Page 44 - Drumul_socialismului_1969_09

PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - SlMBAîA 13 SEPTEMBRIE 1969
■ w s s c m r s m s M A m m is m

HGE

VIZITA PREŞEDINTELUI Delegaţia de partid şi de stat AMPLE MIŞCĂRI GREVISTE

a României, care a participat la

AUSTRIEI IN JARA NOASTRÂ funeraliile preşedintelui Ho Şi Min ÎH STATELE CAPITALISTE

s-a înapoiat în Bucureşti I T A L I A
ROMA 12 (Agerpres). — Peste un milion de metalurgist!
La Combinatul poligrafic „Casa Scinteii“ italieni au intrat joi în grevă pentru 24 de ore în sprijinul
Vineri seara s-a înapoiat de Prezidiului Permanent, secre­ Au fost de fată Hoang Tu, revendicărilor lor economice. Greva paralizează activitatea
la Hanoi delegaţia de partid tar al CC. al P.C.R.. Ştefan ambasadorul R.D. Vietnam la în aproape toate uzinele metalurgice din Italia.
Vineri dupâ-amiazâ. pre­ culturale de care beneficiază ca lor interesantă pusă în şi de stat a Republicii Socia­ Peterfi, membru supleant al Bucureşti, Nguycn Duc Van, Greva metalurgiştilor este prima dintr-o seric de ac­
şedintele federal al Republi­ salariaţii Combinatului. slujba educaţiei şi culturii. liste România, care a partici­ C.C. al P.CR, vicepreşedinte ambasadorul guvernului re­ ţiuni revendicative prevăzute pentru zilele următoare, cind
cii Austria. Franz Jonas, $i Au fost vizitate apoi secţii­ pat la funeraliile preşedintelui al Consiliului de Stat, precum voluţionar provizoriu al Re­ peste trei milioane de muncitori îşi vor părăsi lucrul.
persoanele oficiale române si le : linotip, testere, paginaţie, Comitetului Central al Parti­ şi Constantin Bâbeanu, amba­ publicii Vietnamului de Sud.
austriece, care îl însoţesc în legătorie. tipar înalt şi tief- dului celor ce muncesc din sadorul României lâ Hanoi. Au fost prezenţi, de aseme­ R. F. A GERMANIEI
timpul şederii în tara noastră, druck. Preşedintele federal La Ministerul Afacerilor Vietnam, preşedintele Repu­ nea, A.V. Basov. ambasadorul
au vizitat Combinatul poli­ s-a interesat îndeosebi de în­ Externe au avut loc. vineri blicii Democrate Vietnam. Ho La sosire, pe aeroportul Bâ- Uniunii Sovietice, şi Cian Hai- BONN 12 (Agerpres). — O amplă mişcare grevistă se
grafic „Casa Scînteii". zestrarea tehnică a secţiilor dupâ-amiazâ, convorbiri între Şi Min. neasa, membrii delegaţiei au fun. ambasadorul R P. Chi­ dezvoltă în Republica Federală a Germaniei. Peste 20 000 de
fost inlîmpinati de tovarăşii
Preşedintelui federal i-nu vizitate, de performantele noi­ ministrul afacerilor externe Din delegaţie au făcut par­ Nîcolae >Ceauşescu, Gheorghe neze la Bucureşti. mineri refuză să reia luciul în Saar. Mulţi dintre ei au par­
lor utilaje Preşedintele a ur­ al Republicii Socialiste Româ­
fost prezentate profilul celei te tovarăşii Ion Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu. ★ ticipat la o demonstraţie organizată la Saarbrucken.
mărit cu interes funcţionarea nia. Comeliu Mânescu. şi mi­ MOSCOVA 12 — Corespon­
mai mari tipografii româneşti, maşinilor de culegere a tex­ nistrul federal al afacerilor Maurer, membru al Comitetu­ Virgi! Trofin, Ilie Verdeţ. Flo- dentul Agerpres, L. Duţâ, La Kiel, muncitorii şantierelor navale Howaldt. aflaţi
perspectivele de dezvoltare, telor pe bază de bandă pro­ externe al Austriei, dr. Kurt lui Executiv. al Prezidiului rinn Dânâlâchc' Emil Drâgâ- transmite : In drum spre pa­ în grevă, au demonstrat pe străzile oraşului în sprijinul re­
vendicărilor lor. La Dortmund. 4 000 de mineri au intrat joi
Permanent al CC al P.C.R.,
precum şi date esenţiale pri­ gram. a rotativelor şi altor Waldheim. preşedintele Consiliului de Mi­ nescu. Manea Mâncscu. Vasile trie, delegaţia de partid şi de în grevă în semn de solidaritate cu qplegii lor de la o mină
maşini de tipar de înaltă pro­ Vîlcu. Iosif Banc. Petre Bln- stat a Republicii Socialiste
vind organizarea învăţămân­ Convorbirile s-au desfăşurat niştri, conducătorul delegaţiei. jovici, Ion Pâtan. vicepreşe­ din localitate care au iniţiat o acţiune revendicativă cu o zi
ductivitate Preşedintele Jo- Snfr-o atmosferă cordială, de România, care a participat la înainte.
tului poligrafic, asistenta sa­ nns a elogiat activitatea celor Paul Niculescu-Mizil, membru dinte al Consiliului de Mi­ funeraliile lui Ho Şi Min,
In industria oţelului, unde sâptâmîna trecută a fost de­
nitară şi amenojările social- peste 4 000 de salariaţi, mun­ înţelegere reciprocă. al Comitetului Executiv, al niştri, şi alte persoane oficiale. preşedintele CC. al Partidu­ clanşat un val de greve, 6 000 de muncitori continuă să nu
lui celor ce muncesc din Viet­ se prezinte la lucru.
La Consiliul popular nam, preşedintele Republicii
Democrate Vietnam, a făcui
o scurtă escală tehnică la F R A N Ţ A
Moscova.
al municipiului Bucureşti legaţia a fost salutată de Via- transmite : Greva feroviarilor francezi, declanşată joi, a cu­
PARIS 12. — Corespondentul Agerpres. Georges Dascal.
La aeroportul Vnukovo. de­
dimir Novikov. membru al prins practic întreaga reţea, paralizînd traficul de călători
Preşedintele federal al Re­ primar al Vienei, şi a apreci­ C.C. al P.CUS.. vicepreşedin­ şi mărfuri. Greva a fost decla rată de conductorii de tre­
publicii Auslria, Franz Jonas. at în mod deosebit dezvolta­ te al Consiliului de Miniştri nuri ca urmare a eşecului convorbirilor între dir'' ? ^■Ai­
a făcut vineri dupâ-amiazâ o rea urbanistică a oraşului în al U.RSS,, S. P. Kozîrev. lor Ferate Franceze şi sindicate în privinţa îmi
vizită protocolară primarului acest răstimp. adjunct al ministrului aface­ condiţiilor de lucru şi reducerii zilei de muncă. .
general al Capitalei. Dumitru Primarul general al Capi­ rilor externe al U R S S.. G A. ţiile sindicale au holârît continuarea grevei pe t<.
Popa, la sediul Consiliului talei, Dumitru Popa. a înfăţi­ K.iseliov. adjunct de sef de limitat Negocierile pentru soluţionarea conflictul
popular municipal. şat înaltului oaspete unele as­ secţie la C.C. al P.C.U.S. zâ a fi reluate.
Preşedintele federal şi-a a­ pecte din activitatea edilitar-
mintit cu plăcere de vizita gospodâreascâ şi social-cultu-
făcută în urmă cu 10 ani în ralâ a Consiliului popular
Bucureşti, în timpul cînd era municipal.
R e c e p ţ i e CURIER • CURIER . CURII
Preşedintele Consiliului de tul Consiliului de Miniştri, o
Stat al Republicii Socialiste recepţie în onoarea preşedin­
România, Nicolae Ceauşescu, telui federal al Republicii In Finlanda sc află o de­ Unite, a anunţat la Was­ Brilanii. Turciei şi I
a oferit vineri scara, la Pala- Austria, Franz Jonas. legaţie de medici români hington purtătorul de cuvînt ţări membre ale
Recepţia s-n desfăşurat în- condusă dc prof. dr. Ana As- al Casei Albe, Koland Zic- militar CE.N.T.O.
tr-o atmosferă deosebit de lan, director al Institutului glcr. Kichard Nixon va îi manevre, a menţioi
caldă, prietenească. de geriatrie din Bucureşti, şi al cincilea preşedinte nord- tătorul de cuvînt
Principalele (Agerpres) prof. dr. Ion Sloia. directo­ anierican care ia cuvîntul în vor avea loc cu aco
rul Centrului metodologic dc fata Adunării Generale a vermtlui cipriot, ca
aspecte ale politicii reumatologie. O.N.U. dat consimţămîntul.
4 0 4 4 0 4 refuzat invitaţia d<
externe italiene In legătu ră cu Primul ministru al Indici. parte la etc.
Consiliul municipal al ora­
ROMA 12 (Agerpres). — Liderii militari brazilieni Indira Gandhi. şi-a exprimat şului Hnuston a aprobat joi 4 0 4
lian, Aldo Moro, a expus în problem a nSgerâană curs rostit la Patna. capitala planul dc a declara oraşul, Poliţia uruguayanâ
hotărîrea, în cadrul unui dis­
Noul ministru de externe ita­
comisia pentru afaceri exter­ sprijină politica preşedintelui statului Biliar, dc a urma oraş înfrăţit cu oraşul lluel- tat că a reuşit să i
va din Spania. După cum se
ne a Camerei deputaţilor LAGOS 12 (Agerpres). —* au murit în timpul celor pestc politica economică începută .ştie. din oraşul Iluclva, patru persoane imp
principalele aspecte ale politi­ Fostul preşedinte nigerian doi ani de cînd durează con­ prin naţionalizarea principa­ răpirea bancherului
cii internaţionale a Italiei. Azikiwe şi-a încheiat joi vi­ flictul nigerian. Această si­ RrO DE JANE1RO 12 (A- litară. Cei trei membri ai jun­ lelor 14 bănci ale tării. Cristofor Columb a pornii Pcllegrini Gianpietr
Declarînd că ţara sa va con­ zita efectuată în trei state ori­ tuaţie impune dc urgentă a- gerpres). — In urma unei reu­ tei au confirmat intenţia lor 4 0 4 în anul 1492 în călă­ te persoane sînt m>
niuni care a avut loc la Rio
tinua să coopereze cu# parte­ entale ale Nigeriei. Intr-o de­ doptorea unor măsuri pentru de a „garanta continuitatea toria la sfîrşitul căreia a des­ unei organizaţii
nerii ei din alianţa atlantică, claraţie făcută la Lagos. cl ajutorarea populaţiei civile, se de Janeiro, liderii militari programelor elaborate de şe­ coperit „Lumea nouă*. Pri­ care într-o cmisiun
ministrul italian a subliniat, a arătat că recenta vizită i-a arată în declaraţie. brazilieni au anunţat că spri- ful statului". Fostul prim-ministru su­ marul oraşului Houşton a clandestină a anunţ
în acelaşi timp. că „lichidarea întărit convingerea asupra jus­ iînâ politica preşedintelui Ar- înainte de a fi suferit ata­ danez Sadik El Mahdi. lider molîvat recenta hotărîre a Pcllegrini se află „î
blocurilor militare, intr-o so­ teţei actualei structuri fede­ Comitetul lansează un apel thur da Costa e Silva, care cul cerebral de la sfîrşitul lu­ al partidului Al-Umma. di­ consiliului comunal prin fap­ să sigură". După *
cietate întemeiată pe încrede­ rale. subliniind că viitorul Ni­ Crucii Koşii Internaţionale şi este in prezent bolnav, în ce nii trecute, preşedintele Costa zolvat dc autorităţile suda­ tul că amîndouă oraşele, deşi ştie. Pcllegrini a D
re şi pe alte garanţii decit geriei nu poate fi conceput tuturor organizaţiilor de ca priveşte „reîntoarcerea la o e Silva pregătea un calendar neze va fi deferit justiţiei separate prîntr-o uriaşă dis­ marţi cu o maşină
simplul echilibru de forţe, es­ ritate să intervină pentru re­ viată democratică normală". politic care * includea organi­ sub acuzaţia dc tentativă de tantă. sînt locul de pornire biroului său.
te un obiectiv nobil. Italia, a în afara unităţii. Azikiwe, care luarea transportulilor dc aju­ Această declaraţie este inter­ zarea de congrese regionale şi lovitură de stat. a declarat al unor expediţii ce au dus
spus eh va continua să spri­ după cum se şlîe este descen­ toare spre Biafra. blocate în pretată de observatori drept naţionale ale celor două par­ Abdel Kadar Zciti cl Abib, la descoperirea unor noi
jine ideea convocării unei dent al tribului lbo, se pro­ urma divergenţelor dintre o încercare de a da asigurări tide oficiale, o reformă a membru al Consiliului co­ lumi. 4 0 4
conferinţe a statelor europene nunţă pentru includerea in Crucea Roşie Internaţională şi cetăţenilor brazilieni că junta constituţiei din 1967 .şi relua­ mandamentului revoluţiei 4 0 4
pentru dezbaterea problemei viitoarea constituţie a tării a nu intenţionează să instaure­ rea lucrărilor Congresului, din Sudan. La Washington a
securităţii continentului". Mi­ articolului care să stipuleze guvernul federal de la La­ care au fost suspendate în + 0 4 vineri o reuniune
nistrul a scos In evidentă im­ imposibilitatea desprinderii u­ gos. ze un regim de dictatură mi­ decembrie anul trecut. Penlru prima oară din dintelui Nixon cu 1)
portanta Organizaţiei Naţiu­ nui stat din federaţie. Autorităţile pemviene au a­ 1966. balanţa dc plăti a Ma­ săi consilieri în cui
nilor Unite pe care a caracte­ nunţat sechestrarea definitivă rii Britanii pe un semestru reia a fost examina
riza t-o a ti „un instrument de a bunurilor mobile şi imo­ a înregistrat un excedent. ţia din Vietnam. Li
pace imposibil de înlocuit". bile aparţinind societăţii Dalele publicate de Ministe­ ne. au pârtiei pal.
STOCKHOLM
12
(Ager­
Vorbind despre necesitatea pres). La Stocliolm a fost dată Cauzele tulburărilor singe- nord-anvcricanc Internatio­ rul dc Finanţe indică un sur­ alţii. generalul <
multiplicării şi adincirii rela­ nal Petroleum Company. plus de 100 milioane lire Abranvs. comandant
ţiilor internaţionale, Aldo Mo­ publicităţii o declaraţie a Co­ (Măsura a fost luată după cc sterline al balanţei de plăti lor americane din \
ro a făcut cunoscut că „sînt Ia 9 septembrie a expirai în al doilea trimestru al a­ dc sud, EMsworth
in curs contacte în vederea mitetului suedez pentru Bia- termenul legal pînă la care cestui an. Cifrele publicate ambasadorul S.U.A
stabilirii relaţiilor diplomatice fra. în care se arată că 50 roase din Irlanda de Nord societatea I.P.C. trebuia să joi vor sluji cu siguranţă ca gon şi generalul Eai <
argumente de mare greutate
Ier. preşedintele
Intre Italia şl Republica Popu­ la sută din numărul copiilor plătească guvernului peru- in lupta partidului laburist montului mixt al
lară Chineză". biafrezi jună la virsla dc 6 ani vian 690 milioane dolari pen­ pentru salvgardarea poziţii­ majore americane.
tru exploatarea ilegală a ză­
BELFAST 12 (Agerpres). — In acest timp. la Belfast, incendiate vineri dimineaţă. cămintelor petrolifere din lor sale electorale. Purtătorul de cuvînt al
Raportul Comisiei de anchetă, forţele militare britanice con­ Forţele de poliţie şi pompierii, zonele Las Brea şi Parinas. 4 0 4 Casei Albe. Ronald Zicgler.
condusă de lordul Cameron. tinuă să îndepărteze baricade­ care au intervenit imediai. a declarat ziariştilor că pre­
creată la cererea Parlamen­ le ridicate în cursul ultime­ au reuşit să localizeze incen­ ♦ 0 4 Un purtător de cuvînt al şedintele Nixon a liotărît
R.F.G. Profesie vehemente tului Irlandei de Nord pentru lor ciocniri dintre protestanţi diul. Preşedintele Richard Ni- înaltei comisii britanice din continuarea misiunilor bom­
analizarea cauzelor care au şi catolic». înlocuindu-le cu re­ Un purtător de cuvînt al Cipru a anunţai că. intre 29 bardierelor „B-52" în Vietna­
provocat tulburările sîngeroa- ţele de sîrmă ghimpată. politiei a declarat câ. potrivit xon va lua la 18 septembrie şi 29 septembrie, la baza mi­ mul dc sud.
de-a
cuvîntul în fala celei
împotriva neonaziştilor se din ultimul an din această unor aprecieri încă neconfir­ 24-a sesiuni a Adunării Ge­ litară britanică dc la Akro- Zieglet a refuzat să răs­
parte a Regatului Unit, con­
sideră câ revendicările socia­ mate, incendiul ar fi fost pro­ nerale a O.N.U. şi va expu­ tiri. aflată in sudul Ciprului, pundă la alte întrebări ale
intenţionat. A
vocat în mod
le ale minorităţii catolice din BELFAST 12 (Agerpres). — fost necesară intervenţia foi­ ne princip iile generale ale vor avea toc manevre ale ziariştilor în legătură cu cele
Ulster sînt justificate, atît în politicii externe a Statelor forţelor militare ale Marii discutate în cursul reuniunii.
BONN 12. — Coresponden­ dc huiduielile mulţimii, în- ce priveşte drepturile civile In timp ce principalele agen­ telor de ordine pentru a pre-
tul Agerpres, Mireea Moarcâş, tr-un Mercedes blindat cu fe­ şi cele electorale, precum şi ţii occidentale de presă anun­ intimpina izbucnirea unei noi
transmite : In ciuda manifes­ restre incasabile. Peste 200 desfiinţarea segregaţiei la ca­ ţau reinstaurarea unui calm ciocniri între reprezentanţii
taţiilor ostile, care au luat ca­ de poliţişti au căutat să asi­ re au fost supuşi pînâ acum relativ în Irlanda de Nord, o celor două comunităţi religioa­
racterul unor largi demonstra­ gure, fără şanse, buna desfă­ catolicii în privinţa condiţii­ se din Ulster — protestantă
incen­ CURIER . CURIER • CURIER
ţii de masă, Partidul National şurare a întrunirii. biserică protestantă şi o şcoa­ şi catolică, care se acuzau re­
Democrat, de orientare neona­ In urma nereuşitei acestei lor de locuit şi de muncă. lă din apropierea ei. situate ciproc de provocarea
Extremiştii protestanţi
con­
zistă. condus de Adolf von ultime manifestări electorale a duşi dc pastorul Ian Paisley, în centrul Belfastului, au fost diului.
Thadden. îşi continuă activi­ P.N.D., conducerea partidului ca şi mişcarea de stingă ,,De­
tatea electorală in vederea neonazist a holârît ca pe vii­ mocraţia poporului", printre
cîştigârii celor 5 la sută din lor să evite a ţine întruniri ai căror fondatori se numără
voturi necesare intrării în în centrele populate ale R F. şi tînâra deputată catolică tuarea muncilor publice. Pc
Recent,
autorităţile colo­
Bundestag. a Germanici. Bernadette Devlin, sînt făcuţi niale portugheze au fost sili­ lingă munca forţată şi retri­
Ca urmare a unor ciocniri Avînd în vedere ultimele responsabili, de asemenea, de semnalează o extindere Poporul angolez luptă pentru buită doar cu minimum ne­
te să anunţe că în Angola se
violente Intre populaţie şi „e­ luări de poziţii ale neonaziş­ provocarea recentelor Inciden­ a cesar pentru a supravieţui,
chipele de şoc" ale P.N.D., la tilor. ministrul de interne al te. luptei patrioţilor care pro­ mai există si munca efectua­
o întrunire electorală la landului Hamburg, Heinz Huh- In ceea ee priveşte activi­ voacă pierderi in oameni şi tă la particulari unde sala­
Frankfurt pe Main. ministrul r.au (socinl-democral). a de­ tatea Partidului unionist (par­ materiale trupelor portughe­ riile ating doar 4—8 dolari a­
federal al afacerilor interne a clarat joi câ sînt „suficiente tidul de guvernămînt din Ul­ ze. In felul acesta s-a dove­ libertatea patriei sale mericani pe lună
dispus ca partidele politice sâ temeiuri legale ca Tribunalul ster), raportul Comisiei de an­ dit că informaţiile oficiale In ţară nu există şcoli su­
nu mai aibă dreptul de a a­ constituţional federal să hotă­ chetă apreciază câ acesta a publicate la Luanda cu pri­ ficiente. 90 la sută din locui­
vea grupuri de ordine cu ca­ rască interzicerea P.N.D." dus „politica struţului" — de vire la „calmul’ care dom­ tori sînt analfabeţi, lipseşte
racter paramilitar, poliţiei rc- Uniunea scriitorilor din a nu lua in dezbatere şi de neşte in această colonie nu funcţie sau, după cum re­ dintelui M.P.L.A., dr. Agos- Luanda. Alte centre urbane orice formă de asistentă so­
venindu-i obligaţia de a asi­ Germania de nord, una dintre a nu rezolva acutele proble­ urmăreau decit tm efect pro­ marca ziaristul italian Carlo tinho Neto, poporul nostru slu t: Cabinda. Malenge, Lu-
gura ocrotirea întrunirilor şi cele mai mari organizaţii ale me ale societăţii nord-irlan- pagandistic şi denaturau rea­ Gregoretti „colonialiştii mai şi-a exprimat încă o dată so­ so, Lovito, Santo-Antonin. cială, mortalitatea infantilă
de aici misiunea de a înfrun­ scriitorilor vest-germnni, a deze litatea. Intr-adevăr, patrio­ au o singura funcţie, şi aceea lidaritatea deplină cu lupta Angola a fost ocupată de printre indigeni se ridică la
ta publicul care protestează hotărît să excludă din landu­ In textul citat sînt criticaţi, ţii angolezi acţionează as­ simbolică : dc a face să fiu Portugalia in secolul al XVI peste 50 la sută
vehement împotriva neonaziş­ rile sale orice membru care totodată, forţele de poliţie din tăzi tot mai intens in lupta ture steagul portughez. A- lea, după ce populaţia ţării . Nemaiputind să îndure ju ­
tilor. face parte din P.N.D., deoa­ Irlanda de Nord, care. in nu­ împotriva foitelor militare, / ceştia trăiesc in teroare, în- a depus o dirză rezistenţă. gul exploatării coloniale, po­
La ultima întrunire electo­ rece „apartenenţa la P.ND. meroase cazuri, s-au făcut vi­ ale Portugaliei, Luptele se / conjuraţi de saci dc nisip şi DOCUMENTAR Colonialiştii portughezi au porul angolez s-a ridicat la
rală, care a avut loc la Bonn. este incompatibilă cu creaţia novate de violenţe nejustifica­ desfăşoară in 10 din cele 15 nu pot să iasă nici măcar dus împotriva angolezilor o luptă pentru libertate. La în­
von Thadden a sosit, însoţit spirituală". te, precum şi fostul ministru districte in cite e împărţită să-şi ia apă, penlru că afară politică de distrugere : suie ceputul secolului al XX-lea
de interne al Ulsterului. Wil- colonia. Patrioţii îşi consoli« vor găsi cu siguranţă un grup de mii de oameni au fost in /înrola o luat naştere miş­
liam Craig, care nu a luat la dează poziţiile lingă graniţa de partizani". transformaţi în sclavi şi uîu- carea de eliberare naţională
timp măsuri pentru interzice­ Astăzi forţele patriotice au dreaptă a poporului angolez duţi pe pieţele din diversele care s-a (nteţit dc prin de­
rea manifestaţiilor organizate congoleză, precum şi in re­ eliberat şi au stabilit o nouă pentru cucerirea independen regiuni ale lumii, iar mulţi ceniul al tre/7ea. Angolezii
giunea Cabinda — unde con­
la Londonderry caic au pro­ trolează mai mult de jumă­ administraţie pe o treime ţei, pentru a-şi hotărî liber alţii au fost exterminaţi. In luptători pentru eliberarea
vocat violente incidente. din suprafaţa ţării. Pe acest destinele sale urma abolirii comerţului cu patriei lor creează Partidul
tate din regiune — in nord- ★ Comunist Angolez care in
estul Luandei şi in întreaga teritoriu Mişcarea Populară Angola este un teritoriu sclavi, Angola a fost lăsată 1956 s-a unit cu alte partide
regiune centra lă-orientalu pentru Eliberarea Angolcx situat in partea dc apus a A ­ o vreme in părăsire. Du­ patriotice şi organizaţii de­
LONDRA 12 (Agerpres). — (cu o suprafaţă de 2 ori şi desfăşoară o amplă activi pă 1885 şi in Speciof
Intenţia autorităţilor britani­ jumătate mai mare decit tatc pentru asigurarea cu ali­ fricii, pe coasta Oceanului in preajma primului război mocrate formind Mişca­
ce şi a guvernului de la Bel- Portugalia). mente a populaţiei, închega­ Atlantic. Cei 4 605 000 locui­ mondial populaţia ce a mai rea Populară pentru Elibera­
fast de a îndepărta baricade­ Amploarea luptelor este rea unei reţele sanitare şi a tori ai ţării ocupă o suprafa rămas Iu această regiune a rea Angolei.
le ridicate la limita care des­ legată şi de faptul că guver unei reţele de invăţămîni ţă dc 1 246 700 kmp (aproape fost supusă celei mai crunte La 4 aprilie 1961, a început
parte cartierele catolice de propriu. cit Italia, Franţa, Germania exploatări.
cele protestante din capitala nul portughez foloseşte iu Lupta patrioţilor angolezi occidentală şi Anglia la un Pe plantaţiile dc cafea, de insurecţia armată generală
Irlandei de Nord a provocat Angola 70 000 de soldaţi, in­ se bucură de simpatia şi loc). Actualele frontiere ale trestie de zahăr, de bumbac împotriva colonialiştilor por
îngrijorarea minorităţii catoli­ vestind in cheltuieli militare sprijinul popoarelor lumii coloniei au fost stabilite la sau tutun, lucrează in mod tughezi. Pe mai mult de o
ce din Ulster. 40 la sută din bugetul total Şi poporul român acordă conferinţa internaţională forţat zeci de. mii de oameni. treime din teritoriul eliberat
O delegaţie a acestei comu al statului. Cu toată această sprijin poporului angolez, ca pentru problemele coloniale Fste o formă de sclavie in­
nîlâţi a avut joi noaptea o lun­ desfăşurare de forţe,, posibi­ şi tuturor popoarelor care care a avut loc la Berlin in ternă legată de o leae din cuvîntul dc ordine al preşe­
gă întrevedere cu ministrul de lităţile operative ale porlu luptă pentru independenţă anii 1884— 1885. Populaţia, 1899 — aplicată si astăzi — dintelui Ncto este . g e n er a ­
interne al Morii Britanii. Ja ­ ghezilor siut practic reduse naţională, pentru lichidarea formală din negri bantu şi un care recunoaşte autorităţilor lizarea luptei armate“ ceea
mes Cnllaghan. căruia i-au la zero, deoarece cele 120— colonialismului şi ncocoln- număr de portughezi, este portugheze dreptul de a „ri­
fost înfăţişate consecinţele pe 130 de „posturi administraţi concentrată în cîleva centre ce inseamnă lărgirea acestei
care le-ar putea avea această vc" rămase fn spatele parti­ nialismului. Cu prilejul v i­ urbane şi in multe sate. Cen­ dica reoulat* un anumit nu­ lupte pe întregul teritoriu an­
VIETNAMUL DE SUD. - Patrioţi sucl-vîetnomeii in timpul măsură asupra calmului rela­ zanilor nu mai au nici o zitei in ţara noastră a preşe­ tru administrativ este oraşul măr de oameni pentru efec­ golez.
unui recent atac asupra poliţiilor inamice la Ben Soi. tiv care domneşte în Irlanda
de Nord.
TIPARUL: întreprinderea poligrafică Deva <4 065