Page 37 - Drumul_socialismului_1969_09

PROLETARI OIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
Anul XXI Redacţia
şi administraţia
Nr. 4570

ziarului

Vineri DEVA, slr. Dr, Petru Groza, nr, 35.

12 septembrie telefoane : redactor şef - 1588 ; re­
dactor şef adjunct, secretar de redac­
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile culturâ-sport şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu între orele 16-24 -
4 PAGINI, 30 BANI 1585.

Vizita preşedintelui Austriei,

Franz Jonas, în ţara n o a s t r ă

La invitaţia preşedintelui Pe clădirea aeroportului Bă- plenipotenţiar în Ministerul Numeroşi bucureşteni, ve­
Consiliului de Stat al Repu­ neasa erau arborate drapelele federal al Afacerilor Exter­ niţi pe aeroport pentru a a­
blicii Socialiste România, de stat ale Republicii Socia­ ne, colonel Raimund Truxa, duce oaspeţilor urarea po­
Nicolae Ceauşescu, joi dimi­ liste România şi Republicii aghiotant al preşedintelui fe­ porului român de „bun sosit",
neaţa a sosit în Capitală pre­ Austria. Pe frontispiciul clă­ deral. dr. Josef Bandion, con­ aplaudă cu căldură, flutură
şedintele federal al Republi­ dirii centrale a aeroportului silier de cabinet, dr. Kurt sleguleţe. Un grup de tinere
cii Austria, Franz Jonas. ca­ se aflau portretele preşedinte­ Skalnik, consilier, referent de în costume naţionale oferă
le va face o vizită oficială în lui Consiliului dc Stat, presă al Cancelariei preşedin­ oaspeţilor austrieci buchete
ţara noastră. Nicolae Ceauşescu, şi pre­ ţiei. de flori.
In întimpinnrea preşedinte­ şedintelui federal, Franz Jo­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae P r e ş e d i n t e l e Nicolae
lui federal, pe aeroportul B5- nas, precum şi mările : ,>Bun Ceauşescu prezintă persoanele Ceauşescu şi preşedintele
La Expoziţia realizărilor economiei naţionale din Capitală, alături de alte eiponate ce reliefează marile înfăptuiri econo­ neasa se aflau preşedintele venit Excelentei sale preşedin­ oficiale venite în întimpinare. Franz Jonas iau loc apoi în-
Comandantul
mice ale tării noastre în ultimii 25 de ani, pavilionul de transporturi constituie un punct de atracţie pentru toţi vizitatorii. Consiliului de Stat, Nicolae telui federal al Republicii noare aliniată pe gărzii de o­ tr-o maşină deschisă, escorln-
aeroport
tâ de motociclişti. şi se în­
Foto : N. GHENA Ceauşescu. llie Verdeţ, prim- Austria, Franz Jonas", „Tră­
vicepreşedinte al Consiliului iască prietenia dintre popoa­ prezintă onorul. In limp ce dreaptă spre reşedinţa rezer­
de Miniştri, Manea Mânescu, rele român şi austriac". se intonează imnurile de stat vată oaspeţilor.
vicepreşedinte al Consiliului La ora 11, avionul oficial, ale celor două ţări, se trag. De-a lungul traseului, pa­
de Stat, Dumitru Popa, pri­ escortat de la intrarea în spa­ în semn de salut, 21 de salve voazat cu drapele de dat ale
de artilerie.
marul general al
ţiul aerian al României de a­
Capitalei,
României şi Austriei, <n ma­
înlăturarea provizoratelor -- calea Condiţii Mihai Marinescu. vicepre­ vioane cu reacţie ale forţelor trec apoi în revistă garda dc re număr de cetăţeni Ca­
Cei doi conducători de slate
pitalei au făcut o călduroasă
şedinte al Consiliului de Mi­
noastre armate, aterizează pe
onoare. După ce salută dra­
şi entuziastă manifestare de
niştri, Corneliu Mânescu, mi­
La
coborîrea din
nistrul afacerilor externe, aeroportul Băneasa. avion, pelul gărzii, preşedintele „bun sosit" primului preşedin­
de muncă membri ai Consiliului de Stat preşedintele federal Franz Jo­ Franz Jonas se opreşte în te al Republicii Austria, care
şl ai guvernului, conducători nas este salutat cordial de faţa militarilor rostind în face o vizită oficială in ţara
de instituţii centrale, oameni Stat. Nicolae Ceauşescu limba română : „Bună ziua noastră, au aclamat pentru
preşedintele
Consiliului de
tot mai
organizării mai bune a producţiei •numeroşi ziarişti români şi de dr. Kurt Waldheim, mi­ îi sînt prezentaţi apoi şefii cu cordialitate entuziastei ma­
ostaşi". Preşedintelui federal
prietenia româno-austriacâ.
de ştiinţă şi cultură, generali
Cei doi preşedinţi răspund
şi ofiţeri superiori, precum şi
înaltul oaspete este însoţit
misiunilor diplomatice şi ce­
bune
austrieci, corespondenţi şi tri­
externe, dr. Karl Trescher, di­
ne venite în întimpinare.
de populaţia Capitalei.
mişi speciali ai presei străine. nistrul federal al afacerilor lelalte persoane oficiale româ­ nifestări de simpatie făcută
Erau prezenţi dr Eduard rector de cabinet al preşedin­ De pe podiumul instalat pe ★
Din fondurile aferente Tsehop. ambasadorul Austriei telui federal, dr. Laus Win- aeroport, preşedintele Consi­ Festivitatea sosirii la Bucu­
creării unor condiţii bu­ la Bucureşti, membri ai am ­ terstein, ambasador extraordi­ liului de Stat. Nicolae reşti a preşedintelui federal
In acest an, ziarul nostru a fost luate au atins ţinta pro­ prezent aîcî sint blocaţi. în ce­ ne de muncă pentru fur- basadei austriece, şefi ai mi­ nar şi plenipotenţiar. şeful Ceauşescu, rosteşte un cuvînt Franz Jonas a fost transmisă
publicat mai multe articole pusă, sau nu cumva ele au le 30 dc parchete, peste 50 700 naliştii din Câlan s-au siunilor diplomatice, ataşaţi protocolului Ministerului fe­ de bun venit. Răspunde pre­ în direct de posturile noas­
despre siluaţiu caic s-a creat „trecut1* pe alături fără nici mc dc masă lemnoasă, care îşi cheltuit pînâ acum pes­ militari şi alţi membri al cor­ deral al Afacerilor Externe, şedintele federal. Franz Jonas. tre de radio şi televiziune şî
în sectoarele şi parchetele un rezultat ? aşteaptă valorificarea. te 303 600 lei. Sumele pului diplomatic acreditaţi la dr Georg Schlumberger. tri­ Cei doi conducători îşi strîng radîoteleviziunea austriacă
aparţinînd întreprinderii fo­ O primă concluzie pe care — Noi, în acest sens — ne investite în diverse a­ Bucureşti. mis extraordinar şi ministru mîinile călduros. (Agerpres)
restiere Haţeg Fonte în ma­ o putem trage se referă la relata inginerul Marin Băltâ- parate şi dispozitive de
terialul de fată ar fi de prisos modul cum au fost pregătite ţeanu. directorul întreprinde­ tehnica securităţii mun­
sâ mai facem o trecere în re­ noile parchete de lucru, la rii— am întocmit un grafic cii reprezintă peste 31 000
vistă a tot ceea ce s-a scris felul cum au fost create con­ lei. iar cele pentru echi­ Cuvîntarea Cuvîntarea
pînâ acum. diţiile propice exploatării ma­ Ing. CORNEL DUMITRU pament de protecţie şi
Un bilanţ efectuat cu cîlcva sei lemnoase. Referitor la a- dc lucru aproximativ
zile în urmă a scos in eviden­ eeastâ problemă am aflat un 198 000 lei.
ţă faptul că aici situaţia în singur lucru din discuţia a- (C O N ÎlN lM U .IN FAO: * »-*»
loc sâ fie Îmbunătăţită — a- vutâ cu ing. Cornel Aâuoni, şe­
s eest lucru apărea ca un anga­ ful serviciului de organizare preşedintelui preşedintelui
jament luat de conducerea in- a muncii din cadrul întreprin­
t; prinderii la acele date — derii.
t ’jcicnţcle se ţin lanţ si in — Graficul întocmit în ve­
■ L. tlintiHie. Astfel, pc cele 8 derea realizării documentaţiei
luni ale anului, planul la pro­ pentru punerea în exploatare Nicolae Ceauşescu Franz Jonas
ducţia globală a fost îndepli­ a U*> de parchete, in anul vii­
nit numai in proporţie de 07,4 tor. nu a putut fi respectat.
la sută. iar cel al producţiei Doar a tît! Fără alte speci­
marfă în proporţie de 07 la ficaţii în privinţa cauzelor Stimate domnule preşedinte, piraţiile sale de conlucrare $i Domnule preşedinte, noastre reciproce, relaţiile din­
sută. O situaţie critică sc care au dus la această stare Este deosebit de plăcut înţelegere cu toate popoarele tre Republica Austria şi Re­
menţine şi la îndeplinirea pla­ de fapt. de loc favorabilă pen­ pentru mine sâ vă adresez, la lumii. Sintem încredinţaţi că Vă mulţumesc pentru cu­ publica Socialistă România
nului sortimental, unde se în­ tru întreprindere. Desigur că sosirea în România, un cor­ vizita dumneavoastră va con­ vintele amicale de salut cu s-au putut dezvolta in ultimii
registrează un minus (le 3 813 orice amînare în recuperarea dial salut din partea Consiliu­ tribui Ia adincirea prieteniei oare mă întimpinaţi atît pe ani înlr-un mod îmbucurător.
mc buşteni. 2 955 mc lemn de restanţelor va duce la „ingro- lui de Stat, a guvernului şi a dintre cele două ţări, la dez­ mine, cît şi pe cei care mă Intîlnirile personale dintre
mină 11300 mc lemn pentru ce­ şarea“ lor. întregului popor român. Ce­ voltarea tot mai rodnică a însoţesc. oamenii de stat din ţările
luloză Desigur, la un studiu a- La ora actuală, destul de n- tăţenii Capitalei noastre vă relaţiilor româno-austriece. Am acceptat cu bucurie in­ noastre au contribuit în mod
mânunţit al acestor date şi nevnios sc acţionează şi pen­ primesc astăzi cu ospitalitate In condiţiile de azi, cînd în vitaţia de a efectua o vizită esenţial la evoluţia acestor
mai ales a cauzelor caic le tru lichidarea parchetelor mai şi prietenie pe dumneavoas­ diferite zone ale planetei în Republica Socialistă Româ­ relaţii
menţin, oricine se poate în­ vechi, precum şi Ia punerea tră. primul preşedinte al Re­ noastre se menţin încă surse nia. deoarece aceasta ne ofe­ In acest sens privesc cu
treba dacă măsurile care au in exploatare a celor noi. In publicii Austria care face o de încordare şi conflicte mi­ ră posibilitatea sâ afirmăm mult interes vizita pe care o
vizită oficială în România, vă litare. cînd asigurarea păcii şi din nou dorinţa noastră co­ fac în ţara dumneavoastră,
întîmpină ca pe solul ccl mai securităţii preocupă profund mună de a extinde în conti­ fiind convins că discuţiile pe
înalt al unei ţâri europene iu­ popoarele lumii, corv>iderâm nuare relaţiile de prietenie în­ care le vom avea vor duce la
bitoare de pace şi progres, fa­ că este o îndatorire funda­ tre ţările noastre. extinderea în continuare a
ţă de care poporul român mentală pentru toate statele Austria, ca ţară neutră în relaţiilor de prietenie stator­
Pagina a ll-a: nutreşte sentimente dc stimă de a contribui la îmbunătăţi­ inima Europei, se străduieşte nicite între ţările noastre
tot mai mult sâ întreţină re­
Sîntem încredinţau că ast­
şi prietenie. (Aplauze).
rea climatului internaţional,
Intre România şi Austria — la promovarea unor relaţii laţii din cele mai bune cu fel servim nu numai intere­
ţâri legate atît prin apropie­ normale între ţâri şi popoare toate statele, indiferent de sele naţiunilor noastre, ei nr.
rea lor geografică, cît şi prin — întemeiate pe respectarea deosebirile dintre sistemele aducem contribuţia şi la înţe­
legerea popoarelor din regiu­
Pe agenda de lucru Hotărîrile înseşi destinele continentului independenţei şi suveranităţii lor sociale şi economice. nea în care trăim, şi prin a-
Ne preocupăm insă în mod
naţionale, pe deplina egalita­
nostru — s-au statornicit, in
perioada postbelică, relaţii tot te in drepturi şi avantaj re­ deosebit de adîncirea relaţii­ ceosta la asigurarea păcii
mai strîrvse, prieteneşti, stimu­ ciproc, pe respectarea dreptu­ lor cu statele din această re­
late continuu dc năzuinţa co­ lui fiecărui popor de a hotă­ giune. de care ne simţim uniţi Domnule preşedinte.
Congresului X mună de pace şi cooperare rî singur asupra destinelor su­ prin tradiţii culturale şi prin
care animă cele două ţâri şi le. Avem convingerea că. în istoria ţării noastre De ace­ Vâ mg sâ-mi permiteţi sâ
popoare. Esle un fapt evident cadrul convorbirilor ce le ea. acordăm. în acelaşi timp, vă transmit salutul meu per­
că legăturile de prietenie şi vom purta, vom pulea face o mare importanţă dezvoltării sonal $i al poporului austriac
relaţiilor cu ţara dumneavoas­
dumneavoastră şi
poporului
Planul de extracţie a colaborate româno-austriece un fructuos schimb de opinii tră. Mulţumită străduinţelor român (Aplauze îndelungate).
cu privire la problemele caro
urmează o cale ascendentă, in
constituie astăzi preocupări
folosul ambelor popoare. al majore şi legitime ale popoa­ DINEU OFICIAL
cărbunelui se realizea­ cauzei păcii şi securităţii in relor continentului nostru, ale
omenirii contemporane.
Europa şi în lume
In zilele ce vor u im i veţi Cu dorinţa de a vă simţi Preşedintele Consiliului de conducători de instituţii cen­
Maşina de injectat navete pentru sticle este minuită cu avea prilejul sâ vizitaţi ţara cît mai bine în (ora noastră, Slat al Republicii Socialiste trale. generali.
ză în abataje multă îndemînare de către operatorul chimist Tică Constantin şi să cunoaşteţi nemijlocit via­ daţi-mi voie. stimate domnule România, Nicolae Ceauşescu, oficiale austriece care înso­
Au luat parte
persoanele
de la F.C. Orâştîe. Rezultatele obţinute de el în producţie
preşedinte şi stimaţi oaspeţi,
a oferit, joi seara, la Palatul
l-au situat în fiecare lună printre fruntaşii în întrecerea socia­ ţa şi preocupările poporului să vă urez tradiţionalul ..bun Consiliului de Stat. un dineu ţesc pe preşedintele federal în
listă. Foto : V. ONOIU român, eforturile lui pe calea venit" pe pâmînlul României! oficial în onoarea preşedinte­ vizita sa în ţara noastră : dr.
progresului şi civilizaţiei, as­ (Aplauze îndelungate). lui federal al Republicii Aus­ Kurt Waldheim, dr. Eduard
tria. Franz Jonas. Tsehop, dr. Kari Trescher. dr.
Au participat Gheorghe Claus Winterstein, dr. Georg
Pană, Gheorghe Rădulescu. Schlumberger, colonel Rai­
Virgil Trofin, Mie Verdeţ, Flo- mund Truxa, dr. Josef Ban­
rian Dânâlache, Emil Drâgâ- dion. dr. Kurt Skalnik.
depreciate din punct de ve­ In piaţa din oraşul Simeria nescu. Manea Mânescu. Vasile Au fost intonate imnurile
dere calitativ. se află un magazin de pre­ Vilcu. Ştefan Voitec. Iosif de stat ale celor două ţări.
I L,F. din piaţă şi din oraş, 2. cest magazin. în afară de ar­ Banc. Petre Blajovici, Ion I- In timpul dineului, care s-a
în magazinele
Intr-adevăr,
zentare al I.A.S Bîrceu. In a­
atmosferă
sînt cantităţi insuficiente de dei gras. nu se găseau nici un liescu. Dumitru Popa, precum desfăşurat într-o preşedintele
şi Mihai Marinescu şi Ion Pâ-
caldă, cordială.
produse. De ce ? Pentru <ca şi fel de alto legume. Ce fel de ţan, vicepreşedinţi ai Consi­ Consiliului de Stat, Nicolae
in depozitul 1 1 F. cam bate CALAN (transmite N. Zam­ magazin de .prezentare este liului de Miniştri, Corneliu Ceauşescu, si preşedintele fe­
vîntul. La data de 10 septem­ fir). In magazinele de legume acesta ? Decît cu cl. mai bi­ Mânescu. ministrul afacerilor deral. Franz Jonas. au rostit
brie în depozit existau doar 3 şi fructe din oraşul vechi şi ne lipsă ! externe, membri ai Consiliu­ toasturi.
tone de vinete, 1,5 tone gogo- cel nou. lipseau vinetele, ro­ lui de Stat şi ai guvernului, (Agerpres)
şari, 3 tone roşii. 3 tone mor­ şiile, morcovii, strugurii, deşi
mele ce se găsesc în magazi­ 4.
covi, 1,5 ton©- fasole verde unele din aceste .produse, se
etc. Cu asemenea cantităţi Ke gâ\seau in depozitul IL F . din
înţelege că nu se pot satisfa­ Hunedoara. Multe din legu­ Vizită protocolară la preşedintele
ce cerinţele cumpărătorilor
dtn oraşele Hunedoara .şi Că- ne sînt depreciate Locul le­
lan. Şi aceste mici cantităţi gumelor şi fructelor nu e in Consiliului de Stat
însă stau pica mult în depo­ depozite ; ele trebuie să fie DEVA (transmite I Cioclei).
zit, se depreciază calitativ. A- distribuite cît mai rapid în La depozitele din Deva am Joi du-pâamiazâ. preşedin­ te al Consiliului de Miniş­
provizio.nai'ea reţelei nu se reţeaua de desfacere. „picat" la primele ore ale di­ tele federal al Republicii tri. Manea Mânescu, vicepre­
face in mod operativ şi a­ mineţii. Austria, Franz Jonas, a fă­ şedinte al Consiliului de Stat.
• De ce sînt obligafi cumpărătorii să a- nizori la consumatori, consem- ceasta explică de ce lipsesc — Ce marfă aveţi in depo­ cut o vizită protocolară pre­ Constantin Stâtescu, secreta­
zit ? l-am întrebat pe tovară­
Jerge de la un magazin la altul ? nind în cele ce urmează as­ unele produse din magazine. 3. şul Ion Chiţoaică, şeful de de­ şedintelui Consiliului de Stat rul Consiliului de Stat. Cor-
pectele întîlnitc.
neliu Mânescu. ministrul afa­
al Republicii Socialiste Româ­
Tovarăşul Ion Bozdog. di­
• Fără „stagiu", produsele nu pot ajun­ rector adjunct al oficiului pozit. nia, Nicolae Ceauşescu cerilor externe, şi Gheorghe
— Varză calitatea I 7 tone,
La sosirea înaltului oaspe­
ge în reţea ? I LF. Hunedoara, căruia i-am SIMERIA (transmite N. cartofi I 20 dc tone, ardei te la Palatul Consiliului de Pele, ambasadorul României
la Viena.
• De la depozit la magazin se îmbunătă­ 1. solicitat explicaţii în această Vrancea). Aici, din unele ma­ gras I şi II 4 tone. gogoşari o Stat. o gardă militară a pre­ Preşedintele Austriei a fost
privinţă, ne-a spus : „Nu sînt
gazine lipsesc diferite sorti­
ţeşte calitatea, sau se „îngraşă" preţurile ? suficiente cantităţile pe care mente rle legume. Chioşcul tonă. ceapă 10 tone, .moicovi zentat onorul însoţit de Kurt Waldheim,
le primim de la furnizori. A­ de lingă spital n-avea vinete, o tonă, 12 tone de fasole ver­ Intre preşedintele Consiliu­
• Furnizorii îşi „onorează41 obligaţiile HUNEDOARA (transmite N. ceştia, cu toate îrusistenţele roşii, varză, castraveţi şi râ- de. A sosit şi o maşină cu 3 lui de Stat. Nicolae Ceauşescu ministrul federal al afaceri­
cu... scuze. Badiu). In magazinele de le- noastre, nu-şi onorează obli­ dăcinoase. Aceste produse e­ tone de roşii calitatea a Il-a. şi preşedintele federal, Franz. lor externe. Eduard Tsehop.
sume — fructe din oraşul nos­ gaţiile contractuale.- I LF. A­ xistau insă în magazinul din Nu avem râdâcinonse de 2 zi­ Jonas. a avut loc o convorbire ambasadorul Austriei la
tru. ne-a declarat gospodina rad. Olt. Timiş. Dolj şa au complexul comercial. In de­ le. iar ţelinâ de mai multă cordială
La întrevedere au participat
O dată cu sosirea loamneî Ici mai mari părţi din recol­ Georgeta Dan. nu găseşti la mari restante la livrările de pozitul I.L.F. din Simeria. c- vreme Avem 4 tone de mere llie Verdeţ, prim-vicepreşedin- ţeoNrmu/wtr i* • !■■)
şi 3 de pere calitatea I şi 0
se pune mai acut ca 'oricînrt ta obţinută Yrind să nc con­ aceeaşi unitate toate sortimen­ roşii, castraveţi, vinete, ar­ xistau 200 kg de roşii. 1 200 tone de struguri calitatea a
problema aprovizionării popu­ vingem dacă in comerţul cu tele de legume şi fructe pe dei etc." Oricum ar încerca kg varză. mere. morcovi şi ll-a.
laţiei cu legume, pe dc o par­ legume şi fructe s-au produs care doreşti să le cumperi. sâ justifice lipsa produselor, atît De neînţeles esle faptul
că deşi în depozit existau ro­
te justificată de necesitatea îmbunătăţirile promise (şi dc Trebuie sfi colinzi 4-5 magazi­ organele răspunzătoare de a­ şii. ele lipseau din unele ma­ IN PAGINA A 1V-A :
provizionarea populaţiei
au
formării proviziilor pentru mult aşteptat'1 h ..BRIGADA ne pînâ să faci piaţa. Sint zi­ gazine. Aceasta denotă o sla-
le întregi cînd lipsesc cu de- datoria să ia măsuri pentru a • I IJI UWW TOASTUUI1.F — IJUL DINEULUI
iarnă, Sar pe de oiţă parte de FULGER" s ’ ..c im n '1 Irto'f' in n o n lrila (|p ha n r p n n m a r o t>-,
rarul prod