Page 30 - Drumul_socialismului_1969_09

PAG. 2 vr «nr DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 10 SEPTEMBRIE

PREOCUPARE MAJORA A CONSILIILOR POPULARE

Şl A UNITĂŢILOR SPECIALIZATE

0 Este necesară crearea
In ziua de 6 septembrie a avut loc cea de-a IV-a sesiune a Consiliului popular ju­ unui colectiv la nivelul ju­
deţean, care a analizat modul de deservire a populaţiei cu prestaţii de servicii şi măsurile Cum este înţeleasa deţului, condus de un vice
preşedinte
al Comitetului
care se impun pentru îmbunătăţirea acestei activităţi. 9 executiv al Consiliului
popular judeţean, care sâ
In condiţiile societăţii moderne, volumul prestaţiilor pe cap de locuitor constituie coordoneze întreaga activi­
unul din indicatorii gradului de civilizaţie. Iată de ce, sesiunea s-a ocupat pe larg de pro­ noţiunea de calitate tate de prestaţii de servicii
blemele legate de dezvoltarea acestui sector, în sensul diversificării lui, abordind în acelaşi către populaţie. Ţinînd sca­
9 ma de dezvoltarea presta
timp, cu deosebită răspundere, măsurile ce se impun pentru îmbunătăţirea calităţii acestei ţiilor şi de lipsa de cadre,
activităţi care priveşte pe fiecare om al muncii. sâ se studieze problema în­
In prezent — se releva In rie comunală Noţiunea de ral, pretenţii sporite de gust fiinţării unui grup şcolar
raportul Comitetului execu­ calitate in domeniul deser­ şi confort şi implicit creşte­ profesional şi de maiştri
tiv al Consiliului popular virii îmbracă aspecte com­ rea cheltuielilor pentTu ser­ pentru sectoarele prestatoa
judeţean — s-au creat o se­ plexe : execuţia propriu-zisâ vicii, se constată tendinţa u­ re de servicii. (Tov. Mircea
rie de paralelisme între in­ a lucrărilor neputînd fi se­ nor întreprinderi şi coope­ ltarnba. vicepreşedinte a)
dustria locală şi cea coope­ parată dc modul în care lu­ rative de a realiza sarcinile Comitetului executiv al
Directivele celui de al X- ectelor mecanice şi electro­ ratistă privitor la executa­ crătorii sc comportă faţă dc de plan. de a obţine benefi­ Consiliului popular jude­
lea Congres al partidului a­ IN INTIMPINAREA tehnice, autoturisme, repara­ rea unor lucrări pe bază de clienţi, dc respectarea ter­ cii „suplimentare" sau de a ţean).
tribuie un rol important ţii mobilă şi tapiţerie, pres­ comenzi — în ramura lemn menelor stabilite, de aplica­ „rentabiliza" unele produse
creşterii volumului servicii­ tări în construcţii etc. In a ­ şi metalurgie, în sectorul de rea corectă a tarifelor şi in sau servicii fără efort pro­ O La toate serviciile de
lor şi prestaţiilor, ca una din SOLICITUDINII CRES- cest an se înregistrează o întreţinere şi reparaţii auto, special dc gradul de solici­ priu. nu printr-o organizare prestaţii şi mai ales acolo
căile de ridicare a bunăstării creştere la unele activităţi aspecte care necesită un stu­ tudine şl competenţă profe­ mai bună a muncii şi o mai unde se execută lucrări cu
poporului, a gradului de ci­ de pînâ la 24 ori, compara­ diu mai amănunţit pentru sională. corespunzătoare deservire a tehnicitate mai ridicată (re­
vilizaţie şi confort. tiv cu 1965. Ca urmare, vo­ asigurarea uniformizării tari­ Deşi in tot mai multe uni populaţiei, ci pe seama creş­ paraţii televizoare, frigidere,
Programul complex de CÎNDE DE CONFORT lumul lucrârilon de prestări felor şi Îmbinarea In mod tâţi se îmbină aceste atribu­ terii tarifelor Astfel, se în­ autoturisme etc), sâ se in
dezvoltare şi diversificare a de servicii pe locuitor a eres mai raţional a interesului te ale bunei deserviri, cîşti- locuiesc unele servicii cu al­ troducâ certificatul de ga­
producţiei şi a serviciilor se cut de 1,4 ori, ajungînd la întreprinderilor pentru spe­ gînd pe drept cuvînt apreci­ tele de aceeaşi natură, dar ranţie (Tov. Gheorghe Cis-
află într-o stiînsâ interde­ 170 lei/locuitor în mediul cializare şi creşterea calităţii erea şi încrederea celor care mai scumpe, se încadrează maş. maistru CS. Hune­
pendentă cu creşterea conti­ ne, picupuri etc. —, a apara­ şi a calificării lor In pre­ urban, iar în cel rural creş­ prestaţiilor de servicii. apelează la serviciile lor. unităţi de deservire in cate­ doara).
nuă a salariului real, care tajului electrocasnic : frigi­ zent, în cadrul celor 466 terea este de peste 2 ori. In mediul rural, după cum pe filiera prestaţiilor s-au gorii superioare fără a res­
va fi în 1070 cu 23 In sută dere, maşini de cusut, de centre ale cooperaţiei meş­ O contribuţie de seamă la s-a mai arătat, indicii de manifestat şi se manifestă pecta haremurile de dotare 0 Sîntem încă departe dc
mai mare decît in 1963, el spălat rufe etc. teşugăreşti îşi desfăşoară ac­ satisfacerea nevoilor popu­ deservire a populaţiei sînt încă lipsuri serioase în do­ corespunzătoare care să jus­
urmînd să crească în 1075, O dezvoltare mai însemna­ tivitatea 3 400 lucrători în laţiei aduce gospodăria co­ mai scăzuţi decît cei din ur­ meniul calităţii deservirii tifice aplicarea unor tarife a satisface la nivelul cerin­
conform prevederilor, cu 16­ tă a serviciilor neindustriale peste 05 de meserii. In me­ munală, care administrează ban. Atît cooperaţia de con­ populaţiei în ce priveşte e­ mai mari. Acest fenomen se ţelor prestaţiile dc servicii
20 )a sută faţă de 1970. Spo­ s-a înregistrat In ultimii 4 diul rural, cooperaţia de con­ un fond locativ de 51 000 a­ sum, cît şi cooperativele a ­ xecuţia comenzilor, respec­ întîlneşte în mod special la O îmbunătăţire radicală a
rirea veniturilor populaţiei ani în sectoarele transpor­ sum are organizate 230 sec­ partamente, asigură trans­ gricole de producţie nu au tarea termenelor, comporta­ hoteluri, frizerii, croitorii,
creează premise pentru sa­ turi şi telecomunicaţii, care ţii de prestări In 8 ramuri, portul orăşenesc, alimenta­ avut suficientă preocupare rea unor lucrători din acest cinematografe, cabane şi
tisfacerea unor cerinţe de reprezintă circa 40 la sută cu peste 30 profile şi un rea cu apă, gaze şi celelal­ pentru dezvoltarea acestei sector — stări de lucruri ca­ staţiuni balneoclimaterice
servicii şi prestaţii dintre ce­ din totalul prestaţiilor către număr de 340 lucrători. te servicii comunale Ca ur­ activităţi. In cooperativele re au făcut ca o parte din In localităţile Deva. Lupeni,
le mai variate, ciescind pe populaţie, volumul prestaţii Dezvoltarea rapidă a acli mare a volumului important agricole de producţie, care cetăţeni să renunţe la ser­ Simeria, de exemplu, toate DIN PROPU­
această cale valoarea lor din lor de acest gen sporind în­ vitâţii de prestaţii a fost po­ de investiţii alocat acestui formează unităţile economi­ viciile unităţilor respective frizeriile şi coafurile sînt
totalul cheltuielilor populaţi­ deosebi ca urmare a dezvol sibilă şi ca urmare a dării sector, capacitatea surselor ce de bază ale comunelor, Aceste aspecte s-au comple­ încadrate în categoria „Mo­
ei. In judeţul nostru, acest târli televiziunii Numărul in funcţiune în ultimii 4 de apă a crescut în acest an. secţiile de prestaţii, în nu­ tat şi cu aplicarea necores- del" şi „Speciale", practi-
lucru este ilustrat de faptul abonaţilor In 1969 este de ani a 10 complexe moderne comparativ cu 1965. cu 450 măr de 77, au fost înfiinţa­ punzâtoare a unor tarife, ca cînd în consecinţă tarife NERILE,
că în 1069 după datele ba­ peste 5 ori mai mare ca în de deservire, o staţie auto 1/seciindâ. reţelele de distri­ te în special pentru asigura­ urmare a tendinţei nelimi­ maxime. De menţionat că
lanţei de venituri şi cheltu­ 1965. cpea ce spune foarte moto. iar în mediul rural buţie a apei cu 71 km, de rea unor nevoi proprii de tate de cîştig din partea u­ majoritatea unităţilor de a­
ieli ale populaţiei, prestări­ mult ca element de civiliza­ cooperaţia de consum a în­ canal cu 48 km. numărul de producţie şi mai puţin pen­ nor cooperatori care se pre­ cest gen încadrate în catego­
le de servicii vor reprezenta ţie. fiinţat 165 unităţi, fiind pre­ autobuze cu 95 bucăţi, Iar tru deservirea populaţiei. U­ tează la taxarea unor lucrări riile respective nu îndepli­ OBSERVAŢIILE
circa'10.5 la sută din totalul Sesiunea Consiliului popu­ zentă cu secţii de prestaţii volumul activităţii de pres­ niunile judeţene ale coope­ care. în realitate, nu au fost nesc aceste condiţii, prin
cheltuielilor pe cap de locui­ lar judeţean a relevat că în in 32 de comune din cele 44 taţii s-a dublat. rativelor de consum şi agri­ executate faptul că nu dispun de per­
tor, fată de 6.0 la sută în volumul total al încasărilor unde are sarcini de servire Toate acestea sînt realităţi cole de producţie vor trebui S-au semnalat amlnâri de sonal de calificare superioa­
1065 din prestări de servicii, a­ Pentru asigurarea perso­ palpabile, dovezi ale grijii să studieze posibilitatea ca, termene la cooperativa „Pre­ ră şi nici de o înzestrare ca Şl SUGESTIILE
Privită in contextul gene­ proape 50 la sută se reali­ nalului necesar secţiilor nou partidului, a statului socia­ în colaborare, să asigure în starea*1 Hunedoara, executări atare. De asemenea, unităţi­
ral. sporirea volumului pres­ zează prin unităţile consilii înfiinţate şi satisfacerea în list pentru ridicarea nivelu­ următorii 1-2 ani in fiecare de lucrări calitativ necores- le de croitorie practică tari­
taţiilor de servicii în tota­ lor populare, ale cooperaţiei mai bună măsură a cerinţe­ lui de trai — şl pe calea comună înfiinţarea de acti­ punzâtoare la secţiile de în­ fe unice, nediîerenţiale în
lul cheltuielilor populaţiei meşteşugăreşti şi de consum lor populaţiei, numai coope­ prestaţiilor de servicii — vităţi de deservire cu cel călţăminte după comandă de raport de calificarea, dotarea
reflectă mărirea gradului de Volumul activităţii acestor raţia meşteşugărească, in ul­ al minerilor, siderurgiştllor, puţin trei profile de bază la cooperativa „Jiul" Petro­ şi zonele deservite DEPUTAŢILOR
civilizaţie şi confort, elibe­ unităţi este In 1969 cu circa timii 4 ani, a calificat şi ri­ constructorilor şi celorlalţi (cizmărie, frizerie şl croito­ şani, „Deservirea" Lupeni, Comitetele executive ale
rarea unui timp ce poate fi 60 la sută mar mare rn in dicat calificarea unui număr oameni ai muncii din Judeţ. rie). „Streiul" Câlan, se practică consiliilor populare munici­
folosit în alte scopuri, ele­ 1965. Aceste sporuri s iu rea­ de aprbape 1 600 lucrători. Ele se simt In casa. în fami­ Analizînd din punct de ve­ tarife majorate în special la pale şi orăşeneşti nu au lu­ SI
mente ce contribuie in mod lizat ca urmare a măsurilor In prezent, pe total judeţ, lia fiecărui muncitor, ţăran dere calitativ prestaţiile că­ centrele de reparaţii radio, at măsuri hotârîte pentru
substanţial la ridicarea nive­ luate In ultimii ani pentru la 1 000 de locuitori revin sau intelectual, sînt omni­ tre populaţie, se constată în­ televizoare, ceasornicărie, la frînarea unor asemenea ten­ I
lului de trai. Acest lucru tre­ diversificarea producţiei şi 7 7 lucrători în sistemul coo­ prezente In Imensa majori­ că multe neajunsuri pe linia prestaţiile în construcţii e­ dinţe. deşi. prin lege. au sar­
buie asociat cu pătrunderea lărgirea gamei de prestaţii peratist tate a locuinţelor noastre promptitudinii în deservire, xecutate de IGC.L. Deva. cina de a îndruma şi contro­
in măsură tot mai mare în către populaţie, prin con­ Preocuparea pentru adap­ Dar noi. oamenii epocii a solicitudinii, a respectării Orâştie şi Brad. la întreaga reţea comercială INVITAŢILOR
gospodăria personală a fie­ strucţia de noi complexe de tarea serviciilor la cerinţei^ desăvîrşirii construcţiei so­ termenelor de execuţie şi a şi de prestări de servicii, de
cărui om a’i muncii de la deservire, modernizarea uni­ tot mai mari ale populaţiei cialismului. avem pretenţia normelor de calitate, atît în In timp ce creşterea veni­ a autoriza funcţionarea uni­
ornse şi sate a aparatajului de tăţilor existente îmbunătăţi­ este concretizată în sporirea la o deservire la nivelul ma­ activitatea unităţilor coope­ turilor reale ale populaţiei
cultură şi informare—televi­ rea dotării acestora si creşte­ volumului activităţii la în­ rilor eforturi constructive pe ratiste. cit şi în unităţile de determină ridicarea nivelu­ tăţilor cooperativelor meşte­
zoare. radiouri, magnetofoa- rea numărului de lucrători treţinerea şl repararea obi­ care le prestăm... industrie locală şi gospodă­ lui de trai material şi cultu­ şugăreşti şi de consum. acestei activităţi nu o pot
asigura numai consiliile
4.
populare. Tovarăşii din
partea cooperaţiei trebuie
sâ manifeste mult mai mult
interes şi iniţiativă pentru
Cu toate măsurile luate şi du-se creşteri de debite prin nichigerie etc., fapt care ar că, în fond, aceasta este ac “
p r o upuicu pentru dezvolta­ Cu ce au rămas restante amplificarea surselor la De­ contribui direct la creşterea tivitatea lor de bază. (Tov J
rea activităţii de prestaţii va, Brad, Haţeg, în Valea Jiu­ operativităţii în prestarea Victor Braşovati, vicepre” *
din ultimii ani, situaţia exis­ lui, Geoagiu-Bâi, Hunedoara şl serviciilor. şedinţe al Comitetului exe­
tentă in unele oraşe şi in in alte localităţi. Aceste rea­ In sectorul de transport în cutiv al Consiliului popular
mod deosebit in mediul ru­ lizări, care au solicitat mari comun este necesară scurta­ al oraşului Lupeni).
ral nu poate fi considerată eforturi materiale şi finan­ rea termenelor de reparaţii
satisfăcătoare, atît sub as­ prestaţiile de servicii ciare, sînt insă diminuate de şi revizii, aplicarea unor gra­ 0 Prin asigurarea unor
pectul numărului şi speciali­ neajunsurile care se semna­ fice de circulaţie adaptate prestaţii de servicii promp­
zarea unităţilor, amplasarea lează în ce priveşte întreţi­ la cerinţele populaţiei, ex­ te şi de bună calitate reali­
acestora in teritoriu, cît şi teritoriul municipiului, cît şi nerea in bune condiţiuni a tinderea traseelor şi ridica­ zăm: 1. Menţinerea în bu­
din punct de vedere al cali­ în cadrul localităţilor. Ase­ unităţilor existente să se de mijloace de producţie şi de prestări în construcţii reţelei de distribuţie a apei rea eficienţei economice a în­ ne condiţiuni a locuinţelor
tăţii serviciilor prestate şi a poată realiza o serie de lu­ spaţii corespunzătoare. O care, în prezent, este asigu­ potabile şi menajere, din care tregului transport In comun, ţi a altor bunuri pe care
ritmului de dezvoltare a a- mănătoare este situaţia şi in crări mărunte care solicită sursă importantă pe această rată de numai 600 muncitori cauză pierderile de apă in sarcini pe deplin valabile şi statul ni le-a pus la dispo­
restora ce priveşte diversificarea o deservire mai promptă, linie o constituie forţa dc cc-şi desfăşoară activitatea reţea se cifrează la valon pentru transportul auto e­ ziţie 2 Creşterea venituri­
In ce priveşte numărul u- prestărilor. de urgenţă, cum sînt : sto­ muncă feminină, in special în cadrul secţiilor .oi ganiza- deosebit de mari. Numai in fectuat de D R.T A. Deva.
nitâţilor prestatoare de ser­ La sesiune s-a remarcat pat ţesături, reparat şi căl­ în Valea Jiului şi Hunedoa­ te pe lingă întreprinderile dc 1968 ele au ajuns pe judeţ Darea în funcţiune de noi lor reale ale populaţiei. în-
v ici i, sesiunea Consiliului faptul că în uncie localităţi cat îmbrăcăminte şi pălării, ra, unde s-ar putea orga- gospodărie comunală, coope­ la aproape un milion mc de ansamble de locuinţe creează trucît cetăţeanul nu mai es­
popular judeţean a apreciat nici prestaţiile cu profil de reparat umbrele şi altele. oiza realizarea unor produ­ rativele meşteşugăreşti şi de apă Faţă de această situaţie, necesitatea organizării trans­ te nevoit sâ piardă timp
că reţeaua actuală este in­ bază. respectiv croitorie şi Lipsesc din reţeaua de pres­ se de tricotaje, artă popu­ consum şi care realizează a­ comitetele executive ale con­ portului cu mijloace de ca­ şi sâ apeleze la fel şi fel
suficientă in raport cu nece­ cizmărie, nu satisfac cerin taţii către populaţie ateliere lară, lenjerie, confecţii, pre­ nual un volum de lucrări de siliilor populare municipale pacitate mică, fie pentru mu­ de „meşteri". (Eugenia Ju-
sităţile, In special pentru re­ ţele la nivelul solicitării pentru executarea unor lu cum şi a altor servicii de aproape 14 milioane Ici. Cu şi orăşeneşti, conducerile în­ tarea locatarilor, fie pentru joscu. medic, spitalul Hune
paraţii auto, radio, televizoa­ populaţiei. Astfel, un croi­ crări şi servicii complexe de prestaţii. tot acest volum, cerinţele treprinderilor de gospodărie transportul unor obiecte de doara).
re, obiecte de uz casnic, cu­ tor trebuie să asigure deser­ mecanică, electrice şi vulca­ Insuficient dezvoltată este populaţiei in acest domeniu comunală şi locativă trebuie uz casnic, mobilă, bagaje şi
răţătorii şi spălătorii, atelie­ virea )a 1 100 locuitori în nizare. pentru executarea reţeaua prestărilor de servi­ sînt insuficient satisfăcute să stabilească de urgenţă în mod special a combusti­ 0 Consider necesară în­
re de lenjerie. închirieri de oraşul Câlan şi 700 locuitori concentrată a unor operaţii cii şi in mediul rural, unde de sectorul socialist, dacă a­ măsurile care se impun. bilului. Trebuie arătat Insă fiinţarea în judeţ a unei co­
obiecte, activităţi casnice la în V>lea Jiului, faţă de 60U cu profil similar, fapt ce cooperaţia de consum arc vem în vedere că numai Creşterea an de an a fon­ că la aceste activităţi trans­ operative de artă populară
domiciliu In această direc­ locuitori media pe judeţ, impune ca organele de spe­ sarcina să organizeze aceste valoarea construcţiilor noi dului locativ proprietate de portul organizat azi nu sa­ care sâ valorifice tot ce
ţie. concludent este faptul râ iar un cizmar deserveşte cialitate ale cooperaţiei şi activităţi. In prezent nu sînt realizate de populaţie se stat impune ca, pentru păs­ tisface cerinţele, in timp ce esle mai valoros în arta
în prezent revin pe un lu­ 2 000 de locuitori in Simeria, industriei locale să studieze secţii de prestaţii în 12 co­ cifrează anual la circa 50 trarea acestei mari avuţii piaţa particulară oferă aces­ popuiară locală. (Constantin
crător aproape 1 600 aparate 1 900 in Câlan şi J 700 in mai amănunţit profilul şi or­ mune, iar în alte 18 comune milioane Ici. Dezvoltarea a­ naţionale date în adminis­ te mijloace de transport In Ştefoni, vicepreşedintele co-
de radio şi televizoare. 144 Valea Jiului, faţă de 1 200 ganizarea unităţilor existen nu sint organizate toate cele cestui sector este limitată In­ trarea comitetelor executive condiţii neavantajoase pentru oprrativei .Retezatul" Ha­
autoturisme şi motociclete, media pe judeţ. te trei profile de bază : croito­ să şi de posibilităţile de a­ ale consiliilor populare, să populaţie. Este necesar să ţeg).
iar pentru reparaţia obiecte­ Pe linia diversificării pres­ In timp ce unele coopera­ rie, cizmărie, frizerie. provizionare cu materiale de fie luate măsuri de întări­ fie îndreptată atenţia -între­
lor de uz casnic există în taţiilor s-a acţionat insufi­ tive nu au spaţii suficiente .Sesiunea s-a ocupat pe construcţii şi instalaţii tehni- re a răspunderii asociaţiilor prinderilor de gospodărie co­ 0 Magazinul de artiza­
judeţ doar 5 unităţi. cient şi în ce priveşte in pentru dezvoltarea reţelei dc larg de un sector deosebit de co-sanitare, care nu se asi­ de locatari faţă de bunu­ munală şi spre dezvoltarea nat din Petroşani a devenit
O situaţie neeorespunzâ- fiinţarea şi dezvoltarea unor prestări de servicii, ele pro­ important al prestaţiilor — gură prin repartiţii la nive­ rile primite în administrare, acestui gen de transporturi, un magazin obişnuit de
toare există în Valea Jiului, activităţi de servicii In do­ duc. în spaţiile de care dis­ lucrările de construcţii. A- lul necesarului. Din această pentru organizarea şi întări­ atît local cît şi interurban. desfacere a produselor co­
unde lipsesc complet unită­ miciliu. întreţinere şi repa­ pun. bunuri ce se pot foar­ vind în vedere cerinţele tot cauză nu se pot satisface in­ rea formaţiilor de lucru, a e- operaţiei. Pentru a asigura
ţile profilate pe reparaţii de raţii mobilă şi tapiţerie, te bine executa la domici­ mai mari pentru lucrările de tegral cererile populaţiei şi ehipelor de intervenţii, ridi­ Sc impune, dc asemenea, cadrele necesare prestaţiilor,
obiecte de uz casnie, stilouri munci gospodăreşti, transport liu de către cooperatori. In construcţii, întreţineri şi re­ nu există suficientă prompti­ carea calificării şi policalifi­ dezvoltarea bazelor de agre­ propun sâ se creeze condiţii
şi ochelari, închirieri de o- de mobilier — activităţi această direcţie este necesa­ paraţii de clădiri, executarea tudine in executarea lucrări­ carea lucrătorilor care se o- ment. spre a oferi populaţiei ca o parte din elevii clasei
bieete. instrumente muzica­ pentru care în prezent cetâ ri o preocupare mai mare unor lucrări de insta­ lor contractate. cupâ cu Întreţinerea acestui locuri de excursie şi reereere a IX-a a şcolii de 10 ani sâ
le. remaiat ciorapi, iar o par­ ţenii afectează un însemnat pentru organizarea şi dez­ laţii electrice, alimentare cu In ultimii ani s-a Îmbună­ sector, ca să poată executa, în zonele preorăşeneşti, a ba­ efectueze practica în pro­
te din celelalte activităţi sînt fond de timp De asemenea, voltarea producţiei la domi­ apă, gaze şl canalizare, apa­ tăţit alimentarea cu apă po­ atunci cînd este necesar, lu­ rajelor, pe cursurile unor ducţie In atelierele coope­
insuficient dezvoltate şi nc- nu s-a acordat atenţia cu­ ciliul cooperatorului sau al re tot mai pregnantă nece­ tabilă şi menajeră In multe crări combinate de zidărie, rîurî. In general unde oa­ raţiei meşteşugăreşti (Doîna
corespunzâtor amplasate pe venită pentru ca în cadrul altor persoane care dispun sitatea dezvoltării activităţii localităţi urbane, realizîn- instalaţii tehnico-sanitare. ti- menii pot să se simtă bîne. Şiclovan. profesoară, Şcoa­
la de 10 ani nr. 1 Petro­
şani).
0 Tinerilor care fac uce­
nicia la locul de muncă în
RĂSPUNSURI CIFRE CARE SPUN Slujirea cu răspundere a cooperaţia meşteşugărească
şi industria locală sâ li sc
ÎN CE DIRECŢIE asigure completarea pregă­
tirii de cultură generală fie
NECONFORME în cadrul şcolii de 10 ani,
fie pe lingă grupurile şco­
TREBUIE ACŢIONAT intereselor cetăţenilor Şchioapă, vicepreşedinte, co­
lare profesionale (Gheorghe
Iii sesiune s-au pus mat — Acestea rfnt produse operativa „Moţul" Brad).
multe intrebări fi interpe­ deficitare în economie... Din bogatul material pre­ cetăţenilor. Trebuie să avem in vedere că u*
lări. Ijj majoritatea s-au dat — ...?! zentat în cadrul sesiunii se deosebită in producţia de Stabilind coordonatele principale pentru nitâţlle prestatoare de servicii, cci care le 0 Sâ se prevadă în hotâ-
răspunsuri clare, logice. Au — Da, primim numai cir­ evidenţiază, pozitiv sau ne­ cărbune, metal, energie elec­ asigurarea progresului multilateral al ţârii şi conduc şl lucrează în cadrul lor sint la dis­ rlrea sesiunii sarcini de de­
fost insă fi unii tovarăşi din ca 30 la sută din comenzi gativ, citeva cifre cu carac­ trică şi alte produse a ţării. creşterea nivelului de trai al poporului, Con­ poziţia populaţiei şl nu populaţii la dispo­ servire şi pentru comerţ,
conducerile C/niumi judeţene a şi la magazine nu putem ter generalizator. Le redăm Sîntem judeţul cu unul din gresul al X-lea al partidului a subliniat ne ziţia acestora. O.N.T., T J.BC. (Ilie Caşotâ.
cooperativelor meşteşugăreşti face restricţii, l.e cumpără succint, cu notaţiile pe care cele mai înalte grade de ur­ eesitatea valorificării la maximum a posibi­ Legislaţia actuală creează consiliilor popu­ directorul filialei Băncii
lităţilor care există pentru dezvoltarea pro­
banizare — 68 la sută din
şi Direcfiei comerciale ju­ cine se nimereşte..,
participanţii la sesiune le-ou populaţie trăieşte in mediul ducţiei bunurilor de larg consum, extinde­ lare posibilităţi sporite pentru o activitate Naţionale — Deva).
deţene care au... scăldat-o. ★ făcut : orăşenesc Prestaţiile de ser­ rea reţelei dc prestaţii de «ervicil pentru multilaterală. Rău este insă că datorită ruti­
— Ce faceţi cu utiităfi/e — La activităţile de repara­ vicii şi lucrările de coman­ populaţie şi deservirea multilaterală a cetă­ nei şi a şablonismului care mai există in 0 Trebuie luate măsuri
— Cine răspunde de. re­ munca unor consilii populare, instituţii şl u-
de frizerie asfrtzt categori­ ţelele electrice de la stilp fi ţii ale obiectelor mecanice, dă către populaţie reprezin- ţenilor de la oraşe şl 6ate — a nrătat in nitâţl prestatoare de servicii, noul işi face cu pentru punerea la punct . a
cuvintu! său, la încheierea lucrărilor sesiu­
releului de televiziune de la
site „model” şi „speciale“ pin A in cosA ? electrotehnice. autoturisme 1ă însă numai 1.3 Ia sută nii, tovarăşul VICHF.NTE BALAN, prim-vlec greu loc şi există reţineri atunci cind e ca­ Parîng. Parcâ-i un făcut:
etc volumul de prestaţii, valo­
din volumul producţiei glo­
şi care nu întrunesc condiţiile — I R E.H.-ul (să fie insă ric. a crescut in acest an preşedinte al Comitetului executiv al Con­ zul să fie traşi la răspundere cci care nu-şi cînd este un program mai
limpede şi pentru unitatea bale industriale, ceea ce. cu
pentru aceste categorii ? de 24 ori faţă de 1965. Foar­ toată modestia, trebuie spus. siliului popular judeţean îndeplinirea aces­ fac datoria faţă de cetăţeni. interesant, atunci se dere­
din Valea Jiului). tor importante sarcini cerc o muncă susţinu­ Comitetele executive ale consiliilor popu­
— Le reducem tarifele de ★ te bine. foarte frumos ! e mult prea puţin pentru un tă. competentă, din partea consiliilor popu glează imaginea (Francise
— Dar faptul că pentru
preţuri... S-a mai discutat şi despre întreţinerea obiectelor cas­ asemenea grad de urbaniza­ laro, a cooperaţiei dc toate genurile, a indus­ lare municipale, orăşeneşti şl comunale tre­ Serban, muncitor, U U M
buie să examineze, împreună cu conducerile
Petroşani)
— Şi cu asta soeofifi că faptul dacă magazinul din nice de uz îndelungat (în a­ re. triei locale şi a celorlalte unităţi care au le­ unităţilor cooperaţiei meşteşugăreşti, de con­
Deva al fondului plastic — Mai sînt cifre care tre­ gături cu publicul. Ceea ce am realizat pi-
satisfaceţi pretenţiile cres- fară de autoturisme) sini in buie să dea de gindit consi­ sum, ale C.A.P.-urilor, cu conducerile întreprin­
e sau nu rentabil. Mai, mai nă acum trebuie apreciat doar ca un ince- derilor dc gospodărie comunală, locativă şi de
cinde ale clienţilor ? că unii ar fi tentaţi să-l so­ judeţ numai 12 lucrători liilor populare, conducerilor v put.
specializaţi (cînd anual popu­ unităţilor prestatoare dc ser­ industrie locală cc trebuie făcut pentru dez­
licite ca magazin de prezen­ Sarcina principală a Comitetului executiv voltarea şi diversificarea prestaţiilor dc ser­
★ tare al cooperaţiei meşteşu­ laţia cumpără pesle 17 000 vicii : în mediul rural, la un al Consiliului popular judeţean, a comite vicii. pentru satisfacerea cerinţelor justifi­ Pagină realizată
meseriaş croitor revin 3 200
asemenea obiecte), e foarte
găreşti. Un lucru să fie clar telor e.veculivc municipale, orăşeneşti şi co cate ale cetăţenilor dc la oraşe şi sate. Tre­
— De ce nu se pAxe.tc şer­ puţin dc locuitori — cil mic. cu
de la început : este necesar — Sin tem un imlcţ în pri­ munale, a unităţilor prestatoare dc servicii buie să acţionăm în aşii fet ca populaţia din de:
veţele şi hfrtie igienică fn un magazin de prezentare a mele linii ale industrializă­ marc — la un cizmar — — h arătat in continuare vorbitorul — este oraşele şi comunele noastre să beneficieze de
magazine ? artei! 4 000, un frizer — la 5 000 slujirea cu toată răspunderea a intereselor o deservire operativă şi calitativ superioară.
rii socialiste, cu n pondere locuitori. I. Mîrza