Page 33 - Drumul_socialismului_1969_09

1
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-Vfl!
Anul XXI Redacţia

Nr. 4569 şi administrata

ziarului

Joi D E V A , str . Dr. P e t r u C r o z o , n r. 35.

11 septembrie telefoane : redactor şef - 1588 : re-
doctor şef adjunct, secretar de redac-
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
1969 secţiile culturo-sport şi probleme cetă-
ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu*
mentare şi externe - 2317 ; secţia in*
dustrie şi administraţia - 1275 ; lele-
fon de serviciu între orele 16-.24 -
4 PAGINI, 30 BANI
1585.

Eficienţa economică Tovarăşul 1
Aportul
în industria locală Nicolae Ceauşescu
inovatorilor: TELEX

7,8 milioane lei a primit un grup de
In contratimp şi redactori ai Televiziunii

Sporurile substanţiale de pro­
ducţie obţinute dc minerii din în c h e ie r e a
rolan» RuscAI IncorporearA ac­ SESIUNII „ZILELOR
tivitatea pasionantă, rodul elveţiene UNIUNII MEDICALE
PE ALĂTURI DE TEN I.M. Hunedoara. In ultimii trei BALCANICE" dupS-amiază
căutărilor Inovatorilor de
la
Miercuri
ani au (ost aplicare in produc­
ţie 216 Inovaţii, re2Ultlnd 7,8 mi­
lioane de Ict economii posteai- ;m luat sfîrşit in Capiu-
do-n
lă lucrările celei
cutate. Inovaţiile realitate dc Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, 2iunii elveţiene, condus de
Andrcescu Dan, Traian rtntser, secretar general al Partidului Francois Enderlin, care se doua sesiuni a „Zilelor
Uniunii Medicale Halca-
DINŢA GENERALĂ Chelar se remarcă prin efica­ Comunist Român, preşedintele află in ţara noastră in vede­ pat reprezentanţi ai U­
de colectivul de inovatori de la
nice" In care nu purlici-
citatea ?l ingeniozitatea soluţii­
rea realizării unui film despic
lor.
Consiliului de Stat al Repu­
niunii Medicale
Balca­
blicii Socialiste România, a România. nice din Bulgaria, Grccia.
In cadrul convorbirii, zia-
rr «ipr^l||-i a m i a - r o , m
Ridicarea la un înalt nivel lui de cost cu peste 2.2 mili­
a eficienţei in toate sectoarele oane lei, cheltuind in plus su­
de activitate economică ocupă ma de 14.43 lei pentru fiecare
un loc central în documen­ mie de lei producţie marfă
tele Congresului al X-lea oi fabricată şi înregistrînd un mi­
partidului nostru. Pornind de nus de beneficiu cu 2.8 mili­
la premisa că sporirea efici­ oane Ici sub prevederi. îm ­
enţei economice este unul din potriva oricărei raţiuni, rezul­
factorii determinanţi. care tatele arată că acum cînd în
condiţionează hotâritor pro­ întreaga economie se dă o a- tat
CAI
gresul neîntrerupt al econo­ devâratâ luptă pentru ridica­ nu
miei noastre naţionale, Rezo­ rea activităţii tuturor sectoa­ cel
m!
luţia adoptată de forumul su­ relor de activitate la un grad mc
prem al comuniştilor, pune in sporit de rentabilitate, indus­ dU!
faţa organizaţiilor şi organe­ tria locală din .judeţul nostru tât
Iul
lor de partid $i de stat. con­ merge pe alături, risipind im­ mft
ducerilor întreprinderilor, tu­ portante fonduri materiale $i coi
turor colectivelor „sarcina de Sef
Sin
a asigura ridicarea calitativă băneşti. tul>
a întregii activităţi economice, Este un fapt binecunoscut» Dls
sco
sporirea eficientei producţiei că industriei locale îi revin car
materiale şi a investiţiilor, sarcini deosebit de împortan- apt
a >
creşterea productivităţii mun­ zoi
cii in toate sectoarele de ac­ A. MICLEA pra
tivitate, reducerea cheltuielilor Industria judeţului nostru este prezenta la pavilionul indus­ uni
adi
dc producţie. îmbunătăţirea triei miniere din cadrul E.R.E.N,- '69 prin utilaje produse la Jiu iio u iu i h ii s c u ia i, ia ta
calităţii produselor şi renta­ (CONIINIMU IM PAO a 3 o| U.U.M. Petroşani. septembrie 1969. vor tî
bilitatea fiecărei unităţi eco­ , ‘ Foto : N. GHENA date în folosinţă noi u-
nomice". nită{i şcolare. Devii din
Satu Marc, Deva, Buzău
Majoritatea întreprinderilor >i Arad vor avea la dis­
din judeţul nostru Îşi înscriu poziţie, cu începere din
lăudabil activitatea în con­ această dală, licee de ar­
textul acestor indicaţii, obţî- A sosit vremea însâinînţărilor. ie plastice si muzică, iar
nînd importante economii şi II 000 tone de fontă cei din oraşul Gheorghe
beneficii, asigurind în acest Gheorghiu-Dej. un liceu
fel un grad sporit de renta­ pe seama cocsului economisit cu program special de e-
bilitate. Cu totul altfel se ducajie fizică. Concomi­
petrec însă lucrurile la între­ Pregătirile sînt terminate 1 tent, a fost extinsă si re­
prinderile de industrie locală, Acţiunea de valorificare 3,3 milioane de tei. pon­ ţeaua liceelor de specia­
care. prin activitatea ce o superioară a materiilor pri­ derea cea mai mare reve­ litate. Aceeaşi dată va
desfăşoară, nu răspund sarci­ me, materialelor şi com­ nind cocsului economisit. de eît mulţumitoare de secţiei de tractoare care marca si deschiderea Li­
bustibilului se materializea­ Cu cele 7 358 tone de cocs Insâmintările de toamnă — diul in care se află pregătirile ceului de mineri din De­
nilor ce se pun In etapa ac­ ză. în cadrul secţiei a 11 - o economisit, furnaliştii au etapă hntăritoare in catVrul pentru insăminţările de toam­ griu cînd In cimp nu deserveşte unitatea, era ne­ va.
tuală in faţa economiei pe li­ furnale de la CS.II., în re­ produs pesfe 11 000 tone acţiunilor ce se întreprind nă ee poate aprecia că unele s-a transportat nici măcar mulţumit dc faptul că ECHIPA S.U.A.
din
nia eficienţei economice. Nu­ zultate concludente. In peri­ fontă, adică 40 la sută din pentru obţinerea de recollc unităţi se găsesc undeva la in­ o tonă de îngrăşăminte orga­ o parte nevoiţi tractorişti PENTRU MECIUL DE
sâ
au
fost
cau­
mai în primele 7 luni ale a­ oada care a trecut de la toată cantitatea de metal sporite la hectar — s e . află ceputul lunii iulie. Există sufi­ nice ? Preşedintele „a încer- te să lucreze în alte părţi de­ TENIS CU ROMÂNIA
începutul anului cheltuielile elaborată peste prevederile din nou în actualitate. O da­ ciente dovezi oferite in acest cat“ să ne convingă că ferti­ Donald Dell, căpitanul
nului, acest însemnat sector al lizarea se va face cu superfos- oarece cooperatorii nu s-au
materiale au fost reduse cu planului. tă cu intrarea toamnei in sens. Iată cîteva dintre ete. „non-playcr" al echipei
economiei judeţului, a depăşiţi fat. In stoc însă nu se află nici îngrijit sâ elibereze din timp S.U.A., a alcătuit forma­
drepturi depline, cind se string
sarcina dc reducere a preţu­ roadele muncii unui an, o un gram din asemenea îngră­ terenul. Este posibil, desi­ ţia caic va inlîlni Ia Cle-
parte însemnată a eforturilor Mai este şăminte. iar asupra primirii gur, ca atunci cind mecani­ vcland în finala „Cupei
cooperatorilor şi mecanizatori­ celor 15 tone pentru care s-a zatorii vor avea front de lu­ Davîs" reprezentativa de
cru asigurat, consiliul de con­
lor se concentrează la pregă­ depus comandă planează în­ ducere al C.A.P. sâ „motive­ tenis a României. Echipa
tirea temeliei recoltei viitoare. că incertitudinea. ze" râmincrca în urmă a însă- cuprinde pe Arlhur As-
Pe baza experienţei dobindite De la recoltare a trecut n hc, Stanley Sinith, Uni)
de fiecare cooperativă agrico­ In afară dc executarea ară­ perioadă destul de lungă. în­ mînţârilor pe seama lipsei Lutz si Cliff Richey.
tractoarelor. Modul acesta de
lă s-au desprins învăţăminte turilor pe 52 de hectare, din să pînâ la începutul acestei a „pasa" răspunderea pen­ SlMBATA. e t a p a
preţioase privind necesitatea tru soarta recoltei este cît sc LA FOTBAL
respectării epocii optime de poate de păgubitor, soldîn- Sînibăiă M septembrie
insâminţare. organizarea te­ du-se cu pierderi mari dc se vor disputa jocurile e-
meinică şi executarea la un Campania agricolă de toamnă producţie şi de venituri bă­ tapci a ă-a a diviziei A i
nivel calitativ superior a a­ la fotbal Meciul dintre
cestei lucrări. neşti. echipele Steaua Bucureşti i
’ >• - • David Si AS.A. Tg. Mureş va i
Deoarece in primo jumătate -•-'/linnul „2.1 i
a lunii septembrie trebuie în­ cele 130 prevăzute a se însâ- sâplâmini conducerea cooi
mînţa cu grîu, la CSA.P. Pui
cheiată insămînţarea culturi­ rativei nu s-a hotârit să ia n
lor pentru masă verde. iar nu s-a mai făcut nimic pen­ suri în vederea selecţion;
după data amintită se poate tru a se crea condiţii cores­ seminţei.
lucra din plin la însâmînţatul punzătoare obţinerii unei pro­
tor. La întrebarea : de ce nu Doar 10
cerealelor pâioase de toamnă, ducţii sporite în anul urmă­
era firesc ca la această dată se întreprind măsuri energice
in toate unităţile agricole co­
operatiste pregătirile — res­ în scopul urgentării pregătirii hectare arat(
pectiv asigurarea seminţelor însâmînţânlor ?, preşedintele
şi condiţionatul lor, executa­ cooperativei. Luoa Becuş. nc-a
rea arăturilor, verificarea u- răspuns că „mai este timp Ceea ce s-a făcut la C
titajelor — să fie. dacă nu în­ pînă la 1 octombrie". Răs­ Sînpetru, pînâ la data
cheiate, măcar aproape dc punsul confirmă de fapt pa­ septembrie ac. în privin'
finalizare. Intre o asemenea sivitatea consiliului de eon- sâmlnţârilor de toamnă
cerinţă şi situaţia reală ce duc’ere faţă de bunul mers xccutarea arăturii pe IC
se întîlneşte la această dată al treburilor în cooperativă, tare — se putea realiza cu
într-o serie de cooperative a­ lipsa de interes în ceea ce un singur tractor în cel mult
gricole există o mare şi inex­ priveşte valorificarea întregu­ 3 zile. Aceasta înseamnă că
Aspectul exterior plăcut al garniturilor de mobilă confecţi onale în cadrul 1.11. Deva este plicabilă deosebire. Cu toate lui potenţial productiv de ca­ înlr-un astfel de ritm arături­
„semnat" şi de colectivul de muncă al secţiei de lustruit. De la inceputul anului au fost livra­ că zilele calendarului indică re dispune unitatea. le vor fi terminate peste 30-40
te comerţului 157 garnituri tip „Brad". Foto : I. DUBEŞTEANU de zile.
inceputul celei de-a doua deca­ Pot oare aştepta cooperato­
de a lunii septembrie, după sta­ rii din Pui producţii cit Viorel Enâşescu, mecanicul
Printr-un interviu, publicat
In ziarul nostru de mar|i, to­ Anul şcolar bate la uşă Pe alocuri, interesul...
varăşul profesor Ilîe Avram,
Inspector general a! Inspecto­ Trist, dar adevărat. La Bc-
ratului şcolar judeţean, a fă­ jan. de pildă, am fi dorit să
cut cunoscut cititorilor cadrul găsim pe cineva care să nc
şi condiţiile in oare are loc ofere posibilitatea dc a trece
deschiderea noului an de in- pragul şcolii, dar n-am găsit
văţămînt în şcolile din jude­ pe nimeni. De fapt. abia am
ţul Hunedoara. Am aflat, ast­ / / P R I M I M S A L . S A M A I A S I E P I E ? aflat şi şcoala. Nimic nu do­
fel. printre altele, că pregăti­ vedea că acea clădire de la
rile „au început din timp, în­ marginea drumeagului c uni­
că de la încheierea anului an dc invătăminl. Dar am gă­ tineretului din sat multe fap­ gătite pentru a-şi primi săr­ rul şcolii, tovarăşul loan Te- tatea pe care o căutăm. Bălă­
şcolar precedent. Reparaţiile sit şi reversul constatărilor dc te demne de stimă. bătoreşte elevii sera 1 işti Aşa­ bieş. Mulţi dintre cei 248 de riile ce ..năvăleau” pînâ pc
curente şi curăţenia generală mai sus. Să deschidem, aşa­ La Şcoala generală din Pâu- dar, aici, debutul s-a făcut. elevi ai şcolii noastre locuiesc treptele de la intrare ne-au
a şcolilor au fost terminate in dar. notesul cu fapte. liş toate cadrele didactice e­ Se aşteaptă insă o nouă pre­ în satele din împrejurimi : derutat pentru moment. Co­
toate unităţile". Am aflat, de rau ocupate : aranjau mate­ miera : înfiinţarea clasei a Câinel. Crâciuneşli, Ormin- mitem indiscreţia de a privi
asemenea, că ..unităţile de in- Aici lipsesc doar elevii... rialul didactic, coiful muzeis­ IX-a, măsură tradusă în via­ dea. Peştera. Sălişte, Trestia prin geamurile... murdare. Dis­
văţămînt din Judeţul Hune­ tic, pregăteau cataloagele In ţă pentru trecerea la şcoala — pentru care sînt asigurate tingem totuşi, sala de clasă
doara au fost dotate cu mate­ ...au fost cuvintele pe care rest. totul e gata — ne măr­ generală obligatorie de 10 ani, condiţii de transport. Necazul zugrăvită cu băncile aranja­
rial didactic şi mobilier în ne-am simţit îndemnau să le turiseşte lînârul director al sarcină de însemnătate deose­ mare il avem. însă. cu cei cir­ te. Altele, devenite magazii
valoare de peste 2 milioane rostim in şcoala dinti-un în­ şcolii, prof Uie Popovici : zu­ bită in dezvoltarea invăţâ- ca 40 de elevi din Trestia pentru combustibil.
lei", că „cei 182 de noi ab­ depărtat sat hunedorean — grăvit, vopsit, curăţenie, re­ mînlului românesc. pentru care, cu toată străda­ La Lunca umblăm prin sat
solvenţi de facultăţi şi licee Blâjcni. Aici pînâ şi jurnalul pararea băncilor, aproviziona­ — S-au făcut înscrierile şi nia noastră, nu am putut fa­ să căutăm un dascăl. Oame­
pedagogice s-au şl prezentat de clasă aşlepta pe catedră, rea cu combustibil, înscrierea se mai fac încă — ne infor­ ce nimic". nii ne trimit dc colo. colo.
la posturi, marca lor majori­ pînâ şi manualele erau repar­ şi şcolarizarea tuturor elevi­ mează prof. Ionel Golcea — O frumoasă impresie ne-a „Păi. pc domnul lanoşi il
tate fiind repartizaţi in me­ tizate pe clase In sala pro­ lor de vîrstâ şcolară. Profe­ deoarece am aşteptat să se în­ produs Şcoala generală cu găsiţi acasă, stă numai din-
diul rural". S-au „primit pro­ fesorală. cadrele didactice sorii s-au prezentat la posturi cheie şi sesiunea din toamnă clasele I-IV din satul Ormin- sus de şcoală". Nu-1 găsim.
gramele şi manualele şcolare pregăteau cataloagele, consul­ la data stabilită a examenelor de admitere in dea. pentru care noul an de ..Mergeţi la bufet, că doamna
editate de Ministerul învăţă- tau programele, aşteptau cu Aceeaşi grijă de gospodari liceu. Se află la instruire ca­ învăţămint va coincide cu domnului e gestionară acolo".
mîntului" şi există „toate con­ emoţia firească, şi lotuşi nouă, ne-au ofenLo cadrele didacti­ drele didactice care vor preda sărbătorirea centenarului şco­ Ne conformăm. Nc inlîmpinâ
diţiile pentru a înfiinţa cele întilnirea cu elevii. Mina de ce de la Şcoala generală din la această nouă clasă, a IX*a. lii. Micile intervenţii de mo­ un lacăt marc ..Atunci is la
circa 35 dc clase a IX a, care. gospodar a colectivului de aici Şoimuş. Profesorul Cornel Ne-a fost dat în multe şcoli ment ce au mai rămas de e­ batoză, la Topliţâ". N-am mai
vor funcţiona în 24 de şcoli se simţea în fiecare lucru pus Sîntimbreanu dirija munca e­ să cunoaştem seriozitatea cu xecutat nu constituie proble­ căutat batoza. Dar nici în
generale din judeţ". cu grijă la locul lui, în pros­ levilor care au venit să aju­ care directorii, cadrele di­ me. Avem această certitudine şcoală n-am putut intra Cu
Un raid întreprins prin 12 peţimea şi curăţenia ce dom­ te la ultimele retuşuri ce în- dactice s-au preocupat pentru Ne-a investit cu ea un cadru
unităţi şcolare, chiar în ziua nea pretutindeni, de la pârcu- cheiau pregătirile pentru des­ evenimentul de la 15 septem­ didactic care de 36 de ani îşi puţin efort pătrundeam poate
apariţiei acestui interviu, ne a letul cu flori de la intrate, chiderea noului an. „S-au ofe­ brie. La Bâiţa interioarele ce­ închină viata celei mai nobile prin geamurile sparte..
dat posibilitate să cunoaştem pînâ în sala de clasă ori in rit şă execute ei micile repa­ lor două şcoli oferă certitudi­ munci : modelarea fiinţei u­ De unele nereguli întilnite
munca depusă în timpul verii încăperea pentru materialul raţii la. mobilierul claselor nea că si aici cursurile pot mane. Se numeşte Emanoil la Bâiţa se face vinovată con­
de aceia pentru care vacanţa didactic ce stîrneşte admira­ După cum vedeţi,,în rest totul incepc. „După cum vedeţi, şi Diaconescu şi este directorul ducerea TG.C.L. Brad care
a constituit o perioadă dc in­ ţia oricărui vizitator. e gata, combustibilul înmaga­ cadrele didactice sînt prezen­ acestei şcoli La şcolile gene­ nu şi-a încheiat onorabil con-
tensă activitate pentru ca — E de datoria noastră să zinat în condiţii optime, ma- ' te. Am primit în colectivul rale din Brad. Luncoiu de
noul an şcolar să sc deschidă ne primim elevii aşa cum se nualele s-au primit şi sortat nostru pe tovarăşa Doina Vîl- Jos, Criş — clasele îşi aş­ Raid realizat de
in condiţii optime, prima zi cuvine — conchide simplu şi pe clase... can, tînără absolventă a fa­ teaptă elevii. Noile cadre di­ LUCIA UCIU
de cursuri să poată oferi fie­ firesc directorul şcolii, tova­ La Gura barza găsim anima­ cultăţii de filologie şi nădăj­ dactice s-au prezentat la pos­ MINEL BODEA In activitatea şantierului de montaj, din cadrul I.C.S.H.,
cărui elev ambianţa plăcută a răşul. Cornel Mihet, dascălul ţia obişnuită zilelor de curs. duim să se simtă bine la noi. turi Colectivele sînt pregăti­ lucrările de prelungire a halei laminorului de - semifabricate
unei clase şi şcoli in care să care a înscris în palmarasul încă la 1 septembrie ambele In ce ne priveşte, vom face te pentru a incepc, in condiţii „punctează" un ritm accelerot de execuţie.
muncească cu drag un întreg muncii de elevare spirituală a clădiri ale liceului erau pre­ totul — mărturiseşte directo­ optime, un nou an'de muncă. g r m . ’T U j