impor prin insuflare cu oxigen, pro cărbune. Se constată de «aseme ANALIZA „INPUT
nea că la Vulcan şi Uricani
cedeu care, pe lîngâ marile a
director adjunct al Direcţiei diţiilor de muncă, factor impor minele din Valea Jiului au fost vantaje economice, conduce la se face prea puţin pe linia îm OUTPUT"
agricole judeţene tant al creşterii productivităţii luate măsuri pentru introduce poluarea accentuată a atmosfe bunătăţirii aorajului minier Marti au început in ( a-
şi a unităţilor muncii şi reducerii noxelor se rea la locurile de muncă a tu rei Socotim că este de datoria subteran. In cadrul exploatări
află in centrul preocupărilor burilor de aeraj cu diametru consiliului de administraţie a) lor trebuie luate măsuri şi pe pitală lucrările Semina
romăno-amcrican
rului
specializate consiliilor de administraţie şi mărit, s-au montai noi ventila centralei industriale sâ facă de linia respectării regulilor de în probleme dc analiză
comitetelor de direcţie. Merită toare de mare capacitate, ca mersurile necesare în scopul re manipulare a materialelor ex „Input-oulpuf*, organizat
evidenţiate pe această linie pabile să asigure nu numai o zolvării grabnice a acestei pro plozive, a regulilor de puşcare
dc Comitelui de Stat al
preocupările colectivelor de la îmbunătăţire a microclimatului bleme majore. şi a monografiilor de armare, Planificării. în colaborare
C.S. Hunedoara, unităţile Cen minier din subteran, dar şi o Este indicat şi util In acelaşi îndeosebi încălcarea normelor cu ( enlrul internaţional
tralei cărbunelui Petroşani, I.M. creştere pronunţată a producti timp sâ se studieze posibilită tehnice de armare a avut în pentru studii de condu
Hunedoara, I. M. Deva şi alte
TRASEELE ORGANIZĂRII le. îmbucurător este faptul că vităţii muncii. Toate acestea ţile de îmbunătăţire a condi le mal grave la I.M. Barza, E.M. ce ic economică de pe
ultimul timp urmări dintre ce
ţiilor de muncă şi la unele sec
tîngii Consiliul
dovedesc că îmbunătăţirea con
Naţional
la C.S. Hunedoara s-a montat
şi pus 1n funcţiune in acest an diţiilor de muncă se râsfrlnge ţii care au fost puse In func Ghelar, la minele Pa roşe ni şi IMOA. cu sediul în Sta
ţiune cu mai mulţi ani in ur
binefăcător asupra rezultatelor
tele l'nitc ale Amcricii.
Vulcan, preparaţia Corocşti şi
o instalaţie de desprăfuirc mo obţinute In procesul de pro mă. Exemple de acest fel nc şantierele T.C.M.M. Seminarul constituie un
dernă, cu efecte pozitive asupra ducţie. sînt oferite de U.V Câlan, C.S. In scopul evitării pc viitor a prilej pentru efectuarea
SUPERIOARE A PRODUCŢIEI condiţiilor de muncă şi care a- tă o seamă de acte normative Hunedoara. U.UM. Petroşani. accidentelor de muncă de orice probleme economice, în
După cum este cunoscut, exis
unui schimb dc păreri în
sigurâ importante economii bă
I.M.C. Bircea, F.C Orăşţie, Vis-
natură. îmbunătăţirii continue
neşti, prin valorificarea a cir
accsle
coza Lupeni. In toate
ca 30 000 tone metal din pra care precizează obligativitatea cazuri se impune efectuarea u îi condiţiilor de lucru şi de se utilizarea halanţci legă
ca punerea In funcţiune a o-
curitate a muncii este absolut
turilor dintre ramuri şi
ful de minereu care. in condi hiectivelor industriale sâ fie nor studii privind efectele e necesar ca măsurile preconizate în conducerea economiei.
In cadrul industriei carbo seamă o deţine organizarea Prin îmbunătăţirea tehnolo ţiile anterioare era râspîndit însoţita de dotarea cu in conomice ale îmbunătăţirii con de organele de control, ca şi
nifere. mina Lupeni ocupă un superioară a producţiei şi a giei şi a organizării lucrului in atmosferă. Efectul economic stalaţii şi dispozitive necesare diţiilor de muncă şi, mai ales. cele elaborate de conducerile POLO
loc reprezentativ, atît prin muncii. Această acţiune, ca in abatajele frontale din stra şi social al acestei instalaţii creării unor condiţii optime dc măsuri energice în vederea a întreprinderilor, Indi.spcnsabile
faptul că este cea mai mare niciunde la altă mină, este tul 3 — cele mai mari din poate fi considerat deosebit, muncă Din păcate, aceste pre plicării lor. Există In această bunei desfăşurări a proceselor Ştrandul Tineretului
exploatare carboniferă din ta susţinută cu seriozitate şi de Valea Jiului — s-au reuşit vi instalaţia amortizindu-se în mai vederi nu sînt peste tot respec direcţie posibilitatea folosirii de producţie, sâ fie îndeplinite din Capitală găzduieşte
ră. cit şi prin prisma rezulta plină maturitate tehnică. Ca teze de avansare de 45 m l puţin de 2 ani. tate. O vină In această direc fondurilor de mică mecanizare la timp şi In totalitate. Kum.ti meciul internaţional de
telor economice de prestigiu dre competente au format co pe lună. cu o productivitate Se cuvine a fi amintită şi ţie o poartă proiectanţii şi con rare se pot recupera pe seama nstfel se va asigura efectiv o polo pc apă dintre se
pe care le obţine, fiind deţi lective capabile să studieze şi de 9.15 tone pe post, faţă dey preocuparea care a existat in siliile tehnice de avizare tutela beneficiilor ce rezultă ca ur deplin.î securitate a muncii şi lecţionatele dc tineret ale
nătoarea diplomei şi drapelu sâ rezolve problemele strin 7.23 tone pe post cjt s-a pla această direcţie la Uzina de re, care nu ţin seama în toa mare a creşterii productivităţii • undiţii optime de lucru. # oraşelor Bucureşti si So
lui de unitate fruntaşă pe gente ale activităţii In acest nificat. In acest fel. abatajele preparare a minereurilor din te cazurile de aspectele muncii, dar majoritatea între fia. Revanşa acestei întâl
ramură. In acest an. harnicii fel s-au soluţionat 16 teme conduse de Petre Constantin Teliuc, unde un colectiv bine complexe ale proceselor teh prinderilor nu fac apel la a Irig. NICOLAE ZAVOIANU ni ri se va disputa vineri
mineri din Lupeni au extras stabilite prin plan şi încă alte şi Vasile Caila pot fi pe drept inspirat a reuşit sâ rezolve In nologice, stabilindu-se In u ceastă posibilitate din motive activist al Comitetului 12 septembrie.
peste plan mai bine de 36 000 6 teme impuse de necesităţile cuvînt numite abataje-şcoalâ mare măsură purificarea atmo nele proiecte ca instalaţiile greu de Înţeles. judeţean de partid
tone dc cărbune cocsificabil. desfăşurării normale a pro Un alt studiu a rezolvat pro
în condiţiile sporirii producti ducţiei. blema organizării lucrului în
vităţii muncii cu peste 80 kg O succintă trecere în revis abataje frontale mecanizate
pe post şi reducerii preţului tă a temelor luate in studiu, Ca urmare, brigada condusă
de cost cu 1.30 lei pe tona de a soluţiilor adoptate şi, bi de Mihai Blaga, in abatajul Este un lucru cunoscut că la In reţeaua com ercială Alimentara Hunedoara sanc
frontal de pe stratul 15. blo acele unităţi unde merceolo ţionarea gestionarei, propune
cul VI, a realizat o producti gii, conducerile organizaţiilor re care n-a fost nici măcar
vitate de 10.8 tone pe post şi comerciale desfăşoară un con luată în seamă ! Deci. pe lîngâ
trol sistematic şi permanent,
Pe agenda de lucru o sporire a capacităţii abata o susţinută muncă de îndru faptul că nu-şi face datoria de
jului la 510 tone pe zi. Prin
a controla. Îndruma şi educa
alte studii se urmăreşte orga- mare a gestionarilor şi vânză Un control permanent şi eficient! salariaţii, conducerea O C.L
niz«nrea lucrului în abataje- torilor; abaterile de lu reguli Alimentara Hunedoara ignoră
camerâ şi la lucrările de pre le generale de comerţ sau de observaţiile Întemeiate pe ea
gătire în vederea creşterii uită natură nu-şi găsesc cîmp re le fac organele de control,
mai accentuate a productivi prielnic de acţiune. Cu totul forurile superioare. Cum sînt
tăţii muncii. altfel sc prezintă lucrurile la satul Aurel Vlaicu. aparţi- poate. Preşedintele are drep re mărfuri degradate, (cămăşi, tratate atunci sugestiile, pro
CBN6RESULUS organizării activităţii locurilor acele unităţi comerciale care nind cooperativei de consum tul şi obligaţia sâ pretindă tricotaje cte) cărora nu li sc punerile şi sesizările cumpă
cadrul strict al
Depăşind
scapă de „vizorul" controlu
din Orâştie, nu avea.. pîine !
mai distingea culoarea iniţia
salariaţilor sâ aibă o
ţinută
rătorilor. ne putem da seama !
de muncă, problemă de altfel lui şi îndrumării, fie din su Grupuri de turişti — români decentă in serviciu. Asta nu lă : in magazin. în magazie, Exemplele arătate sînt de
foarte importantă, au fost a perficialitatea cu care orga şi străini — opriseră la um înseamnă că aceştia trebuie peste tot trona o murdărie ca parte de a epuiza lista şefilor
bordate şi aspecte vizind ac nele de conducere, salariaţii bră, cu dorinţa de a lua o gus sâ şi-o aranjeze în orele de re nu se poate descrie ; la pes
cărbune In acelaşi timp. me neînţeles, a eficienţei sconta tivitatea generală a minei însărcinaţi cu astfel de tre tare, a bea o bere rece. Dar program. te 80 la sută din mărfurile de unităţi comerciale care, ne-
rită relevat faptul că indica te şi obţinute, reflectă pe de Urmărindu-se gradur de ocu buri işi fac datoria, fie din lipseau şi mezelurile, brînze- expuse în unitate nu avea eonlrolaţi şi neindrumaţi de
torii de mecanizare prevăzuţi plin aportul organizării supe pare a muncitorilor salarizaţi necfccluarea, — pur şi simplu, turile. roşiile etc. întrebăm Nou angajată in comerţ, di preţurile ! către conducerile respective,
in planul tehnic pc acest an rioare a producţiei şi a mun în regie, s-a întocmit un stu din neglijenţă — a conlrou unde este responsabila unită rect gestionară la bufetul din merceologii acestora — au în
au fost îndepliniţi şi depăşiţi, cii in realizarea exemplară a diu prin a cărui aplicare au Iclor periodice. Dacă la toate Veţel, Elisabeta Nica afirmă încă un semnal tot la adre călcat grav regulile generale
iar consumul de lemn de mi sarcinilor de plan. putut fi redate producţiei 11 acestea mai adăugăm şi faptul ţii. Ana Vâidean. Ni se spu că nu a fost instruită sau în sa conducerii O.C.L. Alimen de comerţ, au sâvîrşit fapte ce
nă a scăzut cu 6.4 metri cubi Prin aplicarea soluţiilor pre posturi de regie. Alte studii că unele conduceri ale orga ne că este plecată la Orăştie drumată în nici un fel. Nimeni tara Hunedoara, eu privire la au dus la nemulţumirea cum
pe 1 000 tone cărbune extras văzute în studiul ..Reducerea vizează : îmbunătăţirea activi nizaţiilor comerciale încearcă după marfă. In sfirsit (se fă nu i-a spus eă băuturile tre modul cum înţelege să-şi con părătorilor. De aici se desprin
Pregătirile au fost în centrul cheltuielilor de materiale", in tăţii pe linie administrativă şi chiar sâ acopere, sâ cocolo (ruse ora 13). soseşte maşina buie măsurate cind se vînd. troleze şi să-şi educe lucră de rit se poate de limpede ne
atenţiei, realizîndu-se peste primul semestru s-au obţinut socială, perfecţionarea cointe şească abaterile unor şefi dc cu pîine. carne, gheaţă (Pină despre cele mai elementare torii. La magazinul alimentar cesitatea ea toate conducerile
plan maî mult de 650 ml, iar economii în valoare de peste resării materiale a muncitori unităţi şi vînzâtori, nu mai la această oră băuturile se reguli de comerţ nu auzise, nr. 54. din Boş. gestionara A organizaţiilor comerciale să-şi
calitatea producţiei a cunos 2 milioane lei. urmind ca in lor din brigăzile care lucrează miră pe nimeni că in aseme vînduserâ calde 1). Dar şefa de mari cantităţi de vinuri ţinea na Coreea, o perioadă extrem revizuiască graficele muncii
cut o îmbunătăţire substanţia viitor acestea să se amplifice în cărbune pentru îmbunătăţi unitate nu-i nicăieri. A fost în magazie deoarece nu Ic de lungă necontrolatâ. a avut de teren, ale muncii de îndru
lă Organizarea procesului tehno rea calităţii producţiei, redu nea situaţii se practică o ser găsită mai tîrziu la... coafu cunoştea preţurile etc. In felul o atitudine de-a dreptul hu mare concretă şi control a lu
In aceste condiţii. marile logic la săparea lucrărilor de cerea cheltuielilor neproduc vire necivilizată, lucrătorii au ră. Grozav se mai „lupta" acesta abaterile pe care le să- liganică faţă de organele In crătorilor din unităţi, prin a-
sărbători din august — Con deschidere şi pregătire a con tive, organizarea activităţii de o atiludine arogantă faţă dc gestionara pentru aproviziona vîrşeşte par... nevinovate I spectoratului comercial dc consta îndeplinindu-şi una
greşul al X-lea al P.C.R.. ani dus la oblinerea unor avan cumpărători, pe care ii cred rea unităţii ! (de la ora 9 pi- O vreme îndelungată, ne- slat. aducîndu-le injurii şi a-
versarea unui sfert dc veac sări lunare de către brigada revizii şi reparaţii, raţionali la cheremul lor. nu fac o a nâ la 13, în timp ce unitatea :ontrolat de către conducerea menînţînd eâ nu le va mai dintre obligaţii, contribuind,
de la eliberarea ţârii şi îm condusă de Nieolae Ungurea- zarea manipulării materialelor provizionare corespunzătoare a pe care o conduce nu putea n.CL, Alimentara Hunedoara, permite sâ intre In unitate 1? în acelaşi timp. la prevenirea
plinirea a 40 de ani de la e nu pe stratul fi-9. de peste magazinelor, intr-un cuvînt. oferi nimic turiştilor). Culmea gestionarul Gheorghe Cursan. Pentru această a’iludinc. Con si eliminarea nemulţumirilor
roica grevă a minerilor din 100 ml Generalizarea acestui S. RÂDULESCU nu sc ocupă cu răspundere de este că în loc sâ fie controla de )a magazinul mixt din Peş- siliu) popular al municipiului ■umpârâtorilor.
Lupeni — au fost onorate cu studiu va conduce fără doar buna desfăşurare a comerţu tă de calic conducerea coope tişu Mie, a avut timp sâ trans Hunedoara, prin adresa nr
un bilanţ rodnic şi cuprinză şi poate la creşterea sub lui. rativei, tovarăşa Văidean a- forme magazinul în bufet, in 11 479. semnată de tovarăşul SILVIU NEAG
tor. jCONIiMMâl IM MO ■ 1 «) In plină vară. în plin sezon tu firmâ : Preşedintele m-a tri <are vindea băuturile alcooli vicepreşedinte Victor 2ahar- inspector la Inspectoratul
I«n obţinerea realizărilor re stanţială a vitezelor de avan ristic. la ora prin/.ului (trecuse
latate mai sus, contribuţia de sare pe mină. de 12,30) bufetul .Izvorul' din mis să-mi aranjez pârul l“. Se ce cu „deţul", ţineu in vînza- co, a propus conducerii O.C.L, comercial de stat