Page 39 - Drumul_socialismului_1969_09

DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 12 SEPTEMBRIE 1969 WBKB5 M1MJ1 4 ' > ' PAG 3

L E G U M E L E s cotidian ■ bloc notes c

zarea, vinzătoarea îl „blago­ Faptele îşi
ţie ? Ne răspunde Gheorghe sloveşte" in tot felul. Cuvin­
Ocolişan, preşedintele C.A.P. tele, gesturile pe care le face
— Au fast ploi multe şi o CINEMA fn fafa cumpărătorilor, nu Ic
parte din culturi s-au com­ poate reproduce tiparul. aşteaptă...
promis. In nici un caz nu vom Şeful unităţii, Nicolae Fin-
Aceasta era zestrea depozi­ putea respecta obligaţiile ce tină, informat despre ispră­ răsplata
tului. Bunicică, sub aspect ne revin DEVA s Vlrsta Ingrată (Cine­
cantitativ, şi nici calitativ nu Aşadar, în locul legumelor, matograful „Patria14) ; Ultima vile vînzătoarci, a precizat:
„Zi de zi i-am atras atenţia,
tură („Alta*4) ; SJMEltIA : P a­
se stătea rău. cooperatorii din Batiz oferă... radisul îndrăgostiţilor („Mure­ am sfătuit-o să servească cin­ Bufetul nr. 19 „MureşulM
Ce, cit şi cum ajunge din scuze. Realitatea este însă că şul") ; HUNEDOARA: A- „Servesc cum stit şi corect, să vorbească din Hunedoara. Căutăm ceva
dlo, Gringo („Constructorul") ;
din depozit în re{ca ? Ne spu­ nu ploile, ci slaba organizare Contemporanul tău — seriile I frumos cu clienţii, să manifes­ de mincare.
ne un sondaj la magazinele a muncii la întreţinerea cul­ şl II („Flacăra") ; Tinereţe fă­ te amabilitate, solicitudine. — Ce se poate minca, vă
din piaţa oraşului si la chioş­ turilor a determinat diminu­ ră bătrlneţe („Siderurgistul") ; cînd vreau* Chiar cind este provocată, să rugăm ?
CALAN : Adio, Gringo („11 Iu­
cul de lîngă autogara. area producţiei, iar consiliul nie") : TELIUC: Prin Kurdlsia- nu dea ocazie la discuţii, să e­ — Ce se vede.
— Cam necăjiţi şi prea mur­ de conducere a ignorat una nut sălbatic; („Minorul-); PE­ Unitatea de legume şi fruc­ vite ieşirile urtte. Dacă nu — Vă rog un şniţel.
TROŞANI : SIngeroasa
nuntă
dari pentru calitatea I gogo- din cele mai elementare înda­ macedoneană („7 Noiembrie-) ; te nr. 6, din Hunedoara. Afa­ vrea să înţeleagă. — Cu piine şi muştar?
sarii. toriri ale sale — aceea de a Roşii şl albii („Republica-); LU- — F ie!
onora integral obligaţiile asu­ PENI: Atexandru cel fericit ră la tarabă serveşte u im i­
— Ce sâ-i faci, a$a-s toam­ („Cultural4') ; LONEA : Tarzan, toarea Voichiţa Gorhi. Ser­ In timp ce o vinzătoare nc
na Nu ştiţi, toamnă grea... mate prin contractele econo­ omul Junglei („Minerul") ; îm ­ veşte, e un fel de-a spune. Umonadă stră­ serveşte, alta mănincă. Ară­
mice.
puşcătura („7 Noiembrie14) ; ANI-
Discuţia o purtăm cu vînză- O mostră a lipsei de răs­ NOASA : Anna Karcnlna — se­ — Vă rog un kilogram de tăm că piinea care ne-a fost
torul de la unitatea nr. 5 din pundere faţă de respectarea riile I şi U („Muncitoresc") ; struguri. vezie cu... servită este din resturile ră­
piaţă, gestionată de Gavrilă PETRILA : Primăvara pc Oder — Nu mai servesc ! mase de la masa vinzăioarci.
VULCAN :
(„Muncitoresc") ;
Dumltraşcu. Nu ştim ce-arc propriilor planuri se întîlneş- Noaptea o făcută pentru a... vi­ — Dar e ora 19,30. Plnă la Doar rotunjită cu cuţitul să
.„toamna grea" cu faptul cn te şi la C.A.P. Rapolt. Uni­ sa („Muncitoresc") ; ORAţ- 21,00, cînd închideţi mai e nu se vadă cum muşcase cu
varza se vinde la preţ de ex- tatea mai are de predat în TlE *. Comisarul X şl bandA timp, insistă cumpărătorii. suprapreţ dinţii din ca. Am mîncat. In­
„3 clini verzi1' („Patria") ; voţ-
contul contractelor peste 400
tra, deşi în depozit nu exista tone de legume. Cu toate a ­ nlc Intlrztat („Flacăra”) ; GEOA- — Uite nu mai servesc. Ser­ tre timp cele două vinzătoa­
decît de calitatea I La cîţivj cestea, o parte din producţie GIU-BAI : Aventurile lut Tom vesc cind vreau eu l — le-o Ajuns în autogara Hune­ re au tras cite un Şpriţ mare,
paşi e şi unitatea nr. 9. Aici Sawycr — scria I ; Moartea doara, pe căldură cauţi ceva apoi au început să tăifăsuias-
Indianul — scria a
Jne
Iul
varza se vinde la preţ de ca­ (roşii, ardei, varză) s-a valo­ Il-a ; HAŢEG : Corabia „PAsâ- zice, aşa, in ciudă. răcoritor. că, în timp ce se „luptau” cu
litatea I, nu ca dincolo. Aici rificat pe piaţă sau prin ma­ >1 in aceste ziie îngheţata „Polar*1 este mult căutată de rea albastră" („Popular") ; — Vă rugăm condica de nişte felii de cozonac!
însă strugurii se vînd cu 4,fl0 gazinele I.A.S. De asemenea, consumatori. La fobricarea ei, o contribuţie de seamă o' aduce BRAD : Comisarul X şl banda sugestii şi sesizări, îndrăzneş­ — Aveţi Umonadă ? Cum arată această unitate
„3 clini verzi" („Steaua roşie");
lei kg. preţ de calitatea I. o cantitate însemnată de cea­ şi muncitoorea Elena Blaj, de la Fabrica de produse lactate din GURABARZA : Prinţul negru te un consumator. — Este. nu se poate descrie / far cum
pă a fost legată în funii şi („Minerul") ; 1L1A : A trăi — la-o din magazin, ii a­
— Să vă arăt actele, ne spu­ este „depozitată" la C A.P., în livezeni. Foto : D. CORNEL pentru a trăi („Lumina"). runcă vinzătoarea. — Rece ? sînt „trataţi'* consumatorii,
ne gestionarul Gheorghe Stan. timp ce la I L.F. nu s-a livrat Şi plnă notează omul sesi- — Merge. am arătat.
In ..acte" scrie : struguri a nimic din cele 15 tone con­ Dăm un leu şi bem o sticlă.
La ciţiva paşi de chioşc (ccl Berea se
Il-a — preţ (ce-1 drept) 4,30 tractate. Asemenea procedee Răcoriţi, pornim mai departe.
lei kg, iar la struguri calita­ sînt inadmisibile, ele fiind în
tea a Il-a grupa 0 preţul e totală contradicţie cu cerinţe­ de răcoritoare dc pe peronul
— Sortimental nu ne facem Atacul asupra Devei în timpul
3,50 lei k g ’.'! le impuse de comerţul cu le­ gării) un hunedorean ne o­ aseamănă...
Chioşcul de lingă autogara gume. preşte.
nu duce lipsă de clienţi. Aici, — Cit v-a luat pe timona- Bufetul „Rapid", unitatea
nişte „ardei gras", atît de planul, dar pe total „acope­ dă? — ne întreabă. nr. 25, Hunedoara.
pirpiriu că vezi prin el de rim" cantitatea contractată, — Un leu. — Aveţi bere din import ?
slab ce-i, se vinde la preţ de afirma Hortensia Hălălaie, — Avem.
calitatea I. ca şi nişte vinete preşedinta C.A.P. Bâcia. — Aşa o vînd peste tot, Eu — Vă rog o sticlă.
stafidite sau varză extra... su- barea : din varză se poate fa­ răscoalei populare din 1784-1785 am luat clte una de pe la toa­ Primim, dar e bere româ­
In acest caz se pune între­
perferfeniţă. te chioşcurile. La piaţă, in nească. Pe deasupra şi veche.
Ce să mai zicem ? S-or fi ce bulion ? Comentariile nu-şi centru, in faţa liceului nr. 1, Ne adresăm vinzătoarei.
lingă casa de cultură etc. Pes­
„îngrăşat" preţurile de la de­ mai au locul. te tot cer un leu. $i-i doar cu — Dacă vă spun că-i stră­
pozit pînâ la magazine 1 De­ In condiţiile cînd culturile De-a lungul evului mediu, Brad, Băiţa, Şolmuş, Mintia, 6 noiembrie 1784 se aruncă cu veascâ şi de aci înainte, pen- 0,75 Ici sticla. ină ! Doar o cunosc — ne răs­
(în special cele de roşii şi trff mult timp, drept crincenâ punde.
spre roşii, puţine pite au fost istoria Devei a fost strîns le­ ajung în apropierea Devei un­ furie in primul atac asupra Ne întoarcem şi o întrebăm
castraveţi) au fost sufocate de Devei. Sînt însă respinse de Închisoare feudală Numărul Mai cerem o sticlă. Ni se
aduse, n-am auzit decît : „a- buruieni, la termenele sca­ gată de cea a Trasilvaniei, de se unesc cu ţăranii răscu­ trupele împărăteşti. celor închişi în închisoarea ce­ pe vinzătoarea de la chioşcul aduce din magazie. Turnăm
veţî roşii ?“. „n-avem roşii", dente cooperatorii din Sîncrai, principalele evenimente care laţi de pe valea Mureşului. In noaptea de 6 spre 7 no­ tăţii a crescut in aşa măsură de pe peron : in două pahare. Intr-unui din
Răsculaţii — ţărani romani
s-au desfăşurat în interiorul
deşi puteau fi duse direct în Deva, Sîntnndrei ş a. nu au arcului carpatic avind ecouri în marea majoritate, deoarece iembrie, după ce răsculaţii se îneît în decembrie 1784. gu­ — Cam citc sticle de limo- prima, în al doilea din sticla
cu ce să-şi onoreze contracte­ nadă vindeţi la zi? adusă din magazie. O rugăm
magazine, să le găsească gos­ le. Spre edificare consemnăm puternice în aceste locuri. Aşa ei formau nu numai mulţimi­ rctrăseseră pe malul Mure­ vernatorul Transilvaniei, Sa-
— Două, trei sute. Citeoda-
pe vinzătoare să guste pentru
podinele la primele ore ale doar două cifre : din cele a fost in timpul numeroaselor le ce locuiau această ţară, dar şului la Şoimuş, sînt trimise muil Brukenthal, . dispune lă patru.,. a se convinge. Gustă şi se ru­
dimineţii. 9 120 lone de legume contrac­ lupte împotriva turcilor, tăta­ îndurau şd jugul cel mai greu ştafete prin satele vecine dc transferarea unui număr din şinează.
răsculaţii închişi la
Hune­
tate. C AP.-urile din judeţul rilor etc„ cînd cetatea Devei al şerbiei ea rezultat al îndoi­ pe Valea Mureşului anunţînd Facem o socoteală: două,
juca rolul unui bastion la tei asupriri ; ţărani maghiari locuitorii ca în dimineaţa ur­ doara şi Orăştie. Asupra ce­ trei, patru sute înmulţit cu — Dar să ştiţi că„, seamănă
nostru au predat abia 1644 graniţele Transilvaniei. De ridicaţi şi ei la luptă ; mineri mătoare să vină in tabăra răs­ lor închişi s-a abătut in zilele 25 de bani. Pică ceva... Face un pic.
5. tone. Acest lucru se întîmplă asemenea, cetatea Devei, care români, maghiari, germani — culaţilor cîte un bărbat înar­ ce au. urmat atacului asupra să stai la umbra chioşcului mănă'* cu 5,50 !
O fi, dar 3,50 lai nu „sea­
mat din fiecare casă pentru a
Devei furia nobilimii care du­
şi să iei capace dc la sticlele
erau animaţi de un glnd în­
in ciuda asigurărilor
ferme
avea menirea de a ţine In su­
pă o judecată sumară ţinută în
drăzneţ: desfiinţarea
participa la atacul asupra De­
punere şi ascultare ţărănimea
de limonada,..
rindu-
GH. ?. NEGREA
date de către factorii răspun­
vei. La acest atac participă
zători (U.J.C.A.P, Direcţia a- aservită, fund un loc de refu­ iclilor nedrepte şi pe cei care după cum relatează documen­ cetate deoarece, după cum a-
ratâ documentele vremii,
a-
le creaseră şi le apărau. Ulti­
giu şi de rezistentă al nobili­
DE LA FURNIZORI (trans­ gricolâ judeţeană, I.J.V.L.F. şi mii, şi-a văzut zidurile asal­ matumul lui Horia, adresat tele vremii, şi minerii din Să- ccştia „cuprinşi dc frică n-au
mite N. Tîrcob). De la C.A.P. reprezentanţi ai unor C.A.P.) tate dc ţărănimea iobagă în cutezat să facă judecata în
Batiz <s*au livrat la I.L.F. doar cu ocazia unei mese rotun­ timpul numeroaselor ei ridi­ oraş", i-a condamnat la pe­
8.5 tone de legume, reprezen­ de organizate în primăvară la cări la luptă împotriva nedrep­ deapsa capitală : tăierea capu­ Pe calea satisfacerii
lui cu paloşul. Astfel au căzut
tăţilor sociale, cea mai impor­
tând mai puţin de 5 la sută redacţia ziarului nostru, pri­ tantă acţiune avind loc in tim­ victime 56 de ţărani răsculaţi
din cantitatea contractată. vind asigurarea satisfacerii pul răscoalei din anul 1784­ luaţi prizonieri care plăteau cerinţelor
Cum se explică această situa­ cerinţelor consumatorilor (?!). 1785. cu viaţa şi sîngele lor în­
Masele de ţărani iobagi con­ cercarea de eliberare din io­
duse de Horia, Cloşca şi Cri- băgie. Saiisfacerea celor mai variato ccrin|c ale populaţiei,
Constatările, din păcate negative, nu au epuizat nici şan au hotărît să-şi facă drep­ Atacul ţăranilor din Zarand diversificarea continuă a prestărilor dc servicii, ridicarea
pe departe „lista" neajunsurilor cc se manifestă în tate cu ajutorul armelor du­ prin trei oameni de încredere eârimb. Ccrtej şi Hondol. In şî de pe valea Mureşului în­ calitativă a servirii sînt cîtcva dintre obiectivele de bază
nobilimii refugiate în cetatea
mobilizarea acestora la luptă
privinţa valorificării legumelor .şi fructelor. Cert este pă ce s-au convins că toate în­ Devei, exprima in chip lim­ un rol însemnat l-a avut Mir- frăţiţi eu minerii de la Şăcâ- urmărite de către lucrătorii din cooperaţia meşteşugă­
cercările pe lingă autorităţile rîmb, Ccrtej şi Hondol asupra rească.
însă faptul că alît producătorii cît şi organele contrac­ locale, pe lîngă Curtea din pede acest scop : nobilime să za Angliei din Hondol, care Devei a reprezentat o mani­ ^ Pc această linîo se înscrie şi înfiinţarea secţiei dc
tante au rămas mult datoare faţă dc consumatori. în­ Vicna de a-şi uşura viata chi­ nu mai fie pe viitor ; ci fie­ în timpul pregătirilor s-a ri­ festare puternică a luptei de închiriat obiecte do uz casnic, turistic, pentru diferite al­
cheind grafice peste grafice, fel şi fel de situaţii statis­ nuită sînt zadarnice, că ră- care să trăiască din slujba ce dicat la Sâcârîmb. anunţînd clasă, o lovitură dată nobili­ te ocazii, în cadrul cooperativei „Progresul** din Deva.
sătenii să vină în număr ma­
o va căpăta de la împărăţie ;
mîn fără urmări cererile de a mii care se refugiase la Deva Această secţie caro funcţionează in str. 23 August nr, 20-
tice pentru a-şi justifica activitatea, factorii amintiţi nobilii să-şi părăsească pentru rc înarmaţi la malul Mure­
1» se reduce numărul zilelor şi care se temea încontinuu dispune dc un sortiment bogat dc veselă şi tacîmuri, ar­
■> Kmiobglijcază tocmai ceea ce este esenţial : satisfacerea de robotă, de a le fi uşurate totdeauna moşiile, iar acestea şului pentru a ataca oraşul de un nou atac al răsculaţi­ ticole şi obiecte turistice şi sportive (corturi, saltele pneu­
|;JL'crînţclor populaţiei cu produse. Bineînţeles, au şi hîr- celelalte numeroase obligaţii: să fie împărţite tiranilor ; no­ Deva. Fiul acestuia. Mirza lor. Astfel .se explică faptul matice, saci dc dormit, schiuri, patine, săniuţe, bocanci
Fave!, a pornit să tragă clopo­
tîile rostul lor, dar în nici un caz nu pot fi umplute tăierea şi transportul lemne­ bilii să plătească şi ei dârh tele de alarmă în biserica din ră nobilii comitatului fac ape­ etc), rochii pentru mireasă, costume pentru nunţi etc.
asemeni poporului sărac. Toţi
golurile din cămară cu acestea. lor, mineritul, întreţinerea doreau ca ţăranul iobag să Hondol pentru a chema şî pe luri disperate pentru ajutor Pc măsură cc vor exista şi alte cerinţe din partea
armatei, taxele de pâdurit şi populaţiei, gama obiectelor caro vor putea fi închiria­
Găsirea celui mai scurt drum al produselor din cîmp pâşunat, dările in bani faţă devină proprietarul pâmîntu- ceilalţi mineri la luptă. militar urgent, socotind posi­ te sc va îmbogăţi.
la consumatori, valorificarea întregii producţii exis­ de slăpînii de pâmînt şi faţă lui pe care-1 stropise cu su­ Al doilea atac asupra De­ bile noi atacuri asupra De­
tente. onorarea integrală a contractelor sînt dezidera­ de vistieria imperială etc. Se doarea muncii sale veacuri vei, întreprins (n ziua de du­ vei. Prin proporţiile sale, prin
de-a rindul, toţi doreau des­
adăugau abuzurile şi silniciile minică 7 noiembrie 1784, Ia numeroasa participare, prin
tele majore cărora trebuie să le răspundă comerţul cu fiinţarea iobăgiei seculare, toţi
feudalilor, dregătorilor, ale care au luat parte vreo 300-400
legume şi fructe. Acestei cerinţe se impune să-i fie juzilor. interzicerea de către doreau înlăturarea feudalismu­ ţărani iobagi, precum şl mi­ urmările avute, atacul ţârani-
subordonată întreaga activitate a I.J.V.L F. şi a fur­ nobilime a înscrierii ţăranilor lui, fără să aibă limpede în neri, e respins din nou de că­ nilor asupra Devei contribuie, A
nizorilor. iobagi în oaste, mijloc de scă­ minte cu ce să fie înlocuit tre trupele din garnizoana alături de celelalte acţiuni ale
regimul perimat.
pare faţă de numeroasele sar­ caracterului popular al răs­ întreprinderea
răsculaţilor, la determinarea
cini feudale. Ajunse în apropierea De­ cetăţii, cărora li se alătură
vei, cetele de răsculaţi hotă­ un număr de nobili. Răscu­
Izbucnită la începutul lunii coalei din 1784-1785. El se în­
noiembrie 1784 în Zarand, răsc atacarea oraşului, centrul laţii slab înarmaţi, cuprinşi
răscoala se întinde cu repezi­ administrativ al comitatului de panică, s-au retras spre cadrează in lungul şir al lup­
ciune in toate direcţiile : în Hunedoara, unde îndărătul zi­ malul Mureşului unde are loc telor purtate de masele popu­ de reţele electrice
înlăturarea comitatul Hunedoarei, in Mun­ mare parte din nobilii de la un măcel groaznic în care duirilor bazate pe exploatare,
durilor cetăţii se refugiază o
lare pentru desfiinţarea orin-
ţii Apuseni şi de acolo mui
ţară din calea răzbunării ţă­
departe ,spre Turda şi Cluj,
spre Baia Mare pînâ în Ma­ ranilor răsculaţi, întregul apa­ cad victimă sau sînt prinşi pentru libertate, egalitate şi Deva
peste 200 de târani. Aceştia din
ramureş şi părţile Bistriţei, rat administrativ al comitatu­ urmă au fost închişi in for­ progres. Prof. ION ANDRITOIU
provizoratelor în comitatul Aradului şi pînâ laţii să-şi facă rost de arme tăreaţa Devei care avea să ser- Muzeul judeţean Devo
lui Din Deva sperau răscu­
in Banat, spre Alba Iulia şi
şi muniţii, deoarece aici era
Sibiu, mareînd unu) din 'cele
mai importante momente din garnizoana unei importante u­
lupta poporului român pentru nităţi de grăniceri. Iobagii A N U N J Ă
tut fi realizat decît in propor­ libertate socială si naţională. mai nutreau speranţa că vor 5â 2lua Intre 19 şl 26 grade. Iar •
ţie de 60 ia sulă, cu un indice Coborind din Zarand, cete­ atrage dc partea lor şi pe gră­ VREMEA noaptea intre 3 şl io grade. Dl- i
(UtMMI PAC. 1) de utilizare de 50 la sută. Dc le de răsculaţi, după ce atacă niceri. care fiind tot ţărani, irlneata - ceata localA. ; Deschiderea unui curs de autorizare automacaragii;
asemenea, numărul orelor dc localităţile Curechiu, Criscior, purtau aceeaşi ură nobilimii. PENTRU URMĂTOARELE \
staţionare a utilajelor, din înarmaţi eu furci, coase, PENTRU 24 ORE — 2 candidaţi din Petroşani ;
earc prevede ea pînâ la sfii’şi- lipsă de material, se ridică în lănci şi ici-eolo cîte o sabie, 2 ZILE ! — 2 candidaţi dîn Haţeg ;
tuJ lunii septembrie aceste prezent la pesle 5 0UUr echi- puşcă sau pistol, cetele de Vreme relativ oâlduroasâ zi­
Vreme cAlduroaaâ ziua şl rfl- j
ua şt răcoroasă noaptea Izolat
restante să fie înlăturate. Dar, vaiind cu capacitatea de func­ răsculaţi, după ce au prădat .vor efidea averse slabe de ploa­ coroasâ noaptea, eu cerut schlm- i — 2 candidaţi din Hunedoara.
mai întîmpinâm serioase ob­ ţionare a încă două funicula- ie. vini slab din aud-vest şi bâtot4 şi temperatura uşor va- i Candidaţii trebuie să aibă domiciliul stabil In localită­
stacole datorită modului cum re caic ar fi putut transporta şl incendiat curţile feudale vest. Temperatura va fi cuprm- rlatnlâ. î
întreprinderea de construcţii 0 000 mc material lemnos. dc la Mintia. în scara zilei de ţile respective şi carnetul de conducător auto.
forestiere Bucureşti a reuşit Nici productivitatea muncii înscrierile se fac la T.R E. Deva, str. George Enescu nr.
să ne asigure drumurile de nu a fost realizată integra) la 39, serviciul personal, telefon 3050.
acces la noile parchete. Ast­ toate grupele de utilaje. Dacă
fel, din lipsa drumurilor auto, la fierâstraiele mecanice şi
parchetele „Vinătorul". ,.lu- tractoare, aceasta a fost rea­
boaia" şi „Gunţaga" nu au putut lizată şi chiar depăşită, la în­ ( PRIETENII NOŞTRI... RECHINII
intra în exploatare. cărcătoare şi funiculare pro­ 1 10.00 Limba im-să (reluare) ;
Observaţii demne de luat ductivitatea muncii nu a fost > 10,25 Llmbn snaniolâ (reluare); i
în scamă se pot face, şi în ceea realizată decît in proporţie de ■ 10 50 închiderea emisiunii de i i
dlmmcaU :
!
ce priveşte modul de folosi­ 45 şi respectiv 56 la sută. ■ 17,30 Buletin dc Şlîri ; Din cc in ce mai mult sc te speciale de filmat şi de ia. O serie de difuzoare emit
re a diferitelor utilaje aflate Din discuţia avută la servi­ ■ 17,35 Lanterna maglcA — filme ■ foc auzite glasurile oameniltjv înregistrat sunetele, el a reu­
pciuru copii :
în dotaţia parchetelor. La a­ ciul exploatare şi mecanizare i j 18,05 Nuntă in Maramureş : ; i dc şliintă care susţin cu ma­ şit 5ă obţină la început un încontinuu sunete de joasă
frecventă — S00 hertzi, ase­
cest capitol s-au obţinut rezul­ cu ing. Aron Pctric, şeful ser­ ! 18,35 Seara de balei. i rile şi oceanele, această imen­ „dicţionar“ al zgomotelor e- mănătoare celor pe care le e- Autobaza 6
tate sub limita posibililaţilor * viciului. a fost scoasă in evi­ j Chorc — studio de balot i < să „lume a tăcerii", alit de misc de peştii „damselfish", o ntit peştii damselfish — in
conicmporan ;
de care dispune fiecare par­ denţă încă o dată necesitatea 1 1D,00 Transmisiune de la Evpo- j puţin cunoscută, reprezintă o specie de peşti tropicali multi­ timp ce camera de televiziune
chet şi sector în parte. Anali­ pregătirii cadrelor de mecani­ : zlţla realizărilor economici | sursă fabuloasă dc bugăt-ii colori, care constituie hrana pindeşte apariţia rechinului.
naţionale România 'sf) ;
zele făcute au relevat existen­ zatori. La acest capitol rămi- : ; 10.30 Telejurnalul de searâ. \ J minerale, animale şi vegetale. preferată a tigrilor mării — Un minut, două, şi iată că
ţa unor variaţii foarte mari ne în continuare deschisă ini­ : Buletin meteorologic : J Specialiştii din multe (ări rechinii.
rechinul se îndreaptă
spre
la nivelul indicilor de utiliza­ ţiativa conducerii întreprinde­ i 20.00 FU ni ni-MsUc „O poveste fac studii neobosite asupra* Aceasta a fost faza iniţială difuzoarele, care emiteau su­
ca in rilme" — con celle
re, a căror explicaţie se poate rii de a fructifica pc deplin \ mu'/iCLilh cu ClUf Richard j florei $i- faunei marine pen­ a studiului asupra modului de netele pe care le emit dam- H u n e d o a r a
găsi in modul cum sînt orga­ forţa de muncă dc care dis­ : şi Sus;ui Mampshirc ; i tru a putea deschide calea, orientare a rechinilor. selfishii la apropierea unui
21.20 Rcflcctur '.
nizate in prezent ţoale par­ pune. I 21,35 Muzică uşo;iră : I spre punerea hi slujba omului duşman.
chetele, cum e folosită forţa Situaţia economică actuală : 22,05 Muli e dulce şi frumoaso a vieţii submarine. , După trei ani de studii de
de muncă calificată. La funi- existentă la I F. Haţeg impune — emisiune dc limb,1\ ro­ Dc citiva am, un cercetă­ psihologia animalelor efectua­ Timp de cinci zile la rlnd,
mAnA dc conf. dr. Sorin !
cularele tip „Visen", de exem­ acţiuni hotârîtc şi eficiente » S t a t i , ţ tor american, dr. John Stcin- te. In Europa, dr. Myrberq, re­ experienţele nu fac altceva
plu, in timp ce la parchetul din partea organizaţiei de par­ i 22.30 Telejurnalul dc noapte şl : barg, întreprinde o serie de venind la Miami, ince/xt să decit să confirme rezultatele A deschis, începînd ca data de
buletinul meteorologic :
„Lola" din sectorul Baru, pla­ tid, conducerii întreprinderii, i i 22.45 Publicitate ; ! i studieze stimulii externi care scontate. De cile ori difuzoa­
nul a fost realizat în propor­ acţiuni care să alinieze aceas­ : 22,jO Vanet.Aii ne peliculă ..Ploa- i cercetări pentru a descoperi ajută rechinilor să se îndrep­ rele încep să emită sunete,
ţie de 130 la sută, la parchetul tă unitate forestieră în rîndul ! Ic de var/i" — producţie a ! modul in care rechinii sc o• te spre pradă. Oare ce îi a­ rechinul îşi face apariţia. 1 septembrie 1969
studiourilor dc televiziune j
„Fîcuri" din sectorul Haţeg celor cu rezultate bune şi foar­ din Leningrad. ! rientează in mediul înconju­ trage pc aceşti monştri spre Ca tofi ceilalţi peşti, rechinii
planul de producţie nu a pu­ te bune. rător. Cu ajutorul unor apara- viitoarele lor victime '/ Miro­ percep undele de şoc provo­ călători Hunedoara-Craiova c u
sul, gustul,
văzul sau sune­
tele emise de viitoarele lor cate de propagarea sunetelor
prin apă prin intermediul re­
victime ? ceptoarelor plasate pe linia următorul program:
Ca şi dr. John Steinberg, dr.
R A D IO rnlnil — Franz Schubert ; I6.no Tnngouri In interpretarea for­ )4.03 Muzică uşoară de Paul Ur- Myrberg şi a incepuL studii­ mediană a corpului lor. In
acest mod ei reuşesc, in ciuda
Radiojurnal. Duletin
meteo-ru-
0,03—3,00
muzcscu şl
Auro) Manolacne ;
maţiei Tony Mcller ;
14.30 Muzicieni români de azi
ncr ; 15,20 Cîntâ orchestra Jcan
Estrada nocturna.
le prin înregistrarea sunete­
vederii foarte slabe pc care o
lonescu ; 16,30 Tribuna
radio ;
PROGRAMUL li : G. 10 Varietăţi
16.45 Melodii interpretate la cla­ matinale : 7.ou Radiojurnal. Su­ despre muzicieni români de ied; lor pe care le emitea un re­ au, să localizeze cu precizie
lS.uu Moment ştiinţific ; 15,05 O­
rinet ; 17,05 Pentru patrie ; 17,33 pere pentru toţi ; 15,30 Pagini chin cobai hi paralel erau
PROGRAMUL I : 6.03-9,30 Mu- Cintâ Laura Lavric. Mana Flo- marul presei. Buletin meieo-ru- prada. plecarea din Hunedoara zilnic la ora
zlcâ şl aciualltâtl ; 9,30 Merr oria rian. Ion Bilă şl Oezidcrlu Ar- tlcr : 7.10 Varietăţi matinale — celebre de muzică uşoară în in- studiate cu ajutorul unei ca Aceste descoperiri l-au de­
pâmlntulul românesc ; 10,05 Sc- delcanu ; 18,10 Dezbateri pc te­ continuare ; 8.10 Tot înainte (e­ terpretâii orchestrale ; 16,00 Ra­ mere de televiziune. toate
diojurnal. Buletin metco-rutier ;
lecţluni din opereta „Camelot" me economice ; 18.30 o n elochc misiune pentru pionieri) ; 8,23 terminat pe cercetătorul ame­
de Loewe ; 10,30 Radio Prichin­ pc adresa dv, ; i‘j.ou Gazeta ra­ „Erculean" — balada populara 16.20 Concertul pentru vioară şl reacţiile tui la diversele sem­ rican xă şi exprime convinge­ 5 dimineaţa, cu sosire în Craiova la
del (emisiune pentru copiii din dio ; 19,25 SOptăniina unui me­ pentru cor, solişu şl orchestra orchestră de Mihail Andricu ; nale produsa de cercetători.
IC.50 Pc teme rredicale ;
17,00
grădiniţe) ; 10,10 Din repertoriul loman ; 20,05 Tableta dc seară de lacob Murcşiunu : 5.00 Muzi­ rea că ziua in care rechinii
corului „Gavrlt! Musicescu" din de Octav Cnicescu : 20,11) Mari ca populara din Bihor şi Mara­ Călătorie muzicală : 17.35 Mitne. După cc s-a considerat că s-a vor putea veni in sprijinul oa­
laşi. Dirijor Ion Pavaiache ; mureş : 0,30 Fragmente din ope­ In emisiunile muzicale ; 1IL20 realizat un „cod" de influen­ menilor nu este prea înde­ ora 11,54;
11,05 Prezent şl vru or In ştllnta orchestre de muzică populară : ra ,.Lakm£“ de Delibes ; îo.io Tară de vis. Montaj de poezie ţare.a rechinului-cobai, a venit
„Cipnan Porumbcseu" din Su­
agricolă ; n.25 Vaiieiâu muzica­ ceava ; 20.30 Eminesciana. ..in Teatru radiofonic: S-a intimului contemporana românească: 10.40 părtată. Dr. Myrberg este de
le ! 12 uO Melodii dc dragoste dc căutarea Seherczadei' (U) : uzi Adaptare radiofonică dupft Cinr/i Jujn Mntray ; If),50 Noap­ ziua cea mare in care a fost părere că in urma unei „edu­
^ Radu Serban ; 12.15 Recital de 20,35 Pentru magnetofonul du. : piesa lui Lcv Sinelmkov : ţ|,t3 te bună, copii ; 19,55 Seară dc efectuată experienţa. care a­
' operă Emil Rotundu ; 12.25 Mo­ Discuri noi — muzică uşoaiâ : operă : 22,21) Teatru radiofonic ca1, ii" corespunzătoare, rechi­ plecarea din Craiova la ora 14,30,
ment ştiinţific : 12,30 InUlnlre cu 21.OD Rogcr Vailkind. Prolll lite­ 11.40 Piese corale de Vnsilc Spă- serial. Ursita de Bogdan- Petri- vea să dezvăluie taina oricn- nii vor putea fi transformaţi
rar de Ottr> Stark ; 21,30 Spori :
melodin populară şl Interpretul 21.40 Revista şlagărelor : 22,00 târelu şi Gheorghe Costinescu: eeicu Haşdcu. Scria a v-a : Fc- turii rechinului. In adevăraţi „Saini Rrmarzi"
preferat ; 13.00 Radiojurnal. 13.10 12,03 Avanpremieră cotidiană ; '-‘ice.ru dc- la timina corbului ;
Mic magazin muzlcnl : 14.10 Ro­ Radiojurnal Buletin meteorolo­ 12,15 Expoziţia realizărilor eco­ 22 42 Pnslnl orchestrale dc inu- ..Cu justificate emoţii, dr. ai m ărilor, care să ajute la cu susire in Hunedoara la ora 21,2^
gic ; 22.20 CIntftrctl de operă In­
za vlnturtlor (magazin geogra­ nomici naţionale — Rom,Anin ’Co: iticâ uşoară ; 23.05 Suită din bo­ Myrhei'o. impraut.u cu doi a descoperirea su b m a rin e lo r scu­
fic penau şcolari) : 1-1,35 Muzică terpretează muzică uşoară : 22.43 12.35 Muzică uşoară : 12.43 Con­ ldul ..Don Qui.iottc" de Jaro- sistenh urmă'esc prin geamul
— emisiune
Caravana fanteziei
,.Rituri'1 de
slav Doubrava ;
uşoară ; 14.51) Itinerar folcloric pentru tineret (reluare) : 23.-15 cert de prînz ; 13.30 Revista re­ Ingvar Lituliioim : iU5—1,00 Sim­ fundate sau să t>i eccslenscă
muzical ; 15,20 Radio publicita­ Moment poetic. ,,La vinătoare“ vistelor ştiinţifice ; 12.40 Din ein- fonia conceriamâ pentru pian şi care ii desparte de locul ex­ apropierea lor.
te : 15.30 Compozitorul sâplâ- de Gcurge Topîrceanu ; 23.5(1 tecelc şi dansurile popoarelor ; orchestră dc Nicolae Brlnzcu. perienţei desfăşurarea aceste­ E. 1.