Page 31 - Drumul_socialismului_1969_09

^PAO 3
lu u ijL W n o u ts b b b b b TqcmaaBCTng3BWHa DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 10 SEPTEMBRIE 1969

/
tarul pe cei refractari La soli­
citările cooperatorilor 7
Popas la Fabrica do Haţeg
Alcoolică
(UtMA#f CMN PAO. i)
a oglindi o preocupare satisfăcătoare in privinţa cre­ Intrcvăztndu-se o recoltă Nu tntimplător, cu citeva Ncamţu am inlîlnil-o la linia
ării unor condiţii optime de executare a acestei lu­ bogată de prune, toamna a zile In urmă ne aflam In de îmbuteliat, (foto 1). Aici
crări Cri dovadă, pînâ la sfirşitul sâptăminii trecute adus multe bucurii şi pentru , mijlocul lucrătorilor de la numai in perioada care a tre­
in cooperativele agricole s-au efectuat arături doar pc lucrătorii de la Industria vi­ Fabrica de conserve Haţeg. cut de la începutul anului şi
4 100 hectare din cele "0 700 planificate a sc insâ- nului şi băuturilor alcooli­ Ce ne-a adus aici ? Era o în­ piuă in prezent s-au îmbu­
minţu cu culturi de toamnă, iar în I A S. lucrarea Scriptic una, ce, Hunedoara — Deva. Sint trebare la care înseşi faptele, teliat peste sarcinile dc plan
respectivă s-a realizat pe 45 la sută din suprafaţa sta­ nelipsite insă şi necazurile, oamenii intilniţi cu această 100 tone conserve dc fructe,
bilită. La cooperativele agricole din Deva, Sîntandrei. faptic alta Din lipsă de prevedere, în­ ocazie veneau sâ-i dea răs­ precum şi 50 tone conserve
Aurel Vlaicu. Itapolt. Vaidei şi altele au mai rămas treprinderea sus-numită nu puns. de legume
de arai cile 200—400 hectare Cu toole că unităţile Fnce|i o socoteală simpla: şi-a asigurat mijloacele ji Despre acest mic colectiv, Nici sarcinile pentru e x ­
au avut posibilităţi să pregătească suprafeţe mult la începutul acestui an co­ spaţiile necesare prelucrării despre fiecare dintre munci­ port nu sint neglijate. Sub
mai mari. consiliile de conducere au neglijat in mod operativa agricolă din Ilui şi depozitării producţiei. Pre­ torii care lucrează la aceas­ atenta îngrijire a suprace-
nepormis eliberarea terenului, folosirea din plin a uti­ avea îu efectiv 2.11 de vaci ferind producătorii individu­ ghcloarci Ecaterina Andruş
lajelor şi a timpului favorabil. cu lapte. Pină la începutul ali, a fost neglijată realizarea tă fabrică s-ar puica scrie şi. a muncitoarei Mar ia Moi-
Nici in ceea ee priveşte aplicarea Ingrăşâmintelnr lunii septembrie a au înre­ contractelor încheiate cu ti­ lucruri demne de laudă. In sin, cele 25 00n de borcane
siiualia nu se prezintă mai bine Pînâ la începutul lu­ gistrat la in tră ri 13. Statistic nde C.A P„ iar unităţile co­ primele 8 luni ale anului, co­ dc gem şi compot sint depo­
nii septembrie. In cooperativele agricole s-au fertilizat apar, insă, ca existente in e- operatiste slut nevoite să lectivul fabricii a reuşit să zitate în magazie (foto 2)
mai puţin de 500 hectare, deşi o serie de unilâti dis­ factiv, tot 2.11 vaci. Este o „păstreze" prunele tn gropi­ realizeze planul la producţia Despre viitorul fabricii am
pun dc cantităţi importante de superfosîat şi îngrăşă­ minune sau jonglerie ? Ori­ le de insilozat furaje. Se aş­ aflot. citeva lucruri, de la to­
minte organice Deoarece lârâgânarea pregătirii şi fer­ cum, e nevoie de o preciza­ teaptă, aşadar, ca pentru iar­ globală in proporţie de 121,3 varăşul Troian Purău. se­
tilizării terenului nil poale influenţa Hccit negativ nă animalele să beneficieze la sută, iar cel al producţiei cretarul m ganizaţiei de
soarta producţiei dc griu, se impune ea toate forţele re urgentă. O cerinţă ele­ de raţii substanţiale de... marfă vîndută şi încasată in partid. Pentru dezvoltarea
sj mijloacele existente in unilâti să fie mobilizate la mentară impune ca situaţiile zeamă de prune, proporţie de 105,9 la sută. fabricii, au fast alocate in a-
urgentarea acţiunilor respective, astfel incit după da­ scriptice să corespundă cu crst. an in vest iţii. Suma in­
ta de 15 septembrie ac să se poată lucra din plin la realitatea. Cine o ignorează, Pe muncitoarea Rofila vestită va fi folosită la con­
însăminţâri In legătură cu fertilizarea trebuie avut 0 cabană... struirea unei noi hale dc fa­
în vedere ca pe fiecare hectar să sc aplice cel puţin îşi fură singur căciula. bricaţie rare va cuprinde
300 kg superfosfat sau 20 tone îngrăşăminte organice, t cadou două linii moderne de legu-
asigurarea unui agrofond bogat fiind impusă de ce­ ntd şi fructe, a unui g ru p so­
rinţele biologice ale soiului Bezostoia care în judeţul Sâ le sară rini. |ii’ii|i|( 100 de oameni
nostru se cultivă pe mai mult de 60 la sută din supia- pc schimb. De asemenea, pa­
fata destinată griului Kste important totodată să se inuştarul! Este salutară iniţiativa ralel cu arate lucrări sc va
acorde o alentic deosebită pregătirii terenului, cadrele I.F.-urilor dc a construi cft executa o copertină metalică
tehnice avînd datoria să verifice in fiecare tarla starea mot multe cabane forestiere. destinabi dejmzitării şi sor­
patului germinativ. Cooperatorii din Romos au Au şi ele, desigur, rostul lor. tării materiei prime, precum
Nu înţelegem inso de ce una
Destul de anevoios se desfăşoară şi operaţiunile de din cabane s-a amplasat şi şi o nouă magazie dc 2 000
condiţionare şi schimbul seminţelor Ba mai mult. avut cultivate citeva hectare mp unde produsele finite
de la uncie C.A P. intre care amintim pe cele din Clo- cu muştar. După ce s a re­ construit fără avizul celor in vor fi stivuite prin poletare.
potiva, Birtin. Gintagd. Sibişcl. Hiu Alb ele., pînâ ieri coltat, producţia a fost lăsa­ drept, pc un teren aparţinind Sint citera aspecte care
nu s-au primit la analiză nici măcar probele dc sâmin- tă tn cîm;>, rtconrece toca- cooperativei agricole din Rin privesc atil prezentul cit şi
ţâ necesară Rezolvarea problemelor privind asigura­ răşii de la l.M.A. Oruştie nu de Mori. De altfel, răspunsul viitorul fabricii. Activitatea
rea şi pregătirea seminţelor nu moi poate suferi nici dc astăzi a întregului colec­
o a minare, timpul pinâ la începerea insâmintârilor au trimis, la solicitările con­ la această întrebare vor să-l tiv creează o bază trainică
fiind destul de scurt ducerii cooperativei, combi­ afle şi cooperatorii. S-au gin- producţiei din anii urmă­
Amplasarea judicioasă a griului, după cele mai bune na pentru treierat. N-ar fi dit cumva tovarăşii de la tori.
planie premergătoare, constituie o sarcină de mare răs­ binevenite nişte măsuri care 1 F. să le facă o cabană „ca­
pundere pentru cadrele tehnice şi conducerile coope­ dou" ? Eoto-te*t: C. DUMITRU
rativelor Există create condiţii în fiecare unitate ca să i usture mai ceva ca muş-
patul germinativ să fie pregătit cu cel puţin 10-1-
zilc înainte de insâmîntare. amplasînd griul după
plante care se recoltează mai devreme, precum şi pe piatră. Deşi nu toată lumea
loturile de unde se însilozeazâ porumbul compromis M O Z A I C ştie acest lucru, în asemenea
La buna desfăşurare a însâminţârilor sînt chemaţi cazuri peştii pot înghiţi prea VREMEA!
să-şi aducă o contribuţie sporită şi mecanizatorii. Asi­ multă apă în e e în d u - s e Per­
gurarea funcţionării fără întrerupere a utilajelor, res­ mente mat tirziu el a căzut pe soana care a salvat peştişorul întreprinderea
pectarea indicaţiilor tehnice şi organizarea lucrului pe o masă din birou, mort în ur­ de aur ştia acest lucru şi, sco- PENTRU 20 ORE
schimburi sint citeva din măsurile a căror înfăptuire « c a i o s t ma unui atac de cord... ţindu-l din eleşteu, i-a scos
condiţionează succesul la însămintâri piatra, salvindu-l de la înec. Vremea se menţine frumos- j
Executarea la un nivel agrotehnic superior a tuturor na BOdufi | pă şl călduroasă ziua şl rece >
{ noaptea. Cerul va fI mal mult J
lucrărilor agricole de toamnă — însâminlarca culturi* • prinsă ziua Inirc 20 şl 7C grfl- ! de reţele electrice
: senin. Temperatura va II
cu- j
lor pentru masă verde, a griului, secarei şi orzului, de iar noaptea Intre 5 şi 12 :
recoltatul fără pierderi al cartofilor, sfeclei, porumbu­ - grade. Vlnt slab din Rectorul :
lui şi legumelor, efectuarea arăturilor dc toamnă — sud-vcstlc. Dimineaţa ceaţă Io- !
necesită o coordonare judicioasă «a eforturilor, folosi­ cată. Deva
rea cu randament maxim a forţei de muncă şi a mij­
loacelor mecanizate.
Respectind aceste cerinţe, unităţile agricole din ju­
deţul nostru au posibilitatea şi trebuie să încheie insâ- Circulaţi corect!
mîntarea griului In 8—10 zile bune de lucru, ceea ce
va permite ca în anul următor să sc obţină recolte A N U N Ţ Ă
sporite de pc fiecare hectar, la nivelul cerinţelor şi In perioada 10—30 sep­
sarcinilor trasate de partid pentru ultimul an al cinci­ tembrie a.c., organele de
nalului miliţie, in colaborare cu Deschiderea unui curs de autorizare automacara*!!;
Sergentul Charles Crocker, cele ale Direcţiei regionalo
agent de poliţie la Miami, a­ de transporturi auto. vor or­ — 2 candidaţi din Petroşani ;
vea „neplăceri" din cauza ganiza controale pc (oate — 2 candidaţi din Haţeg ;
O rg a n iza re a greutăţii sale prea mari. ţină pentru protecţia animalelor a ..ba San Antonio, William arterele dc circulaţie ; în — 2 candidaţi din Hunedoara.
De
britanică
Asociaţia regală
aceea el s a hotărit să
acest scop va fi antrenat un
un regim alimentar foarte se­ decorai recent o persoană ca- , Halsmer a fost ucis cu un foc mare număr de lucrători de Candidaţii Irebuie sâ albă domiciliul slabii in localită­
ver. După şase sâptâmîni de re a reuşit să salveze un peş­ de pistol, tras în piept, de că­ miliţie precum şi şoferi vo­ ţile respective şi carnetul de conducător auto.
dietă cu suc de portocale, tişor de aur care era cit pe-aci tre două persoane care l-au a­ luntari.
producţiei Crocher ii spuse intr-o zi unui să se înece. In nota oficială costat în co/fuf unei străzi. Aviz amatorilor dc ..bra­ 39, serviciul personal, telefon 3050.
înscrierile se fac la I R E Deva, str George Enescu nr.
coleg : „Această dietă mă o­
Motivul : refuzase să le ofere
înaintată asociaţiei se spunea
moară". Şi culmea, citeva mo­ <ă „peştişorul a înghiţit o 25 de cenţi... vuri' pe drumurile publi­
ce : circulaţi corect !
Cunoseînd realizările de pî­
nâ acum obţinute de harnicul
colectiv al minei Lupeni. preo­
Pentru noi, cele 3.5 miliar­
cupările In vederea perfecţio­ de dc oameni ai Pâmintului, cum, pe pâmînt. Trupul învălu­ valuri de cer sau de ape. A­ că în afara timpului şi in afa­
it în faldurile nesfîrşite ale u­
nării continue a activităţii de ceştia sînt tuaregii, „cavalerii ra istoriei.
din depozite şi a transportu­ producţie, am purtat o discu­ anul 1969 a însemnat sâ poţi nei mantii albastre. Un fel de deşertului*4, „bărbaţii cu fata Cind şi de unde au venit in
lui acestora la locurile de ţie cu inginerul Ion Ungurean, sfida infinitul, prin urmele briu. In fel de albastru, strîn- acoperită** sau, pur şi simplu, Sahara aceşti oameni aspri şi DIRECŢIA REGIONALĂ
muncă etc. şeful serviciului tehnologic al acelea de paşi râmase întipă­ ge mijlocul mlădios, dar vîn- oamenii albaştri cutezători 7
Urmărind în mod organizat minei, care nc-a relatat de­ rite pe solul Sclenei. in Timp jos. Capul — înfăşurat tn com Sălăşluiesc în ţinutul Nige­ Primele informaţii despre
cauzele calităţii necorespunz.V spre încă o seamă de activităţi şi în Spaţiu, «a însemnat apa­ plicata împletitură a unui tur­ rului. de la Tombuctu (pe ca­ războinicii saharieni cu faţa
toare a cărbunelui extras, de fiecare zi privind organiza riţia „luminii verzi” )a toate ban — tot albastru — care re se spune că l-au întemeiat TRANSPORTURI
printr-un studiu amănunţit rea producţiei. indicatoarele ce dirijau vise­ coboară pînâ spre frunte, lâ- strămoşii lor) pinâ la Niamey, acoperită apar in lucrările is­
toricilor arabi in jurul anului
s-a reuşit să se impună o se­ „In vederea îmbunătăţirii le, proiectele sau speranţele sind vizibilă linia sprineene- dar cel mai mult în masivele
rie de măsuri eficiente, care muncii in abataje urmărim noastre, n însemnai totodată lor — albastre şi ele Prinsă Saharci. Air, Tibesti. Şi în spe­ 300. Dar sc presupune că ei
au condus în cele din urmă stabilirea unor norme temei­ o riudiitâ şi nemaijnlîlnilâ de turban porneşte imediat cial. Hoggar trăiau incâ in deşert cu mult
la reducerea conţinutului de nic fundamentale pentru toa­ mutaţie semantică, prin care de sub ochi pinâ jos. spre gru- Inspâiminlâtor şi gigantic. timp inninle de epoca aceea AU TO DEVA
cenuşă de la 35.5 puncte nor­ te operaţiile. Trebuie să spun Unii ii consideră urmaşi ai
mă planificată, )a 34,4 puncte, că în acest domeniu mai sînt vechilor egipteni, alţii au vă­
obtinîndu-se astfel economii încă multe de făcut, mai ales zut în ei descendenţi ai vikin­ nccrulează tineri născuţi in anii 1019 şî 1950. pentru
de peste 125 000 lei. în abatajele frontale mecani­ gilor, vandalilor sau chiar ai... şcolile dc şoferi profesionişti care încep cursurile după
Studiul modului cum este zate, la lucrările de ramble- cruciaţilor, din pricina tenu­ cum urmează :
asigurată şi folosită forţa de cre, la incârcâri şi descărcări lui deschis şi a ochilor de cu­ — 15 octombrie 1969. Şcoala dc şoferi Aiud ;
muncă a dus la concluzia că de materiale, la transport etc. aurii şi oameni albaştri (i) loare albastră Unii au spus — 15 decembrie 1969. Şcoala dc şoferi din Curtea de
numărul absentelor nemotiva­ Introducerea pe scară tot că e vorba de urmaşii ultimi­ Argeş
te diminuează fondul de timp mai largă a tehnicii noi ne lor supravieţuitori ni legenda­ Condiţii :
productiv, manifestînd o creş­ obligă în viitor să urmărim rei Atlantide, alţii câ ar fi — absolvenţi a 4 8 clase :
tere fată de anul trecut Din cu mai multă ntentie indica­ berberi veniţi din nord înspre — domiciliu stabil sau flolant în judeţele Alba şi Hu­
studiu mai rezultă că ponde­ torii tchnico-economicî pe munţii Saharci. nedoara ;
rea muncitorilor de bază. fa­ fiecare abataj In parte, pentru Jntre atîtea ipoteze, unde se — necalificaţi
tă de efectivul total, repre­ a putea trage concluzii în ce „a vrea** şi „a putea" devin si­ maz, o fişie mâtâsoasâ — bine­ masivul Iloggar zvicncştc află adevărul, ce e legendă şi înscrierile şi informaţii suplimentare se fac şi respec­
zintă aproape 60 la sută. Deşi priveşte eficienţa economică a nonime. înţeles iot albastră Şi tot ce­ brusc din pustiu, ca intr-un ce e realitate ? Sau cine ar tiv se primesc la autobazele din localităţile Deva, Alba Iu-
procentul este superior fată mecanizării şi pentru a putea Dar di'Sf'Opertnd tainele u­ ea ce poale zări un străin din ultim şi suprem efort al pâ- putea spune de unde izvorăşte lia. Petroşani. Brad. Sebeş. Hunedoara. Haţeg. Aiud şi Chn-
de alte mine, acesta mai pon­ lua din timp cele mai cores­ nor lumi noi, omul se simte, acest munlc de om sînt doar mîntului. Dar steril Căci vâi- acel adevărat cult al albăstru­ peni.
te fi sporit punzătoare măsuri în vederea implicit, obligat sâ se reîo- ochii, mari. reci şi albaştri le sale sînt pustii şi tăcute, iul. unic în lume ? Îndrăgos­
In scopul creşterii capacită­ îmbunătăţirii continue a ac­ toarcă acasă, aici, pe Pămiol, llareori negri, intunecati şi a- iarba înălţimilor e înlocuită tiţi de cer, tuaregii au vrut
ţii de producţie a fost execu­ tivităţii de extracţie unde, ca o datorie ncoooratâ. dînci. cu o crustă neagră, lucioasă sâ -1 readucă lingă ei, pe pâ-
tată şi trimisă centralei spre Desigur, temele şi studiile îl aşteaptă propriile sale mis­ Femeile. în schimb, sint su­ — lavă de multă vreme soli­ mint 7 Sau au încercat, prin
aprobare tema privind în­ efectuate pînâ în prezent sau tere încă nedezlegate ple. cu trupuri unduitoare, dificată ; defileurîle abrupte şi veşminte şi podoabe colora­
locuirea exploatării stratului 3 în curs de realizare nu repre­ Sahara Pustie, tăcută, în­ prelungi, acoperite de aceleaşi la fel de pustii par şi ele în­ te. sâ reînvie imaginea unor
prin metoda abatajelor came­ zintă decît o mică parte a cinsă Deasupra cerul uscat şi mantii sinilii. Fata liberă, fă­ cremenite la hotarul dintre ape albastre, părăsite. dar
ră cu abataje cu front lung problemelor muncii noastre fierbinte. Se spune că nimic ră văluri, pârul lung, adunat viaţă şi moarle Doar din cînd niciodată uitate ? Savanţii nu UZINELE IM.M.R. SIMERIA
fără galerie de refugiu la Socotesc că. extinsă la fieca­ nu e mai înfiorător decît să în citeva cozi subţiri şi., al­ in cînd. acea linişte e tulbura­
coperiş cu lungimea frontului re loc de muncă, organizarea mori în pustiu cu sufletul bastre Cu cit sînt mai al­ tă de cîte un zgomot asurzi­ ştiu. Tuaregii nu ştiu. Poate ŞCOALA PROFESIONALA
pînâ la 30 m Aplicarea temei superioară a producţiei va mistuit de priveliştile răco­ bastre, cu atit fata se crede ştie Sahara. dar nimeni nu
este condiţionată însă de do­ duce la obţinerea dc rezultate roase ale Fetei Morgana, pc că c mai frumoasă. Culoarea tor ; bucăţi imense de stincă, s-a ostenit s-o întrebe şi ni­
tarea abatajelor respective cu mai bune. Pentru aceasta în­ lor nu e îasă o minu­ şubrezite de formidabila di­
echipament de susţinere me­ să este necesar ca fiecare sa­ care nici un muritor nu )e-a ne a naturii ci. mai ferenţă de temperatură dintre meni n-a reuşit sâ-i de­
talică. lariat să muncească cu tra­ putut încă ajunge, cu pieptul prozaic, rodul unui întreg noapte şi zi, se desprind de sluşească tainele imaginilor A N U N Ţ Ă
Eficienta studiului privind gere de inimă, cu răspundere ars şi tînjind după o picâtu- arsenal de cochetărie pe care rupestre scrijelite pe pantele
organizarea tăierii mecanizate şi Intr-un spirit de perfectă râ dc apâ, cu întreg trupul u- neamul femeiesc şi l-a păstrat masiv, rostogolindu-se cu hu- şi stlncilc Hoggarului.
a cărbunelui în stratul 5, blo­ ordine $1 disciplină". eis de soarele de sus. de soa­ cu străşnicie de clnd locuia iet înspre marea de nisip —
cul II este. de asemenea, e- Pe baza experienţei acumu­ rele de Jos, deopotrivă de a­ în peşteri şt pină în zilele cimitir de stlnci şi de oameni. VENERA ANGHEL
videntâ Productivitatea a late, a valoroasei tradiţii care prigi. Şi totuşi, dincolo de ca­ noastre. Aici „locuiesc* tuaregii, par-
crescut la 9-10 tone pe post, şi-a creat-o, colectivul minei ravanele care se-ncumelâ sâ Numai că lor, albastrul veş- (Vo urmo) examen
iar producţia lunară a abata­ Lupeni trebuie să dovedească mîntului, al ochilor şi părului
jului a sporit cu aproape 2 000 şi în continuare aceeaşi per­ o străbată, Sahara îşi are şi )e conferă o frumuseţe Ireală
tone, în timp ce numărul de severenţă în obţinerea de re­ ea locuitorii ei proprii.
posturi prestate a scăzut cu zultate pe măsura posibilită­ O statură atleticâ, de uriaş şi stranie, de-fi vine sâ crezi,
circa 200. ţilor de care dispune. din poveste râtâcit cine ştie vâzindu-le învăluite în aura CINEMA de admitere
lor azurie, că s-au zămislit din
Eminesciana.
R A D I O i.ClocIrlIa* ; 20,30 treci4' ; 20,35 Muzică uşoară dc Noru Oeme- ţ............................. (Cinematograful „Patria*4) ; Fa­ — Lăcătuşi mecanici vagoane şi locomotive — curs dc zl.
fihorlock
DEVA i
Holraea
zlm-
„Pierdută pentru mine.
trlad cl Viorel Doboş ; 16,00 Ra­
blnd prin lume
Pentru magnetofonul dv. ; 2i.on diojurnal. Buletin meteo-rutler ; la «lin parc („Arta**) ; SIME- — Lăcătuşi mecanici vagoane şi locomotive — ucenicie la
RIA : Pe ieren propriu („Mu­
16,20 Concert
Ion DumUrcscu ;
Acasă la Eugen Barbu ; 21.20 16.55 Sfotul medicului; 17,00 Suc­ ! Drumeţii reşul**) ; HUNEDOARA : Mari­
PROGRAMUL I: 6.0S-9.30 Muzică Revista şlagărelor ; 2|,30 Sport : cese româneşti peste hotare — ana, agent 0555 („Constructo­ tocul dc muncă.
$i actualităţi: 0,30 Viaţa cărţilor ; 21.40 Revista şlagărelor ; 22.00 muzică uşoară ; 17,35 Mllne, In rul") ; Sirâtn In easâ („Flacă­
10,Oi Varietăţi muzicale ; n.or» Radiojurnal. Buletin meteorolo­ emisiunile muzicale ; 17.40 Radio în concediu ra") ; Soarele vagabonzilor („Sl- | 19.00 Limba franceză (reluare) ; — Lăcătuşi mecanici locomotive şi vagoane — curs seral —
Expoziţia realizărilor economici gie ; 22,20 Serenade cu... şl fără publicitate ; 18.00 Varietăţi m u­ dernrglsiul") ; CALAN : Taţi î 10.25 Ce-aU dori să revedeţi ?
naţionale — România '09 ; 11,25 cuvinte ; 22,55 Moment poetic ; zicale ; 18,40 LttcrAtura română de familie („11 iunie") ; TE- : Spectacolul «le teatru din angajaţii uzinei şi dinafară.
Clntccc sl Jocuri populare : 12,00 2.1.00 Expres melodii ; 0.03 — şl muzica corală ; 19,no Pnglm Casa de cultură «lin Geon- : Lluc : înnourară trecătoare j „Fum" «le Fatilkner ;
Muzică uşoară dc Marcel Io- 5.00 Estrada nocturnă. alese din muzlco uşoară : 13.20 („Minerul") ; GKE1.AR : Intll- I ’ 17,30 Buletin dc ştiri ; Durata şcolarizării trei ani.
nescu şl Kroml Moreno ; 12.15 PROGRAMUL II : 6,10 Varie­ Meridiane lirice. Lundkvlst : ■ giu-Dâi ofrrâ oaspeţilor nu- : nlre In munţi („Minerul"); PE­ 17,35 l.u m ca co p iilo r.
j ineroase drumeţii prin Impre- :
Cronica muzicală : 12,25 Moment tăţi matinale ; 7.00 Radiojurnal. 19.40 Selecţlunt din opereta „A­ i Jtirlmi şl excursii pentru cu- • TROŞANI: Noaptea generalilor PENTIUJ ÎNSCRIERE SINT NECESARE URMĂTOARELE
Ştiinţific ; 12.30 Inttlnlre cu m e­ Sumarul presei : 7,io Varietăţi morul mascat" de Ion Hartulary —seriile I-II („7 Noiembrie") ; Povestea circului (II) ; j
lodia populară şl Interpretul matinale — continuare ; fi.io Tot Darcl^e : 19.50 Noapte bună, co­ : nnaştcroa frnmusedlor Istorlee, • nună ziua. contesă („Republi­ • 17.S0 Clopoţel *69 ; j ACTE :
j economice, citadine (I natura- :
preferat ; 13,00 Radiojurnal : Înainte (emisiune pentru pio­ pil ; 19.55 Alegeţi melodiile pre­ ca") ; l.UPENI : Două bilete la ! 18,15 Studioul şcolarilor : Doi j
13,10 Mic magazin muzical ; M 10 nieri) ; 9,00 Melodii populare In­ ferate — muzică uşoară ; 20.3.> j le ate Judeţului. Numai In sc- : matineu („Muncitoresc*4); Tine­ ! romăni pe acoperişul iu- : — Certificat de naştere in original şi copie
j zonul estival au fost nrgant- ■
Inşlr*te mărgărite. „Uriaşul dc terpretate dc Ana Hanţu. Tu- Arte frumoase ; 21.55 Pagini dm j zale 53 «Ic excursii, caro au ■ reţe fără hăertneţe. („Culm- ; mii ; |
piatră'4 de Va.slle Mânuccanu : dor Nicolae şl Murea Burnen ; opera „Pescuitori! de perle1' de i avu* ca Itinerare Casa memn- ■ ral") ; LONEA : Câsâ»one pri­ | 19.45 Ciutcce populare romă- | — Certificat dc absolvire a 7 sau 8 clase elementare
14.35 Tn mijlocul naturii cu m u­ 9.30 etntâ corul <lo copil al Ra- Bizet ; 21.40 Concertul tn Rol : rlală „Aurel Vlaicu*', cele do- ■ pită? („Minerul"); PETHll.A:ln ! neşti şl ale naţionalităţi- '•
zica uşoară : h .so Cu cinteeul dioleleviziunii dirijat de Elena major pentru violă şl orchestră umbra coltului („Muncitoresc*4); | lor conlocuitoare ; — Buletin dc analiza singclui
şl Jocul pe plaiurile ţării ; 15.21» Vicică ; 9.45 Opera „Tlrgul din dc Gcorg Phlltpp Telemann (or­ | ii A cetâil nlc Hunedoarei — A - VULCAN r Tata („Muncito­ : I9.no Cu carul dc reportaj la...
şl
a
nţelii- •
i
4,‘orvlnejlllor
Radio ptiblicitAte ; 15,30 Compo­ Sorocinsk" de Mussorgskl — chestra de cameră a modicilur j Iul, SarmlzcgclusA, rezer- • resc*') ; ORAŞTIE : Roşii şl ! Ploieşti ; — Rezultatul examenului radiologie pulmonar.
zitorul săptămlnil — Franz Schu- fragmente : 10.30 Antena tinere­ dtn Cluj—dirijor iCurt Mild — j vaţia cu zimbri, parcul • albii („Patria*4) ; Regele sue~ i 19,30 Telejurnalul de seară.
bert ; 16.oo Radiojurnal Buletin lului. Kadlocnciclopedle (relua­ solist dr. laroslav Onescluc) : i dctidmloglc de la Simcrla, ec- ■ «Icz („f-lacărn") ; GEOAGIU- Buletinul meteorologic ; EXAMENUL DE ADMITERE ARE LOC IN ZIUA DE
rretco-ruiier ; tf. 20 Formaţia re) ; 10,55 Muzică populară şl 22.05 Recital Gigi Marca ; 22,20 MAI ; Crimă In stil personal ; 20,00 TcIceincmAUTn — Fcslival
Horla Kopcea : lli.30 Consultare uşoară ; 1110 Antologic contem­ Teatru radiofonic serial. Ursita i laica oraşului Deva, complexul ; HAŢEG : Oraşul magie („Popu­ Gcrard Phllipe ; I Z SEPTEMBRIE 19G9
j muncişi ic de la Ţcbca, siaţiu- [
juridică ; 10.40 Muzică corală pc porană. Romanele Iul Nicolae de Bogdan Pctrlccicu Ilaşdeu. I nea Vaţa dc .Ins. lar") : RRAO : Viţelul «le aur Filmul fantastic „Pănilnt
discuri : 17 05 Antena tineretu­ llrcban : u.so Muzică uşoară in­ Seria a Jlt-a. Puiul de Nâpircâ; : Drumeţiile prin împrejuri : — seriile l-ll („Şicana r«işle" : fără stele" ; din următoarele materii : matematică, scris-ura).
lui ; 17 30 Din comonra folcloru­ terpretată dc formaţia „Chitare­ 22.39 In niriştea dc lingă vii — i mile. staţiunii au făcut cimnş- : CUnARARZA : Aventurile lui ! 21,10 Reflector ;
lui nostru -. IR.10 Dezbateri pc le diavolului'1 ; |2,03 Avanpre­ romanţe ; 23.05 Lucrări interpre­ ■ tinţă vi/liatnrilor <-n peştera : 21,55 Telegloh — emisiune dc re­ limba română, scris-ora!
teme economice : to 30 O melo­ mieră coiidiană : 12.15 Muzică u ­ tate de violonistul Constantin ■ «le la CigmAii. situa din deal. : Tom Sawyer — scria I; Moartea portaje şl documentare : INSCRtERILE AU LOC PIN A LA 11 SEPTEMBRIE 1969.
die pe adresa dv». : lft.flfl Gazeta şoară : 13.30 Ora veselă (relua­ Hobescu ; 24.00—I 00 Croaţii m u­ ■ rntnpleviil de mori cu apă. |z- : iul Joc Indianul — seria a ll-a Noua Zcclandă ;
radio; 19.25 Sâp*ămîna unul me­ re) : 14,03 Muzică uşoară ; 15.00 zicale audiale la Tribuna Inter­ - corul «Ic apă minorAl* «le la : („Minerul") ; II.IA : Rumba dc 22.15 TelCjnrnolul tic noapic şl UZINA ANGAJEAZA URGENT CONDUCĂTOR AUTOCRAN
buletin meteorologic ;
loman : 20 05 Tableta de scară Moment ştiinţific : 13.03 Solişti naţională a Compozitorilor. Paris j HAciia şi nllc frumuseţi din : la ora 10,10 („Lumina"). 22.30 Publicitate ;
■ împrejurimile vechil Germlsara j
de Edmond N'icolau : 20 tn Mari al Operei dm Iaşi : Bcrnaricin 1903 (IX) ; Prezintă Nicolae Oc- 22.35 Convorbiri literare.
orchestre dc muzică populară ; simoii şt ion Prlsâcaru ; is.30 lolu. o m m