Page 42 - Drumul_socialismului_1969_09

PAG. 7 MJW VmV DRUMUL SOCIALISMULUI - SlMBAîA 13 SEPTEMBRIE 1969 gsqaccspngwcTOro

lartă-mi tăcerea dintre ce­
ntelectuaEu f a c t o r le <louă scrisori. $i cum, ba- mai apare in structura ope­ (cultură-personalitate), ter­ marca lumii exterioare şi destinul Întregii şi datoriilor
umauităfi,
relor unor indivizi, este ani­
menul central şi dc maxi­
interioare
datorită
vieţii,
al drepturilor
ztndu-mă pe înţelegerea tu,
hilată imediat de contrarcac-
ştiu cu n-ai să-mi ceri expli­ ţia promptă a autenticului mă importau fu este persona­ muncii, prin participarea lui puse faţă-n faţă cu ea. Bine­
litatea care îşi îndeplineş­
la efortul social, lată, dar,
înţeles
„cu­
că
această
caţii, de oliţei total inutile, naţional, ce restabileşte echi­ te rolul, efectuind o dublă ccca ce ignoră existenţialiştii noaştere" înseamnă pe fiu-
am să incerc să reînnod firul librul. funcţiune : aceea de integra­ iu special. Munca. această gă contactul nemijlocit cu
dinam ic al d e zvo ltă rii discuţiei întrerupte aşa de tentic şi cine anume ii c a li­ re şi una de disociere, dc obiectivitate a personalităţii subiectul şi o atentă pătrun­
Ce caracterizează acest au­
brusc. Aşadar, ultima oara,
ca­
dere a condiţiilor naturale
prin muncă, care ii dă
am căzut amindoi de acord
că in perspectiva istorică, ob­ fică valoarea ? Cred că nu-fi delimitare — dacă vrei. Ştiu racteristica et cea mai de şi sociale care acţionează
va icni greu să deduci că
că la prima vedere, imagi
umanitatea.
Fiindcă
preţ,
dinafară asupra noastră, mo­
servăm existenta unui număr el subzidă in personalitatea nea iţi apare pufin parado numai pe aceste coordona­ dificarea pe aceste conside­
spirituale a satului limitat dc mari forme cul­ indivizilor care il constru­ .rată, dar dacă vei sta pu­ te 'mă interesează existenţa rente a acestora şi înlesni­
turale care iradiază şi dăi-
iesc. Filonul de aur al in-
mai
rea unor condiţii cit
şi dezvoltarea unei viitoare
nuiesc peste locul şi epoca
ţin să reflectezi sint convins
Ircgii culturi umane
pro­
lor de naştere. Vezi harta gresiste şi in special a celei că inii ici da d re plate. personalităţi, de tip uman, favorabile atingerii scopului
plină dc responsabilităţi mo-
urmărit. Tot acest
proces
marilor culturi dc la vechiul
Impresionantul agregat al construcţie? mentul său de problemele, de preocupă­ SIJMER pină la Egipt. Ală­ însă nu se poate petrece, fă­
socialismului presupune — sau mai exact rile sătenilor, turi de ele insă au existat ră sacrificii şi cheltuieli dc
spus — reprezintă cadrul, mediul col m ii „Este strict necesară prezenţa intelec­ şi mici popoare sau comu­ rezerve şi energii umane. Fă­
adecvat posibil de afirmare plenară, de tualului in viata satului — preciza tova­ nităţi de talia cetăţilor Ale­ ră să vreau imi vin in min­
descătuşare loială a energiilor creatoare răşul prof. Virgil Cimpcanu, directorul na sau Floren[a care, la ria­ te spusele lui Malroux : „Noi
ale oamenilor. Construcţia socialismului a şcolii generale din Toteşti. Necesitate dul lor, au creat mari foruri C/te ceia despre vrem să regăsim omul pre­
declanşat funcţionarea, cu întreaga sa for­ impusă de viaţu contemporană, dc socie­ culturale, adevărate centre tutindeni unde s-ar ciocni,
ţă, a unui pininn. static in celelalte orin- tatea zilelor noastre — socialismul. In core­ de cultură Intre ele nu pu­ dc ceea cc-l zdrobeşte". Pa­
duiri — viaţ.i satului, sub toate aspectele laţia factorilor economic, social şi cultural, tem stabili ierarhii. Şi unele re-se că pe aici, pe undeva
şi potentele oi Edificarea socialistă, insă, intelectualul, pentru a-şi realiza menirea, şi altele generează acelaşi trebuie căutată esenţa per­
a imprimat şi la sute acel suflu nou. m»'- trebuie să găsească cele mai adecvate proces dc iradieri şi schim­ sonalităţii omului modern.
nit a vehicuta in circuitul economic, social forme şi procedee de acţiune, cu o eficien­ buri de idei, aceleaşi influen­ personalitatea culturii In această continuă luptă,
şi cultura) uriaşele energii latente odini­ ţă sigură şi rapidă Dacă cu ciţivn ani in ţe reciproce, acelaşi sincre­ iu munca lui titanică, aceas­
oară, creatoare in prezent. Socializarea urmă erau eficiente acţiunile devenite in tism. Atunci unde putem tă forţă motrică a istoriei ca­
agriculturii, prin Încheierea cooperativiză­ prezent tradiţionale, clasice, în zilele noas­ găsi adevăratul criteriu in re a contribuit la străluci­
rii, a ridicai puterea economică a satului tre, prin natura faptelor, prin realitatea stabilirea unor cit mai reala (din „Scrisori către prietenul meu") rea vechilor civilizaţii din
la înaltele cote ale vieţii noii Firesc. în­ existentă — un alt grad de pregătire cul­ valori ?,.. trecut piuă fu zilele noastre
tărirea bazei economico a tras după sine turală a sătenilor, derivat chiar numai Există cazuri destul de re­ a reuşit în final să creeze
impulsionarea, dezvoltarea vieţii social- din eradicarea analfabetismului — se im­ probabile in care comunităţi tipul superior al personalită­
culturale a satului. pun noi metode care să corespundă ac­ de oameni sc mulţumesc să ţii umane, personalitatea o­
Acest deziderat este in curs de perfec­ tualului nivel cultural, şi nu greşesc spu- răniină receptoare pasive, in- socialiste (ca un summum al Există in mentalitatea ralc. $i aeeQSta se poate for­ mului nou al socialismului.
ţionare continuă şi se realizează prînlr-un nind, pretenţiilor sporite ale locuitorilor registrind iotul in mod me­ calităţii) este problema omu burgheză o proastă înţelege­ ma numai Iq omul cu o con­ Simpla ei enunţare te obli­
larg proces de ridicare spirituală a satului, din mediul rural Dîndu-ne seama de acest canic, fără a încerca să adop­ lui in special, al locului şi re a aeeslei personalităţi, ştiinţă elevată, care trăieşte gă in a descoperi o temă
in care proces, un rol ducă nu esenţial, cel lucru, noi, cadrele didactice din Toteşti ne te numai ceea ce le intere­ rolului său in univers, al care o dezbracă de adevă­ la un înalt diapazon sufle­ majoră a istoriei culturii, un
puţin foarte important revine intelectua­ străduim ea în acţiunile de masă la care sează. ceea ce serveşte în destinului omenesc, al istorici. ratele ci valon, prezentind-o tesc bucuriile şi suferinţele raport al valorii realizate ce
lilor din mediul rural Prin însăsi existen­ participăm, să venim cu lucruri noi. pe mod real dezvoltării Este in ultimă instanţă ra­ intr-o splendoare tragică a semenilor săi se înscrie pe linia progresu­
s p i r i ­
ţa lor, prin repartizarea lor in producţie care să le prezentăm adecvat. folosind, în tualităţii lor. După cum, e­ portul dintre cultură şi per­ singurătăţii si ueajutorării ci. Neuitata călătorie a lui lui istoric. definind o dată
la sate, prin desfăşurarea nemijlocită a acest scop mijloacele audio-vizuale ce nc xistă altele, la care fenome­ sonalitate. Poate că este bine Cred că intuieşti aluzia mea Danie din infern in paradis pentru totdeauna superiori­
activităţii in viaţa rurală se realizează un stau la dispoziţie Desfăşurăm, de aseme­ nul adopţiunii foloseşte doar să-fi precizez cu această oca­ la existenţialism. împotriva poţi s-o iei alegorie ea drum tatea culturii socialiste şi a
amplu proces de elevare economică şi so- nea, o eficientă activitate dc sporire a la stimulul elementului cre­ zie că noţiunea de înţelegere lui am să-fi amintesc doar parcurs in căutarea şi forma­ societăţii in care se dezvoltă.
cîal-culturalâ. Acest proces sc desfăşoară, cunoştinţelor sătenilor prin predarea în ator propriu, ca un fel de a unei culturi nu se mărgi­ ceea ce Max Fischcr afirma rea unei personalităţi iu care Fiindcă numai in cadrul ci
aparent de la sine, fără o acţiune deose­ faţa lor a materiilor de învâţâmint celor îmbogăţire personală, care îi neşte numai la aspectele ei in acord deplin cu Ilegal omul se ridică din imperiul putem întilni acea persona­
bită. intenţionată, in virtutea mersului care nu au terminat şapte clase". dă posibilitatea unei renaş­ exterioare ce le manifestă că „Eul“ (citeşte persona­ necesităţii oarbe, la liber­
înainte. Aparenţă ee decurge din obişnuin­ Desâvirşirca construcţiei socialismului teri permanente in condiţii' în relaţia social-cullură, ci litatea) nu este ceea ce este tate Urearpa pe aceste trep­ litate totală.
ţa noastră, a tuturor, cu realitatea cotidia­ la sate. prin cooperativizarea agriculturii, reclamă pătrunderea in u- dat. ci ceea ce devine, ceea te fără sfirşit a conştiinţei Dar deswc trăsăturile şi
nă. Există. in::ă. adevărate pirghii cu caic a pus noi temelii acestui important sec­ de opulenţă spirituală In a­ nivcrsul psihic al individu­ de sine implică firul, călău­ dezvoltarea ci, cu altă ocazie.
se acţionează, acţiune ce revine intelec­ tor al economici naţionale, care solicită cest caz, imitaţia dispare şi lui. lată dar pentru ce in ca­ ce sc formează prin relaţie, zitor al conştiinţei generic
tualităţii satului, pentru impulsionarea in conducerea sa prezenţa specialistului, chiar dacă pe ici, pc colo, ea drul raportului sus-amintit prin apropierea şi transfor- umane, adeziunea plenară la N, LAVINIU
procesului de care vorbim, pentru accele­ a inginerului agronom— factor important
rarea sa. pentru depăşirea inerţiei în caic al dezvoltării unei agriculturi întemeiate
se desfăşoară complcxitâţiJe vieţii de zi pe baze ştiinţifice, ceea ce normal pre­
eu zi. supune legătura sa strînsâ cu viaţa satu­
Medicul Mclania Herbai. de la spitalul lui. .Ridicarea economică a satului, prin
rural din Pui, remarca : „Rolul unui in­ sporirea producţiei agricole, atrage după
telectual Ia ţară, indiferent de specialita­ sine creşterea nivelului material al ţărăni­ viitoare succese
te, este deosebit de important in dezvol­ mii şi implicit a nivelului cultural, subli­ Certitudineai
tarea multilaterală a satului nostru socia­ nia inginerul Gheorghc David, de la C.A.P.
list Influenta sa asupra acestei dezvoltări Sin petru. Aceasta din urmă se realizează
trebuie să fie Insă coordonată de activi­ şi cu ajutorul nostru, al inginerilor Nouă, Condiţiile optime materiale
tatea sa nemijlocită ; intelectualul să nu-şi pe lingă conducerea specializată, ştiinţifică şi organizatorice create de al formaţiilor artistice de a- cele necesare Interesul susci­
maton
tai de un cerc ca cel de chi­
desfăşoare activitatea fiindcă este nevoit, a agriculturii, nc revin importante îndato­ partidul şi statul nostru pen­ In cadrul casei de cultură tară. filatelie sau cineclub c
silit, cum se simt unii, de repartiţia pri­ riri şi in influenţarea dezvoltării profesio­ tru desfăşurarea activităţilor mai activează un taraf de deosebit de mare. Căutate
mită. El trebuie să se integreze în viaţa nale superioare a lucrătorilor însuşi acest culturale de diferite genuri, muzică populară, duuă for­ îndeosebi de tineri, ele oferă
satului, iar prin profesia sa să catalizeze fapt este un act de cultură, dar care se pentru ridicarea gradului de malii dc muzică uşoară, o or­ mijlocul afirmăm'; talentului,
uceastâ viaţă, să - î imprime dinamism. A- întregeşte prin alte cunoştinţe tehnice ce cultură al tuturor oamenilor chestră de muzică simfonică, dorinţei tineretului de ai ve­
eeasta sc realizează si prin exercitarea le putem furniza in cadrul acţiunilor or­ muncii, pentru etalarea talen­ o formaţie de dansuri popu­ ni în întimpind^",ctr acţiuni
profesiei, prin puternica atracţie-'a—*<mrr- * ganizate în colaborare cu căminul cultu­ tului şi priceperii cu care es­ lare. un colectiv de teatru, care îi sint specifice şi pe ca­
ştiinţei oamenilor înspre desfăşurarea u­ ral". te înzestrat poporul nostru care în total numără peste re le solicită
nei activităţi la un nivel mai ridicat, sub Am consemnat aceste opinii în dorinţa sînt expresia cea mai grăitoa­ 200 rle artişti amatori In­ Pentru a răspunde în cît
influenţa exemplului personal Dar. prin de a intărî prin fapte concrete rolul deo­ re a grijii acordate zi de zi structorii, aceşti pasionaţi a ­ mai marc măsură la solicită­
participarea la diferite acţiuni, prin iniţie­ sebit de important al intelectualului de la pentru ridicarea şi afirmarea nimatori, depun o muncă rile in ceea ce priveşte auli-
rea lor, acţiuni destinate maselor, intelec­ sate L’n rol nobil, desfăşurat In concordanţă personalităţii fiecărui cetă­ susţinută, ilustrau de altfel vităţilc cu caracter dc agre­
tualul aduce un plus de instruire intr-un ru realităţile şi necesităţile vieţii noi, de im­ ţean al patriei noastre Un de succesele obţinute pînă in ment. casa de cultură este
anumit domeniu. Spre exemplu, în dome­ exemplu elocvent îl constituie prezent Ei se numesc Gheor- dotată cu săli de şah, rurr-my.
niul nostru sanitar, educarea igienico-sa- portanţa căruia, fiecare intelectual trebuie Casa de cultură din Petroşani. ghe Popa, care se ocupă de biliard, televizor In sala .na­
nitarâ in cadrul unor grupuri ajută la im­ să fie adine pătruns, convins Mobilizarea NouL său local pune la dispo­ instruirea tarafului, Georgicâ re se organizează seri de
primarea unei griji deosebite fată de să­ mai largă, cu abnegaţie a Intelectualilor ziţia oamenilor muncii cadrul Bucur — teatru şi Gheorghe dans, joi ale tineretului Ceea
nătatea personală, igiena corporală si ge­ satului la creşterea nivelului social-eultu- propice desfăşurării unor ac­ Negraru — brigăzi, muzică ce s a constatat la aceste in-
nerală. fapt ce este un act de creştere a tivităţi culturale variate, alît uşoară tilniri a fost faptul că atunci
civilizaţiei. Şcoala mamei, de asemenea, ral al vieţii rurale asigură accelerarea a- cu caracter organizat, cit şi cu O acţiune lăudabilă între­ cînd ele au în deschidere o
acţiune organizată cu viitoarele mame. îşi oestui proces, impulsionarea lui, realizarea caracter de agrement. Acestu­ prinsă de conducerea casei de acţiune judicios aleasă şi cu
găseste rostul şi îşi atinge scopul în cunoş­ sa mai grabnică, in conformitate cu sco­ ia i se adaugă încadrarea cu cultură este aceea a organi­ gust organizată, audiţii muzi­
tinţele acumulate ce vin in sprijinul creş­ pul urmărit de construcţia socialismului. personalul necesar, astfel ca zării cît mai multor turnee în cale ca cele pe temele : „Ma­
localităţile judeţului: Tulipan,
terii copiilor 1n condiţii de igienă si grijă fiecare acţiune ce se între­ Lunca Florii, Vaţa de Jos Se rin Tănase", „Ciprian Porunv
prinde să fie cît mai compe­
deosebite. Mai există o vastă modalitate Documentele Congresului al X-lcn al* tent organizată şi condusă. De va merge apoi la Geoagiu- bescu", concursuri „Cine ştie
de masă. aş spune, prin care intelectualul P.C R. cuprind importante sarcini pentru aceea, nu constituie o surpri­ Băi pentru un spectacol in cîştigâ" ele, serile au fost deo­
îşi realizează menirea la sate — discuţia acest domeniu în următorii ani, care rea­ ză pentru nimeni că numă­ staţiune, la Cîmpu lui Ncag, sebit de plăcute şi în acelaşi
Deschis prin grija organelor locale, muzeu) din Orăşti-
liberă cu cetăţenii care cuprinde cele mai lizate vor asigura o creşterea remarcabilă oara dc Sus atrage zilnîc mulţi vizitatori. Obiectele expuse rul celor care activează in Polatişte, pentru cîteva spec­ timp utile In schimb, eînd a­
diverse cursuri ale vieţii". aici au fost adunate cu migala unor adevăraţi căutători de formaţiile casei de cultură se tacole dedicate muncitorilor cestea s au organizai în ex­
ele
clusivitate pentru dans,
Important în realizarea deplină a rolu­ a nivelului de trai material si spiritual al către elevii scolii generale din localitate. ridică la o cifră de ordinul forestieri au devenit monotone, tar ne­
lui nobil In viata satului este. aşa cum • locuitorilor de la sale. sutelor, că oamenii vin aici Activitatea casei de cultură reuşita lor a îndepărtat pe ti­
sublinia şi interlocutoarea noastră, inte­ Foto : V. ONOIU cu tragere de inimă. E o do­ e completată de existenţa u­ neri de la asemenea mani­
grarea intelectualului, apropierea, ataşa­ N STANCIU vadă a dorinţei de ridicare a nor cercuri care, începind din festări.
nivelului lor cultural, de eta­ 15 ale lunii acesteia, îşi vor O acţiune foarte mult discu­
lare şi afirmare a talente­ relua din nou activitatea E tată in întregul judeţ şi care
lor. Faptul aceasta îmbucură­ vorba de cercul de acordeon, aici la Petroşani se pare că
tor ne face să credem că ori­ chiLiră, foto, dactilografie, cî- va prinde viaţă în cel mai
unde ar exista asemenea pa­ neclub. filatelic şi croitorie. scurt timp este aceea a înfiin­
Cum alcătuim repertoriul sele s ar ivi imediat Numai ast­ Se preconizează Thelman, in­ ţării unui bar al tineretului.
siune şi modalitate potrivită
deschiderea
de muncă cu oamenii, succe­
unui cerc de artă Dlastieă con­
S a primit aprobarea, urmea­
ză ca T A.PL. să execute h-
dus de losif
fel ne putem explica succesul structor metodist judeţean menajările necesare. Trei zile
pentru Valea Jiului. La aces­ din sâptămînă aici va fi sus­
obţinut de ansamblul folclo­ te cercuri organizate sînt în­ ţinut un program de către
pentru noua stagiune teatrală? ric prin acordarea menţiunii scrişi un mare număr de formaţiile casei de cultură
pe ţară la Concursul al IX-lea
membri. Ele sînt dotate
cu
Cele două orchestre de muzi­
că uşoară şt de dans „Atlas"
şi „Color" sîntem siguri că î$i
Profundele bilanţuri şi tăţii umane, la înnobilarea, De aceea, alegerea reperto­ nă de o regie competentă ce cian Jendreseu, pe care de
perspective ale dezvoltării înflorirea şi fericirea aceste­ riului unui teatru incumba colaborează permanent cu altfel îl leagă multe şi trai­ vor aduce partea ceo mai ma­
societăţii noastre pe drumul ia Aceste principii de bază o seamă de criterii De pie­ conducerea teatrului, să ai­ nice aduceri aminte dc Pe­ re de contribuţie la reuşita
socialismului şi comunismu­ au ieşit pregnant în eviden sele incluse în cadrul aces­ bă un succes deosebit la pu­ troşani. j Sărbătoarea lor.
lui prilejuite de Congresul ţă din Raportul prezentat dc tuia depinde succesul de pu­ blic : piese pe teme istorice, Vor mai fi reluate in ac­ Şi munca cu cartea dă roa­
al X-lea al PC R şi de ani­ secretarul general al parti­ blic, menirea leahului. de actualitate, comedii A­ tuala stagiune : ..Sosesc de de deosebit de frumoase. Bi­
versarea unui sfert de veac dului nostru, tovarăşul Din discuţiile purtate cu ceasta denotă că dramatur­ seară" de T. Muşatescu şi ! I
de la eliberarea patriei au Nicolae Ceauşescu, care do­ directorul Teatrului „Valea gia noastră işi afirmă astăzi „Nevestele vesele din Wind- blioteca dispune de 27 000 de
constituit şi pentru colecti­ vedesc o dată mai mult gri­ Jiului", tovarăşul Petru Stor tot mai mult capacitatea sor" de W Shalcespcare. Tot | oraşului \ volume şi desfăşoară o acti­
vul artistic al Teatrului de ja deosebită pe care o acor­ can, am constatat că în fi­ de a răspunde rosturilor sa­ în viitoarea stagiune se vor vitate complexă Am fost plă­
stat „Valea Jiului" din Pe­ dă partidul şi statul între­ xarea repertoriului s a ur­ le fundamentale, exprimînd rejuca şi „Dona Juana" de cut surprinşi aflind că se des­
troşani un moment de tre­ gii vieţi culturale din ţara mărit în primul rînd alege­ principii de viaţă proprii so­ Radu Stanca cu care teatrul
cere în revistă a realizărilor noastră, artei noastre a că­ rea unor piese din drama­ cietăţii socialiste, de a da s a înscris la faza prelimi­ făşoară acţiuni organizate cu
teatrului nostru actual şi a rei acţiune are menirea de turgia originală, in special chip spiritualităţii profunde originale. Pentru cci mici va | m ultisecular \ cartea tehnică, beletristică si
nară a decadei dramaturgiei
rolului pe care îl are aces­ a completa fericit cumulul din cea contemporană româ­ a poporului român politică. In cadrul acţiunilor
ta în societate, acela de a de activităţi ce au acelaşi nească Sînt multe piese ac­ „Condiţiile teatrului nos­ fi prezentată piesa „Molanul : i
duce la educarea personali­ ţel — personalitatea umană tuale bune care puse în sce­ tru, ne spunea tovarăşul încălţat" de T. Muşatescu şi i i cu cartea tehnică se fac de­
Stoican, ne-au obligat să a­ Slolceva I Sc împlinesc anul acesta 700 «le ani <le existenţă do- j plasări la locul de muncă,
legem piese care nu necesi­ O acţiune meritorie între­ j comentară atestată a oraşului Deva. Evenimentul, de \ unde una din bibliotecare ia
tă un număr aşa de mare prinsă de Teatrul din Petro­ însemnătate istorică şl culturală, va prilejui locui- i legătura cu conducerea unei
de personaje sau de figu­ şani este aceea a continuă­ (orilor municipiului precum şi participanţilor din ju- I întreprinderi prezentind căr­
ranţi Am ales în primul rii şedinţelor teatrului de i det şi din intreaca ţară o vastă evocare a celor mai c- j
rînd două comedii care sc miercuri cu caracter experi­ J moţionante şi mai semnificative momente din istoria j ţile noi apărute, avînd asigu­
vor juca in premieră şi care menta). Acestuia i se va a­ oraşului multisecular şi a împrejurimilor sate. atit dc ! rată participarea unor specia­
concordă şi cu capacitatea corda o atenţie sporită, dîn- strins legale şi încadrate. în înălţătoare.! epopee a lişti din cadrul întreprinderii
artistică a actorilor noştri dui-se în acelaşi timp şi poporului român. Vor fi înfăţişate în acelaşi timp şî care să dea explicaţiile nece­
E vorba de : „Transplanta­ sprijin regizoral Teatrul de realizările obţinute (le oamenii muncii din cadrul mu­
rea inimii necunoscute" de miercuri îşi va coordona în nicipiului in anii luminoşi ai socialismului, noile di­ sare Acţiunile cu cartea be­
Al. Mirodan, cu care, de alt­ aşa fel activitatea incit va mensiuni ale acestora ridicate la scara grandioaselor letristică şi politică se orga­
fel. se va deschide stagiu­ veni mult în intimpmarea înfăptuiri ale întregii ţâri. \ nizează în cadrul casei de
nea, în regia lui Marcel Şo­ preferinţelor publicului care cultură, .ele cuprinzînd recen­
ma şi „La ciorba de potroa­ doreşte mai multe recitaluri Deschis prin sesiunea jubiliară a consiliului popu­
ce" de Sergiu Fârcâşnn, in de poezie originală contem­ lar municipal, programul manifestărilor culturale pri­ zii. discuţii si prezentări din
regla lui Constantin Dicu". porană, fragmente din piese lejuite de comemorare va cuprinde ilc-A lungul celor cele mai diverse teme de ac­
Au fost alese şi piese pre­ aparţinînd teatrului absur­ 2 zile dc festivităţi sesiuni ştiinţifice, vernisajul unor tualitate.
tenţioase care să solicite la dului. expoziţii deschise cu acest prilej, spectacole, şezători Pasiunea cu care colectivul
maximum calităţile artistice Atenţia şi responsabilita­ culturale, eoncerlc, simpozioane ele. Spicuim dintre casei de cultură munceşte in
ale interpreţilor şi regizori­ tea cu care au fost selecta­ acestea, in ordinea desfăşurării lor : vernisajul expo­
lor te pentru alcătuirea reperto­ ziţiei jubiliare „Deva 700" ; spectacolul festiv „Cela- găsirea celor mai adecvate
In privinţa interpretării riului viitoarei stagiuni )a lea" ; sesiunea ştiinţifică pe tema „Secolele Devei” ; modalităţi dc lucru şi de a ­
teatrul e mult handicapat Teatrul „Valea Jiului", do­ vernisajul expoziţiei de artă plastică a pionierilor şi I tragere a oamenilor la tot ce­
de plecarea unor actori ca­ vedesc căutările conducerii şcolarilor: intilnirca cu (Ir. docent Octavian Floca ; j ea ce sc organizează aci. ne
re deţineau rolurile princi­ acestei instituţii de a-şi în­
pale. ca soţii Roxin sau de deplini menirea pentru care şezătoarea culturală pe tema „Deva — vechi centru ! dă siguranţa că locuitorii Pe-
absenţa (motivată) a Viole­ fiinţează, de a veni in în- cultural al judeţului Hunedoara", festivalul de poc- 1 troşaniului vor găsi aici, ori-
tei Borbiuc Pentru ca pie­ timpinarea publicului. Aces­ 7.ie cu participarea cenaclurilor literare din judeţ şi a j cind ambianţa specifică unui
sele din repertoriu să nu în- tor căutări li se vor adău­ Asociaţiei *crii(orilor din Braşov ele. Programul se va | aşczâmînt cultural şt în ace­
lîrzie in punerea în scenă şi ga talentul şi pasiunea co­ încheia cu concursul radiodifuzat pe tema „Deva 700", i laşi timp ne dă convingerea
prezentare vor fi invitaţi ac­ lectivului de actori, regizori o gală dc fîtme artistice si documentare alo cineaştilor
tori de la alte teatre, ca a r­ şi scenografi porniţi cu to­ că s> în viitor formaţiile ca­
tistul emerit Scptimiu Se­ ţii pe calea unei continue hunedoreui, iar in final va avea loc. în piaţa oraşului, sei de cultură vor obţine suc­
O scenă din piesa „Transplantarea inimii necunoscute" de Al. Mirodan, in inlc’prelarea ver. sau regizori colabora­ aulodepăşiri carnavalul tinerelului. i cese frumoase.
colectivului Teatrului de stat „Valea Jiului" din Petroşani. tori, Marleta Sadova şi Lu­ B. MIRCESCU
M. BODEA