Page 36 - Drumul_socialismului_1969_09

PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 11 SEPTEMBRIE 1969

Vizita delegaţiei române de Preşedintele Austriei

a vizitat pavilionul CURIER • CURIER CURIER
partid şi de stat în R.D. Vietnam

României din cadrul
HANOI 10. — Trimişii spe­ manifestă un mare interes fa­ nale împotriva agresiunii stră­ Marţi s-a deschis Ia Man- tocol privind construirea în plan politic. El s-a declarat
ciali Agerpres, A. lonescu, şi tă de muzeu şi de aceea cl a ine, împotriva colonialismului chester o expoziţie alimen­ Finlanda a unei centrale a- în repetate rinduri un adept
I. Gâlâţeanu, transm it: To­ rămas deschis şi in perioada şi imperialismului, pentru li­ Tîrgului de la Viena tară internaţională, la care lomo-clectrice cu participa­ al dezarmării nucleare.
varăşii Ion Gheorghe Maurei*, bombardamentelor asupra bertate şi independenţă, pen­ participă peste 90 de firme rea şi asistenţa tehnică a U­
membru al Comitetului Exe­ Vietnamului de nord. O par­ tru făurirea unui viitor stră­ britanice şi străine. între­ niunii Sovietice, anunţă a­ ♦ © ♦
cutiv, al Prezidiului Perma­ te din cele mai valoroase ex­ lucit. prinderile româneşti Prod- genţia TASS.
nent al C.C. al P.C.R., pre­ ponate au fost evacuate şi * VIENA 10. — Corespondentul Agerpres, P. Stânccscu, export. Fructcxport. Con- Marţi scara, la Rabat au
şedintele Consiliului de Mi­ sint păstrate cu grijă. El a HANOI 10. — Trimişii spe­ transmite r Miercuri la amiază, preşedintele Republicii Aus­ serveexport şi Romagricola ♦ © ♦ luat sfîrşit lucrările Comi­
niştri al Republicii Socialiste menţionat, de asemenea, că ciali Agerpres, A. lonescu şi tria, Franz Jonas, a vizitat pavilionul Republicii Socialiste participă cu un stand, în siei pregătitoare a Conferin­
România, Paul Niculescu-Mi- săpăturile arheologice mai re­ I. Gâlăteanu, transmit; Tn România din cadrul Tîrgului internaţional de la Viena. care sint expuse o gamă va­ Purtătorul de cuvînt al Ca­ ţei la nivel înalt a ţărilor is­
zil. membru al Comitetu­ cente şi alte cercetări, care după-amiaza zilei de 10 sep­ $eful statului austriac a fost întîmpinat şl salutat dc Dio* riată de produse alimentaro sei Albe a anunţat că pre­ lamice. Reuniunea a fost
lui Executiv, al Prezidiului nu au încetat nici o clipă, au tembrie, tovarăşii Ion Gheor­ nisie Barcea, însărcinat cu afaceri a.i. al Ambasadei Româ­ şi băuturi. şedintele S.U.A., Richard convocată pentru a ac sta­
Permanent, secretar al C.C. adus mărturii noi, de mare ghe Maurer şi Paul Niculeseu- niei la Viena. şl de alte persoane oficiale române. Preşedin­ Nixon, a convocat pentru vi­ bili obiectivele conferinţei,
al PC.R., Ştefan Peterfi, importantă, cu privire la ori­ Mizil au avut o întrevedere tele s-a interesat de produsele noi expuse la Viena, de ca­ ♦ © ♦ neri pe principalii săi con­ lista statelor şi organizaţii­
membru supleant al C.C. al ginea şi dezvoltarea poporu­ cu tovarăşul Fam Van Dong, racteristicile lor şi de uzinele furnizoare. cilieri civili şi militari pen­ lor islamice participante,
P.C.R., vicepreşedinte al Con­ lui dc pe aceste^mcleaguri. membru al Biroului Politic, In cadrul emisiunii radio­ tru a proceda ta o exami­ precum şi dala şi locul unde
siliului de Stat, au vizitat la Directorul a menţionat, de ui C.C. al Partidului celor ce fonice „Bună ziua la toată nare aprofundată a proble­ se vor întruni şefii acestor
10 septembrie Muzeul de is­ asemenea, că mu;:eul întreţi­ muncesc din Vietnam, pre­ lumea”, de la cel dc-al patru­ mei războiului din Vielnam. state.
torie din capitala R.D. Viet­ ne legături de colaborare şedintele Consiliului de Mi­ lea salon al radiotcleviziunii. Pentru moment nu au fost
nam. ştiinţifică cu mai multe insti­ niştri al R.D. Vietnam. A Evenimentele care a avut loc la Paris, pos­ ♦ O i date publicităţii precizări in
Delegaţia română de partid tuţii similare din alte ţâri, fost de faţă Tran Danh Tu- tul „France Inter" a tran­ legătură cu dezbaterile co­
şi de stat a fost insolită de printre care şi din ţara noas­ vcn. membru supleant al Bi­ smis Ia 9 septembrie o emi­ Aproximativ l 000 dc stu­ misiei la care au participat
Tran Danh Tuyen, membru tră. roului Politic al CC. al Parti­ siune de 40 de minute des* denţi sud-corecni au parti­ şapte delegaţii islamice.
supleant al Biroului Politic La încheierea vizitei, tova­ dului celor ce muncesc, mi­ din Irlanda de Nord pre România. Emisiunea a cipat pc străzile Seulului ta
al C.C. al Partidului celor ce răşul Ion Gheorghe Maurer a nistru pentru problemele in­ cuprins mai multe reportaje un marş de protest împotri­ ♦ © *
muncesc, ministru pentru pro­ dat o înaltă apreciere muzeu­ sonore turistice, folclorice şi va intenţiei autorităţilor dc
blemele industriei de pe lin­ lui şi, împreună cu membrii dustriei. BELFAST 10 (Agerpres). — printr-o „linie a păcii" carti­ culturale, cil şi convorbiri a-i asigura lui Pak Cijan Hi Ministrul dc interne al
gă Consiliul de Miniştri al delegaţiei române de partid si Convorbirea care a avut loc Trupele britanice dislocate în erele catolice ale Belfastulul şi documente asupra relaţii­ un al treilea mandat prezi­ Roliviei a anunţat că lide­
R.D. Vietnam. de stat, a semnat în cartea cu acest prilej, s-a desfăşurat Ulster au început miercuri de cele protestante. Delimita­ lor franco-române. Emisiu­ denţial. Unităţile dc poliţie, rul mişcării dc partizani din
Oaspeţii au fost salutaţi de de onoare cuvinte elogioase, intr-o atmosferă caldă, tovă­ dimineaţa o serie de opera­ rea va lua forma concretă a nea a fost însoţită de melodii dotate cu echipament special această (ară, Guido Pcrcdo.
Huang Hung. directorul Mu­ subliniind valoarea exponate­ unui gard de slrmâ ghimpată. populare şi lucrări din mu­ împotriva demonstranţilor, a fost ucis marţi în oraşul
zeului. care a dat pe parcursul lor ce înfăţişează sintetic şl răşească. ţiuni menite să delimiteze Zona de demarcaţie va fi pla­ zica cultă românească. au lansat proiectile cu gaze La Taz. Moartea lui Peredo
vizitei ample explicaţii în le­ obiectiv istoria multimilenară sată între strada Divis, locui­ lacrimogene. încercînd să-î a avut loc după ce. împreu­
gătură cu principalele expo- a poporului vietnamez, stră­ tă de catolici, locul unde se ♦ © ♦ împrăştie pe studenţi. S-au nă cu un grup dc tovarăşi,
na te. vechea sa cultură şi civiliza­ desfăşoară, de obicei, cele mal produs incidente violente, a încercat sâ sc opună poli­
Huang Hung a relevat, ţie. lupta sa eroică pentru a- grave incidente, şi cartierul La 9 septembrie s-a des­ care au durat aproximativ ţiştilor ce au înconjurat lo­
printre altele, că populaţia pârarea independenţei naţio­ protestant Shankhill Road. Ar­ chis la sediul U.N.E.SX.O. trei ore şi s-au soldat cu ră­ cuinţa unde se găseau. Mai
mata va lua şl alte măsuri în din Paris „Cursul dc formare nirea mai multor persoane. multe persoane din acest
scopul asigurării securităţii profesională” pentru tinerii grup au reuşit să scape.
celor două comunităţi. S-a a­ funcţionari ai U.N.E.S.C.O.,
10. probleme pe ordinea nunţat, de asemenea, că cir­ cît şi pentru delegaţii per­ Sute de oameni au rămas
culaţia în Belfast va fi sus­
manenţi acreditaţi pc lingă
pendată în timpul nopţii
în
regiunile în care se află in­ această organizaţie. In scria Dacă undele seismice fără adăpost ca urmare a u­
expunerilor asupra structu­
raganului cc s-a abătut asu­
de zi provizorie a Adunării stalate baricade. cuvintări rii fundamentale şi activită­ înregistrate de pe Luna pra provinciei nigeriene Ka-
ţile U.N.E.S.C.O.,
delegatul
aparatelor
cu ajutorul
Cu prilejul unei
permanent al României, am­ no. Numeroase vite au fost
radiotelevizate, primul minis­ instalate aici dc astro- ucise, iar culturile din aceas­
basadorul Valentin Lipatti, nauţii misiunii „Apollo- tă zonă au fost în mare par­
Generale a 0. N. li. tru nord-irlandez. Chichester s-a referit la „Rolul şi func­ 11” sini datorate unor te compromise. Autorităţile
Clark, a declarat marţi seara
fenomene naturale şi nu
ţiunile comisiilor naţionale
că va demisiona dacă guver­ pentru U.N.E.S.C.O. şi a dele­ instrumentelor înseşi, locale au luat măsuri în vc-
rea ajutorării populaţiei din
nul său nu va reuşi să pună gaţiilor permanente în pu­ rezultă câ structura Sc- regiunea sinistrată.
NEW YORK 10 (Agerpres). cembrie Atît definitivarea or­ în aplicare programul de re­ nerea în aplicare a progra­ lenei este foarte diferi­
— La Naţiunile Unite s-a a- dine! de zi cît şi programul forme adoptat recent, pro­ melor organizaţiei1'. Expune­ tă dc cea a Terrcî şi ♦ © ♦
nuntat că dezbaterile genera­ de lucru sînt însă de compe­ rea lui Valentin Lipatti a foarte eterogenă. Aceas­ In prezenţa ministrului
le din cadrul celei de-a 24-a tenţa Adunării Generale, câreîa VIETNAMUL DE SUD. — Patrioţi sud-vietnamezi atacind un gram care are drept scop sâ fost urmărită cu viu interes ta este una din conclu­ poştelor S.U Â. şi a celor trei
sesiuni a Adunării Generale a îi revine sarcina de a a­ convoi militar omericono-salgonez în regiunea Quang Da. acorde o serie de drepturi ci­ de participanţii la curs. ziile preliminare des­
O N U. se vor desfăşura între dopta hotârîrea finală. vile minorităţii catolice. prinse în urma analizei nstronauţi dc la bordul na­
18 septembrie şi 8 octombrie. Potrivit informaţiilor neofi­ ♦ © ♦ materialelor lunare şi vei cosmice „ApolIo-lP, la
Potrivit tradiţiei, şefii delega­ ciale de la sediul O.N.U., can­ anunţata dc Thomas Washington a avut loc marţi
ţiilor ţârilor membre vor ex­ didatul cu cele mai mari şan­ Primul ministru al Japo­ Paine, directorul NASA. ceremonia punerii in vînzarc
pune punctul de vedere al gu­ se de a fi ales preşedinte al niei. EisaUu Sato, l-a primit Dc asemenea, se a- a timbrului „Primul om pe
vernelor lor asupra probleme­ sesiunii este reprezentanta Rezoluţii adoptate de reuniunea miercuri în audienţă pe am­ prcciazâ câ Marea Li­ Lună” Timbrul, avind o va­
loare dc 10 cenţi şi destinat
lor Internationale de actuali­ Liberiei, Angîe Brooks. Dacă basadorul român la Tokio, niştii ar avea aproxima­ poştei aeriene, are dimen­
acest pronostic se va confir­ Ion Datcu, în legătură cu
tate. tiv 3 miliarde dc ani, siuni mai mari decit timbre­
ma. atunci va fi pentru a do­ plecarea definitivă a aces­
Pe ordinea de zi provizorie ua oară, în întreaga istorie a la nivel înalt a O.U.A. tuia dc la post. Cu acest pri­ virstâ mai veche decit le comemorative obişnuite
a sesiunii figurează 102 pro­ ONU.. cînd preşedinţia Adu­ lej a avut loc o convorbire s-a crezut pină acum. emise dc poşta S.U.A. El
este realizat în condiţii gra­
bleme şl dezbaterea lor se va nării Generale va reveni unei cordială. Ambele părţi şi-au fapt ce demonstrează câ fice de „super-hix" şi înfă­
exprimat dorinţa dc a între­
încheia în principiu la 17 de­ femei. ADDIS ABEBA 10 (Ager­ mai pentru Nigeria dar şi de a studia modalităţile de Luna s-a format in ace­ ţişează momentul cind co­
pres) La Addis Abeba a luat pentru întreaga Africă. In a- intensificare a activităţii Co­ prinde .noi paşi in vederea mandantul navei „Apollo-
sfîrşit miercuri dimineaţa reu ccst sens. Comitetul OU A. mitetului O.U.A. care coordo­ dezvoltării multilaterale a eaşi epocă cu cea a Pâ- II". Neil Armxtrong. pune
niunea la nivel înalt a Orga pentru reglementarea proble­ nează lupta de eliberare a relaţiilor romăno-japoneze mîntuluf. piciorul pc suprafaţa Lunii.
mei nigeriene a fost chemat
încheierea convorbirilor nizaţiei Unităţii Africane sâ lanseze un apel diverselor că sub jugul colonial. Dîn a­ în avantajul celor două po­ In spate sc vede Pămintul
popoarelor africane aflate în­
poare.
După mai multe orc de dez
bateri, in ultima zi a conic ţări, organizaţii internaţiona­ cest comitet fac parte Algeria. in culorile bleu şi alb.
le, instituţii umanitare pentru
Kîesinger — Pompidou rinţei a fost adoptată o rezo sprijinirea tuturor acţiunilor Maroc. Senegal. Kenya, Sier­ ♦ © ♦ ♦ O * ♦ © ♦
luţie prin care se cere părţilor
Republica Africa
ra Leone.
beligerante din Nigeria sâ in menite sâ contribuie la înce­ Centrală. La Universitatea din Tokio In ultimele două zile gu­
BONN 10 (Agerpres). Marti tul de prietenie franco-vest- cetezc ostilităţile şi sâ în tarea războiului din Nigeria. In cadrul reuniunii la nivel a avut loc un colocviu de Campania dc demascare a vernul brazilian a adoptat
trei acte instituţionale (r ^
seara au luat sfîrşit la Bonn german incheiat in anul 1963, ceapă convorbirile de pace ba Şefii statelor africane care înalt a O.U.A. au fost adop­ hidrodinamicâ. Lucrările au corupţiei existente în cercu­ 13. 14 şi 15) prevăzind 1
convorbirile de două zile Totodată s-a căzut de acord zatc pe principiul menţineri au participat la conferinţa tate, de asemenea, două rezo­ fost deschise de prof. dr. rile economice şi financiare troduccrca pedepsei cu ex­
dintre preşedintele Franţei. asupra oportunităţii convocă­ unităţii statului nigerian. Ţă din capitala etiopianâ au ho- luţii prin caro reprezentanţii ing. V. flarnaj. preşedintele din Spania, declanşată dc pulzarea din ţară a orică­
Georges Pompidou, şi cance­ rii în luna noiembrie a unei rile africane care au recunos tărit sâ acorde un sprijin ţârilor africane îşi exprimă Comitetului internaţional presa din această ţară în ur­ ror persoane considerate „pe­
larul vest-german. Kurt Georg conferinţe la nivel înalt a «ce­ cut Biafra ca stat independen sporit mişcărilor de eliberare îngrijorarea in legătură cu pentru fluide polifazatc. In ma descoperirii afacerii ÎMa- riculoase pentru siguranţa
tesa, a început să îngrijoreze
Kiesinger. Observatorii poli­ lor sase", conferinţă care sâ (Gabonul, Coasta dc Fildeş naţională de pe continentul a­ agravarea crizei din Orientul cadrul colocviului au fost e­ naţională*, precum şi extin­
tici sînt înclinaţi să constate discute principalele probleme Tanzania, Zambia). precum $ frican şi luptei împotriva a- Apropiat şi subliniază nece­ xaminate unele probleme dc cercurile oficiale spaniole. derea pedepsei capitale la
că convorbirile s-au încheial ale Pieţei comune si. în mod Sierra Leonc au formulat re parlheidului. In acest scop sitatea aplicării urgente a re­ hidrodinamicâ şi difuzarea •Ministrul finanţelor, Juan „delictele de participare la
Jose Espinosa San Martin,
curenţilor proveniţi de
la
fără rezultate deosebit de im­ special, lărgirea C.E.E. prin zerve faţă de textul rezoluţie a fost constituit un comitet zoluţiei Consiliului dc Secu­ războiul revoluţionar". Dc a-
portante, aşa cum era, dc altfel includerea altor ţâri. si s-au abţinut de la vot. special ce va avea misiunea ritate din noiembrie 1967. centralele termonucleare dc a exprimat neliniştea gu­ semenca, s-a hotârit amina-
de aşteptat. Cele două părţi au In sfîrşit. preşedintele Pom­ Rezoluţia aminlîtâ sublinia coastă. Specialiştii japonezi vernului spaniol faţă de „re­ rea cu un an a alegerilor
subliniat, avîndu-sc în vedere pidou şi cancelarul Kicsîn- zâ importanţa vitală a unei au manifestat mult interes percusiunile acestui scandal municipale in nouă state ale
financiar, care riscă să com­
apropiatele alegeri parlamen­ ger au abordat probleme pri­ acţiuni concertate şi unanime in colaborarea ştiinţifică cu federaţiei braziliene fixate
tare dîn R.F.G., intenţia lor vind situaţia internaţională a guvernelor africane. în ca­ Rezultatele com plete specialiştii romani. promită comerţul spaniol şi iniţial pentru 15 noiembrie
de a continua şi pe viitor o actuală. Oaspeţii francezi au drul OU A., in vedere solu­ reputaţia organismelor ofi­ 1969.
strinsâ colaborare In diversele părăsit marţi seara Bonn-ul, ţionării crizei nigeriene. care ♦ © ♦ ciale dc credit".
domenii prevăzute de Trata­ întoreîndu-se la Paris. are consecinţe grave nu nu­ ale alegerilor
♦ O * ♦ © ♦
Guvernul Republicii Popu­
Curtea supremă a Kenyei
din Norvegia lare Democrate Coreene şi nic J. U. Pricslley a împli­ a condamnat miercuri la
brita­
Cunoscutul scriitor
cel al Republicii Africii Cen­
D ocum entar conformitate cu; rezultatele pierdut cele două mandate pe trale au încheiat un acord nit zilele acestea 75 dc ani. moarte pe Nahashon fsaac
In
OSLO 10 (Agerpres)
NJcnga NJoroge, acuzat de
care le avea în precedentul
privitor la stabilirea de re­
In cinstea acestei aniversări,
uciderea la 5 iulie trecut, a
complete ale alegerilor parla­ parlament. laţii diplomatice la nivel de editorul său a scos de sub ti­ ministrului pentru probleme
Structura
mentare ce s-au desfăşurat permite, deci. reînnoirea coa­ ambasadă. anunţă agenţia ţul plăcerii şi consiliul său economice, Tom Mboya. In
noului Storting.
par ultima sa carte, „Prin­
ACTC. Acordul a fost sem­
duminică şi luni în Norvegia,
R E P U B L I C A M A U noul Storting va avea urmă­ liţiei guvernamentale între nat în capitala Republicii A­ dc coroană”. John Boynton cursul procesului, inculpatul
să-şi recunoască
a refuzat
fricii Centrale.
cele patru partide mai mici
toarea componenţă ;
Priestley, core arc la acti­
vinovăţia. Principala probă
— Partidul de centru : 20 reprezentate in parlament, vul său peste 100 dc lucrări, pe care s-a bizuit instanţa
deputaţi (cu 2 mai mult decit deşi majoritatea pe care ele ♦ O * nu a fost în îndelungata sa pcnlru pronunţarea sentinţei
Intre fluviile Senegal şi Ni­ devine republică autonomă în riooră, Coasta de Fildeş. Gui­ în trecutul Storting) ; o deţin s-a redus doar la două carieră numai romancier, cri­ a fost faptul că arma cu care
ger a existat în secolele XIII- cadrul comunităţii franceze, neea, Senegal şl Mouritonio. — Partidul Creştin-Popular : mandate. Observatorii politici La 9 septembrie, la Hel­ tic. eseist. dramaturg şi a fost comisă crima a fost gă­
XVII imperiul musulman Mall, iar între anii 1958-1960 for­ Republica Malî are o supra­ 14 deputaţi (cu 1 in plus) ; consideră că Per Borten va fi
o cărui existenţă dureoză pină mează. împreună cu Senegal. faţă de 1 201 626 kmp şi o — Partidul Conservator : 29 însărcinat din nou sâ formeze sinki a fost semnat un pro­ ziarist, ci s-a afirmat şi pc sită în posesia lui NJoroge.
In anul 1670. In perioada 1880­ Federaţia Mali. După dizol­ populaţie de 4 750 000 locuitori. de deputaţi (cu 2 mai puţin) ; guvernul. Ei apreciază totoda­
1895 acest teritoriu este ane­ varea federaţiei Moli, Io 22 Capitala ţârii este oraşul Ba- — Partidul Liberal: 13 depu­ tă câ va avea loc o redistri­
xat de Franţa, care îl inclu­ septembrie 1960. se proclamă moko - centru cultural şi ad­ taţi (cu 5 mai puţin) ; buire a portofoliilor ministe­
de in 1920, sub denumirea de republică suverană. Limitei» ministrativ — care are o popu­ — Partidul Muncitoresc Nor­ riale între cele patru partide
Sudan, în Africa occidentolă sale teritoriale sint cuprinse în­ laţie de 130 000 locuitori. A| vegian : 74 deputaţi (cu 6 mai formanţele electorale ale fie­ CURIER • CURIER CURIER
ale coaliţiei, în funcţie de per­
franceză. In anul 1958 Moli tre Algeria, Niger, Volta Supe- doilea oroş co mărime este mult).
Tombuctu, mare centru comer­ Partidul Socialist popular a căruia dintre ele.
cial şi cultural in secolul IV,
cu universitate şi bibliotecă, in
care se încrucişau drumurîl9
caravanelor şi în care se făcea
un bogat schimb de mărfuri „După cucerirea Independen­ In ianuarie 1964, cînd parla­
şi aur. Astăzi Tombuctu este ţei, in 1951, Libia s-a deosebit mentul libian a aprobat un
un mic oraş liniştit Io porţile de zgomotoşii ei vecini prin­ proiect dc lege în baza căruia
deşertului african. zită de uriaşele întinderi ale Cauiele loviturii de stat din libia soldaţii străini urmau sâ pără­
tr-o uimitoare discreţie. Asur­
Deşi este de două ori mal sească ţara în interval de şase
mare co Franţa, această ţară deşertului, viaţa politică la Tri­ luni, regele a dizolvat parla­
africană este slob dezvoltată. poli părea să se desfăşoare lin, mentul. a schimbat pe primul
Populaţia ţării este ocupată in in calm şi armonic. Bătrlnul unui regim, In multe privinţe va ani. guvernul libian a în­ ministru şi a început el însuşi
proporţie de 90 la sută in a- rege Idriss, obosit şi adesea 1n comparaţie cu revoluţia eco­ toarte conservator, care în an­ cercat prin negocieri care s-au negocieri cu aliaţii săi anglo-
nomică a tării. Căci dacă Libia
griculturo. Se cultivă CU pre­ bolnav, se bizuia, pare-sc, din şi-a cucerit suveranitatea naţio­ samblul lumii arabe nu a ştiut prelungit Ia infinit, sâ obţină savoni, ccca ie a provocat vio­
ponderenţă mei, orez, sorg, ce In ce mai mult, dacă nu pe nală In 1951, anul 1959 repre­ sâ sc debaraseze la timp dc evacuarea acestei baze. El a lente manifestaţii. In sfîrşit, in
orahide, bumbac etc. şi se cresc omul oarecum şters pe care l-a zintă pentru fostul regat o dală „sechelele colonialismului". (âcut insă aca-st lucru fără prea 19G7, regele a refuzat să abro­
bovine, ovine, caprine şi că­ ales ca moştenitor, prinţul Has- cel puţin tot atit dc importan­ Pentru oamenii cate au rn - multă convingere, preocupat, ge tratatul anglo-libîan care
mile. Produsele destinate ex­ san Hida, cel puţin pe colabo­ tă : ea marchează începutul turnat monarhia aceste „seche­ fără îndoială, sâ nu lezeze in­ permite guvernului sâ ceară a­
ratorii săi cei mai apropiaţi, jutor britanic In caz de peri­
portului sint cerealele, fructele, prodigiosului avînt petrolier le” erau deosebit dc seandaloa- teresele americane din ce în ce col Pe de altă parte, suveranul
în ceea ce priveşte conducerea
orahîdele, bumbacul, peştele şl treburilor statului. El ţinea în­ care urma să transforme o tavă mai importante în (ară şi nu libian a hotârit sâ ajute unele
s-a gîndit să denunţe tratatul
animalele vii. să sâ amintească, din cind în săracă şi medievală într-o pu­ amcricano-libian din 1954, aşa ţâri arabe mal puţin avute.
tere petrolieră dispunînd
de
Astfel. în 1967 Libia a hotârit
După cucerirea Independen­ cind, câ simbolizează puterea considerabile venituri. Din acel Din presa cum fereau unele cercuri po­ sâ verse anual 45 milioane lire
tei, statul o preluat controlul absolută. Astfel, sc explică un moment economicul a dobindit litice. pentru sprijinirea economiilor
asupra principolelor ramuri ale anumit număr de schimbări dc primatul asupra politicului, iar străină Problema bazelor militare s-a celor două ţări care au fost cel
economiei, o confiscat păinîn- prim-minişlri — de la cucerirea fericiţii conducători ai econo­ aflat, de altminteri, la originea mal greu lovite de războiul dc
tul de la morii lotifundiari şi a independenţei au avut loc 11 miei păreau mai preocupaţi de crizelor grave prin care a tre­ şase zile. R.A.U. şi Iordania,
organizat cooperative agricole asemenea schimbări — care nu extragerea unui profit cît mai se : ca primă ţară din Maghrcb cut regimul în ultimii 15 ani : cxprimîndu-şi deschis sprijinul
de producţie. In anul 1967 ţara păreau să se impună şi care nu marc de pe urma exploatării caro a dobindit independenţa. la 5 octombrie 1954. a doua zi pentru cauza palestiniană.
o trecut printr-o gravă criză erau totdeauna însoţite de o fabuloaselor bogăţii şi dc duce­ Libia este singura care mai a­ după o dezbatere furtunoasă în Interesele petroliere tot mai
schimbare a echipei guverna­
politică provocată de for(ele mentale, dar niciodată de o rea la bun sfirşit a planurilor dăposteşte astăzi baze militare parlament tn jurul ratificării mari ale monarhiei libiene im­
neocolonialiste şi de forţele schimbare a politicii. Ultima re­ lor dc dezvoltare. decît dc stă­ străine. tratatului libiano-american re­ puneau însă, inevitabil, anumi­
interne core îşi disputau pu­ maniere n avut loc în septem­ vilirea opoziţiei pe care unele Britanicii şi-au retras trupe­ feritor la baza aeriană dc la te limite solidarităţii arabe:
terea, iar în 1968 o juntă mi­ brie 1968 cînd Ghaddafi l-a în­ din opţiunile lor prnoccidenta- le tn ultimii trei ani ncmai- Wheelus-Field. vizirul palatului la conferinţele arabe ea a adop­
litară o pus mina pe putere, locuit pe Baccouche în fruntea 1e le trezeau in opinia publică. păstrind la Tobruk şi El Adom şi consilier principal al regelui. tat întotdeauna o poziţie foar­
□ restind guvernul legal de sub guvernului. Pe plan politic, arată „Le decit o mică staţie navală şi un Ibrahim Chalchi. a (ost asasi­ te moderată.
conducerea lui Modibo Keita. Era cu atît mai dificil sâ în­ Monde”, scurtele dar violentele „popas" pentru forţele lor ae­ nat de către şeriful Mohiedin Dar vechile structuri politice
Imediat ce o pus mina pe pu­ ţelegi subtilităţile jocurilor po­ manifestaţii (lin iunie 1967. pro­ riene cu înlesniri pentru in­ El Scnoussi. nepotul şi fiul a­ au cedat in fata unor forte des­
tere junta militară o trecut ia litice locale cu cît comentariile cesul din februarie 1908 şi zvo­ struirea anumitor unitâti. Ame­ doptiv al reginei. considerat pre care nu sc ştia câ sînt ntît
desnotionallzoreo băncilor, re­ oficiale erau rare. iar ziariştii nurile succesive cu privire la ricanii continuă însă sâ fie pre­ drept „naţionalist libian”. Tn a- dc hoţărtte şi al căror succes
introducerea în economie o ca­ străini nu puteau decit cu greu incidente in diverse locuri, ur­ zenţi la Wheelus-Field, impor­ ccl moment, regele a trebuit sâ‘ nu sc bănuia câ va fi atît dc
Piaţa din Tombuctu, cu diverse produse casnice, oale de pitalurilor străine şi o interzis sâ cerceteze ţara. Totuşi anta­ mate dc arestări, reprezentau tant nod de comunicaţii strate­ plece din Bcnghazi şi timp de lesne realizat".
pâmînt pentru fiert şi păstrat mîncareo. orice octivitote sindicală. gonismele politice sau tribale indiciile dezvoltării unei opozi­ gice şi depozit de aproviziona­ cîteva zile a intenţionat sâ ab­
s-au vădit rapid a fi derizorii ţii nemulţumite dc menţinerea re pentru flota a 6-a. De o li­ dice. („LE MONDE”)
TIPARUL; Întreprinderea poligrafică Deva U 065