Page 45 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 45
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI -VĂ! A,
încetarea din viată
f
a tovarăşului
DUMITRU PETRESCU
Din partea Comitetului Central
al Partidului Comunist Român,
a Consiliului de Stat,
Salutul Comitetului Central Noul cm şcolar, a Consiliului de Miniştri
pas important
al Partidului Comunist Român, şi a Consiliului Naţional
în dezvoltarea al Frontului Unităţii Socialiste
Consiliului de Stat B
§ 3 Comitetul Central al 16,20 a tovarăşului Dumi Naţional al Frontului Uni
Ro
Partidului Comunist
* mân, Consiliul de Stat si tru Petrescu. membru al tăţii Socialiste, vechi mili
Executiv, al
Comitetului
tant al mişcării comuniste
si Consiliului de Miniştri perfecţionarea Consiliul de Miniştri ale Comitetului Central al şi muncitoreşti din ţara
Prezidiului Permanent al
Republicii Socialiste Româ
al
noastră, fiu credincios
nia, Consiliul Naţional al
Frontului Unităţii Socialis Partidului Comunist Român, partidului şi al poporului
vicepreşedinte al Consiliu
luptător
român,
devotat
te anunţă cu profundă du
lui de Stat al
Republicii
pentru cauza socialismului,
rere încetarea din viaţă, în
ale Republicii Socialiste România, învâtâmîntului ziua de 13 septembrie, ora Socialiste România, vice pentru întărirea şi înflori
Consiliului
preşedinte al
rea patriei noastre.
Cu privire Ia funeralii
adresat cadrelor didactice $i elevilor prinşi laolaltă de freamătul emoţiei, aşteaptă cu nerăbdo- din viaţă a tovarăşului Du sie de partid şi de stat tractive şi sportive, adună
cu
In legătură cu încetarea
M iine începe un nou on şcolar. Elevi şi profesori,
pentru organizarea funera
rile festive si comemorati
re începerea unei noi perioade de muncă, de căutări şi sa mitru Petrescu, membru al liilor, alcătuită din tovară ve se suspendă. Teatrele,
tisfacţii. de impresii pe care sensurile multiple ale cuvinte Comitetului Executiv, al şii : Ilic Vcrdeţ. (preşedin cinematografele, radioul, te
cu p rile ju l deschiderii noului an şcolar lor sint lotuşi incapabile să le redea. M omentul emoţio Prezidiului Permanent al tele comisiei). Florian Dă- leviziunea şi celelalte insti
nant şi plin de semnificaţii ol primei zile de şcoală ore loc Comitetului Central al nălachc, Manea Mânescu. tuţii de cultura îşi vor a-
onul acesta în atmosfera de puternic entuziasm ce caracte Partidului Comunist Român, Dumitru Popa, Chivu Stoi flapta programele în mod
rizează intrarea ţării noostre in cel de al doilea slert de vicepreşedinte al Consi ca. corespunzător
Stimaţi lovarăji învăţător» ţi ţă in întreaga viaţă socială. Fo a ridica pe cele mai înalte culmi veac al existenţei sale libere. în atmosfera de activitate liului de Stat. vice Zilele de 14 şi 15 septem Corpul neînsufleţit al lui
profesori, losiţi fiecare lecţie şi activitate patria noastră socialistă. creatoare pe care întregul popor o desfăşoară pentru în preşedinte al Consiliu brie ac. se declară zile de Dumitru Petrescu va fi în
Dragi elevi, desfăşurată pentru o realiza e- Organizaţiile Uniunii Tineretu făptuirea sarcinilor celui de-al X-lea Congres al PC.R. lui iraţional al Frontului U- doliu. humat la Monumentul eroi
Comitetul Central al Partidului ducatia politică, civică şi etică a lui Comunist şi organizaţiile de Anul şcolor 1969-70 aduce condiţii noi, specifice cerin nilăţîi Socialiste, Comitetul In întreaga ţară, în zile lor luptei pentru libertatea
Comunist Roman, Consiliu) de elevilor, pentru a le dezvolta sen pionieri, care cuprind cea mai ţelor actuale, privind dezvoltoreo şi perfecţionarea invăţă- Central al Partidului Co le de doliu, se vor arbora poporului şi a patriei, pen
Stat şi Consiliul de Miniştri ale timentele de preţuire şi admira mare parte a tineretului şcolar, mintului de tootc gradele din ţoro noastră. Obiectivul mo- munist Român, Consiliul în berna drapelul de stat al tru socialism.
Republici» Socialiste România ţie faţă de trecutul glorios de sînt chemate sâ se manifeste co jor, consfinţit prin Directivele C.C. şi noua Lege a învaţă- dc Stat, Consiliul de Mi Republicii Socialiste Româ In Capitala Republicii
adresează educatooreloi, invâţâ* luptă ol poporului român, min- factori dinamici, să acţioneze mintului, obiectiv reofirmot cu pregnanţă de Congresul al niştri şi Consiliul Naţional nia şi drapelul Partidului Socialiste România, în ziua
lorilor, profesorilor ţi elevilor, tu dria pentru tot ceea ce se fău mai intens, prin mjloace variate, X lea al P.C R . este acelo ol generalizării învăţământului Comunist Român. In ziua funeraliilor se vor trage,
turor celor core-şi aduc contri reşte astăzi, prin efortul tuturor pentru educarea comunistă a e obligatoriu de 10 ani. In judeţul nostru vor funcţiona p ri al Frontului Unităţii So de 15 septembrie, ziua fu în semn de ultim omagiu.
buţia (or nobilă la progresul ţi oamenilor muncii, fără deose levilor, sâ sprijine activ eforturile mele 35 de clase a lX-a ale şcolii generale de 10 ani. Cei cialiste au numit o comi neraliilor, manifestările dis 12 salve de artilerie.
propăşirea şcolii româneşti, un bire de naţionalitate, încrederea şcolii, cadrelor didactice şi pă 1 000 de elevi înscrişi în aceste close vor dobîndi o p regă
călduros salut cu prilejul înce in viitorul lot moi luminos şi în rinţilor pentru dezvoltarea în tire teoretică temeinică şi, în acelaşi timp, utile cunoştinţe
perii anului şcolar 1969/>970. floritor al ţârii, hotârirea de a se rindurile tinerei generaţii a dra şi deprinderi practice. Din partea Comisiei de organizare
Pe Întreg cuprinsul ţârii, şco pregăti temeinic pentru a duce gostei pentru învăţătură, pentru Generalizarea invăţămintului obligotoriu de 10 ani re
lile iţi deschid porţile in a tm o mai departe măreaţa operă pe munca fizică, pentru meseria şi prezintă un moment crucial pe drumul ridicării grodului de
sfera de entuziasm general şi care o înfăptuieşte poporul nos specialitatea aleasă, cultivarea cultură şi civilizaţie al poporului nostru. Ea vine să con a funeraliilor
de puternic ovint constructiv pe tru. Cultivaţi în rîndul tineretu sentimentului datoriei şi respon firme grija deosebita o partidului şi statului pentru tinăra
care istoricele hotâriri adoptate lui şcolar prietenia de nezdrun sabilităţii sociale, a unei ati generoţie, căreia îi creează cele moi bune condiţii de in
de cel de ol X-lea Congres al cinat si respectul reciproc dintre tudini disciplinate, de respec struire şi educore Este grija pentru omul de miine, con
Partidului Comunist Român şi copiii români, maghiari, germani, tare* a regulilor şi normelor şco structor de nădejde in opero de edificare o sociolismului Comisia pentru organiza holul Palatului Murii Adu ora 16 la Palatul Marii Adu
insufleţitorul bilanţ al aniversă sîrbi şi de alte naţionalităţi, dro- lare. in patrio noostră. ilustrată pe deplin în noua Lege o în rea funeraliilor tovarăşului nări Naţioiv.ilc. Pentru n-şi nări Naţionale, iar Înmor
rii unui sleit de veac pe drumul aosten fierbinte fotă de oatria Organizaţiile de partid din voţămintului şi Stotutul cadrelor didactice, documente de Dumitru Petrescu comuni lua rămas bun. publicul v;i mântarea în jurul orei 17,30
vieţii noi, socialiste, au im pri noastră, faţă de Partidul Co şcoli, cărora Congresul al X-Iea bază în dezvoltarea şi-; perfecţiona rea invăţămintului romă că vivea acces luni 15 septem la Monumentul eroilor luptei
mat-o in toate sectoarele de munist Român, forţa conducă le-a acordat noi şi importante a nesc. înaltul forum ol comuniştiloi, Congresul ol X-lea, por Sicriul cu corpul neînsu brie intre orele 9-la. pentru libertatea poporului
activitate. toare a societăţii noastre socia tribuţii, au datoria sâ militeze nind de la tradiţiile înaintate ale şcolii româneşti, de Io fleţit al tovarăşului Dumi Mitingul dc doliu va a şi a patriei, pentru socia
Anul care incepe are o jem- liste Dezvoltaţi la elevi priete permanent pentru înfăptuirea rezultotele pozitive obţinute în îndelungata so existenţă, o tru Petrescu va fi depus în vea loc luni 15 septembrie lism.
nmcuiie ueosebita Înscriind in nia şi respectul fotă de popoa programului de dezvoltare o in- trosot sorcini noi pe linio îmbunătăţirii activităţii instructiv-
işronu invăţămintului nostru de* rele ţărilor socialiste, de cele văţămintului, sâ manifeste şi să educative şi dezvoltarea baze) materiale a invăţămintului.
b jtu l şcolii generaie de 10 ani, lalte popoore ale lumii, forma- imprime in viaţa şi activitatea In judeţul Hunedoara, in anul şcolor care începe vor Buletin medical
t. cărei înfăptuire va reprezenta lî i ca militanţi neobosiţi pentru colectivelor şcolare un spirit de funcţiono 703 unităţi şcolare de toate gradele Din rîndul
un nou şi însemnat salt m dei- cauzn oroqresului, socialismului înaltă exigenţă partinică, de dis lor remarcăm co unităţi noi înfiinţate : Liceul industriol mi
voliaiea instrucţiei şi educaţiei si năcii. ciplină şi responsabilitate faţă nier şî Liceul de muzicâ si arte plastice din municipiul D e In ziua dc 13 septembrie pravegherea medicală cu hemoragiei şi reechilibrare
tm cictolui şi va avea electe deo Elevi şi eleve, aveţi fericirea de îndatoririle ce le revin, sâ va. şcoolo cu limbă de predare germană în acelaşi oraş, HMiţ). la ora 1 noaptea, tova elicopterul la Fraga. to a tulburărilor metabolice
sebit de favorabile m pregătirea de a trăi In ceo moi luminoasă mobilizeze comuniştii, toate ca o grădiniţă cu 200 de locuri la Petroşani, o şcoală gene răşul Dumitru Petrescu, care varăşul Dumitru Petrescu a severe pe caro le prezenta
punwu muncă şi viaţă o acestuia, epocă din istoria poporului nos drele didactice la înlăturarea rală de 10 ani Io Bărbăteni, precum şi alte şcoli cuprin se afla la odihnă in Repu fost internai in sanatoriul bolnavul.
in lâigirea orizontului de cultu tru, in care vă sînt create toate neajunsurilor ce se mai consta zând closele l-IV. hliea Socialistă Cehoslovacă, dc stat din Praga. tinde a Cu toate măsurile luate
ră ol întregului popor. Se va condiţiile pentru a vâ realiza tă in activitatea şcolară, să pro Mergînd pe linia modernizării Invăţămintului. in cadrul la Karlovy Vary, a avut o avut loc imediat un con s-a produs o nouă hemora
continua înfăptuirea măsurilor cele moi cutezătoare ginduri şi moveze spiritul înnoitor in intrea- unor licee au luat fiinţă laboratoare speciolizate cum sînt hemoragie digestivă supe sult, eu participarea prof gie. de astă dală de tip ca-
stabilite pentru dezvoltoreo şi aspiraţii. Datoria voastră este să qa muncă pe care şcoala o des cele lingvistice, de Io Vulcan şi Simerio, dotate cu tot rioară severă, pe fondul u dr. J Karpisck, dr. St Ce.i- idclismic. care. împreună cu
diversificarea invâţâmintului li învăţaţi cu sîrguinţâ, să urmaţi făşoară. oporatojul necesor. Alte asemenea laboratoare se vor crea nei vechi suferinţe hepa Ua. directorul spitalului şi insuficienţa hepato renală, a
ceal, a invoţâmintului profesio* cu incredere sfaturile învăţăto D ispurind de lot ceea ce este pe lingă Liceul nr. 1 Hunedoara şi liceele din Orăştie şi tice (ciroză hepatică), aso şef al secţiei de medicină dus la încetarea din viată
noi şi tehnic, care în anii ui* rilor şi profesorilor, sâ folosiţi necesar - un valoros corp d i Brad ciată cu un diabet 2aharat internă, dr Fr. Kovar. di a tovarăşului Dumitru Pe-
motori este chemat să asigure din plin aceşti ani, anii dezvol dactic, un tineret harnic şî en- Celor 2 milioane de lei alocaţi de către stat judeţului vechi şi complicat. rectorul policlinicii sanato treseu. la orele 15.20 ora lo
un număr sporit de cadre nece tării şi modelării personalităţii, tuiiast, o baza materială in nostru pentru procuroreo de mobilier şi materiol didoctic. Tovarăşul a fost internat riului. dr. F, .Slozakova, cală.
din
sare economiei naţionale. pentru o vă însuşi temeinic co continuo dezvoltare şi un pro- li s-au adăugat incă 500 000 de lei din bugetul Consiliului dc urgenţă in spitalul s-an chirurg ancstcziolog. îm
Karlovy Varv. unde
Dind o inoltâ apreciere 'învă morile ştiinţei şi culturii, pentru qrom de perspectivă clar - sîn- populor judeţeon. Aceoslă sumo importantă, confirmă grija efectuat imediat, dc râlrc preună cu prof. (Ir docenl Prof. d r F Waehlfeidl
ţătorilor şi profesorilor, ocoidind a oprofundo si îmbogăţi prin- tem încredinţaţi că anul şcolar statului nostru, care pune în centrul atenţiei sole omul, medicii spitalului, in frun D Hurlui, membru cores Dr F. Schec
pondent al Academiei ro
toată cinstireo muncii de răs trun studiu perseverent şi siste care incepe va înscrie noi si continua sa instruire şi outodepăşire, capabil să lucreze te cu prof. dr F W'achi- mâne de ştiinţe medicale, Prof. dr. -I. Karpisek
pundere pe care aceştia o des* matic cunoştinţele dobindite în însemnate rezultate pe drumul in diverse domenii de activitate. Dr St. Cejka
lăşoaio, ne exprimăm convinge- şcoală. Răspundeţi prin muncă propăşirii şcolii româneşti. Alături de invăţămintul de cultură generolă, o atenţie feidl. tratamentele corespun dr. M Cârstca. medic pri Dr Fr Kovar
leo că membrii corpului didactic şi comportare în şcoală şî în Vă urăm dragi tovarăşi — e- deosebită se vo acorda invăţămintului profesional şi teh zătoare pentru oprirea he mar chirurg, dr. R. Moisâ Dr E. Slezakova
voi depune toate eforturile pen societate, grijii pe cere vo poar ducotoare, învăţători, profesori, nic In codrul aeesluio se formează on de an muncitori moragiei. medic primar internist. Prof. dr D Rurlui
tru reuşita deplină o acestor tă partidul şi întregul popor, do maiştri instructori şi elevi — cu o temeinică calificare, cadre tehnice cu studii medii Transportat apoi stib su S-a hotârît continuarea Dr. R Moisâ
măsuii, pentru pregătirea temei vediţi prin rezultatele obţinute la multă sănătate, putem de mun copobile să conducă cele moi diverse procese de produc tratamentului de oprire a Dr M Cârstea
nică o lineietului, pentru în- învăţătură că veţi fi un schimb că, spre binele scolii şi înflo ţie. împreună cu înlreago generaţie de tineri ce vor păşi
orm m ea lui cu tot ceea ce gin* de nădejde al părinţilor şi fra ririi scumpei noastre patrii — miine pragul şcolii, ei au datoria de onoare de o învăţa
direa umană a făurit mai de ţilor voştri, animaţi de dorinţa de Republica Socialistă România. si a se instrui în oşa fel incit să contribuie cu toate forţele
preţ in decursul veacurilor, oju- la ridicarea gradului de cultură al întregului popor, la rid i- ccastâ zona este confirmată
tmdu-1 să se ridice Io nivelul de careo ţării noastre pe culmi moi înalte de progres şi b u Eforturi susţinute doar în proporţie de 70—80 la
cunoaştere al contemporaneităţii, năstare. 9 sută. De aici şi minusul la
să fie receptiv la tot ceea ce Condiţiile create pentru începerea noului an şcolor, pre metal înregistrat în această
este nou, inaintat în ştiinţă, in In p a d in a a IV - a : cum si munco entuziastă a cadrelor didactice core con pentru mai buna or lună.
societate, in violă. tribuie cu posiune şi dragoste Io modeloreo personalităţii Inginerul şef al minei a lăsat
Vă revine dumneavoastră, slu umane in formare. în rîndul căroro se înscriu şi cei 182 sâ se înţeleagă că întreprinde
jitorilor şcolii, inolto îndatorire Vizita în ţara noastră de obsolvenţi de facultăţi şi licee pedagogice, repartizaţi rea de explorări miniere De
patriotică de a forma tinerelul ganizare a producţiei va. o dată eu predarea peri
in judeţul nostru, constituie temeinice premise pentru o te
în spiritul concepţiei morxist- metrului pentru exploatare,
leni nişte despre lume şi viaţă, a preşedintelui federal al Republicii meinică pregătire ştiinţifică şi practică, pentru o m ultilate nu a pus la punct unele pro
of politicii partidului ţi Stolului rală formare şi educare sub raport etic şi cetăţenesc a ti bleme legate de forma 2ăeâ-
nostru, ol ideilor progresiste, Austria, Franz Jonas neretului din patria noastră. In acest an, la Exploatarea Situaţia prezentată este de mînluhii. de stabilirea cu c-
profund umaniste, pe care parti minieră Muncel. aparţinînd parte de a fi corespunzătoare. xactitate a zonei de oxidaţîe
dul le propulsează cu consecven I M. Deva, s-hu obţinut o sc Permanenţa minusului de e şi în special a conţinutului
rie de realizări demne de luat fective şi gradul marc de de metal în minereu Dato
in seamă. Astfel, in perioada fluctuaţie a forţei de muncă rită acestei stări de fapt. in
primelor 8 luni, productivita se menţin de multă vreme urma executării unui volum
tea muncii a crescut cu pes Totuşi, pînâ acum conducerea de peste 150 metri liniari dc
te 9 la sută, economiile la 1 M. Deva şi a exploatării nu lucrări de pregătire in peri
Programul de vizitare preţul de cost însumează peste s-au mobilizat suficient pen metrul galeriei nr 5. s-a ajuns
de
tru soluţionarea problem#! c-
1 200 000 Ici, iar planul
extracţie a fost îndeplinit in fectîvelor. dc cate depinde in la concluzia câ zona respectivă
este lipsită de mîneralizatie şi
a Expozifiei realizărilor proporţie dc 100.7 la sută cea mai mare parte realiza deci inutilizabilă pentru pla
Valoarea acestor rezultate es rea sarcinilor de producţie. sarea unui număr de 4 abata
exploatare
economiei nafionale te insă anulată dc unele ano există încă mari rezerve în je Dc asemenea, ultimele ana
Apoi la acenslâ
maţii persistente în ceea ce
priveşte realizarea planului folosirea cu randament spo lize de continui nu reflectă
prognozele
nici pe departe
Incc.pînd dc marţi, 1G ora 1“,30 in zilele de marţ» la concentraţia în metal un rit a potenţialului uman exis geologilor de acum eîţiva am,
septembrie, orele dc vizita pină simbătâ şl 19,30 du de sarcinile au fost realizate tent. fâcind astfel aproape inefica
re a expoziţiei' în zilele de rninica. doar in proporţie dc 81.2 la — Rrigada pe care o conduc ce actualele tehnologii de pre
lucru sint 9-18, iar dumini Duminică, 11 septembrie, sută. — ne spunea loan lordâneseu, parare folosite pentru dotarea
ca 9-21». Casele di* bilete sc O analiză efectuată aici eu şef de brigadă la abatajul nr. acestui minereu.
închid cu jumătate de oră expoziţia se deschide în citeva zile in urmă. a scos in 2 vest — dispune de forţă dc
mai devreme, respectiv la mod excepţional la ora 12. evidenţă faptul câ în pre muncă, de utilajele necosare- Deci. din nou slaba concen
zent, din 26 dc abataje, doar pentru a putea realiza o pro traţie în metal diminuează în
18 produc la întreaga lor ca ducţie dc peste 50 tone pe treaga activitate desfăşurată
pacitate. Tn aceste locuri de schimb. Dar. intimpinăm une in această mină Spunem
muncă se manifestă deficienţe le greutâ(î în ceea ce priveş „din nou“, deoarece această
Televizoare şi aparate de ordin tehnic şi organizato te aprovizionarea cu material problemă. în cazul minei
ric cate au repercusiuni asu a lucrărilor de rambleiem, Munrcl. este mai veche şî ea
pra procesului de producţie fiind în acest fel nevoiţi sâ va trebui să stea în atenţia
de radio în rate din subteran Ce anume a de nu executăm aceste lucrări conducerii întreprinderii. a
terminat această stare de paralel cu cele de exploatare, exploatării, în vederea regle
fapt ? asa cum impun normele teh mentării situaţiei existente In
pentru ţăranii cooperatori — în primul rind — ne spu nice. prezent.
Măsurile întreprinse şi cele
nea Dumitru Cepânaru, ingi La serviciul geologie al mi rare sînt în curs de aplicare
Ministerul Comerţului In ţiei de consum. precum şi nerul şef al minei — lipsa nei ne-au fost prezentate pe au menirea de a reabilita situ
ne
larg cauzele care duc la
terior a holârît printr-un or prin unităţile comerţului de cadrelor calificate şi in spe realizarea concentraţiei în me aţia mai puţin satisfăcătoare
din recent ea, începînd cu da stat din localităţile in care e cial fluctuaţia mare de mun tal. Tn această ordine de idei.
ta dc 15 septembrie, să dc xislă cooperative agricole de citori înregistrată in ultimul inginerul şef al minei nc-a re în care se găseşte la ora ac
vindute membrilor coopera producţie. timp reprezintă una din cau latat : tuală mina Muncel. O viitoa
tivelor agricole de producţie, Acontul minim stabilit este zele anomaliilor semnalate. Tn re deplasare pe care o vom
cu plata în rate lunare, tele de 30 la sută, uimind ca res primele 7 luni ale anului, e- — Planul la concentraţia de face aici, sperăm câ ne va da
vizoare si aparate dc radio fcetivul scriptic în subteran metal nu a fost realizat datorită
tul sumei de plată sâ fie a In secţia sculărie a Fabricii chimice din Orăştie lucrează matriţerul Stoian Manoles- posibilitatea de a putea con
tip staţionar din producţia in era realizat in proporţie de uneia şi aceleiaşi cauze : sla
chitat în cel mult 12 rate lu cu. De cinci ani el se menţine intre fruntaşii din fabrică. ba concentraţie în metal a semna o revenire la situaţia
ternă Mărfurile menţionate 89,9 Ia sută. iar în luna au
nare. minereului exploatat din zona normală.
pot fi procurate prin unită gust, acesta fiind realizai doar vestică. Concentraţia stabilită
ţile de desfacere ale coopera- (Agerpres) în proporţie de 93,18 la sută. de geologi la minereul din a- tng. CORNEL DUMITRU