Page 41 - Drumul_socialismului_1969_09

PROLETARI PIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Redacţia
Anul XXI

şi administraţia
Nr. 4571
ziarului

Sîmbătă DEVA, str. Dr. Petru Groza, nr. 35.

telefoane : redactor şef - 1588 ; re­
13 septembrie dactor şef adjunct, secretai de redac­
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile culturo-sport şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu intre orele 16-24 -
t PAGINI. 30 BANI 1585.

Ridicarea rolului şi competenţei
VIZITA PREŞEDINTELUI

conducerii politice a economiei
FEDERAL AL REPUBLICII

Actul de conducere la AUSTRIA, FRANZ JONAS,

confluenţa studierii In tara ndastrâ

şi cunoaşterii Stat au avut loc, vineri dimi­ basadorul Austriei la Bucu­ subliniate, de asemenea, posi­
La Palatul Consiliului
de
România şt Austria. Au fost
reşti. dr. Karl Trcscher, di­
neaţa, convorbiri oficiale intre
preşedintele Consiliului de rector dc cabinet al preşedin­ bilităţile largi existenţe pen­
telui federal, dr. Claus Win-
tru dezvoltarea cooperării eco­
Stat ai Republicii Socialiste terstein, ambasador extraor­ nomice şi tehnico-siiinţifivie
profunde a realităţii România, Nicolne Ccauşescu, dinar şi plenipotenţiar, şeful româno-austriece pe baze re­
şi preşedintele federal al Re­
protocolului Ministerului fede­
ciproc avantajoase, in inte­
publicii Austria, Prânz Jonas.
ral al Afacerilor Externe, de.
du-se în acest sens indicaţii
înfiinţat în scopul unei cit mai bune calificări a tinerilor din cadrul oraşului şi din îm- La convorbiri au participat, Georg Schlumbciger, trimis resul ambelor popoare, din-
Dreiurimi, Grupul şcolar profesional lupeni oferă in acelaşi tim p condiţii optime de instruire. din partea română, llic Vcr- extraordinar şi ministru ple­ organelor de specialitate ale
Documentele celui de al X-lea Congres al partidului au Foto : V. ONOIU deţ, prim-vicepresedintc al nipotenţiar în Ministerul fe­ celor două ţări să Ircacâ la
rg ecou în rindurile comuniştilor, ale întregului colectiv Consiliului de Miniştri, Manca deral al Afacerilor Externe, examinarea posibilităţilor con­
ectia a Il-a furnale. Atmosfera de puternic entuziasm Mânescu, vicepreşedinte al dr. Kurt Skalnik, consilier, re­ crete dc dezvoltare multilate­
' de acest eveniment deosebit în viaţa partidului Consiliului de Stat, preşedin­ ferent dc presă al Cancelariei rală a cooperării.
ului are corespondent în succesele frumoase pe care tele Consiliului Economic, preşedintelui, Gerhard Raincr, Cei doi preşedinţi ou relevat
'Oi teazâ, se exteriorizează în noi cântări de a perfec- Mihai Marinescu, vicepreşedin­ secretar al Ambasadei Austriei năzuinţa comună a României,
lul şi metodele de muncă. O atare preocupare nu Consfătuirile te al Consiliului de Miniştri, la Bucureşti. şi Austriei pentru asigurarea
.oc timpurie, dimpotrivă, pe deplin justificată deoare- Constantin Stătescu, secretarul Convorbirile, desfăşurate în- unei atmosfere paşnice. de
anul cc vine producţia de fontă a secţiei creşte cu Consiliului de Stat, Corneliu tr-o atmosferă de prietenie şi bună vecinătate si încrederii
• une. iar pînâ )a sf î îşi tu 1 anului 1975 sporul de me- Mânescu, ministrul afacerilor înţelegere reciprocă, au abor­ intre toate popoarele Europei,
are trebuie să-l realizeze furnaliştii hunedoreni re­ externe, Gheorghe Polc. am­ dat un cerc larg dc probleme apreciind că fiecare stat. fie­
. 575 000 tone. Experienţa acumulată, strădaniile de- cadrelor didactice basadorul României la Viena, privind relaţiile dintre ccic care popor, indiferent de mă­
organizaţia de partid de a suda tot mai mult co­ Ion Brad, vicepreşedinte al două ţări si situaţia interna­
de a i canaliza potentele spre problemele cheie ale Comitetului de Stat pentru ţională actuală Cei doi pre­ rimea şi orînduirea sa poli-
lico-socialâ. poate sâ-si aducă
ii economice, politice şi educative se cer acum mai Cultură şi Artă. Dumitru Mi- şedinţi au evidenţiat cu satis­ contribuţia proprie la îm­
ctificate. hail, director ad-interim în facţie cursul continuu ascen­
;e direcţie trebuie canalizate eforturile pentru ca In cursul zilei dc ieri, la maiştri, instructori au purtat o temeinică pregătire profe­ Ministerul Afacerilor Externe. dent al legăturilor dc priete­ bunătăţirea climatului inter­
de conducere să-şi arate mai din plin roadele, care Deva, Petroşani, Brad şi Ha­ discuţii fructuoase scoţînd în sională şi cu un profil moral Din partea austriacă au par­ nie şi colaborare multilaterală naţional. la promovarea idea­
:0cuparea de a cunoaşte realităţile din secţie, cum ţeg au avut loc consfătuiri a­ evidenţă succesele dobindite înaintat, ei au dat, în acelaşi ticipat dr. Kurt Wnldhcim. dintre ecle două popoare. în­ lurilor nobile ale păcii şi se­
nează in scopul eliminării neajunsurilor ce mai per­ le cadrelor didactice. La con­ in şcolile lor pe linia dezvol­ timp, indicaţii în ve­ ministrul federal al afacerilor deosebi amploarea legăturilor curităţii in Europa si in în­
- sînt cîteva din problemele pe marginea cărora îşi sfătuiri, alături de cadrele di­ tării invăţămintului de toate derea ridicării continue a ni­ externe, Eduard Tschop, am- economice si culturale dintre treaga lume.
rerea. sugestiile şi observaţiile tovarăşi cu munci de dactice au participat tovară­ gradele, precum şi îndatoririle velului calitativ al învâţâmîn-
ere in organizaţia de pajtid, de sindicat, U.T.C., în şii : Ion Lungii, secretar al ce le revin in noul an şcolar tului, astfel incit acesta să se
rea tehnico-administrativâ a secţiei. Comitetului judeţean de partid pentru îmbunătăţirea continuă înscrie cu succes în activitatea Dejun oficial
»in documentele Congresului al X-lea al partidului •— la Brad ; Vichv.nlc *>u ih h , a procesului instructiv-educa- generală a partidului de per­
na tovarăşul Gheorghe Florescu. membru în corni- membru al biroului Comitetu­ tiv. In aceiaşi timp. ei s-au an­ fecţionare a tuturor laturilor
partid, rezultă cu pregnantă necesitatea studierii şi lui judeţean de partid, prim- gajat să deplină eforturi spo­ vieţii sociale, concretizate în
rii de către fiecare organizaţie de bază a situaţiei vicepreşedinte al Corni iuiu»ui rite pentru a se achita in mod hotâririle Congresului al X- Preşedintele federal al Re­ afacerilor externe, membri ni ni Ic şi alic persoarie oficiale
mbul respectiv, asigurarea unei îndrumări califica- executiv al Consiliului popu­ exemplar dc nobila misiune lea al P.C.R. publicii Austria, Franz Jonas, Consiliului dc Stat şi ai gu­ austriece, care însoţesc pe
noştintă de cauză, astfel incit rolul lor de condu­ lar judeţean, loan Ardelean, Consfătuiri au loc şi astăzi a oferit vineri un dejun oficial vernului. conducători de in­ preşedintele federal în vizita
se realizeze nu in mod declarativ ci prin activitatea ce le este încredinţată de a în localităţile Hunedoara, O- în onoarea preşedintelui Con­ stituţii centrale, generali. sa în România.
şi organizatorică, prin capacitatea de a mobiliza prim-sccretar al Comitetului creşte, educa şi pregăti viitoa­ râştie şi Ilia. siliului dc Stat al Republicii Au luat. parte, de aseme­ In timpul dejunului, care
(luncilor, formaţie de lucru, schimb, la obţinerea municipal Deva al P.C.R., pri­ rele cadre de nădejde ale so­ Socialiste România,' Nicolne nea. Kurt Waldheim. Eduard s-a desfăşurat înlr-o atmosfe­
iltate superioare. marul municipiului, şi Ilic A­ cietăţii noastre. Ceauşescu. Tschop. Karl Trcscher. Claus ră caldă, prietenească, cei doi
gani2aţiilc de bază pe schimburi au acumulat o vram, inspector general al In­ In încheierea consfătuirilor Au luat parte Gheorghe Pa­ Wintcrstcin. Georg Schlum- şefi dc state au rostit toasturi.
experienţă in acest sens. Cum sînt armonizate pre- spectoratului şcolar judeţean ou luat euvintul tovarăşii : Ion nă, Gheorghe Râdulescu. Vir- bergor. colonel Raimund Tru-
lor Ia nivelul comitetului de partid ? — la Deva; Aron Colccr, nuuu Lungu, Vichentc Bălan. Aron gil Trofin. Ilie Verdeţ, Florinn xa. Josef Bandinn, Kurt Skal- (Agerprcs)
deplinirea angajamentului anual în cinstea Congre- bru al biroului Comitetului Colccr şi Clement Negrul. Vor­ Pagina a il-a Dânâlaehe. Emil Drâgăncscu,
Mea al partidului — a arătat tovarăşul Florescu — jLideţean Hunedoara al P.C 1< bitorii au apreciat realizările Manea Mânescu. Vasile Vilcu,
r în *bunâ mâSurâ capacitatea mobilizatoare a or­ — la Haţeg ; Clement Negrul, dobindite în tdate şcolile din ja-
)? noastre de partid, răspunderea cu care ele au secretar al Comitetului muni­ deţul nostru in anu) şcolar 19611­ COORDO­ Ştefan Voitec, losif Banc, Pe­ In pagina a IV-a:
)entru înfăptuirea obiectivelor propuse Rezultatul cipal Petroşani al P.C.R. — la 69 felicilîndu-i călduros pe tro Blajovicî. Ion Ilicsru. Du­
eă toate brigăzile de furnalişti si-au depăşit sub- Petroşani. Au participat, de a- toţi cei care au slujit cu pro­ mitru Popa. precum şi Mihai
ircinile ce le-au revenit Din această realitate, im- scmenca. inspectori ai Inspec­ fund devotament, şcoala noas­ NATE Marinescu, Ion Pâţan, vice­ Alte relatări privind vizita in ţara noas­
re. de altfel, rezultă pentru comitetul de partid, toratului şcolar judeţean. tră. Subliniind importanţa u­ preşedinţi ai Consiliului de tră a preşedintelui federal al Republicii
a secţiei, cîteva probleme. Eu aş vrea să mă o- Participanţii la consfătuiri riaşă pc caic o reprezintă do­ CULTURALE Miniştri. Constantin Stătescu,
Jeea că pe treptele ierarhice superioare râspundc- au audiat expunerea ..Sarcini­ cumentele Congresului al X- secretarul Consiliului de Stat, Austria, Franz Jonas.
le şcolii si ale personalului loa pentru perfecţionarea şi Corneliu Mânescu, ministrul
Anchetâ realizată de didactic în lumina documente­ dezvoltarea multilaterală a în-
A. NAGY lor Congresului al X-len al văţămintului românesc de
P.C.R.". Pe marginea materia­ toate gradele. corespunzător
cerinţelor social-economice si
lului prezentat, numeroşi pro­
(CONUNUAII IN MO. a i.) culiural-stiinţifice ale ţârii, ne­
fesori, învăţători, educatori, cesităţii asigurării dc cadre cu Lucrările agricole de toam nă

DIN „OGORUL" NEGLIJENŢEI

Planul de investiţii NU SE POATE SCOATE GRÎU

*
trebuie realizat integral problcmn pregătirilor si înec perii insâniînţărilor de to a m - s-au arat abia 15 hectare pen­ termina însăniinţârile. nu ne
In fiecare an luna septe mbric readuce in aclualitate
tru însâmintâi ile de toamnă.
râmine dccit să Ic folosim la
piuă
In unitate nu se află nici un
nă. Cadrele tehnice şi condu cerîle unităţilor cunosc
în cele mai mici amănunte ce acţiuni trebuie întreprinse tractor, desi o parte din teren culturile de primăvară, desi
acum avem marc nevoie dc
penlru a asigura succesul ace slei lucrări. Există totuşi si­ este eliberat. Secţia din Că­ ele.
Realizările din domeniul in­ terea nivelului de trai al planul anual, cu mult sub me­ tuaţii. din păcate nu puţine la număr, cînd se neglijează lări a I M.A. Haţeg cc răs­ Asemenea situaţii ne-au fost
vestiţiilor obţinute în ultimii populaţiei. dia lunară necesară realiză­ în nind inadmisibil respectare a celor mai elementare ma­ puns va da la această între­ semnalate şi la alte unităţi,
ani au constituit un bilanţ Analiza modului în care se rii planului anual. Acest ritm suri care contribuie la sporir ca recoltei. Cîteva exemple bare ? A uitat oare că poartă întreprinderea judeţeană de
rodnic, pe marginea caruia, realizează investiţiile anului nu poale fi considerat mul­ sînf edificatoare iu aceaslă pr ivintă. o mare răspundere pentru aprovizionare a C AP. îşi cu­
in cadrul lucrărilor Congre­ 1969 scoate în relief nume­ ţumitor dacă îl comparăm cu soarta recoltei ? noaşte oare obligaţiile faţă de
sului al X-lea al P.C.R. s au roase elemente în acest sens. rer.uIlHlele din lunile anteri­ Surprinde însă şi un alt unităţile pc care arc datoria
formulat o serie de concluzii, La slîrşilul primelor şapte oare (in iunie 12,1 la sută. PREA MULT OPTIMISM de grîu aştepta în magazie să fapt. Inginerul CAR. fiind să ^ le aprovizioneze? Atunci
s-au dat uncie indicaţii mc- luni, planul anual de investi­ iulie IU.3 la sută), el nu se fie dusă la condiţionat plec.it în concediu, nu s-n in- dc ce nu şi le rcspcelâ ?
nile să asigure si în continua­ ţii a fost realizat în proporţie înscrie pe linia indicaţiilor cu­ ŞI TREABA PUTINA toemit schiţa dc amplasare a
re un ritm rapid şi eficient de 59.0 la sută, din care 59,5 prinse în documentele celui Pe inginerul Tiberiu '/odk: Interlocutorii nc-au asigurat culturilor şi nici măcar nu se N-AU INTRAT ZILELE IN
dc materializare a fondurilor la sulă la construcţii montaj, de-al X lea Congres al P.C.R. totuşi că ..însăminţârilc vor cunoaşte planul insâminţâ-
destinate lărgirii bazei tehni- ceea cc înseamnă că pînă la şi anume pc linia necesităţii Şi i.j o p r i t e l e incepc la data dc 15 septem­ rilor de toamnă ! De aseme­ SAC...
co-materiale a societăţii noas­ 31 iulie s-a realizat un ritm imperioase de a se impulsio­ tia dc Sus, loan Talâbom, brie a.c.". Din birou se pot
tre. In mod deosebit reţin in­ mediu lunar superior celui na activitatea in acest sector. i-am găsit la sediul unităţii face asemenea pronosticuri, nea, o porte din probele de Cooperativa agricolă de
să atenţia unele critici aduse necesar penlru asigurarea rea­ Acum. după 0 luni. mai există rczolvind diferite hirlii. La în­ însă situaţia reală din teren sămînţâ au fost respinse la producţie din Sannizegetir ,t
acestui sector, mai ales în lizării integrale a planului de beneficiari de investiţii — n- trebarea : cum s-a pregătit în­ Ic infirmă. Producţia scăzută puritate, iar sâminţa stă ne­ va însâminţa 360 hectare r
ceea ce priveşte respectarea investiţii. pronpe 40 la sută din numii- ceperea însâminţârilor ? am de grîu obţinută în acest an condiţionată pâioasc. Cure este insă situ. <
termenelor de punere în func­ Dacă aşa au stat lucrurile primit un răspuns departe dc dc cooperativă îndeamnă la ţin pregătirii terenului ? Atu
ţiune a unor obiective, orga­ la finele celor şaple luni din EMILIAN ROVENŢA a putea fi considerat mul- reflecţii, dar mai ales la mă­ „VOM TRAGE consiliul de conducere al co
nizarea slabă a muncii, insu­ acest an, după 8 luni situa­ şef serviciu la Direcţia ţumitnr. suri energice pentru înlătura­ ÎNVĂŢĂMINTE" operativei — preşedinte iov.
ficienta folosire a potenţialu­ ţia realizării planului de in­ judeţeană de statistică Betonul, metalul şi ma­ In ziua de 10 septembrie rea neajunsurilor semnalate Dumitru Corpi — rit si cadr-
lui tehnic şi uman pe şantie­ vestiţii nu este mulţumitoare. Hunedoara şinile îşi voi avea par­ se mai executau încă arături in anul trecut. Producţia dc grîu la CAI*. le de speria lila te l rulează »i-
re, factori care în final in­ In ciuda faptului că luna au­ după pâioasc pentru însâmin- Batiz a fost cu peste 700 kg f castă problemă cu indifere:i
fluenţează negativ indicatorii gust a oferit condiţii prielni­ tea lor de glorie in „ful­ ţârile de toamnă (?!). Nu s-a UNDE s i NT TRACTOARELE? mai mică dccît cea planifica­ ţâ. Or, este ştiut că dc modul
tehnico-economici proiectaţi, ce de lucru pe şantiere, rit­ gerele" de lumină ce vor fertilizat nici măcar un hec­ tă. Cauzele ni Ic-a explicat cum este pregătit si îngrăşat
progresul general al societăţii, mul lucrărilor este redus, a- pomi de la Mintia. tar de teren, sâminţa dc orz Această întrebare si-o pun preşedintele unităţii, Gheorghe lerenul pentru ms.itnînţâ»
diminuează baza pentru creş­ tingind abia 6,1 la sută din nu era încă procurată, iar cea cooperatorii din Strei, unde Ocolişan. In mare parte ele depinde în mare măsură r
privesc modul defectuos în roita anutui viitor. Dar a <h
care s-au efectuat însâmîn- ec trebuie făcut şi a nu face,
ţârile în toamna anului tre­ este cu atît mai eondamnab II.
Sărbătorim astăzi 121 de formaţiilor voluntare ale lo­ cut. Aici. s-au arat doar 30 di-
ani de la memorabila zi de Z IU A P O M P IE R ILO R calităţilor, locuri fruntaşe au — Vom trage învăţăminte hectare din care numai 10-13
13 septembrie 104U, zi în care ocupat cele din oraşul Ha­ din lipsurile care au existat, hectare in vederea însâmîr
pompierii companiei din ţeg. comunele Turdas, Gu- spunea interlocutorul. ţârilor dc toamnă, nc-a spin
Dealul Spirii au înscris o pa­ rasada şi altele. Ce învăţăminte şi citul vor preşedintele cooperativei.
gină glorioasă în istoria lup­ medalia : .Pro virtute mili­ Prin grija partidului şi muncii faţă de apărarea pro­ Aceste formaţii ou dovedit fi trase e lesne de înţeles, da­ Arăturile nu sc fac la acea*!
telor de veacuri ale poporu­ tari". iur in anul 1902, în a­ Lt. col. POPA VALENTIN statului, pompierilor militari prietăţii socialiste şi obşteşti pricepere in munca dc pre­ că avem în vedere că pînâ a­ lâ unitate pentru că trifoiul
lui român, pentru libertatea mintirea lor a fost ridicată şi civili le-au fost create venire a incendiilor, au în­ cum nu s-a arat nici jumătaie stă recoltat pe eîmp. iar po­
şi suveranitatea naţională. comandantul grupului d s a făcut să sporească partici­ fruntat cu curaj flăcările şi din suprafaţa ce urmează n se rumbul pentru siloz este înc 5
„Statuia pompierilor". Ca pompieri al judeţului condiţii optime pentru pre­ parea maselor la activitatea
Despre vitejia în luptă a semn de adtncâ preţuire şi Hunedoara gătirea lor şi îndeplinirea dc pază contra incendiilor, âu participat activ la înlătu­ însămînţa, că sâminţa nu este nerecollat. Aici nu s-au arai
pompierilor din compania recunoştinţă pentru devota­ misiunilor încredinţate. In fapt ilustrat prin reducerea rarea unor calamităţi natu­ asigurată, eă nu s-a stabilit nici suprafeţele de pe care
căpitanului Pavel Zâgâncscu, mentul şi eroismul lor. aceas­ prezent activitatea de preve­ » u 37 la sută a numărului rale salvind importante bu­ pe ce tarlale sc va cultiva s-au recoltat culturile de p;4-
Karl Marx scria : .... la 13 tă zi a fost aleasă ca zi a provocate de bombardamen­ nire şi stingere a incendiilor dc incendii si cu 49 la sută nuri materiale de la distru­ grîul. iar insâminţârile vor îoasc. ..N-au intrat zilele in
septembrie 104U, a avut loc pompierilor din ţara noastră. tele duşmanului, salvind vicii se desfăşoară pc baze noi. a pagubelor pricinuite de a- gere. începe ,,cind va veni ingine­ sac" — îsi spune, probabil,
in Dealul Spirii o luptă între Continuînd glorioasele tra­ omeneşti. uzine si fabrici, ştiinţifice. Aplicarea consec­ restea. faţa dc aceeaşi peri­ Răcind bilanţul activităţii rul din concediu" şi voi' du­ conducerea acestei unită! L
armata otomană venită să diţii de luptă ale înaintaşilor monumente de artă si edifi­ ventă a legilor care regle­ oadă a anului trecut desfăşurate, pompierii din ra. după părerea preşedintelui N-au intrat, dar eve grîu si oi *
ocupe Bueureştiul şi o com­ noştri, pompierii au săvîrşit cii socinl-cullurale. mentează paza contra inccn In unităţile economice, în judeţul Hunedoara îşi reîn­ 25 de zile ! o să intre în magazia coope­
panie de pompieri. Eroicii adevărate acte de vitejie în In acest an, Ziua pompie­ diilor în ţara noastră, preo­ întrecerea patriotică desfâ noiesc în această zi angaja­ rativei în anul viitor dacă o «â
pompieri români, deşi au războiul pentru independen­ rilor este sărbătorită în con­ cupare consecventă a condu şutată in cinstea Zilei pom­ mentul de a-şi îndeplini cu SE AŞTEAPTĂ însâmînţeze cu întîrziere cu1
fost atacaţi mişeleşte şi au ţă din 1877, în primul război diţiile puternicului entuziasm câlorilor dc întreprinderi şi pierilor. cele mai bune re­ cinste misiunea încredinţată, INGRAŞAMINTFLF turile de toamnă? Este cp
avut în faţă un inamic dc mondial. în timpul insurec­ si avint peniru traducerea în a consiliilor populare, a fă zultate pe linia pazei contra luînd toate măsurile pentru datoria consiliului dc condu
o covirşitoare superioritate ţiei armate naţionale din au­ viaţă a istoricelor hotărîri nit ea paza contra incendii incendiilor le-au obţinut : îmbunătăţirea muncii de — Am depus comandă şi cere si a specialiştilor să ma­
numerică, au dat dovadă dc gust 194-1 şi în războiul anti­ ale Congresului al X-lea al lor să marc-hrzc an de an o Fabrica chimică Orâslic. prevenire şi stingere a in­ aşteptăm să primim 16 tone nifeste o grijă deosebită pen­
un înalt exemplu patriotic si hitlerist. Partîcipînd la lup­ l’.CR ■— eveniment care a însemnata creştere calitativă. I C S. Hunedoara si E \f Lu­ cendiilor. pentru lichidarea superfosfat. Avem nevoie şi dc tru ca arăturile să se facă din
de dragoste pentru cauza te alături de unităţile ar­ găsit subunităţile si forma­ Dc ziua lor. pompierii mi­ peni Rezultate bune în mun­ cauzelor care le pot provo­ azotat pentru legumele culti­ vreme şi de bună calitate,
poporului". Mai tîrziu, dom­ matei române si formaţiuni ţiile eivilc de pază contra litari şi civili din judeţul ca lor au obţinut şi forma­ ca. contribuind pe această vate în toamnă, dar nu ştim pentru ca terenul să fie îr
nitorul Alexandru loar Cu- Ic dc luptă patriotice, eî nu incendiilor în plin efort pen­ Hunedoara se prezintă cu ţiile de Ia Gurnbarza. Uzina <•:>!'' la dc/voHai ei G înt ■“ . cînd vor sosi îngrâşămintcle grâsat şî insâminţârile să sn
za a acordat ostaşilor ee au intervenit cu hotârîrc şî cu­ tru îndeplinirea angajamen realizări însemnate Creşte­ cncsochimieâ Hunedoara si ren economiei noastre naţio­ chimice, ne relata Hortensia efectueze în perioada optimii
luat parte la această luptă raj la stingerea incendiilor tclor luate. rea răspunderii oamenilor ..Victoria" Câlan. Din rîndul nale. Mâlâlaie. picşedţnta C A P.
Baci a. Dacă îngrâsâminlelc ni N. BADIU
se vor livra după ce vom N. TiRCOB