Page 4 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 4
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI MARJI 2 SEPTEMBRIE 1969
VIZITA TOVARĂŞULUI Semnarea Tratatului de comerţ şi Brazilia Miniştrii militari şi-au
navigaţie dintre România şi Japonia asumat exercitarea prerogati
NICOLAE CEAUŞESCU IN IRAN
TOKIO 1 — Corespondentul
me de interes comun, cum sînt
Agerpres, Florea Ţuiu, trans taxele vamale, problemele de velor prezidenţiale
mite : In prima zi a vizitei sa navigaţie, călătoriile şi proiec
le urează tradiţionala urare neşli pe care cele două popoa dial şi cele mai calde urări le oficiale in Japonia, minis ţia persoanelor şi a proprietă
U1MARC DIN M O . I „bun venit". re le nutresc reciproc, spre de sănătate şi fericire. Folosim trul comerţului exterior al ţilor". RIO DE JANEIRO 1 — Co denţiale, pînâ ce mareşalul
Apoi, primarul înmînează binele lor, al păcii şi înţele acest prilej pentru a trans României, Cornel Burtică, a Dupâ-amiazâ, Cornel Burti respondentul Agerpres, V. O- Costa e Silva va putea să-şi
reia funcţia. In aceste condi
oficiale române caic îl înso preşedintelui român şi soţiei gurii \jntcrnalionale. mite întregului popor bulgar avut o întrevedere eu minis că a avut convorbiri cu minis ros, transmite : La 31 august, ţii, se afirmă mai departe in
ţesc : llie Verdet, prim-vice- sale, in semn de omagiu, chei ★ urarea tovărăşească de a obţi-. trul de externe japonez, Ki- trul japonez al industriei şi la ora 23,40 (ora locală) agen document, miniştrii militari
pieşedinte al Consiliului de le porţilor oraşului Teheran. In drum spre Teheran, sur- ne noi succcsc in construirea ichi Aichi. După un schimb de comerţului exterior, Masayos- ţia de ştiri oficiale a guvernu vor adopta măsurile şi dispo
Miniştri. Cornelul Mănescu, Răspunzind urărilor ce i-au volînd teritoriul Republicii socialismului. în înflorirea pa vederi asupra relaţiilor econo hi Ohira. asupra evoluţiei de lui brazilian a difuzat un bu ziţiile necesare pentru îndepli
ministru) afacerilor externe. fost adresate, preşedintele Populare Bulgaria, tovarăşul triei sale”. mice şi comerciale bilaterale, pînă acum a relaţiilor econo letin medical prin care se a- nirea obiectivelor mişcării de
Ion Avram, ministrul con Nicolae Ceauşescu a mulţumit Nicolae Ceauşescu, secretar ★ fn clădirea Ministerului de Ex mice şi comerciale româno-ja- nuntă că preşedintele Brazili la 31 martie 19G4. Deciziile a-
strucţiilor de maşini, Alexan Şahinşahului Iranului şi lo general al Partidului Comu De asemenea. în timpul terne a avut loc ceremonia poneze şi a posibilităţii dez ei, mareşalul Arthur da Costa doplate de aceştia nu pot fi
dru Alboscu, adjunct al minis cuitorilor oraşului pentru căl nist Român, preşedintele Con zborului deasupra Turciei, semnării de către cei doi mi voltării lor pe viitor. e Silva, „a suferit o criză cir supuse aprecierii judiciare.
trului comerfului exterior. duroasa primire făcută, subli siliului de Stal al Republicii preşedintele Consiliului dc niştri a Tratatului de comerţ culatorie" care, temporar, îl „Actul instituţional" face ape)
Pe aeroport se aflau de a niind câ aceasta reprezintă o Socialiste România, a adresat Stat al ' Republicii Socialiste 6i navigaţie dintre România şi In aceeaşi zi. ministrul ro împiedică să-şi exercite atri la toţi cetăţenii sâ colabore
semenea, Pavel Silard. amba manifestare a prieteniei romă- tovarăşilor Todor Jivknv. România. Nicolae Ceauşescu, Japonia. mân al comerţului exterior s-a buţiile. Concomitent a fost di ze cu autorităţile pentru a se
sadorul tării noastre la Tehe no-iranienc. Drim-sccretar al C.C al P.C. a adresat preşedintelui Repu Cu prilejul semnării tratatu întîlnit cu preşedinţii unor fuzat „actul instituţional riiv menţine condiţiile necesare
ran. membrii ambasadei pre Din acest punct al oraşului, Bulgar, preşedintele Consiliu lui. purtătorul de cuvînt al mari companii industriale şi 12", promulgat de titularii mi
cum şi un grup de specialişti continuindu-şi drumul pe ma lui de Miniştri al R.P. Bulga blicii Turcia. Cevdct Sunay. o Ministerului de Externe japo financiare. nisterelor militare (forţelor pentru liniştea ţârii.
români care lucrează în Iran. rile bulevarde ale Teheranu ria. şi Cheorghi Traikov. pre telegramă în care se spune : nez a informat pe ziarişti câ Seara, ministrul de externe terestre, marinei şi aviaţiei) în In legătură cu documentul
in baza acordurilor de coope lui, cei doi şefi de state şi so şedintele Prezidiului Adunării „Cu prilejul survolării teri „prin acest tratat cele două japonez, Kiichi Aichi, a oferit care se proclamă câ în virtu promulgat, conducerea Băncii
rare economică ^xistente între ţiile lor iau Joc în două că Populare Bulgaria, următoa toriului ţârii dumneavoastră guverne au convenit să-şi a un dineu în cinstea oaspetelui tea normelor în vigoare, mi Centrale anunţă hotârîrca prin
cele două târî. leşti deschise, trase fiecare de rea telegramă : vă adresăm un cordial salul român în saloanele hotelului niştrii militari îşi asumă exer care este suspendată funcţio
prietenesc.
Urăm poporului
Au fost de fată şefi al mi cîte şase cai şi escortate de un .Zburînd deasupra teritoriu turc şi excelentei voastre per corde reciproc clauza naţiunii narea tuturor instituţiilor fi
nanciare.
siunilor diplomatice acredita escadron de cavalerie de gar lui Republicii Populare Bul sonal multă sănătate, prospe celei mai favorizate in proble- New Otanl. citarea prerogativelor prezi
te la Teheran. dă garia, vă adresez un salut cor ritate si fericire".
In semn de salul sînţ trase In fala privirilor se dezvă
21 de salve de artilerie luie o imagine specific persa
Grupuri de copii iranieni şi nă : caleştile — desăvh-şite o Toastul preşedintelui
i^mânj înmînează înalţilor pere de «artă — harnnşamenle- Primul echipaj
oaspeţi buchete de flori. le purpurii ale cailor şi uni CURIER • CURIER • CURIER
După intonarea imnurilor formele albastre ale ofiţerilor
de stat ale celor două lari, pre dau expresie fastului şi colo Consiliului de Stat, uman îşi va lua
şedintele Consiliului de Statal ritului solemnităţilor oficiale
Republicii Socialiste România tradiţionale.
şi Şahinşahul Iranului trec în Cortegiul işi continuă dru
revistă garda militară de o mul în aplauzele şi ovaţiile Nicolae Ceauşescu zborul spre IN IRLANDA DE NORD BARICADELE NU AU FOST ÎN tras simultan în acelaşi fa
noare aliniată pe aeroport. puternice ale locuitorilor ca CĂ ÎNLĂTURATE zan. Lovit, acesta a căzut in
P r e ş e d i n t e l e Nicolae pitalei. Din loc în loc, fanfa Ţara noastră se pronunţă cu tre ci. Giancarlo Guidi, in
Ceauşescu şi Şahinşahul Ira re ale armatei imperiale în- toată hotâriiea pentru soluţio Marte în 1984 In ciuda apelurilor lansate Ia sfirşitul săptăminii, atit de virstă dc 29 dc ani. a pre
nului, Mohammad Reza Pahla- tîmpinâ pe înalţii oaspeţi cu narea conflictului din Orien ministrul dc interne britanic, James Callagliau, cît şi dc pre tins că el a nmorit pasărea,
vi Arvamehr au luat loc într-o marşuri triumfale. iilor culturale. La baza aces tul Apropiat, pe baza aplicării mierul nord-irlandez. James Cliichcstcr-Clark, baricadele ri iar Sauro Pratali. de aceeaşi
maşină deschisă, escortată de Printr-un adevărat cordon tei colaborări şi conlucrări tot Rezoluţiei Consiliului de Secu FORT WORTH 1 (Agerpres). dicate la Bclfast şi Londondcrry în cursul recentelor tulbu virstă, a susţinut acelaşi lu
motocielişti. Coloana maşinilor viu, înaltele personalităţi ro mai slrinse stau atit interesele ritate din noiembrie 1967, pen- — NASA a anunţat oficial rări dintre comunităţile protestantă şi catolică nu au fost cru.
oficiale se îndreaptă spre Pa mâne şi iraniene sosesc la pa 1iu retragerea trupelor israc- proiectul zborului cu echipaj încă înlăturate. O întrevedere care a avut loc duminică intre Neinţclcgindu-sc, cci doi
latul imperial Golestan, reşe latul Golestan, reşedinţa pusă reciproce cale celor două ţâri liene de pe teritoriile arabe uman spre Marte în viitorul comandantul trupelor britanice, generalul Ian Frecland. şi vînători au tras unul asupra
dinţa rezervata înaltului oas la dispoziţia şefului statului dc a înainta susţinut pe calea ocupate, respectarea integrită deceniu. In prima sâptâmînâ liderii minorităţii catolice s-a soldat cu un nou impas, deoa celuilalt. Pratali a căzui
pete român. român în timpul vizitei sale progresului lor matcri.nl şi spi ţii teritoriale şi independenţei a lunii august 1983 de la Cape rece aceştia din urmă nu au putut fi convinşi că situaţia ac ucis. Guidi a fost rănit la
ritual, cit şi faptul eâ avem
Pe întregul traseu, de la ae in Iran. numeroase puncte dc contact tuturor statelor, pentru rezol Kennedy urmează sâ fie lansa tuală ar permite înlăturarea baricadelor. Ei ccr adoptarea piciorul sting. Medicii au
roport şi pînâ la intrarea in In sala oglinzilor are loc o in felul în care abordăm pro varea problemei refugiaţilor tă o rachetă, care va râmîne în prealabil a unor măsuri dc securitate, printre care neu trebuit să-i amputeze picio
Teheran, preşedintele Nicolae convorbire cordială între Ma blemele vieţii internaţionale, palestinieni şi a celorlalte pe o orbită terestră timp de tralizarea poliţiei auxiliare înarmate, considerînd ca ncsatis- rul. iar politia l-a reţinut a-
Ceauşescu şi Şahinşahul Ira iestatea Sa Imperială Şahin in modul de a concepe şi de probleme in conformitate cu sase luni. Această rachetă va făcătoarc rezultatele recentelor tratative dintre James Calla- cuzindu-l dc asasinat.
nului au fost salutaţi cu entu şahul Iranului, Aryamehr. şi a înţelege colaborarea şi coo interesele popoarelor din a constitui platforma spaţială ghan şi Chiclicstcr Clark.
ziasm de locuitorii oraşului, împărăteasa Farah şi pre perarea dintre ţâri ca o calc ceastă parte a lumii, ale cau de pe care va pleca primul e ♦ O *
care au făcut o călduroasă şedintele Consiliului de spre destindere, spre pace. Ne zei păcii. chipaj uman spre planeta Mar La Damasc s-a anunţat o*
primire solilor poporului ro Stat al României. Nicolae exprimăm convingerea că vi România militează activ te. La 10 februarie 1984, un La Varşovia a avut loc o nicat că arestările au fost ficial că autorităţile siriene
mân, ovaţionînd pentru prie Ceauşescu şi Elena Ceauşescu. zita pe care o facem acum in pentru înfăptuirea securităţii echipaj îşi va lua zborul de „masă rotundă" polono-sue- efectuate pentru asigurarea au hotârit sâ elibereze patru
tenia româno-iianiană. Pe In cursul dupâ-amiezii. la • Iran va marca un moment europene, considerînd câ a pe această platformă spre dezâ. Delegaţia poloneză la „disciplinei interne o arma femei dc naţionalitate israc-
frontispiciile imobilelor şi Palatul Golestan o avut loc ceasta reprezintă nu numai un Marte, unde va ajunge la 21 această intîlnirc a fost con tei*. lianâ reţinute dintre pasage
de-a lungul bulevardelor sînt o nouă manifestare a deosebi important in dezvoltarea aces deziderat major al popoarelor august 1984. Echipajul astro- dusă dc deputatul Ryszard Ştirea arestării unor ofi rii aflaţi la bordul avionului
arborate drapelele de statale tei ospitalităţi a populaţiei tor relaţii. de pe continentul nostru, ci şi nauţilor americani va râmîne Pospicszynski. iar cea sue ţeri, printre care se află şl american „Boeing 707". de
României şi Iranului. Ghirlan iraniene, a sentimentelor de Cred câ întrunesc şi asen o problemă de importanţă fun pe „planeta roşie" 40 de zile, deză de deputatul Yngve doi generali, a dat naştere la viat vineri dupâ-amiază la
de de flori alcătuiesc pitoreşti bucurie şi satisfacţie cu care timentul dumneavoastră apre damentală pentru pacea şi timp în care va efectua expe Damasc dc un comando pa-
arcuri de triumf. Mii de por este privită această vizită : O ciind câ modul în care se securitatea întregii lumi. După rienţe şî va aduna mostre, ur Mollcr. In cursul intilnirii. diverse speculaţii, menţio Icstincau. Doi bărbaţi, ce
trete ale preşedintelui Consi delegaţie a locuitorilor oraşu desfăşoară colaborarea româ- convingerea noastră, securita mînd sâ o părăsească la 1 oc au fost discutate probleme nează agenţia AP. dar gu tăţeni israclicni, caic s-au a
liului de Stat, Nicolae Ceauşescu lui Teheran, in frunte cu no-iraniană constituie un mo tea europeană se poate înfăp tombrie 1984. Astronauţii vor referitoare Ia situaţia politi vernul Ic-a dezminţit, subli flat printre pasagerii avio
şi ale soţiei sale, Elena primarul capitalei, Mamad del de materializare practică tui pornindu-se de la realită fi aşteptati să revină pe Pă- că internaţională şi relaţiile niind că situaţia din (oră nului. continuă sâ fie reţi
Ceauşescu. sint expuse pe Shahrestanl. inmineazâ pre a principiilor coexistenţei paş ţile statornicite ca urmare a mînt la 16 mai 1985. adică bilaterale dintre cele două este normală. nuţi dc poliţia siriană.
frontispiciile clădirilor şi în şedintelui Consiliului de Stat, nice între ţâri cu orînduiri celui de-al doilea război mon după aproximativ 20 de luni ţări. O atenţie deosebită a ♦ O * Agenţia Reutcr relatează
vitrinele magazinelor de a Nicolae Ceauşescu. şi soliei sociale diferite, dc conlucrare dial, de la existenţa celor do de la plecare fost acordată problemelor La Portsmoulh a fost dat câ un avion „Caravcllc" al
lungul întregului traseu. Popu sale. daruri specifice artelor internaţională rodnică. înte uă slale germane, de la recu Data de 10 februarie 1984 securităţii europene şi dez publicităţii raportul anual companiei italiene „At Ita
laţia capitalei a inundat lite şi meşteşugurilor tradiţionale meiată pe respect şi încrede noaşterea inviolabilităţii gra a fost aleasă pentru lansare voltării legăturilor politice, al Partidului laburist brita lia" a plecat luni spre Da
ralmente străzile Sute de mii ale populaţiei oraşului. re reciprocă. Evoluţia colabo niţelor postbelice, inclusiv a întrucit atunci Marte se va a economice, culturale dintre nic. în care, printre altele, masc pentru a transporta
de oameni aclamă pe solul po ★ rării noastre ilustrează in frontierei Oder-Neisse. fla la punctul cel mai apro Polonia şi Suedia. sc arată că numărul total la Roma cele palru femei.
porului român prieten, ui'în- Primirea extrem de cordia modul cel mai convingător Constatăm cu satisfacţie câ piat de Pămînt. Studiile efec al membrilor săi a scăzut de
du-i bun venit, pe Şahinşa- lă făcută înalţilor oaspeţi r o rezultatele pozitive pe care le ţările noastre — România şi tuate la Administraţia naţio ♦ 0 4 la G.n milioane in 1967 la 6,1 ♦ Q 4
hul Iranului. mâni pe pâmintul iranian, pu pot avea pentru viata popoa Iranul — se pronunţă şi ac nală pentru problemele aero In urma eşecului tratati milioane în I9C8. Aceasta re Un grup dc cetăţeni au
In piaţa „Ferdousi", domi ternicul sentiment de priete relor. pentru climatul inter ţionează in mod concret pen nauticii şi cercetarea spaţiului velor dintre autorîtâti şi re prezintă — potrivit observa inmlnat unui agent din gar
da preşedintelui Nixon, aflat
nată de monumentul care e nie fată de poporul român şi naţional general, respectarea tru îmbunătăţirea atmosferei cosmic au arătat câ ..voiajul prezentanţii celor 200 000 de torilor — cea mai mare pier la San Clemente, o petiţie
ternizează memoria marelui reprezentanţii săi. caic s-a strictă. în relaţiile din internaţionale, pentru dezvol spre Marte", al cărui start se muncitori de pe plantaţiile dere înregistrată de Partidul în care sc cerc retragerea
poet persan cu acelaşi nume, făcut simţit pregnant din ci tre ţâri, a principiilor tarea încrederii şi colaborării va da de pe platforma spaţia de ceai din statul indian laburist din anul 1927. Ra trupelor americane din Viet
cortegiul oficial se opreşte în neastă primă zi a vizitei, cli independenţei şi suveranităţii dintre state, pentru stingerea lă. va dura 194 de 2Île la du Bengalul de vest, greviştii au portul relevă, totodată, re nam. In faţa reşedinţei prc
fata unei estrade Sincerita matul optim pentru desfăşu naţionale, egalităţii în drep focarelor de conflict si încor cere şi 227 la întoarcere. în hotărît să nu reia lucrul pî ducerea numărului membri zidenţiale dc la San Cle
tea bucuriei mulţimilor care îl rarea rodnică a convorbirilor turi. neamestecului în trebu dare in lume In această pri tregul angrenaj, care va zbura nâ nu le vor fi satisfăcute lor Congresului sindicatelor mente a avut loc, dc aseme
considerăm câ există
vinţă
salută aici pe şeful statului care urmează să aibă loc în rile interne şi externe ale spre . Marte, va cîntări în to revendicările. Ca urmare a britanice (T.U.C.) de la 5,5 nea. o demonstraţie dc pro
român se degajă pregnant din tre cci doi şefi de state. în statelor, avantajului reciproc. largi perspective pentru a tal 952 500 kg. avînd o lungime grevei, India pierde zilnic milioane în 1967 la 5.4 mi test împotriva războiului din
dezvolta conlucrarea comună
atmosfera sărbătorească care dreptăţesc anticiparea că a- România este convinsă câ nu de 157 metri. Pentru a primi 500 000 kg de ceai. unul din lioane în 1968. Această ten Vietnam. Potrivit declaraţii
domneşte în jur Preşedintele ccastâ vizită va constitui o mai pc această cale, numai pe între cele două ţări şi popoa mesaje de pe Marte vor fi ne principalele articole de ex dinţă este considerată
Consiliului de Stat. Nicolae nouă contribuţie substanţială baza promovării largi a aces- re ale noastre. In viaţa inter cesare şase minute, iar pentru port. drept îngrijorătoare, deoarece lor participanţilor la mani
festaţie, pc petiţie şi-au pus
naţională, in cadrul Organiza
Ceauşescu, şi persoanele care la dezvoltarea şi aclincîina • tor principii se poate asigura ţiei Naţiunilor Unite — unde răspuns încă şase, T.U.C reprezintă. în mod semnăturile peste 5 000 de
îl insote.se, sînt întîmpinati de continuă a colaborării multi dezvoltarea unor raporturi am conlucrat şi pînă acum în tradiţional, principatul spri persoane.
autorităţile municipale. în laterale româno-iranicne, la o normale între state, indiferent O nouă manifestaţie de jin al Partidului laburist.
frunte cu primarul Teheranu mai bună cunoaştere. In con de regimul lor social-polilic, mod fructuos — in alte orga protest împotriva activităţii Raportul anual constată, ♦ 0 4
lui, Mamnd Shahrestanl. cave solidarea sentimentelor pricln- sc poate crea o atmosferă po nizaţii şi foruri internaţionale, Lovitură militară desfăşurate de Partidul na- de asemenea, un deficit cres- La Curtea Supremă din
tarile şi popoarele noastre pot
litică internaţională sănătoasă. colabora şi milita activ îm ţional-denincrat de extremă cind în hugelut Partidului Nairobi s-a deschis luni pro
Fireşte, ca tară socialistă. preună cu celelalte state ale de stat în Libia dreaptă a avut loc dumini laburist. cesul intentat (ui Isaac Njo-
Toastul Şahinşahului Iranului, România pune în centrul po tereselor majore, ge progres că în localitatea Offenbaeh ♦ O * roge. asasinul prezumtiv al
lumii, pentru promovarea in
La 9 septembrie va apare
pe Main. Sute de locuitori,
fostului ministru al planifi
liticii sale externe dezvolta
rea relaţiilor de prietenie şi şi pace ale lumii, işi pot adu TRIPOLI 1 (Agerpres). — printre care muncitori şî în S.U.A un timbru în va cării economice. Tom Mbo
colaborare cu ţările care con ce contribuţia lor activă la Agenţiile internaţionale de funcţionari membri ai unor loare de 10 cenţi dedicat de ya. personalitate marcantă a
Mohammad Reza Pahlavi struiesc noua orinduire so soluţionarea tuturor probleme presă anunţă că forţele arma organizaţii politice şi ob barcării primului om pc su vieţii politice kenyene. In
tei libiene au preluat luni pu
şteşti. tineri social-democrnţi.
prima zi a procesului, pro
prafaţa satelitului natural at
cială. dezvoltă largi legături
cu ţările de eurind eliberate lor vieţii internaţionale con terea. în urma unei lovituri s-au întrunii pentru a îm Terrci. curorul a declarat câ acuza
temporane.
care luptă pentru dezvoltarea Cu dorinţa de a întări con militare de stat. Regele Idris piedica o reuniune electora tiilc aduse Iui Njorogc se
Aryamehr economică şi socială de sine tinuu colaborarea în eforturile al Libiei a fost detronat şî a lă organizată de P N.D. In Doi vînători italieni au bazează pc probe indirecte.
stătătoare, sprijină eforturile popoarelor român şi iranian fost proclamată „Republica A urma opoziţiei hotârile a n-
popoarelor care se ridică pen pentru o viaţă mai bună. de rabă Libia". Regele Idris nu piniei publice democrate, a-
ce mai mult un adevăr de ne tru cucerirea sau apărarea in a dezvolta conlucrarea noas se afla în tară în momentul reasta nu a mai putut avea ACCIDENTUL DE AUTOMOBIL AL SENATORULUI
tăgăduit. Ca atare, este de da dependenţei lor naţionale. Tot tră în lupta pentru promova loviturii de stat. Un comuni loc. EDLVARD KENNEDY REVINE IN ACTUALITATE
toria fiecărei ţâri de a se con odată, pornind de la faptul că rea cauzei nobile a păcii şi cat transmis de postul de ra
forma, atit din punct de vede in lume există ţări cu re progresului în lume, ridic pa dio Tripoli, în numele „Consi ♦ O *
re naţional cit şi internaţional, gimuri socîal-politice diferite. harul : liului comandamentului revo Intr-un interviu acordat Accidentul de automobil al senatorului Edward Kennedy
după cum s a arătat inii un cerinţelor comprehensiunii u România işi lărgeşte relaţi în sănătatea Maiestăţilor luţiei", constituit de forţele ar ziarului pakistanez .The din Insula Cliappaquiddick. soldat cu moartea tinerei IMa-
studiu apărut la finele secole niversale, bunei înţelegeri şi Lor Imperiale. Şahinşahul mate, informează câ acţiunea Down". Şahinşahul Iranului. ry Jo Kopcchne. fosta secretară particulară a fratelui său,
lui trecut la Bucureşti, sub colaborării între popoare, res- ile sale eu toate statele, in Aryamehr şi împărăteasa Fa armatei libiene reprezintă n Mobamed neza Pahlavi A- Robcrt Kennedy, revine în actualitate săptămîna aceasta.
titlul „Elemente persane în pectind cu strictele drepturi diferent de orinduirea socială, rah. a distinselor personalităţi problemă internă a Libiei. ryanichr. s-a pronunţat în Miercuri, in sala tribunalului districtual din Edgartown (sta
limba română1*. le fiecăruia. Noi credem în ronsidcrînd o îndatorire dc iraniene prezente la acest di Forţele armate şi-au asumat favoarea restabilirii dreptu tul Massachusctts) sub preşedinţia judecătorului James Boy-
Ţin să remarc câ, în mod mod ferm că lumea de astăzi, înaltă răspundere internaţio neu ; responsabilitatea protejării tu rilor legitime ale Republicii le. instanţa va începe audierea celor 21 dc martori citaţi. Se
reciproc, in Iran s a mani şi mai mult încă, lumea de nală dc a contribui prin fapte pentru prosperitatea şi feri turor cetăţenilor străini aflaţi Populare Chineze la O.N.U.. speră câ depoziţiile acestora, urmărite dc ICO dc ziarişti din
festat de multă vreme un in rvwine, are nevoie să fie că la dezvoltarea largă a cola-j cirea poporului iranian : pe teritoriul libian. relatează agenţia neuter. întreaga lume şi transmise de o reţea dc televiziune, vor con
teres deosebit faţă de cultura lăuzită de o viziune nouă a borării dintre toate popoarele pentru continua înflorire a Conducătorul Consiliului co tribui la stabilirea circumstanţelor in care s-a produs moar
românească, interes ilustrat lucrurilor şi faptelor, de o a lumii, la intensificarea schim prieteniei româno-iianiene ! mandamentului revoluţiei este tea tinerei secretare şi vor face lumină asupra neclarităţilor
printre altele de traducerea preciere realistă a adevăruri burilor de valori materiale şi colonelul Bushwcir. Agenţia Associated Press ce există în legătură cu acest accident.
celor mai frumoase pagini ale lor actuale, pe baza universa spirituale ale omenirii. Sin nnunfă arestarea unui alt o- După cum s-a anunţat, senatorul Edward Kennedy va
poeziei române dc la Mîhai E- lismului care devine, într-o tem profund convinşi că cu fiter al armatei venrzuelene. depune in mod voluntar mărturie in audierile care vor înce
minescu şi Alecsandri pînâ la măsură tot mai mare, factorul cît fiecare ţară va întreţine şi n! cincilea în ultimele zile. pe Ia 3 septembrie.
largi cu celelalte state ale lu Declaraţiile liderului sindical
epoca contemporană. vital al vieţii societăţii umane, va dezvolta legături tot mai Ministerul Apărării a comu
In cursul ultimilor ani, nu în era interdependenţei po-
meroase schimburi culturale poa relor. mii. cu întreaga comunitate a
şi artistice au avut loe intre Noi credem prin urmare câ popoarelor, cu atit aceasta va
ţările noastre, iar savanţi ira multe din legile considerate fi in folosul colaborării inter american Walter Reufher
nieni au studiat îndeaproape pînâ acum ca legi politice sau naţionale şi al destinderii, va
fondurile de manuscrise per sociale imuabile nu vor mai servi mai bine nobilele ţeluri NEW YORK 1 (Agerpres). pentru soluţionarea unor pro CURIER • CURIER • CURIER
sane ce se află în bibliotecile putea să dăinuiască şi să fie ale păcii şi securităţii mon — Prin înfiinţarea noii u bleme importante, ca reforma
Academiei române din Bucu urmate. diale. niuni a muncitorilor ameri sistemului de impozite şi de
reşti şi Cluj. Este poate util să se remar Noi considerăm câ in con cani — „Alianţa pentru ac asigurări sociale.
lini este plăcut sâ scot în e- ce faptul că in lumea în care diţiile de azi. are o importan ţiuni sindicale" — sînt create
videnţâ faptul câ aceste înde trăim este tot alît de impor tă deosebită manifestarea ac condiţii pentru a transforma
lungate relaţii culturale au tant ca fiecare societate sâ se tivă în viaţa internaţională a mişcarea sindicală din S.U.A.
fost completate, în ultimii ani, adapteze necesităţilor lumii fiecărui stat, indiferent de într-un instrument mai efi
printr-o strinsâ şi fructuoasă viitorului şi să aibă, de ase mărimea populaţiei sau a te cient în lupta revendicativă — Potrivit noului acord vor tul deţine majoritatea ac
colaborare economică şi co menea. curajul şi inteligenţa ritoriului, de forţa lui econo a declarat preşedintele Sindi fi aplicate şi noi forme de ţiunilor. Deşi purtătorul de
mercială. de a rupe cu multe din legile mică sau militară : toate ţă catului unit al muncitorilor Agenda economică colaborare economică între cuvînt nu a precizat ce fir
Economiile noastre naţiona trecutului, legi care nu mai rile. toate popoarele lumii sint din industria de automobile şi cele două ţări. Astfel. me străine participă la so
le liind în plin avînt, ambe pot avea valoare chiar dacă chemate sâ contribuie nemij avioane, Walter Reulher, cu U.R.S.S. va folosi capacităţi i mixta nou creată. Ia
le ţâri pot contribui efectiv, sînt puternic înrădăcinate locit la soluţionarea probleme prilejul „Zilei Muncii" sărbă le de producţie ale industriei elaborarea proiectului de ex
pe baza imenselor lor resur Domnule preşedinte al Con lor atit de complexe şi de ar torită in S.U.A. la 1 septem • La Lcipzig, în R.D Ger ză agenţia T. A. S. S„ metalurgice finlandeze, pre plorare a regiunii Sîerra
se naturale, a activei şi dina siliului dc Stat al Republicii zătoare de care depinde dez brie. mană. s-a deschis Tîrgul in sporirea volumului schim cum şi specialişti finlandezi Grande au participat firme
micei forte de muncă de care Socialiste România, voltarea normală a omenirii, „Alianţa pentru acţiuni sin ternaţional de loamnă. Pe bului dc mărfuri dintre pentru extinderea şî con (iîn S.U.A., Japonia, R.F. a
dispun la dezvoltarea econo Sînt fericit sâ constat că ce evitarea conflagraţiilor, a ori dicale" a fost creată recent de 0 suprafaţă de peste 200 000 cele două ţări cu o treime strucţia unor noi obiective Germaniei. Anglia, Franţa,
mică reciprocă. Este evident le două tari ale noastre, ba- căror conflîcle si stări de în organizaţia condusă de Reu- mp expun un număr de C 500 faţă de acordul în vigoare în Industriale pe teritoriul U Suedia şi Mexic. Acest com
câ credinţa noastră comună în zîndu-se pe aceste *'eden co cordare in relaţiile internaţio ther şi de Sindicalul naţional de firme şi întreprinderi din prezent. In afara mărfurilor niunii Sovietice. plex va produce pînă in
coexistenţa paşnică şi in cola mune şi urmînd astfel o cale al şoferilor de autocamioane şi 55 dc ţări. Pavilionul Româ pe care U.R.S.S. le livrează • Un purtător de cuvînt at 1972 aproximativ 2 milioane
borarea constructivă cu toate realistă, s-au legat acum prin nale. al muncitorilor din antrepozi niei ocupă o suprafaţă do în mod obişnuit in Finlanda, guvernului argentinian a a tone semifabricate. Argenti
celelalte ţări constituie facto ţi1 o fructuoasă colaborare eco In legătură eu aceasta nu te. Celor peste 3.5 milioane 1 200 mp. Un număr de zece în baza noului acord vor fi nunţat hotărîrca guvernului na produce în prezent 1,3
rul principal al acestei reu nomică şi culturală Sintem putem sâ nu ne exprimăm în membri ai noii alianţe lî s-au firme româneşti de comerţ livrate produse noi printre de a construi în Patagonia milioane tone oţel brut.
şite. convinşi că această colaborare grijorarea pe care nc-o pro exterior expun produse chi care : maşini şi utilaje des un complex metalurgic în 650 000 tone fontă şi 1 250 000
Cu trei ani în urmă. cînd se va întări şi mai mult în in voacă ■— ca de altfel întregii alăturat şi Sindicatul muncito mice. maşini de prelucrare a tinate construcţiei unei cen valoare dc 81 milioane do tone laminate.
am avut cinstea să primesc teresul reciproc al ţărilor lumi — continuarea războiii- rilor din industria clumicâ. lemnului, mijloace dc trans trale atomo-electrice. pen lari. Această hotărîre are • Tinărul stat african Bu-
titlul de Doctor Honorîs Cau- noastre, al cauzei înţelegerii şi . lui din Vietnam Noi sperăm Walter Reuther a declarat uâ port, mobilă, textile şi alte tru construcţia unei conduc drept scop explorarea şi pu rundi a primit din partea
sa al Universităţii din Bucu păcii în lumea întreagă. că tratativele de la Paris vor una din principalele sarcini produse. te de gaze ş.a. Finlanda va nerea în valoare a zăcămin Băncii Mondiale un împru
reşti. am expus în mod amă Ingâduiti-mi, deci. sâ ridic duce la încetarea războiului, • La Helsinki a fost sem exporta in U.R S.S. noi uti telor de fier din regiuneţa mut în valoare de 1.8 mili
nunţit vederile mele asupra paharul meu cu această urare, la retragerea trupelor străine ale noii alianţe constă in a- nat un nou acord comercial laje pentru industria forestie Sîerra Grande. din nordul oane dolari scutit de dobin-
acestui subiect, vederi care au în sănătatea şi pentru ferici din Vietnam, creîndu-sc astfel trageren muncitorilor neorga ră şi de prelucrare a lemnu Palagonîei. A fost constituit:*» dă. împrumutul va fi utilizat
fost apoi confirmate de cursul rea nersonală a Excelentei ronditii ca poporul vietnamez nizaţi şi in a acorda asistenţă sovieto-finlandez pe perioa lui. noi tipuri de nave. pre şi o societate mixtă care va în scopul finanţării mai mul
evenimentelor Intr-adevăr, Voastre şi a doamnei să-şî poată hotărî singur ca muncitorilor nedreptăţiţi prin da 1971—1975. Noul acord cum şi o gamă mai largă dc realiza proiectul guverna tor proiecte dc dezvoltare a
trăim In epoca actuală înlr-n Ceauşescu. cit şi pentru pros lea dezvoltării economice şi prevede, după cum relatea mărfuri de larg consum. mental. societate în care sta agriculturii acestei ţări.
lume în care interdependenta peritatea si progresul continuu sociale. în mod independent şî acţiuni arbitrare. Alianţa, a a-
popoarelor devine din ce în al poporului prieten român. fără nici un amestec dinafară dâugat el, va depune eforturi
TIPARUL : întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva. i i 065