Page 38 - Drumul_socialismului_1969_09

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 12 SEPTEMBRIE 1969

In acest an, angrenaţi in marea intrecere Marin Ciubăr : Pinâ în momentul de faţă briga­
care a cuprins întreaga ţara şi mai ales in da pe care o conduc are 1 000 tone peste plan. Si
cinstea marilor sărbători din august, minerii PLA-m DE EXTRACŢIE A CĂRBUNELUI pe mai departe nu ne vom face de ruşine.
din Loneo au obţinut realizări însemnate. Vcspasian Gheorghîţâ : De cînd am primit grupă
Astfel, in opt luni, pionul de extracţie la căr­
bune o fost depăşit cu 437 tone. Productivita­ la raionul II, cu am realizat planul lună de lună
tea muncii o sporit de Io 1,559 tone/post — De acum încolo vom lucra cu şi mai mult interes,
indice planificat - la 1,639 tone/post. In ace­ ne vom mobiliza şi mai activ, pentru ca sarcinile
laşi timp preţul de cost al tonei de cărbune trasate dc partid să le îndeplinim şi depăşim.
extras a scăzut, reolixindu-se economii in va­ Vasîle Mariciuc ; Brigada şi locul de muncă de
loare de peste 1,2 milioane lei. acum le am din octombrie anul trecut. După fleca­
Sarcinile cuprinse in documentele Con­ SE REALIZE& A IN ABATAJE
gresului al X-lea al partidului au dat întrece­ re felie s-a cunoscut o îmbunătăţire. Acum.lucrez
rii socialiste un nou impuls, au mobilizat în la ultima felie şi mi-am realizat planul lună de
I munco de îndeplinire o lor toate colectivele, lună. Pe septembrie îl voi realiza de asemenea.
pe fiecare om al muncii în parte. Minerii din Am de dat 2 400 tone, voi realiza 2 500.
Lonea sint hotâriţi să-şi aducă o contribuţie Ioan Cojoearu : Aş vrea să arăt câ dc vreo doi
pe măsura posibilităţilor la realizarea exem­ ani, dacâ nu mai mult, nu am rămas nici o lună
plară a sarcinilor ce revin industriei extracti­ buie să procedez, ca să se poată da un randament cu altul de la înaintări sau reparaţii, descomple- veşte utilajele, în raionul nostru stăm destul de
ve, mobilizindu-şi intreago energie, toate re­ mai bun. Dacă ne consultăm, atunci putem duce un tîndu-se astfel aceste formaţii de lucru. prost. Trebuie să mă refer in primul rind la briga­ sub plan şi chiar am depăşit planul în fiecare lună.
zervele de care dispun. lucru la îndeplinire aşa cum am planificat. Cînd Consider că ar fi foarte bine sâ se respecte îm­ da pe care o conduc Luna trecută, din dala de lfl Aşa câ şi pe viitor vom realiza şi depăşi planul.
Un obiectiv important care stă in foţo co­ eu ies din schimbul I şi mă întilnese cu maistrul părţirea ce se face la începutul lunii, ca sâ se ştie la 20, n-am mai putut lucra în două aripi din cau­ Emil Tănase : Aşa cum au arătat şi tovarăşii do
transportoarele cu raclele, a
za defecţiunilor la
lectivului minei Lonea in îndeplinirea sarci­ din schimbul II ii spun ce am făcut şi ce mai e precis cu cîţi oameni lucrează fiecare brigadă. Desi­ lipsei de cablu electric. Conducerea raionului a fă­ faţă, pentru realizarea sarcinilor de plan e necesar
nilor actualului cincinal, precum şi in vede- de făcut. Vine şeful de zonă, de raion, ne spune şi gur, mai sint şi cazuri de boală şi alte situaţii mai cut sesizări la conducerea exploatării d a r.. Ce era sprijinul conducerii. Eu mă angajez ca grupele sâ
rea traducerii in viaţa a hotâririlor Congre­ el ce avem de făcut, mă întilnese şi cu maistrul din să fac ? Am redus lucrul la o singură aripă. Am fie aprovizionate, sâ le dau asistenta tehnică ne­
sului al X-leo il constituie mobilizarea tutu­ schimbul III, îl consult, ştiu ce a făcut şi ce mai deosebite, dar fiecare raion are rezerve de oameni cesară. împreună cu ceilalţi maiştri, voi căuta ca
ror brigăzilor din abataje pentru a-şi realiza avem de făcut. In felul acesta rezolvăm operativ la Întreţinere sau la alte lucrări mai mărunte cu terminat pe partea stingă, a trebuit să mut transpor­
ritmic planul de producţie. Pe această temă unele probleme. care s-ar putea completa efectivele brigăzilor din toarele în partea dreaptă şi aşa, in loc sâ dau 60­ la începutul schimbului brigăzile sâ aibă asigurat
am organizat la sediul exploatării o masă ro­ abataje. 80 tone de cărbune pe zi, am dat numai 30-35. materialul şl vagonetele necesare.
tundă la care au participat : IOAN APRO- Mecanicii pe care-i avem în cadrul raionului sînt
I FIRI, VESPASIAN GHEORGHITA, IOAN BA- Un alt aspect care pe mine mă preocupă în mod
ION COJOCARU, VASILE MARICIUC, IOAN 0 necesitate special este fluctuaţia de oameni din exploatarea cu experienţă, foarte buni şî îşi dau tot interesul,
LEA, MOISE DANCIU,
LUDOVIC
REPAŞ,
dar nu avem întotdeauna piese de schimb, aşa că
noastră şi în special oamenii nou angajaţi, dintre
SOLOVAN, DUMITRU GIREDARU, NICOLAE care majoritatea sint tineri. Mă refer la această nu pot să-şi facă serviciul cum trebuie. Dacâ se în orice moment,
BURDEA, mineri şeii de brigadă, ILIE TANA- problemă deoarece consider că nu se duce o mun­ poate, aş vrea sâ fac o propunere. Ar trebui ca a­
SE, maistru, şi ION BALÂNESCU, inginerul că specială cu oamenii aceştia. O muncă specială tunci cînd facem comandă de cablu, sâ ni se dea
şef al minei. Cu acest prilej s-ou conturat o majoră a fiecă-
seamă de posibilităţi care pot şi trebuie să spun, pentru că si -mina este un loc de muncă cu şi în plus. pentru ca sâ nu se mai intîmple ca lu­
fie folosite in scopul realizării ritmice de că­ anumite condiţii speciale. Sint cazuri cind omul na trecută cind a trebuit să reducem o aripă, ca conducerea
nou angajat e dat într-o grupă unde nu se ocupă sâ putem lucra.
tre fiecare brigadă a planului de producţie, ■ | ■ i # 1
Nicolae Burdea : Noi, la zona I, după ce termi­
o seamă de greutăţi, precum şi masurile ce nimeni de el şi, natural, omul se demoralizează si năm felia superioară, scoatem transportoarele afară
trebuie luate pentru inlâturorea lor. rei brigăzi: se gîndeşte la plecarea în altă parte. Cred că şi la revizie, pentru a le avea bune la următoarea ■ ■ %J mm
Relatăm în continuare discuţiile purtate şi aceasta este o problemă care facilitează fluctuaţia minei sa fie
mare de oameni, in special la tineretul care vine felie pe care o atacăm. In acest timp lucrăm cu
concluziile ce se desprind pentru activitatea
in Valea Jiului. trei transportoare, Iar după revizie completăm ne­
omogenitatea ele. Totuşi, din lipsă de efectiv, nu prea avem revi­
viitoare. cesarul. In felul acesta noi nu avem necazuri cu
zori pentru a le monta şi sîntem nevoiţi să pierdem
Sarcinile să fie Redacţia : Se vorbeşte în Valea Jiului, la toate Aprovizionarea timp câutînd după ei pe la alte locuri de muncă. pe fază
Nu avem greutăţi nici cu aerajul. In abatajul nos­
minele, despre omogenitatea brigăzii. Desigur că o tru — acesta este corespunzător. Redacţia : Rugăm pe tovarăşul ing şef Ion Bălă-
brigadă omogenă obţine rezultate foarte bune Re­ Moise Danciu : Utilajele din abatajul meu sînt de nescu. care a asistat la discuţia noastră şi a luat
adică să vorbiţi despre colaborarea cu materiale
cunoscute feritor la omogenitatea brigăzilor, vă rog să vă spu­ 4 ani de zile. Mecanicul vine în abataj şi acolo lo cunoştinţă de greutăţile pe care dv. le intîmpinaţi
sâ ne vorbească în concluzie despre modul cum
pune la punct, le face revizia. Pînâ noi mai avem
neţi părerea,
dintre dumneavoastră şi membrii brigăzii in scopul 3-4 metri de abataj, el le revizuieşte şi le folosim conducerea lehnico-adminîstratlvâ. comitetul de di­
recţie al minei Lonea va remedia deficienţele, va
în continuare. Defecţiuni din această cauză nu am
obţinerii unor rezultate eît mai bune la toţi indica­ prea avut. face ca munca în abataje sâ fie mai spornică.
ia tim p! torii de plan. cere Dumitru Giredaru : Lucrez intr-un abataj nou dului a trasat cu deosebită clarviziune, ştiinţific
Ing. Ion Bâlâncscu : Congresul al X-lea al parti­
Ioan Cojoearu : Aş vrea să spun eâ la început nu
am reuşit să ne organizăm aşa cum ar fi trebuit. deschis. Trebuie să spun câ transportul si mon­ sarcinile de viitor ale construcţiei socialiste in tara
noastră. Din acest vast program, o parte de înfăp­
tarea utilajelor la noile locuri de muncă decurg
Redacţia: îndeplinirea ritmică a sarcinilor de Ulterior, lună de lună. ne-am realizat sarcinile de greoi. Mi-ar trebui 5-G cratere, dar pînă acum am tuit revine Industriei extractive şi deci si întreprin­
producţie presupune printre altele şj cunoaşterea la plan. Modul cum lucrăm cu oamenii? Afară „la derii noastre.
timp a indicatorilor de plan ce revin fiecărei bri­ ziuă*1 sintem prieteni, în şut sîntem ortaci de lucru. îmbunătăţiri numai două. Transportul unuia dintre ele a durat Colectivul exploatării miniere Lonea a repurtat
găzi, fiecărui om. Cum se realizează acest deziderat 3-4 zile. timp in care nu am dat nici producţie. In pînâ acum unele succese in îndeplinirea principali­
la mina Lonea ? De multe ori ne şi criticăm. Cu unii oameni care următoarele zile trebuie să montăm alt crater. în­ lor indicatori de producţie. Aceasta, desigur, prin
Nicolae Durdca : La începutul fiecărui schimb noi fac absenţe nemotivate discutăm, îi întrebăm de ce trebarea este cind o sâ ajungă în abataj ? efortul depus de către întregul colectiv.
găsim muncitorii la locul de muncă. Fiecare schimb n-au venit la lucru, ei ne spun motivul In general, Utilaje sînt, funcţionează cum trebuie, dar nu Vreau sâ mă opresc asupra cltorva aspecte legate
predă abatajul schimbului următor şi comunică u­ imediate de problemele ridicate in discuţiile purtate la a­
nele schimbări la locul muncă. In ce mă priveşte, în brigada pe care o conduc nu am oameni care sint transportate la timp la locurile de muncă nou ceastă masă rotundă. Noi am trecut în cadrul ex­
ca şef de brigadă, primeisc ordine de la maistrul mi­ să facă nemotivate. Am oameni statornici, cărora deschise. Avem si revizori, dar nu-şi prea fac da­ ploatării la o nouă formă de organizare experimen­
ner care îmi transmite sarcinile primite de la con­ nu le place să umble dc la un loc de muncă la altul. toria cum trebuie. tală, aceea pe zone şi raioane, după cum au fost
ducerea raionului. Eu la rîndul meu anunţ munci­ Vasilc Mariciuc : Din 19G0 de cînd conduc briga­ Redacţia : Pentru câ mai mulţi dintre dumnea­ Marin Ciubăr : Utilajele sînt bune, numai meca- • date indicaţiile. Dar pe linia transmiterii sarcini­
torii, respectiv şefii de schimb, cum să lucreze. La da am lucrat cu tot felul de oameni Eu mă consult voastră aţi atacat deja problema aprovizionării cu lor, a controlului care trebuia făcut în subteran,
ineeputul fiecărei luni primim foaia de acord a materiale, v-aşi ruga sâ ne spuneţi ce părere aveţi jiicii nu le îngrijesc şi nu le reparâ la timp. Revi­ consider câ pinâ la ora actuală noi nu am a*v.ms
grupei, normele planificate pe zi, pe lună şi planul cu ei, îl întreb pe fiecare in parte cum se simte, despre situaţia existentă in această privinţă, ce po­ ziile ar trebui făcute duminica, pentru ca luni, în faza in care să spunem câ această nouă or ?ji-
pe zi şi pe lună, după care anunţăm pe toţi munci­ dacă e bolnav sau nu. Omul care are chef de lucru cînd intrăm în şut, sâ funcţioneze bine. Mecanicii zare ar fi mai bună decît vechea formă de ; *
torii din brigadă. sc cunoaşte de dimineaţă, pune mina şi face lucruri­ nu-şi prea fac nici ei datoria, iar maiştrii mecanici nizare. Spun acest lucru pentru faptul că fat - de
In ultimele zile ale lunii, noi cunoaştem deja sar­ le aşa cum trebuie. Cind văd că nu prea merge nu-i prea trag la răspundere. In această direcţie, vechea formă, cînd erau mai puţine verigi sl anu­
cinile dc plan pe luna următoare şi avem timp să me : şef de sector, locţiitor, maistru, şef de brigadă,
punem brigada la punct cu cele necesare La rin- treaba stau de vorbă cu eî. Ic explic că dacă mun­ cred eu. conducerea minei şl a zonei trebuie sâ acum există şef de zonă, conducător tehnic, sef de
dul nostru, pentru realizarea sarcinilor de plan, tre­ cim bine eiştigăm mai mult, că este în interesul acţioneze mai eficient. schimb zonă, maistru şi şef de brigadă. Deci mai
buie să luăm unele măsuri şi atunci maistrul fiecăruia să-şi vadă dc treabă Eu pot să spun că multe verigi şi ca atare consider câ munca de­
cere conducerii zonei, raionului, unele materiale tot timpul m-am înţeles bine cu oamenii din bri­ curge mai greoi. Râmine sâ căutăm şi sâ găsim so­
luţiile pentru a îmbunătăţi această nouă formâ de
necesare pentru a ne putea realiza şi depăşi sarci­ organizare.
măsuri poale sâ ia conducerea minei, a zonei, în Timpul
nile de plan. gadă.
Se intlmplâ insă ca la sfirşitul lunii să avem une­ Moise Danciu : Am avut oameni care acum au sibilităţi dc remediere vedeţi dumneavoastră, ce Legat de aprovizionarea cu materiale, aşa cum
le prăbuşiri şi atunci, în luna următoare. 2-3 zile, plecat, sint şefi de schimb la alte abataje, şefi de rezultă din cele spuse ai-c!, aceasta se desfăşoară
brigada merge mai greoi. Se mai întîmplâ şi un alt grupă cu care nu mi-e ruşine, căci de multe ori vederea unei aprovizionări ritmice a fiecărui loc defectuos. în mare parte însă din lipsa de efectiv
fenomen La începutul lunii se planifică 2-3 oameni de muncă? pe care exploatarea noastră a cunoscut-o. in spe­
in concediu, care intră cu el şi in luna următoare m-au întrecut pe mine cu realizările. Tov. Repaş Marin Ciubăr : Aprovizionarea cu materiale se cia^ in ultimele luni din acest an. Rămîne ca sar­
face greu din cauza lipsei de efectiv. Avem lemn
cînd sîntem obligaţi să lucrăm cu 2-3 oameni mai a fost la mine in brigadă vagonetar, acum este un putrezit care se rupe şi trebuie înlocuit foarte des. de lucru — cină principală a conducerii exploatării, a corpului
puţin, fapt care încurcă treburile. Se impune o pla­ şef dc brigadă foarte bun, iar Cosma a fost şef dc tehnic, sâ avem o preocupare permanentă pentru
nificare mai Judicioasă a concediilor. schimb şi acum e şef de brigadă şi obţine rezultate Aşa că, Sn loc să dăm producţie, noi trebuie să găsirea soluţiilor noi, printr-o organizare ştiinţifi­
că a producţiei şi a muncii de aşa natură îneît c-
Ludovic Repaş : Dispoziţiile pleacă totdeauna de frumoase. Asta înseamnă că munca cu omul dâ facem întreţinere. Avem în galerii material plin de fectîvele folosite la munci auxiliare sâ fie in scă­
la conducerea exploatării către conducerile zonelor. apă. Am spus conducerii zonei că încă acum. cît dere faţa de efectivele care se folosesc direct la
mai c cald afară, ar trebui încărcat şi scos la us­
Acum, de elnd s-au format zone, iar noi nu nc-am roade. cat. e f ic ie n t f o lo s it frontul de muncă.
obişnuit încă cu această formă nouă de organizare, Nicolae Burdca : Am avut şefi dc schimb care Maiştrii caută sâ facă aprovizionarea dar nu Noi sintem in faza de a introduce norme si în
ni se pare că transmiterea dispoziţiilor este mai au lucrat cu mine. iar la ora actuală sînt şefi dc prea au cu cine. Trebuie să ia oameni de la gru- ^ compartimentele de regie, pentru că vă daţi seama
greoaie. De asemenea, controlul nu este încă destul brigăzi care. în unele luni au rezultate mai bune pe. sâ iasă cu ei la depozit. Cum am mai spus, cu câ atunci cind şi oamenii din regie, adică de la
de eficace. Sarcinile se transmit conducerii zonei, aprovizionarea e greu din lipsă de efectiv. Noi cău­ Redacţia : Pentru că practic activitatea exploată­ transport vertical, orizontal, de la aprovizionare
conducerea zonei transmite raionului, acesta trans­ ca brigada mea. Cind avem oameni noi, ne stră­ tăm sâ ne facem planul, dar trebuie sâ fim ajutaţi rii începe în abataje şi acolo se rostuieşte fiecare cu material lemnos vor fî angrenaţi în cadrul unor
mite maiştrilor, uneori şi şefii de brigadă sint che­ duim sâ-i învăţăm rum să muncească pentru a de­ printr-o aprovizionare bună, operativă. tonă de cărbune, v-am ruga sâ ne vorbiţi despre norme, desigur câ vor lupta mai mult să-şi reali­
maţi şi li se explică sarcinile pe care Ic au în ziua veni ajutori do mineri şi mineri destoinici. Vcspasian Gheorghîţâ : In privinţa aprovizionă­ modul cum oamenii utilizează timpul de lucru afe­ zeze sarcinile ce le revin. Normal că aprovizionarea
respectivă sau în cursul unei sâptâmîni. Cred că rii cu materiale şi la noi la raionul II e greu, pen­ rent producţiei. la brigăzi se va desfăşura mult mai bine.
este necesară o acomodare maî grabnică a persona­ tru câ trebuie sâ mergem după ele la raionul I, lu­ Ion Aprofiri : Utilizarea la maximum a timpului Vreau să maî arăt că. dat fiind faptul că exploa­
lului tehnic al zonelor cu noua formă de organiza­ cru care durează 2-3 ore. Pinâ aşezăm materialul de lucru — aşa cum se subliniază şi in documente­ tarea noastră, aiît in luna august cit şi în luna
re. Noi, ca şefi de brigadă, cînd primim o sarcină trece o jumătate de şut, iar in cealaltă jumătate le Congresului al X-lea al partidului — trebuie să septembrie a avut lipsă de efectiv, Centrala cărbu­
explicăm cit este planul pe lună, cit este norma, ce M a i m u ltă tiebuie sâ ne facem planul. Dacâ atunci cînd mer­ stea in permanentă in atenţia noastră. Spun aceas­ nelui a venit cu o restructurare a planului de pro­
din partea conducerii tehnice, stăm de vorbă cu
şefii de schimb, cu muncitorii cu care lucrăm, le gem în abataj am avea lemnul deasupra suitorului, ta deoarece mai avem destule rezerve, mai sînt ducţie în raport cu efectivul scriptic realizat. Prin
mulţi factori care fac sâ se piardă timp. Unul ar
randamente trebuie să obţinem, iar dacă avem numai să-l dăm jos. ar fi altceva. Maistrul se stră­ fi aprovizionarea cu materiale la locurile de mun­ urmare la ora actuală nu putem spune că n-avem
duieşte să avem material din plin, dar nu are cu
greutăţi mergem la conducerea raionului şi comuni­ cine lucra. Are doar ciţiva oameni pontaţi la apro­ că. Apoi mai sînt şi unii care caută sâ tragă chiu­ efectiv suficient. Deci producţia este foarte bine co­
căm pentru a se lua măsuri de înlăturare a lor. vizionarea cu lemn, dar şi pe aceştia de multe lul. La brigada mea nu pot să citez asemenea e­ relată cu efectivul scriptic. Sarcina care ne revine
xemple. deoarece toţi se încadrează in timpul de
ori este nevoit sâ-l folosească la put.
Ilie Tănase : In problema transmiterii sarcinilor,
importanţă întrucit felul în care transmite sarcini­ r ă b d a r e în cii mei de muncă, aprovizionarea cu materiale es­ spus — cu aprovizionarea ; trebuie să mergem pe constâ în folosirea judicioasă a acestui efectiv, aco­
lucru. Cel mai mult timp pierdem — aşa cum am
rolul unui maistru miner este într-adevâr de mare
Ioan Balca : Desigur, aşa după cum spun şi orta­
lo unde trebuie.
le date de conducerea zonei contează foarte mult. te defectuoasă. Dacă am avea materialul la timp, galerii după material. ^ Referitor la preocuparea noastră pentru dotarea
Ioan Cojoearu : Aşa cum spunea şi tovarăşul A-
La raionul I noi primim indicaţii directe de la con­ am putea da şi noi preliminarul la timp. Dar aşa. profiri, cel mai mult timp il pierdem umblînd pe în continuare cu utilaje, putem spune câ pinâ acum
în loc ca oamenii sâ bală găuri, sâ punâ strîngâ-
ducerea zonei, care ne arată clar anumite situaţii
s-a făcut mult. Am introdus craţere noi, TR-3 şi
cu şefii dc brigadă pe care-i avem in cadrul raio­ m u n c a c u n o ii sâ-l încarce Sn cărucior şi să-l ducă în abataj. Şi, galerii după lanţ. după lemn şi după alle materia­ TR-2, cu capacităţi mai mari de transport, cu po­
tori, sâ tragă jugurile, trebuie sâ scoată lemnul din
care se găsesc la locul dc muncă ce trebuie puse la
le. De asemenea pierdem timp la sculârie. Pentru
colivie, sâ-l ducă pînâ la un anumit loc, de unde
punct. La rindul nostru, căutăm să stăm de vorbă
sibilităţi mai mari de a transporta producţia din
o coadă dc ciocnn trebuie nu ştiu cite semnături.
Vasilc Mariciuc : Timpul pierdut pentru aprovi­
nului, le explicăm cum vor trebui in viitor aplicate numai după aceea se apucă să bată găuri, sâ punâ zionare râmine încă o problemă. Pentru a nu-1 iro­ abataj, am introdus maşini de încărcat ce uşurea­
metodele de exploatare. Consider transmiterea sar­ strîngâtorile. De aceea nu putem realiza planul si fără folos propun ca atunci cînd venim la lucru ză efortul fizic al muncitorilor şi ridică randamen­
cinilor o problemă foarte serioasă. Se poate întîm- ritmic. sâ găsim materialul lemnos la locul de muncă. In tele. S-a introdus, de asemenea, susţinerea metalică
luăm măsuri şi imediat să le aducem la cunoştinţa a n g a ja ţi felul acesta avem posibilitatea sâ armăm, să batem cu stilpi hidraulici $i grinzi care a făcut sâ avem
Ilie Tănase : lntr-adev^r. pe lîngă asistenţa teh­
pla ca la un loc de muncă să se ivească unele si­
nică pe care trebuie s-o dăm brigăzilor, consider
tuaţii deosebite, în care caz noi trebuie neapărat să câ pentru a obţine rezultate pe măsura posibilităţi­ găuri şi să puşcăm cît mai de dimineaţă. rezultate bune. sâ avem randamente sporite. In tot
Ioan Balca : Noi nu avem normă să aducem m a­
conducerii zonei. Ca maistru, mă consult cu şeful lor şi a sarcinilor este necesară o bună aprovizio­ terial lemnos de pe galerii, ci ca sâ dăm cărbune. cursul anului noi ne-am încadrat în consumul spe­
de brigadă sau cu şefii de schimb cc avem de făcut nare cu materiale Noi câutâm, pe cit se poate, ca Dacâ s-ar rezolva problema aprovizionării cu ma­ cific de lemn, care scade an de an.
şj stabilim preliminarii. brigăzile sâ fie alimentate cu material lemnos şi terial n-am maî avea nici atiţia oameni în conce­ Producţia extrasă cu armare metalică creşte din
Redacţia: Cum procedaţi cu oamenii noi angajaţi? cu alte materiale necesare. In cadrul raionului nos­ diu de boală, pentru că. umblînd pe galerii, înfier­
tru avem şi unele deficiente. Consider câ trebuie bântaţi d? muncă, răcesc Aşa am păţit luna tre­ lună în lună prin mărirea numărului de abataje
Ludovic Repaş : La început, cind am fost numit
î n t r e ş e f ii de b r i­ şef de brigadă, am avut un abataj bun, in schimb o monografie de armare care trebuie respectată cută cînd am avut doi oameni in abataj în loc de IV si If. Acum sîntem în curs de introducere la
frontale. Am avut abataje frontale la sectoarele
sâ ne zbatem ca de la schimb la schimb sâ asigu­
răm materialul lemnos necesar, căci noi avem şi
opt.
am avut oameni slab pregătiţi Am lucrat cu aceştia
6 luni. A fost greu dar totuşi am reuşit să fac pla­ Neavînd materialul lemnos, n-o putem respecta. sectorul III, blocul IV cu susţinere modernă şi bi­
neînţeles aceasta ne va ajuta mult la încadrarea
La noi, la raionul I, sînt şi alte deficiente, dar lip­
nul lună dc lună. După 6 luni am început să strîng sa principală este efectivul neîndestulător. în consumurile specifice de material şi la majora­
g a d ă ş i m a iş t r i— oameni mai buni. Ii mulţumesc tovarăşului Danciu şl noi deficienţe, dar consider că lucrul principal „ Ş i d e acum rea liniei de front necesare realizării planului.
Ca maistru miner nu pot sâ spun câ nu avem
pentru sfaturile şi cunoştinţele pe care mi le-a dat.
Am reţinut că se pierde mult timp din cauza
Vreau să arăt că de la un timp vin mereu oameni al maistrului este aprovizionarea grupei cu tot ce neaprovizionârii operative cu materiale. Este ade­
trebuie. Lipsa de efectiv se datorează şi absentei
noi in brigadă. Eu caut sâ menţin in permanenţă nemotivate a unor tovarăşi de la lucru, precum şl vărat. In atenţia noastră, a conducerii exploatării
o s t r î n s ă un schimb cu oameni cu experienţă. Aşa este de vizionare cu material lemnos corespunzător, uscat, înainte planul stâ sarcina eliminării acestor pierderi de timp. Du­
faptului câ alţii nu-şi aduc întreaga contribuţie. Ar
trebui apoi luate, încă de pe acum, măsuri de apro­
pă cum cunoaşteţi şi dv., noi am concentrat ex­
toţi
exemplu schimbul tovarăşului Sultana, unde
ploatarea cărbunelui la Lonea de la trei guri de
sînt oameni cu o vechime de peste 5 ani. Eu stau
mină la una singură, modernă. Prin această con­
de vorbă cu oamenii in fiecare zi şi le explic cum pentru perioada de iarnă. Iarna noi intimpinăm centrare — pe care o vom termina în acest an —
foarte multe dificultăţi din cauza lemnului verde
c o la b o r a r e obosit, iau eu lopata eiieva minute de la cl şi îl las va fi realizat" am eliminat efective neproductive şi am îndrep­
trebuie sâ lucreze. Cind unul dintre cei noi este maî
tat aceste efective către fronturile de lucru princi­
sâ se odihnească li încurajez astfel şi văd că dau
ceput i-a fost frică dc lopată. Acum este cel mai Utilajele pale. Aceasta ne-a ajutat foarte mult să ne înca­
rezultate bune. II am pe unul, Băcuţă, căruia la în­
Redacţia : Rezultă deci că intre maiştri şi şefii Redacţia : Ajungînd la sfirşitul discuţiei noastre drăm şi în productivitatea muncii, atlt in abataj
de brigadă trebuie să existe o colaborare perfectă. bun vagonetar în cadrul grupei. am dori sâ ne vorbiţi despre planurile dumnea­ cît şi pe exploatare.
Cum poate fi calificată Sn prezent această colabo­ Ioan Aprofiri : Ia ceea ce priveşte omogenitatea voastră de viitor, despre ce veţi face de acum îna­ Am obţinut rezultate bune. am avut şi beneficii.
rare 7 inte pentru realizarea exemplară a sarcinilor pe Sîntem siguri câ şî în continuare, prin eforturile
brigăzii, consider că acest fenomen este un lucru
Dumitru Giredani : După părerea mea. aşa cum care depinde în primul rînd de şefii de brigadă. să funcţioneze care Congresul al X-lea al partidului le-a pus în întregului colectiv, vom reuşi să îndeplinim şi sâ
procedăm noi, nu este o strînsă legătură intre şeful faţa întregului popor.
de brigadă şi maistru. La locul de muncă unde lu­ Spun aceasta pentru că şeful dc brigadă este acela Nicolae Burdea : Cu toate greutăţile avute, am depăşim sarcinile de plan ce ne revin, sâ ne adu­
crez se ivesc unele defecţiuni. Pentru remediere, eare-şi cunoaşte perfect oamepii din subordine. Le reuşit cu brigada pe care o conduc sâ dăm 1 200 cem o contribuţie lot mai mare la aplicarea în
las vorbă schimbului următor ce să lucreze Se in- cunoaşte alît greutăţile cît şi potenţialul dc mun­ tone de cărbune peste plan în 7 luni. In continua­ viaţă a hotârîrilor de însemnătate excepţională e-
timplâ ca maistrul să dea alte ordine. Deci. în pro­ ir e p r o ş a b il! re voi mobiliza în aşa fel brigada ca sâ ne reali­ la bora te dc Congresul al X-lea al partidului.
blema colaborării între şefii de brigadă şi maiştri că. Totuşi, deşi avem brigăzi omogene, în cadrul ra­ zăm sarcinile de plan şi sâ dăm pînâ la sfirşitul
eu consider că nu este încă o strînsă legătură, ioanelor, mai sint şi cazuri de brigăzi care nu sint
care să ducă la o producţie mai bună, la o pro­ omogene. Aceasta datorită faptului că nu se res­ anului încă 200 tone de cărbune peste plan.
ductivitate maî mare. Redacţia : Am dori sâ abordaţi şi probleme lega­ Dumitru Giredaru : De cînd am intrat în noul
Ioan Balca : Relaţiile cu maistrul ? Sint hune pectă împărţirea făcută la începutul lunii, mai ales te de modul de funcţionare a utilajelor cu care abataj ne realizăm sarcinile de plan. Ne angajăm Masă rotundă organizată de
Dacă a venit la locul meu dc muncă am stat de la brigăzile de la pregătiri. Dacă. de exemplu, Ia locurile dumneavoastră de muncă sînt dotate, sâ realizăm şi dc acum încolo planul lunar pe ing. RADU SELEJAN
vorbă, ne-am consultat, mi-a dat indicaţii cum tre­ un abataj lipseşte intr-o zi un om, el este înlocuit Ludovic Repaş : Vreau sâ spun că in ceea ce pri­ care-l avem.