Page 40 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 40
DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 12 SEPTEMBRIE 1969
PAG. 4
Vizita preşedintelui Austriei, — m a g m a in t e r n a ţ io n a l e i
;ranz Jonas, în ţara noastră Delegaţia de partid
şi de stat română
Toastul preşedintelui zonă, pentru rezolvarea pro conlucrează fructuos cu alte
blemei refugiaţilor
state pentru sprijinirea unor
palesti
nieni şi a altor probleme care iniţiative şi acţiuni menite sâ
se pun in legătură cu situaţia stimuleze cooperarea între toa
Consiliului de Stat creată. avindu-se in vedere te statele europene, sâ îm a părăsit Hanoiul
ale
bunătăţească atmosfera inter
interesele lor naţionale,
cauzei securităţii şi păcii in naţională. Ţara noastră ac
ternaţionale. ţionează în mod ferm pentru
al Republicii Socialiste toate căile pentru reglemen promovarea unor relaţii de
Convinsă că trebuie folosite
bună vecinătate, pentru înţe
tarea pe calc paşnică a dife legeri regionale între state a- HANOI 11. — Trimişii speci Constantin Bâbeanu, ambasa
dorul României la Hanoi, ca
rendelor dintre state, câ este
parţinînd aceleiaşi zone geo
ali agerpres, A. Ioneseu şi I.
România, de datoria fiecărei ţâri, fiecă grafice ; în acest sens consi Gălâţeanu, transmit : Delega re a făcut parte din delega
rui popor sâ contribuie la pa derăm câ statornicirea unor ţie de partid şi de stat a Re ţie. precum şi membrii misi
cea şi securitatea lumii. raporturi de bună înţelegere publicii Socialiste România, unii diplomatice al ţârii noas
Nicolae Ceauşescu România acordă o deosebită intre ţările din Balcani ar care a participat la funeralii tre. A fost. de asemenea, pre
zent Vang U Ping. ambasado
le preşedintelui Ho Şi Min. a
reprezenta o contribuţie pre
importanţă problemei dezar
mării generale. îndeosebi dez ţioasă In cauza generală a se părăsit joi dimineaţă Hanoiul rul Republicii Populare Chi
armării nucleare, apreciind curităţii şi păcii. Din delegaţie au făcut par neze în R D. Vietnam.
câ este necesar să se facă Doresc sâ închei, exprimîn- te tovarăşii Ion Gheorghe O gardă militară cu steagul
Stimate domnule preşedinte, le de pace şi bună convie paşi hotăriţi in direcţia in du-mi convingerea câ vizita Maurer, membru al Comitetu de stat al R D. Vietnam a pre
Nc face o deosebita plăce ţuire intre state. terzicerii armelor atomice si dumneavoastră. convorbirile lui Executiv, al Prezidiului zentat onorul.
De la bordul avionului gu
re sâ vă salutăm in mijlocul Ţara noastră dezvoltă con lichidării stocurilor existente. pc caic le vom avea vor con Permanent al C C. al P.C R . vernamental. tovarăşul Ton
d*
preşedintele Consiliului
nostru, la arest dineu, pc dum tinuu relaţiile sale de colabo Considerăm câ ar avea o tribui la dezvoltarea relaţiilor Miniştri. Paul Niculescu-Mizll. Gheorghe Maurer a adresat
neavoastră şi pc ceilalţi dis rare cu tinerele state apărute importanţă deosebită pentru noastre de colaborare şi coo membru al Comitetului Exe tovarăşilor Le Duan. prim-se-
tinşi onspcli sosiţi din ţara pc harta lumii ca urmare a normalizarea climatului in perare in toate domeniile de cutiv, al Prezidiului Perma cretar al CC. al Partidului
prietenă. destrămării sistemului colo ternaţional desfiinţarea blocu activitate. la intensificarea nent. secretar al C C al P.C R . celor ce Muncesc din Viet
Primirea caldă pc caic ce nial, sprijină eforturile aces rilor şi lichidarea bazelor mi conlucrării popoarelor român R.D. GERMANĂ. - Vedere aeriană a centrului oroşului Leip- Ştefan Pctcrfi. membru suple nam şi Fam Van Dong. pre
tăţenii Ducurcştiului v-au fâ- tora pentru consolidarea şi a- litare de pc teritoriile altor şi austriac pentru îmbunătă iig, gozda renumitelor ttrguri internaţionale. ant al C C. al P.C R., vice şedintele Consiliului de Mi
cui-o reflectă sentimentele re părarca independenţei naţio state. retragerea trupelor ţirea climatului internaţional, preşedinte al Consiliului de niştri al RD Vietnam, urmă
ciproce de stimă şi prietenie nale, pentru dezvoltarea de străine in interiorul graniţe pentru promovarea idealuri Stat. toarea telegramă :
ce însufleţesc cele două po sine stătătoare corespunzător lor lor naţionale. lor nobile ale păcii în lume ..Părăsind teritoriul R.D.
poare ale noastre, dorinţa lor voinţei popoarelor lor. Noi apreciem că în soluţio Dind glas acestei convin Oaspeţii români au fost con Vietnam, vă mulţumim cordi
prieteniei româno- V IE T N A M U L D E S U D
de a colabora şi trăi in înţe Evoluţia evenimentelor vie narea problemelor pc care le geri. ridic paharul pentru în duşi de tovarăşii Fam Van al pentru ospitalitatea prie
legere, de a conlucra împreu ţii internaţionale evidenţiază ridică viaţa internaţională florirea Dong. membru al Biroului tenească do care deleeaîia
nă pentru înfăptuirea nobile tot mai mult rolul pe care contemporană. în promovarea austriccc, pentru prosperita Politic al CC al Partidului română s-n bucurat în tot tim
lor teluri de pace şi progres sini chemate sâ-1 îndeplineas colaborării între state, un im tea şi fericirea poporului aus celor ce Muncesc din Viet pul şederii la Hanoi.
ale omenirii. că toate statele — mari şi portant rol pozitiv îl poate a triac. Atacuri cu rachete şi mortiere asupra nam. preşedintele Consiliului Ne exprimăm convingerea
de Miniştri al RD Vietnam.
Vizita dumneavoastră în miei — în soluţionarea pro vea Organizaţia Naţiunilor U In sănătatea dumneavoastră, Le Duc Tho, membru al Bi eâ relaţiile de prietenie, co
România constituie un mo blemelor complexe cu care nite. România militează pen stimate domnule preşedinte, a roului Politic al CC. al Parti laborare şi solidaritate fră
ment important in dezvolta este confruntată lumea de as tru sporirea eficienţei acestei celorlalţi onoraţi oaspeţi, a bazelor americano saigoneze dului celor ce muncesc din ţească dintre ţările şl partide
rea relaţiilor româno-austriece tăzi. in promovarea colaboră organizaţii şi a altor organis dumneavoastră, a tuturor ! le noastre se vor dezvolta con
— relaţii care au cunoscut in rii şi cooperării internaţionale me internaţionale chemate să (Toastul preşedintelui Consi Vietnam, precum şi de Tran
ultimii ani un curs continuu şi asigurarea unui climat de contribuie la dezvoltarea în liului de Stat a fost subliniat SATGON 11 (Agerpres). — tiere lansate de forţele pa Danh Tuven. ministru pentru tinuu spre binele popoarelor
ascendent. Se cuvine, in spe pace şi securitate. Cred eâ ţelegerii şi colaborării irtrter- in repetate rînduri cu puter Unităţile militare ale Gu triotice. Potrivit declaraţiei problemele industriei de pe român si vietnamez al cau
cial, să menţionăm in acest exprim şi părerea dumnea naţionalc, la asigurarea păcii, nice aplauze). vernului revoluţionar provizo purtătorului de cuvînt ame lîngâ Consiliul de Miniştri zei socialismului şi păcii în
sens amploarea legăturilor voastră. domnule preşedinte, riu al Republicii Vietnamului rican a fost bombardată cu La plecare au fost de fată lume".
noastre economice, faptul că austriece sint un exemplu de Toastul preşedintelui dc sud au lansat în noaptea rachete şi mortiere tabăra Bu
afirmind că relaţiile româno-
intre anii 1961 şi 1966 volu de miercuri spre joi 37 dc Dop a forţelor speciale, iar în
mul schimburilor comerciale colaborare fructuoasă între atacuri cu rachete şi morticrc apropiere de Saigon s-au sem
a sporit de 2,6 ori. Relaţiile ţâri cu regimuri social-politi- asupra bazelor şi instalaţiilor nalat două angajamente între Sosirea la Pekin
tehnico-ştiintifiee, culturale şi ce diferite. Aparţmînd acelu federal al Republicii unităţi ale forţelor patriotice
artistice dintre ţările noastre iaşi spaţiu geografic. învâlind. militare americano-saigonczc. şi trupele americane.
cunosc, de asemenea, o ex pc baza experienţei istorici, să relatează agenţia Reuter. Cel PEKIN II — Trimişii spe publicii Populare Chineze,
tindere continuă, contribuind trăiască in bună înţelegere şi mai puternic atac a fost îndrep Purtătorul de cuvînt. a a ciali Agerpres transmit ■. La Ciu En-lai. vicepremierul Li
la progresul celor două ţâri, prietenie, ţările noâstre sint Austria, Franz Jonas tat împotriva taberei militare nunţat, de asemenea, câ avi 11 septembrie a sosit la Pe Sien-nicn. şi de Ciao Kuaiv
la mai buna punere in valoa legate prin numeroase inte oane americane „B-52" au re kin delegaţia de partid şi de hua. adjunct al ministrului a
re a creaţiei materiale şi spi rese comune, in primul rînd americane dc la Song Be, si luat misiunile de bombarda stat a Republicii Socialiste facerilor externe
rituale a popoarelor român şi prin ţelul realizării securită Domnule preşedinte, Referindu-mă la rezultatele tuată la 115 km de Saigon. ment asupra regiunilor unde Au fost prezenţi Aurel Du
austriac. Doresc să relev in ţii europene. Vă mulţumesc pentru căl de pînă acum ale colaboră Asupra taberei au căzut pes se presupune câ sînt concen România, care a participat la ma. ambasadorul Republicii
mod deosebit rolul important Ideea înfăptuirii securităţii duroasele cuvinte de salut şi rii noastre, aş dori să-mi ex te 100 de proiectile de mor- trate forţe patriotice. funeraliile preşedintelui Ho Socialiste România, şi mem
prim, în primul rînd, satisfac
pe care l-au avut in adinci- europene se bucură astăzi pentru primirea cordială de ţia că relaţiile noastre econo Şi Min. brii ambasadei. A fost. dc a
rea legăturilor noastre de de o tot mai largă audienţă care eu si membrii suitei me mice s-au intensificat în La sosire, membrii delegaţi semenea. de faţă Ngo Mihn-
prietenie şi colaborare intil- in rîndul opiniei publice, a le ne-am bucurat în Capitala cursul ultimilor ani în mod ei au fost salutaţi de premie Loan, ambasadorul R.D. Viet
nirilc şi contactele directe devenit un deziderat maj'or frumoasei dumneavoastră ţâri. îmbucurător. Schimbul de
dintre factorii de răspundere al popoarelor, găsind un ecou Acestea demonstrează in mod mărfuri a cunoscut o creşte rul Consiliului de Stat al Re nam la Pekin.
ai celor două ţâri — contact© profund in numeroase cercuri clar câ raporturile dintre ţă re însemnată ; totuşi, în acest
care au contribuit la o mai politice şi guvernamentale. rile noastre s-au dezvoltat în domeniu mai există încă mul O R I E N T U L
bună cunoaştere reciprocă, au După părerea noastră, o abor ultimii ani intr-o direcţie care te posibilităţi care nu sint pe
reliefat o seamă de preocu dare realistă a problemei se a dus la o atmosferă de rela deplin folosite. Noi urmărim Convorbiri ale tovarăşilor
pări comune şi au deschis noi curităţii în Europa trebuie să ţii sincere şi prieteneşti, cu cu mult interes dezvoltarea cu
perspective de colaborare şi pornească dc la realităţile sta toate că orînduirile noastre succes a economiei româneşti
cooperare in diferite domenii tornicite pe continent in pe sociale şi politice sînt diferite. şi sperăm câ acordul de
dc activitate. rioada postbelică, dc la recu Această dezvoltare favora colaborare tehnică şi econo A P R O P I A T Ion Gheorghe Maurer şi
După cum vă este cunos noaşterea celor două state bilă nu poate mira pe nimeni. mică. încheiat anul trecut în
cut. poporul român este an germane, a inviolabilităţii gra Chiar dacă teritoriile state tre ţările noastre, precum şi
gajat intr-o amplă operă de niţelor existenţe, inclusiv a lor noastre nu sînt direct li includerea României în cercul Paul Niculescu-Mizil cu tovarăşii
edificare a unei societăţi noi frontierei Odcr-Ncisse. Calea mitrofe. sînlem. totuşi, în sen acelor state care se servesc de
— societatea socialistă — de pentru a transforma Europa sul mai larg al cuvîntului. facilităţile internaţionale ale O ŞEDINŢA CONSILIULUI DE SECURITATE.
TRII DE EXTERNE Al CELOR PATRU MARI PUTERI Ciu En-lai, Kan Şen şi Li Sien-Riu
făurire a unei economii mul intr-un continent al convie vecini, legali de fluviul Du acordului GATT ne vor duce Q U THANT VA AVEA O I NTREVEDERE CU MINIŞ
tilateral dezvoltate, capabile ţuirii paşnice o constituie in nării. artera vitală a spaţiului la progrese şi mai mari în a
să satisfacă cerinţele mereu tensificarea contactelor, mai nostru Relaţiile prieteneşti cest domeniu • COMUNICATUL FINAL AL REUNIUNII DE LA RA-
sporite ale populaţiei, de dez buna cunoaştere reciprocă. în tradiţionale în domeniul eco Permileţi-mi să subliniez şi FIAT. PEKIN 11. — Corespon siliului dc Stat al R P Chine
nomic şi cultural reprezintă o
voltare a invâtâmîntului, ştiin făptuirea de paşi concreţi spre parte a istoriei noastre comu relaţiile tradiţionale dintre dentul Agerpres, Ion Gâlâţca- ze. Kan Şen. membru al Co
ţei şi culturii. Vizita pe care dezvoltarea colaborării şi coo ne In acest sens. mari per ţările noastre în domeniul cul NEW YORK 11 (Agerpres). partite privind situaţia din nu, transmite : Joi dupâ-a- mitetului Permanent al Birou
o faceţi in România vă va perării dintre state. Actionind sonalităţi ale mişcării naţio tural — relaţii care au pri Miercuri noaptea a avut Orientul Apropiat, cînd U lui Politic al CC. al P.C. Chi
oferi prilejul să cunoaşteţi cu consecvenţă pentru trans nale româneşti de înnoire din mit un impuls în plus prin loc o nouă şedinţă a Consi Thant întilneşte. în cadrul miazâ, tovarăşii Ion Gheorghe nez. şi Lin Sien-nien. membru
nemijlocit aceste eforturi ale punerea in practică a princi secolul al XlX-lea au fost a semnarea recentă a înţelege liului de Securitate consa unei reuniuni comune, pe mi Maurer. membru al Comite al Biroului Politic al CC. al
poporului nostru, rezultatele piilor şi propunerilor formu desea strîns legate de oraşul rii pentru colaborare cultura crată examinării plîngerii de niştrii de externe ai celor pa tului Executiv, al Prezidiului
obţinute în dezvoltarea pro late de ţările socialiste parti patriei melc. Viena. lă şi ştiinţifică. Aceste rela puse de ţările islamice, mem tru mari puteri. Permanent al CC. al PC.R. P.C. Chinez.
Convorbirea care a avut loc
de
preşedintele Consiliului
ducţiei materiale şi spirituale. cipante la Tratatul dc la Var Năzuinţa comună pentru a ţii pot contribui îndeosebi la bre al ONU., ca urmare a La întrevedere va partici cu acest prilej s-a desfăşurat
In ridicarea standardului de şovia. in Declaraţia dc la Bu sigurarea vinci atmosfere paş adîncirea înţelegerii recipro incendierii moscheii El Aksa pa. de asemenea, si Gunnar Miniştri al Republicii Socia într-o atmosferă caldă, tovă
. viată. cureşti din 1066 si in Apelul nice şi dc încredere intre ce şi la cvinoaşterea punctului din Ierusalim. Au luat cuvîn- Jarring. trimisul special al liste România, si Paul Nicu- răşească
'cseu-Mizil. membru al Co
In ţara noastră este cunos de la Budapesta. Republica toate popoarele Europei, indi de vedere al celeilalte părţi tul reprezentanţii Algeriei. cecretarului general O N U. in mitetului Executiv, al Prezi Au participat Ştefan Pclorfi.
Servesc acestei cunoaşteri şi
cută şi apreciată contribuţia Socialistă România s-a pro ferent de mărimea şi orin- contactele dc la om la om. Indiei şi Somaliei. Orientul Apropiat diului Permanent, secretar al membru supleant al CC. al
«dusă, de-a lungul veacurilor, nunţat şi se pronunţă pentru duirea lor politică, uneşte am favorizate de intensificarea In cadrul dezbalerilor n-a C C. al P.C R.. s-au întlinit eu PC.R., vicepreşedinte al Con
de harnicul şi talentatul dum organizarea unei conferinţe a bele noastre state. Această turismului ; totodată, aş dori fost depus nici un proiect de RABAT 11 (Agerpres). — tovarăşii Ciu En-lai, membru siliului de Stat. Aurel Duma.
neavoastră popor, la îmbogă statelor europene şi a njtor năzuinţă am manifestat-o dc sâ remarc cu deosebită satis rezoluţie. Următoarea şedinţă Tn capitala Marocului a fost membru al CC. al P.C.R.. am
ţirea patrimoniului de civili acţiuni consacrate dezvoltării repetate ori împreună, înain facţie faptul câ multor mii de va avea loc joi seara. dat publicităţii miercuri sca al Comitetului Permanent al basadorul României la Pekin,
zaţie si cultură al omenirii ; cooperării şi realizării securi te de toate eu ocazia vizite compatrioţi li s-a înlesnit po După ce preşedintele Con ra comunicatul final al reu Biroului Politic al Comitetu precum si Ciao Kuan-hua. ad
sini, de asemenea, cunoscute tăţii pe continent. In acelaşi lor oficiale ale membrilor gu sibilitatea de a se recreea în siliului de Securitate pe luna niunii pregătitoare a Confe lui Central al Partidului Co junct al ministrului afaceri
realizările pe care le obţine timp. ţara noastră este gata să vernelor noastre, precum şi ţara dumneavoastră. înzestra în curs. lakob Malik. a amî- rinţei la nivel înalt a ţârilor munist Chinez, premierul Con lor externe al R P. Chineze.
în prezent poporul austriac în examineze cu atenţie orice su în faţa forului Naţiunilor U tă cu multe frumuseţi, după nat dezbaterile, reprezentan- islamice. Reprezentanţii celor
dezvoltarea economiei şi cul gestii şi propuneri venite din nite Credem că tocmai state desfiinţarea obligativităţii vi ţii ţârilor islamice s-au în 7 ţâri participante la această
turii. progresele sale pe calea partea altor state si care tind le europene mijlocii şi mici zelor între Austria şi Româ trunit într-o şedinţă separată reuniune — Iran. Malayczia,
ridicării nivelului de trai. spre înfăptuirea securităţii pe au importanta misiune de a nia. pentru a se pune dc acord Niger. Pakistan. Arabia Sau-
Dezvoltarea economică, teh- continentul nostru. Avem în contribui, plin acţiuni conti Această scurtă trecere în ! asupra textului proiectului de ditâ. Somalia si Maroc — se
nico-ştiinţifică şi culturală a credere că voinţa dc pace a nue, la o mai mare destinde revistă a stadiului relaţiilor rezoluţie pe care intenţionea subliniază in comunicat, au intilnire între tovarăşii
României şi Austriei creează popoarelor din Europa ■— re şi colaborare, care sâ dea noastre îmi dă convingerea că ză sâ-1 prezinte. hotărit sâ propună ţâ r ilo r i-
un cimp vast pentru extinde popoare trecute prin alîlca în posibilitatea soluţionării, in nc aflăm pe o cale justă. In slamieo ca lucrările conferin
rea colaborării şi cooperării cercări —. că spiritul realist pace şi înţelegere, a marilor ciuda oricăror dificultăţi, sâ N E W YORK 11 (Agerpres). ţei la nivel înalt sâ sc desfă Alexei Kosîghin şi Ciu En*lai
dintre ţările noastre, pc baze in politică si raţiunea umană probleme nerezolvate ale con mergem mai departe pe aceas La Naţiunile Unite s-a a şoare la Rabat în zilele de
reciproc avantajoase în inte vor prevala asupra tuturor tinentului nostru tă cale. nu numai pentru câ nunţat câ secretarul general 22—24 septembrie.
resul ambelor popoare. Sin- tendinţelor manifestate dc Austria, care îşi ia in mod aceasta este în avantajul am al ON U.. U Thant. va avea In ccca ce priveşte ordinea
tem convinşi că schimburile unele cercuri rare sc opun foarte serios misiunea sa de belor ţâri, ci şi în sensvil e la 20 septembrie o întreve de zi a conferinţei, in docu MOSCOVA II (Agerpres). al P.C.U.S., si Mihail lasnov.
de păreri pe care Ic vom o- cursului spre destindere. că stat neutru, apreciază foarte forturilor noastre de a contu dere cu miniştrii dc externe mentul final se precizează câ Agenţia TASS anunţă câ vicepreşedinte al Prezidiului
vea ne vor da posibilitatea să vor determina noi progrese pe' mult atitudinea pozitivă a ra un viitor rodnic şi paşnic ai celor patru mari puicii — aceasta se va referi la proble la II scplcmbtic, conform u- Sovietului Suprem al U R.S.S.
identificăm noi căi de a in calea securităţii, spre binele României faţă dc problemele regiunii noastre şi întregii Andrei Gromîko (URS.S,). mele legale de incendierea nci înţelegeri comune, la Pc Din partea chineză, la in-
tensifica colaborarea şi coo şi liniştea tuturor popoarelor privitoare la asigurarea păcii Europe. în această epocă a William Rogers (S.U.A.). Mau- moscheii El Aksa si în gene km a avut loc o inlîlniro in lilnire au participat Li Sien-
perarea noastră în toate do care trăiesc in această parte şi înţelegerii internaţionale posibilităţilor fără precedent riee Sehumann (Franţa), Mi- ral la situaţia oraşului Ieru tre Alexei Kosîghin. pre nicn. viccpremicr al Consiliu
meniile, spre binele ambelor a lumii. înfăptuirea securită In acest sens. noi apreciem oferite de progresul tehnic rhacl Stewart (Anglia) — salim. şedintele Consiliului de Mi lui de Stat al R P. Chineze,
popoare, al cauzei colaborării ţii europene ar favoriza, fă şi excelenta colaborare între închin paharul în sănătatea care vor conduce delegaţiile niştri al 1J.RSS., care se îna şi Sc Fu-ciji. vicepremicr al
cadrul
internaţionale, destinderii şi ră îndoială. îmbunătăţirea în guvernele noastre în Europe Excelentei Voastre. pentru ţărilor lor la lucrările celcî Pe de altă parte, la Rabat poia la Moscova venind din Consiliului dc Stat al RP.
Comisiei Economice
dezvoltarea în continuare cu
păcii în lume. tregii atmosfere internaţiona ne. precum şi in Comisia Du succes a relaţiilor prieteneşti de-a 24-a sesiuni a Adunării s-a anunţat eâ regele Hnssan R.D. Vietnam, si Ciu En-lai, Chineze.
a! II-lea al Marocului a adre
Stimate domnule preşedinte. le. ar spori considerabil în nării Pentru noi este clar câ dintre ţările noastre, pentru Generale sat miercuri noaptea telegra premierul Consiliului de Siat Cele două părţi şi-au cx’pus
Agenţiile de presă relevă
al R P Chineze.
In cursul vizitei vom avea crederea între state, ceea ce ar astfel de eforturi pot avea viitorul fericit si naşnic al no- faptul câ este pentru prima me şefilor a 40 de state isla Din partea sovietică. In în- deschis poziţiile lor şi au dus
prilejul să abordăm şi unele înlesni abordarea intr-un spi şansă de reuşită numai pe ba Dorului Republicii Socialiste oară. de la începerea. în iulie mice. invitîndu-i sâ ia parte tilnirc au participat Konstan- n convorbire utilă pentru am
probleme ale vieţii internaţio rit constructiv şi a altor pro za deplinei respectări a punc România | a.e., a convorbirilor evadri- la conferinţă. tin Kntuşcv, secretar al CC. bele părţi.
nale, care preocupă cele două bleme internaţionale nerezol tului de vedere al parteneri (Toastul preşedintelui fede
ţâri ale noastre in năzuinţa vate. lichidarea focarelor de lor şi a renunţării la orice în ral a fost subliniat în repe
lor comună de a contribui la încordare. cercare de amestec în trebu tate rînduri cu puternice a
instaurarea în lume a unui Pornind de In idcca eâ in rile lor interne plauze) gite a conducerii Consiliului
climat favorabil cooperării şi lumea dc azi parca este indi General al Sindicatelor din a minorităţilor a adoptat o „Corpului păcii* în această
rezoluţie privind problema
'înţelegerii între state. vizibilă. nu putem sâ nu ne Vizită protocolară CURIER laponia (S.O.fI.Y.O.), convo sclavajului şi a politicii de tară. Potrivii ziarului „El
Ca ţară socialistă. România manifestăm îngrijorarea pc cată în vederea examinării apartheid din Republica Sud- Siglo", comisia deţine probe
care atestă că grupul dc vo
pune in centrul politicii sale care ne-o provoacă continua există între poporul român şi programului de luptă al oa Africauâ. Rezoluţia prevede luntari din S.U.A. care ac
externe dezvoltarea multilate rea războiului din Vietnam. M l,i-T -B ■ * " _ . » « poporul austriac". menilor muncii japonezi pen întocmirea unui raport asu tivează în Chile, cu misiunea
rală a colaborării cu ţările România se pronunţă consec Preşedintele federal Franz tru lichidarea Tratatului de pra regimului dc muncă dc a sprijini eforturile de
socialiste ; în acelaşi timp. ea vent pentru încetarea acţiu Jonas a înmînat apoi pre In capitala Franţei s-a securitate japo no-a meri ca n. fnrtată practicat in Rhodesia dezvoltare, desfăşoară o ac
îşi lărgeşte continuu relaţiile nilor militare ale Statelor Uni Bucureşti. Karl Treschcr. di şedintelui Consiliului de Stat. anunţat că viitoarea şedinţă In cadrul acţiunilor pre şi Namibia Raportul trebuie, tivitate dc spiona j in favoarea
sale cu toate statele, indife te în Vietnam. Ne exprimăm rector de cabinei al preşedin Nicolae Ceauşescu. ..Marea a Conferinţei cvadripartite conizate de S.O.H.Y.O. se dc asemenea, să cuprindă şi Agenţiei Centrale de Inves
rent de regimul politie şi o- speranţa eâ tratativele de la telui federal, şi Claus Win- Stea a Ordinului pentru Me cu privire la Vietnam va a înscrie şi organizarea la 1.1 recomandările necesare pen tigaţii a S.U.A. Printre a-
ambasador.
terstein,
şeful
rînduirca lor socială, cu con Paris vor duce la încetarea protocolului Ministerului Fe rite al Republicii Austria". vea loc simbătă 13 septem noiembrie a tinei greve ge tru eliminarea acestor prac ccste probe se află şi un
vingerea că prin aceasta îşi războiului, la retragerea tru deral al Afacerilor Externe. „Vă rog. domnule preşedinte, brie nerale. dată care coincide tici. chestionar cu privire la ac
aduce contribuţia la lărgirea pelor străine din Vietnam, După convorbire, preşedin să-mi permiteţi ca în semn ai cu prima 2i a vizitei pre tivitatea financiară a statu
O %
colaborării şi cooperării inter oreindu-se astfel condiţii ea tele Consiliului de Sin* o bunelor legături si al priete ♦ © ♦ mierului Sato la Washington Congresul extraordinar al lui. situaţia economică, acti
Şeful st aiului nigerian, ge
naţionale, la schimbul mon poporul vietnamez sâ-si poată Inmînat preşedintelui Franz niei dintre ţara dv şi Repu neralul Yakubu Gowon, a so partidului Iran Novin — par vitatea diverselor instituţii,
dial de valori materiale vi rezolva singur treburile in .lonas ordinul „Steaua Repu blica Austria, dintre popoa sit la Mombassa (Kenya) ♦ O * tid de guvernămînt din Iran personalităţi politice, organi
spirituale, la efortul comun terne — inclusiv problema u- blicii Sorialistc România'* cla rele noastre sâ vă inmînez. pentru convorbiri cu preşe Agenţia UP1 anunţă câ în — întrunit Ia Teheran, a a- zaţii sindicale etc.
al popoarelor spre civilizaţie nificârii ţârii — potrivit do sa I. Excelenţă, această înaltă dis dintele Jomo Kcnyalla In cadrul scrutinului prelimi dnptaf noul statut al parti ♦ O *
şi progres, spre înţelegere si rinţei proprii, in conformitate Felicitînd călduros pe pre tincţie — a spus preşedin cadrul unei conferinţe de nar din Dotroit. Kiehard dului. Delegaţii la congres Agenţia UPI relatează că
pace. Noi considerăm că în e cu interesele sale naţionale, şedintele federal al Austriei tele Austriei. In ace presă, et a declarat câ este Austin. candidat de culoare au ascultat un raport prezen zece regiuni de coastă din
poca contemporană singura fără nici un amestec dinafa pentru înalta distincţie con laşi timp, vă rog sâ prinup >i în principiu dispus să-l în- la funcţia de primar, a ieşit tat de premierul Amîr Abhat Corcea de sud sint afectate
bază pentru dezvoltarea rela ră. ferită. preşedintele Consiliu cele mai bune urări pentru tilneascâ pe liderul biafrez învingător. Potrivit rezulta Movcida care a făcut un bi de epidemic dc holeră, de
ţiilor internaţionale corespun Militînd pentru stingerea lui de Stat a spus : ..Vă ofer noi succese în dezvoltarea Re Ojukwu. dacă acest lucru va telor finale neoficiale, el a lanţ al activităţii guvernu clanşată la 26 august a.c.
zător intereselor păcii, năzuin focarelor dc tensiune din lu această înaltă distincţie ca publicii Socialiste România". duce la stabilirea păcii in obţinut 124 941 voturi. în lui său pc perioada ultimi Potrivit datelor publicate la
ţelor de progres ale tuturor me. ţara noastră se pronun semn de preţuire a contribu Mulţumind cu căldură, pre Nigeria. Generalul Gowon a timp cc rivalul său, şeriful lor cinci ani Seul. în această perioadă
popoarelor. este respectarea ţă în modul cel mai horârît ţiei dv la dezvoltarea relaţii şedintele Consiliului de Stal. (Asal să se înţeleagă că in- alb. Roman Gribbs. a tota In funcţia de secretar ge s-au înregistrat circa 450 de
in raporturile dintre state a pentru soluţionarea conflictu lor dintre România si Austria Nicolae Ceauşescu. a subliniat: cetarea focului şi începerea lizat 105 460 voturi. neral at partidului Iran Nor- cazuri de holeră, iar 29 de
principiilor independenţei şi lui din Orientul Apropiat, pc şi a relaţiilor prielenrşli din ..Consider această decoraţie de negocieri între cele două Alegerile pentru desemna vin a fost ales Manoutcher persoane au murit.
suveranităţii naţionale, egali baza aplicării rezoluţiei Con tre uoponrclo noastre". ca un simbol al prieteniei părţi trebuie să aibă ca re rea primarului din Detroit Ralali.
tăţii in drepturi, neamestecu siliului de Securitate din no „Vă mulţumesc din inimă dintre popoarele noastre, al zultat renunţarea de eătr» vor avea toc la 4 noiembrie.
lui în treburile interne, avan iembrie 1067 Ca si pînâ a- — a răspuns prcsrdintclc Aus dorinţei de dezvoltare în con Riafra (a secesiune. ♦ +
tajului reciproc. Viaţa arată rum. ne declarăm pentru re triei Mă bucur în mod deo tinuare a prieteniei şi colabo ♦ O * Comisia pentru probleme
le externe a Parlamentului
eâ numai pe baza acestor prin tragerea trupelor israeliene sebii câ primesc nccaslâ înal rării in interesul popoarelor Subcomisia O.N.U. de lup chilian a deschis o anchetă CURIER
cipii. care găsesc o tot mm din teritoriile arabe oninate tă distincţie a Republici» So noastre, pentru cauza păcii si In capitala niponă au în tă împotriva măsurilor dis
largă recunoaştere pe arena pentru respect a rea integrităţii cialiste România din mina dv. securităţii în Europa". ceput lucrările şedinţei lăr criminatorii şi dc proiecţie asupra activităţii membrilor
mondială, este posibilă stator teritoriale şi independenţei Voi păstra această decoraţio (Agci preş)
nicirea unor raporturi durabi tuturor statelor din această ca un semn al prieteniei care
TIPARUL: întreprinderea poligrafică Deva