Page 46 - Drumul_socialismului_1969_09

PAO, 7 DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 14 SEPTEMBRIE 1969*
fiind în mediul urban 2 806 lei, din marea sa responsabilitate
nuare a şefilor de agenţii, a Responsabilitatea faţâ de viitorime şi din pro­
iar în mediul rural 453 lei
Pentru mobilizarea In conti­
funda sa dragoste pentru co­
tuturor salariaţilor noştri la pii. Bineînţeles că resopansibili-
realizarea sarcinilor de plan tatea educatorului faţă de
vom acorda o atenţie mai ma­
viitor este implicit o respon­
re ţinerii la zl a înregistrări­
PREOCUPARE PERMANENTĂ lor în fişele de conturi perso­ educatorului sabilitate faţâ de propriii săi
elevi. In fond, ei sînt benefi­
nale ale depunătorilor şi a fi­
ciarii direcţi aî investiţiilor
şelor de grupă de maestru. S-a
înfiinţat o evidenţă pe agenţii, sale Intelectuale şi morale.
pentru ca atunci cînd vin la începe un nou an şcolar şi o care le transmite, de temeinica Educatorii rănim in mintea
Salariaţii Filialei C.E.C. De­ specţie şl îndrumare. S-au ţi­ vigilenţei, a securităţii sedii­ un efect pozitiv |n muncă, tri­ decontare şefii agenţiilor sau dată cu acest început, copiii lor pregătire pentru viaţă. şi In inima elevilor lor. Şi nu
şi elevii noştri urcă, sub su­
Răspunde apoi faţă de cole­
va au obţinut In acest an o nut două seminarll recapitula­ lor. apărarea avutului obştesc, mestrul II încheindu-se fără casierul să Ie putem aduce la gii săi. de calitatea muncii trebuie să ne fie Indiferent ce
serie de realizări. Planul pe tive, unul In februarie şi unul întărirea disciplinei Sn unită­ nici un document neclar, s-au cunoştinţă stadiul realizării pravegherea grijulie şi îndru­ fel de imagine râmine şi mai
semestrul I a.c. la indicatorul In luna mai. ţile C.E.C., am prelucrat toate redus soldurile debitoare, iar planului, rezultatele bune şl e­ marea competentă a educato­ sale, căci opera educativă es­ ales nu ne poate fi indiferent
creştere de sold a fost îndepli­ In trimestrul II a.c. s-nu e­ netele normative care am con­ diferenţele de Inventar au fost ventualele deficienţe. rilor, încă o treaptă spre cul­ te o operă colectivă ale cărei cum va arăta această imagine
Urmărirea bunei serviri la fi­
nit în proporţie de 108 la su­ fectuat la ghişeul propriu siderat că trebuie să fie bine mult reduse. Toate cele 6 a- mile ştiinţei. Există în acest rezultate depind de munca în perspectiva anilor, privită
tă Volumul depunerilor a cres­ 74 375 operaţiuni, revenind 7) cunoscute. Pentru viitor ne-am genţll aparţlnînd de filiala liala noastră se asigură perma­ act educativ o mare doză de conştiincioasă şi pricepută a la lampa amintirilor şi sub mi­
cut cu 22 la sută, faţâ de ace­ operaţiuni pe oră, de unde re­ propus ca pînă la începerea noastră, şl-au îndeplinit şi de­ nent prin îndrumarea şl con­ responsabilitate Poate nici tuturor şi de priceperea con­ croscopul experienţei d* via­
eaşi perioadă a anului trecut. zultă că durata unei opera­ noului an de învăţămint, cu păşit planul. Numărul depună­ trolul ce se efectuează conti­ într-o altă activitate omeneas­ ştiincioasă a fiecăruia. Astfel, ţă a elevilor noştri. Nu există
nuu de către conducerea filia­
In afara depunerilor pe libre­ ţiuni a fost In medie de 51 se­ lucrătorii de la grupa ghişeu, torilor a crescut cu 2 671 faţă că această responsabilitate nu educatoarele răspund faţâ dc satisfacţie mai mare şi bucu­
tele de economii, mulţi cetăţeni cunde. In mod deosebit s-au lunar să seminarizăm două te­ de trimestrul II 1968, revenind lei. a Direcţiei noastre jude­ este atît de gravă fiindcă nici­ învăţătorii claselor I-IV, învă­ rie mal deplină declt întîlnirca
din raza de activitate a filialei evidenţiat salariatele : Nicoleta me pe care le considerăm ne­ global 409 librete la mia de lo­ ţene. Colectivul de muncă al unde ea nu are atîtea implica­ ţătorii răspund, la rindul lor. dintre un educator şi un fost
noastre şi-au deschis conturi Nâstăsoiu, şef grupă ghişeu, cesare. Astfel, în luna iunie a.c. cuitori : în mediul urban 712 filialei CEC Deva va depune ţii prezente şi mai ales viitoa­ faţâ de profesorii claselor elev — cînd aceştia se apreci­
tot efortul şi In viitor pentru a
curente pentru construcţii de Cornelia Mezci, Paulina Das- am seminarizat instrucţiunile librete la mia de locuitori, In duce la îndeplinire sarcinile ce re V-VIII, iar aceştia fată do co­ ază reciproc. De obicei aceste
locuinţe şi procurări de autotu­ căr, controlori de ghişeu, Euge­ 64/1968 cu privire la organiza­ mediul rural 164 la mia de lo­ ne revin pentru o servire tot lonii lor dc la clasele TX-XTT de sentimente se exprimă prin
risme De la începutul anului nia Vintileseu, controlor prin­ rea şi desfăşurarea activităţii cuitori. Soldul mediu pe libret In primul rînd educatorul nivelul cunoştinţelor şi deprin propoziţii scurte, dar bogate
şi plnă in prezent, am virat cipal ghişeu, luliana Panduru, de servire a populaţiei prin u- în mediul urban fiind de 3 942 mai bună a publicului. răspunde în faţa părinţilor, derile formate şa.m.d. Dar în semnificaţii t „Mi-a fost
Băncii de investiţii 6 642 000 lei şefă grupă contabilitate sinte­ nitâţile C.E.C. lei, iar Sn mediul rural 2 760 IOAN ROŞCA care i-au încredinţat copiii, toţi educatorii, absolut toţi. elev“ sau „L-am avut profe­
pentru construirea a 308 apar­ tică, Victoria Bozdog, contabil Toate aceste măsuri au avut lei, soldul mediu pe locuitor, directorul Filialei C.E.C. Deva de calitatea cunoştinţelor pc răspund în faţa societăţii — sor". rostite ca şi cînd ar spu­
tamente proprietate personală. I la grupa de contabilitate sin­ care le-a încredinţat această ne „Ştiţi cine sînt cu 7“
Pe de altă parte, s-au livrat tetică, Georgeta Borza, şef nobilă funcţie — do calitatea
depunătorilor 88 autoturisme Sn grupă economii, casiera princi­ muncii lor Lucrînd tn lumea valorilor
valoare de 4 767 000 lei. pală Florica Vlad, Maria Stol- soîrituale. educatorul trebuie
să fie el însuşi o valoare. Căci
Responsabilitatea
educato­
S em nificativ CsSte faptul că covici, casieră, care au îmbi­ rului faţâ do societate nu es­ nu poţi să acţionezi asupra
in perioada respectivă s-n îm­ nat învăţămintele cursurilor cu altora decit prin ceea ce eşti
bunătăţii simţitor servirea pu­ activitatea practică de fiecare te o responsabilitate de mo­ tu. Pregătirea elevilor este o
blicului In ghişeu, fiind evita­ zi. ment. ci una istorică Genera­
te reclamaţiile. La succesele a­ Salariaţii noi angajaţi au fost ţiile viitoare de constructori ai operă socială cu mari conse­
mintite au contribuit, pe lingă cuprinşi in grupele de Invâţâ- comunismului sînt elevii pe cinţe pe plan intelectual, eco­
alţi factori, şi măsurile Iunie mînt corespunzător locului de eare-i pregătim astăzi pe bân nomic. social, dar mai ales
pentru buna organizare şi des­ muncă. Pe lîngă aceasta, şeful oile şcolii Poate aceasta este etic, căci. tn ultimă analiză en
făşurare a învăţâmintuhii pro­ compartimentului în care au caracteristica esenţială a res­ este opera de formare de con­
fesional al salariaţilor In acest fost încadraţi, ca şi conducerea ponsabilităţii educatorului r ştiinţe. Şi — să recunoaştem
sens s-au organizat grupe de unităţii, au urmărit pregătirea angajarea în faţa viitorului. cu toţii — aceasta implică o
Invăţăm lnt cuprinzind lucrăto­ profesională a acestor salariaţi, De aceea, putem considera mare responsabilitate.
rii de la ghişee, evidenţa con­ scminarizîndu-i după normele Este sentimentul cu care fie­
tabilă sintetică şi de la con­ stabilite de Centrala C.E.C., ur­ această responsabilitate ca o care educator adevărat îşi în­
trolul operaţiunilor, o altă gru­ mărind ca participarea la în­ problemă de înaltă etică A-
pă cu lucrătorii de la evidenţa văţământul profesional să se fa­ devâratul educator se carac­ cepe munca în noul sn şcolar.
manuală şi mecanizată a opera­ că paralel cu procesul de in­ terizează printr-un sever şi
ţiunilor de economii şi şase struire, pînă la completarea ce­ f. DRAGAN
grupe locale cu salariaţii de Ia lor două etape de cite 3 luni. consecvent autocontrol izvorît lector universitar
agenţiile din mediul rural, pre­ In afară de învâţămîntul pro­
cum şi de la agenţia C.E.C. Si- fesional la locul de muncă,
meria. conducerea filialei a organizat
Toate cele 7 teme cuprinse periodic consfătuiri cu lucră­
In tematici au fost seminariza­ torii dc la ghişeu, s-a analizat
te de conducătorii de grupe. In periodic activitatea de servire SACAGIUL
filială, iar la agenţii seminari­ şi întocmire a documentelor
zarea s-a făcut la locul de primare, cunoaşterea diferitelor
muncă de către organele de in­ Instrucţiuni. Pentru întărirea
S chiţă
Un crîmpei din peisajul industrial al Hunedoarei — Uzina coesochimicâ. Foto ; V. ONOIU
Omagiu MECANIZAREA! Intr-un mare număr de în­
ccl mai mic de
Era
ÎN ABATAJE | treprinderi şi instituţii din ju­ VECHIMEA NEÎNTRERUPTA şantier. împlinise abia pc sit, interveni din nou coman­
deţul nostru s-a trecut la a ­
dantul Va fi sacagiul brigă­
15
plicarea noului sistem îmbu­ ani cind s-a prezentat la co­ zii !
Cu prilejul Zilei pompieri­ Prin folosire,! pe o sc.irA tot j nătăţit de salarizare, Intre
,r;»i lorcA m abatajelor fronUlc 1 mandantul brigăzii. Im bri­ — Cum adică ?, intrebo*
lor, Ieri au fost depuse o co­ alo minei Lupcnl, a procedee- : multiplele sale avantaje se nu­ cat intr-o manta lungă, gă­ runi mulţi, aproape in a c e la şi
|nr merantcc «Ic tăiere cu corn- : mără şi sporul, pentru vechi­
roană şi jerbe de (lori la bine. plti^ur) şl haver.e a fost : me neîntreruptă in aceeaşi u­ ÎN ACEEAŞI UNITATE sită cine ştie pe unde. An­ timp.
mormintul eroului pompier, posibil ca în ollima perioadă : drei părea şi mai scund. Sn — Foarte simplu, li facem
srt fie înregistrate producilvl- : nitate.
sergent post-mortem, Marian t.'Ml medii Ia ncc3tc Jocuri do : Pentru a răspunde nume­ uita descumpănit la ceilalţi rost de o găleată şi va adu­
innnc.1 de 7,57 toncvposf. De n- ; brigadieri, cerlndu-le parcă. ce apă pe şantier. Ai înţeles,
Faur, din Crişcior. Reprezen­ setnonea, jirln introducerea la : roaselor scrisori sosite pe a­ sprijinul măi (ică ?
siis|inrrcn abatajelor frontale a ; dresa redacţiei noastre, prin
tanţi ai organelor locale de — Ce să facem cu tică ăs­
stlipilor hidraulici cu clrruJaţJn ■ care ni se cereau lămuriri in pentru o vechime neîntrerup­ tera E din Codul Muncii, dacă la o unitate la alta s-au fă­ De atunci, Andrei alerga
partid şi de stat, o delegaţie înehis.1 şl a grinzilor artlr.ul.ito ■ cut sub diferite forme deter­ ta, măi bâief i ?, a intre bat cu găleata pe şantier. acolo
prernm şl prin îmbunătăţirea - acest sens. publicăm mai jos tă de peste 20 de ani ulterior a intervenit achitarea, comandantul
a Grupului judeţean de pom­ tavanului artificial In formarea ■ cîteva din criteriile pe baza Vechimea neîntreruptă în a­ anularea urmăririi penale sau minate fie de structura orga­ unde lucrau ortacii lui. A­
cArula se foloseşte In prezent < — Să-l punem planton dc
pier) - formată din ofiţeri, plasa dc sirmA şl toroanelc de > cărora se aplică sporul de sa­ ceeaşi unitate reprezintă o încetarea procesului penal ; a nizatorică a unităţilor fie de noapte, şi-a dat părerea Ti­ ducea apă proaspătă şi rece.
subofiţeri şi militari in ter­ cablu a permis reducerea con- • lariu în raport de vechimea noţiune nouă care are regle­ fost suspendat din funcţie, da­ interesele serviciului sau ale că. Şi aşa nu are nimeni cc dc la cişmeaua din coltul
stimulul de lemn cu mal bine : neîntreruptă în aceeaşi unita­ că acea suspendare nu a fost producţiei. străzii, acolo unde stătea, de*
men precum şi numeroşi pio­ de 10 mc 1000 tone de cărbune \ mentare proprie şi nu trebuie urmată de desfacerea Contrac­ să fure dc la noi I
extins. Prin folosirea pe o sca- i te. confundată cu vechimea in Astfel, la o scrie de între rine ştie cind, statuia unui
nieri au păstrat un moment ră toi mal largă n susţinerii î încetarea activităţii salaria­ muncă şi nici cu vechimea ne­ tului de muncă ; a încetat ac­ prinderi sau instituţii a exis­ — Eu nu vreau, a sărit An leu turnat din bronz
de reculegere la mormintul metalice in abataje se oslgură i te ca o consecinţă a desface­ întreruptă în muncă de care tivitatea în urma desfacerii tat practica de a se cere tutu­ drei. Am venit pc şantier Se uita mulţumit cum
o manipulare simplă a agre- \
eroului. paielor In cazul dirijării cope- i rii contractului de muncă este se deosebeşte in unele privin­ contractului său de muncă, da­ ror salariaţilor să completeze să muncesc. Eu nu pot căra beau brigadierii din găleată.
ristilui. în general o cauză care face ţe. că ulterior acea desfacere a o cerere de angajare chiar şi pietre ca voi ? Avea şi o cană mică. din ta­
ca vechimea în muncă să se In baza H.C.M. nr. 914/19G0, fost anulată ca ilegală de că­ atunci cînd veneau prin trans­ Ne-am uitat uimiţi la el blă. dar nu le. o dădea Era
întrerupă, angajatul respectiv prin vechime neîntreruptă în tre organele de jurisdicţie a fer în interesul serviciului. încercam să-1 vedem uretnd coclită Şi-apoi. voia ca bă
începînd de lâ această dată un aceeaşi unitate, se înţelege pe- j muncii şi cel în cauză a fosl Prin asemenea situaţii s-au scările înguste cu samarul iei ii să bea apă din găleată
nou ciclu de vechime neîntre­ vioada cit un angajat a fost reintegrat în muncă pe baza înscris în rrtod eronat în car­ dc cărămizi in spate. ni-l i­ pentru cu acolo şnargle era
ruptă. In raporturi de muncă cu uni­ hotăririi acelui organ ; a înce tea de muncă : transferul s-a maginam imningind roaba‘cu mai marc.
tat activitatea în urma desfa­
In aplicarea hotăririi
pri­
Expoziţia mieilor vind introducerea noului sis­ tatea la care lucrează pe baza cerii contractului de muncă tăcut la cererea angajatului ciment prin noroiul clisos /Işa puteau să bea moi
In astfel de situaţii şi în ca­
unuia şi aceluiaşi contract de
tem de salarizare, potrivit că­ muncă încheiat pe durată ne­ din cauza dizolvării unităţii zul in care salariatul contestă Va putea ? mult...
reia se acordă un spor la sa­ determinată. ori reducerii personalului sau modul în care i s-a determinat — Stati, băieţi că am gă MIRCEA NEAGU
stării de sănătate
din cauza
artişti hunedoreni lariu, este necesar să se facă lă legea stabileşte o serie de constatată prin certificat me­ vechimea neîntreruptă în în­
De la această normă genera­
treprindere pe baza carnetului
deosebire între vechimea neîn­
treruptă în muncă în general dical dacă nu i s-a putut oferi de muncă, comitetul de direc­
şi vechimea neîntreruptă în excepţii. în aceeaşi unitate un alt post ţie al întreprinderii va putea
In li olul clubului „Siderurgistul" din Hunedoara s-a des­ aceeaşi unitate pentru care se O primă situaţie de acest corespunzător stării sănătăţii să aprobe rectificarea cores­ RADU SELEJAN
chis o expoziţie a micilor mfnuUorl ai penelului şî creionu­ acordă spor la salariu. gen este transferarea în in­ şi calificării sale profesiona­ punzătoare în carnetul de
lui din cadrul cercului de artă plastică dc pc lingă C.S.H., Cuantumul sporului pentru teresul serviciului. Această le ; a încetat activitatea fiind muncă conform reglementări­
condu9 de Instruotorul Emil ian Moţescu. Expoziţia cuprinde vechime neîntreruptă în ace­ trecere de la o unitate la alta pensionat pentru invaliditate ; lor în vigoare
50 de reuşite lucrări de grafică şî acuarelă. Reţin atenţia eaşi unitate este stabilit în se face în interesul serviciu­ angajata a încetat activitatea Conform prevederilor pct.
„Florile" şi „Peisaj" aparţinînd Stoichiţci Volcu (clasa a cote procentuale după cum ur­ lui sau a producţiei ceea ce fiind gravidă, sau pentru a-şi IV. alin I litera li din anexa s-a născut
legal asigură continuitatea in
III-R), „Figuri de luptători" a Iul Nicolac Scheau (clasa a mează : 3 la sută din salariul aceeaşi unitate. Nu in acelaşi creşte un copil sau mai mulţi VII la H CM. nr. 914/1968 an­
Vl-n), „Căprioara" Irinel Crlrcanu, care prlntr o îmbinare tarifar pentru o vechime ne­ mod poate fi privită transfera­ în vîrstâ de pînă la 7 ani. gajaţii care au încetat activi­
întreruptă de 5-10 ani; 5 la su­ In HCM. nr. 914/19G8 la tatea in urma desfacerii con­
plăcută a culorilor, prin modul de a gîndi şl aşeza pc hîr- tă din salariul tarifar pentru rea la cererea angajatului cînd pct. III în anexa VII se pre­ tractului de muncă din cauza
tle dau expresie viitoarei „înţelegeri" cu frumoau) artistic. o vechime neîntreruptă de se menţine vechimea neîntre­ vede că „transferările efectua­ dizolvării unităţii, ori reduce­
1015 ani ; 7 la sută din sala­ ruptă în muncă dar se între­ te înainte de 1 ianuarie 1967 rii de personal se consideră
ION VLAD riul tarifar pentru o vechime rupe continuitatea în aceeaşi pentru care în carnetul dc vechime neîntreruptă în ace­ Mioriţa
neîntreruptă de 15-20 de ani ; unitate. Legea stabileşte şi în muncă nu se specificâ'în mod eaşi unitate dacă s-a reînca­ *
10 la sută din salariul tarifar această privinţă cîteva excep­ expres că sînt făcute la cerere, drat în muncă în termen de
ţii : se consideră sub raportul sta­ 90 de zile de la data încetării
Annlizînd comparativ pct. bilirii vechimii neîntrerupte in unor asemenea situaţii. Ace­ La început a fost
III cu pct. IV din anexa VII aceeaşi unitate, ca fiind efec­ leaşi drepturi le au şi salaria­ strigătul aspru al pietrei,
la H.C.M. nr. 914/1908 consta­ tuate în interesul serviciului". ţii care dovedesc cu acte că înfruntarea intre munte )i cor.
tăm că la pct III este vorba nu s-au transferat la cererea Cind s-a pornit
de situaţia angajaţilor care Tot astfel şi transformarea lor. revărsarea cimpiiior,
deşi trec de la o unitate la efectuată ca urmare a reuşitei O altă situaţie care uneori munţii le-au ieşit in cale
al l-a nu-şi întrerup relaţiile de la un concurs sau institut s a interpretat greşit este şi cu soare
muncă, considerîndu-se un ra­ prin lege şi organizat de o trecerea unui salariat prin şi rotundurî de zare.
port continuu, pe cind la pct. altă unitate dacă reglementă­ Apoi fiurlle ou început
rile în vigoare prevăd că tran­ transferare de la o subunitate
IV se reglementează situaţia sferul se face in interesul ser­ la alta a aceleiaşi întreprin­ să-şi rostuiască drumurile,
celor care încetează raportul viciului. De asemeni angajatul deri. In cazul respectiv nu se murmurele
de muncă in anumite condiţii întrerupe vechimea in între­ şi cimpiile le-au aşteptat
la o unitate şi se reîncadrează transferat la cererea sa pen­ prindere. Atunci cînd trecerea în pragul amiezii
în termen de 90 de zile la o tru a-şi urma soţul (soţia), se face de la o subunitate la cu turme de bouri inseto(i.
altă unitate. transferat în interesul servi­ Cînd din Carpaţl
ciului în altă localitate îşi alta a aceleiaşi întreprinderi si­ s-au cioplit oamenii
Astfel de situaţii pentru ca­ menţine vechime neîntreruptă tuate în localităţi diferite se
re se acordă sporul de vechi­ în aceeaşi unitate. consideră fie transfer în inte­ acestor pâmînturi,
me neîntreruptă in aceeaşi u­ rîurile, munţii, cimpiile,
resul serviciului, fie transfer
nitate sînt cînd angajatul a Transferările angajaţilor fă­ la cerere, natura transferului le-au ieşit înainte
fost trimis să urmeze o formă cute Sn condiţiile menţionate stabîlindu-se în astfel de ca­ cu piine şi sare.
de şcolarizare în scopul pre­ de pct. III Ja anexa VII, a zuri de către comitetul de di­ A venit apoi
gătirii profesionale sau poli­ H.C.M. nr. 914/1968 precum şi recţie sau unde nu există de umbro pădurilor,
tice ; a îndeplinit o funcţie e­ aplicarea practică a acestor către conducerea unităţii. păsările
lectivă care implică o activi­ prevederi legale necesită une­ $i ciripitul păsărilor
tate permanentă ; a fost scos le explicaţii menite să uşureze jurist VIOREL POP şi potecile inrâdâcinate
din producţie pentru a fi tri­ interpretarea dispoziţiilor le­ pe urmele
mis să lucreze într-o organiza­ gale cu privire la stabilirea membru în biroul executiv rădăcinilor de munţi,
ţie internaţională ; a încetat vechimii neîntrerupte în ace­ al Consiliului judeţean al de rîuri, de cîmpll,
activitatea în urma desfacerii eaşi unitate. Aceste explicaţii sindicatelor Hunedoara cu de oameni,..
La „Vidra'* Orăştie in secţia de confecţii mânuşi. contractului de muncă pentru sînt necesare cu atît mai mult probleme de legislaţie a Şi s-a născut Mioriţa,
motivul prevăzut la art. 20 li­ cu cit trecerile salariaţilor de munci)
Nj obrăznicie, altceva îmi buzelor ei micuţe, pe care m]-| olt nume. Dor mai ştiu eu ? rior de liceu, eram îmbrăcat cît mai euforic. Im! întărise M-a făcut sâ ocolesc, sa gîndi la tine. Gîndeşte-te la cei cu lumea lui de stele. Citeoda-
plăcea la eo. Niciodată nu dăruia cu prisosinţa. Acum, Poate părinţii ou dezmierdat o sărăcuţ, neglijent, începuse convingeera câ e piază rea şi apuc pe altă stradă numai sâ ce vin. Dă-le un semn c-ai to — ziuo ori noopteo - cînd
ml-om putut do seamo ce o- cînd îmi aduc ominte, deslu­ cind era mică, poate copiii ou să-mi crească barba şi mal ales faptul câ mă aşteptase în două pot scâpo de ea. Fugeam de fost. Dar nu o cruce. Loso-le in străfunduri lucesc soarele
nume, dar cu cit încercam să şesc în zîmbetul de atunci o um­ poreclit-o I li spuneam şi eu mustaţa şi tot amînam rosul. rinduri. Mă pîndise, Şl-n drum eo fiindcă nu mo înţelegeam cevo din simţirea ta. O treap­ sau luna şi stelele, moreo de­
mă explic faţă de mine cu olit bră de tristeţe. Pe vremeo cind ca toată lumea : Marina. „Cu cit te rozi mol tîrzîu, cu spre şcoală era guralivă, cău- pe mine. Acum aş colinda o tă de înălţare, un gînd. Aştcr- vine colmâ,. liniştită. îşi schim­
îmi plăcea mai mult. Pricepu­ îmi spunea încă „nenea", o Începusem să mă feresc din atît e mai bine" - aşa îmi tind să-mi ciştige prietenia. îmi lume, dar n-o mol pot găsi. ne-l pe hîrtie şi losă-l poste­ bă şi culoarea. Devine senină.
se că nu-mi e indiferentă şi alegeam, din ciurda de copii, calea ei. Pe-atunci, în adoles­ spusese tata şi credeam. Aşa vorbea de Voltoire, Au2i, mu­ Toate cîte-s pe lume îşî au ros­ rităţii. Altfel uită că moi înain­ ,,1-om prins", gîndeşte eo.
începuse să lie cochetă. ŞM părtaşi Io joaca. Ne-a fost dat cenţă, eram convins că femeia făceam. O poză de-atunci, în­ coasa I Auzise şi ea un nume tul şi timpul lor I Cum pu- te de a fi ce sînl, ai fost şî tu. Cind îşi do seamo că nu-î de­
stătea bine 1 Cîleodată eram să ne jucăm de-a „baba oar­ e făcută să aducă relele pe pă- gălbenită. mai păstrează un şl voia sa se ridice in ochii leom pricepe oşa ceva atunci? Oamenii trăiesc şi prin alţii. cît o amăgire, se-nvolburează,
furios că mo gîndesc la ea, ba" încă de atunci. Cine mai mînt şî în viaţa omului. Mi-era chip care o fost un puiandru mei... Cind imî pomenea nu­ Nu eram decit un copil. Şî în­ Perpetuam nu numai o specie devine furioasă, se frămîntă,
dar uitam repede şi cînd o în- poate pricepe sensurile desti­ că dintre cei mici I Acum mă ci şi o simţire. De unde vine se zbate. E neagră de mînie.
tîlneom, mă pomeneam c-o nului omenesc ? li ţin minte co­ întorc din drum, dar nu pot şi cum de-o avem ? Au adu­ Ar vreo să prindă, să sugru­
luam de a capo ; mă gîndeam diţele şl funda din creştet de rămîne. Viaţa mă îndeamnă nat-o cu migala şi-au plivit-o me. să triumfe. Poate nici ea
la ea, mă înfuriam şi - ml tre­ cind era elevă. Ţin minte c-om spre înainte. Unde ? atent generaţii de-o rindul. nu-i moi mult decîl sclava
cea. sârutat-o cînd a fost premlontă Din moment ce tu, omule, Prezentul datorează posterităţii unui deslln I
Fata asta o slmlgiului din in primul ei on de şcoolo şi eşti predestinat sa ştii, de ce mai mult decît i-a dat trecutul.
Mă plimb pe malul
mării
colţul străzii noastre a avut o mi a spus „sărut mîno". Mi-o te compromiţi cu întrebări bi­ Ii sînt dotor şi eu un gînd. căinîndu-i soarta. Nu o mării...
soartă tragică şl poate tocmai amintesc apoi în clasele de li­ zare ? înainte I Aşa te-a în­ Acest gînd e Marina. Caut s-o Mâ gîndesc Io Marina, care
de aceea plăcerea mea de a ceu. A venit să-l dau cărţi în văţat filozofia ? totul e trecător, rup dîn intimitate, s-o dau Ni­ şi-a împletit-o cu o ei. N-a fosl
tunel s-a tronsformot cu tim­ cîteva rinduri, dar în afară de mele avea în glas o gingăşie numai lumea-! veşnică. înain­ mănui. Acum amintirea eî mă
pul într-o pioşenie de care îmi iscodirea din ochi n-am luat-o ciudă pe filmele în care apă­ de om, înclinat spre melanco­ core mă agasa. Mai ales că-mi te deci ! Cum te-oi oprit, nu desfotă şi nu mai ştiu unde-i decit o copilă Rîdeo în soore.
se bucura sub razele de lună.
lie, cu pârul stufos, fruntea li­
reau femei languroase, afecta­
place să-mi aduc aminte. in seamă. Auzeam că-î plac ta cu purtări nefireşti. De ce beră, nasul drept şî tuleile spunea pe numele mic, Mer­ mai eşti. Că te răpune boala, ea şi unde-s eu. Poate că-mi o înfîorose toina primului să­
Parc-o vad. 'Năltuţă şî mlă­ limbile străine. Imî pare că geam pe stradă alături, dar că inima nu-ţi mal dă ghes. oscund micimea $î neîndemîna- rut, se minuna de viaţă, cre­
die ca o trestie, în pardesiul nicî nu era româncă. Fîrma n-or face oare şî filme in care mustăţii desenate porco cu vedeam cum vrea să mi se cui ii posâ ? Cit eşti, fii I rea în măreţia ei. Poate. Şi dea că viaţo-î minunată şl o
creionul. Oglinda nu mi-o fost
să nu mai apară
sclifositele
eî albastru, cu guler de vulpe, otîrnotă deasupra dughenei ta­ osteo ? Era la modă Vivian niciodată aproape. Poate că vîre in Inimă. Altâdoto îmi Se scutură castanii I Se duc Marina s-o dus. In vara aceea doreo.
cu servieta prinsă la piept cu tălui sau nu mai e de mult Românce, dor mie nu-mi plă­ n-oveom ce vedea în ea I Şî spunea tă părinţii ei mă dă­ cocorii-n stoluri. Dar oi sâ - i toridă s-a avîntat în more tot
amîndouă mîinile (de ce nu Cel pe care i-om întrebat abîo cea. Nu-mî plăcea pentru sim­ tocmai de aceea o evitam pe deau întotdeouna exemplu. vezi din nou la primăvară. O car­ mai departe. A ademenlt-o Izbeşte-n dîgurî moreo cu
şi-o fi dus-o cum se duce ?I), de-şi mai aduceau aminte de plul motiv că era femeie. O Marino. Era frumoasă. Firea Probabil că mi-am dat în vi­ te o iei şi-o reciteşti. Dar inima, mareo şi i-a căzut pradă. S-o valurile ei şî-mi place s-o văd
în cizmulîţe care-mi aduceau ei. Unii mî-au spus c-or fi consideram umbră şi lumină. el era alta decit a mea. Ştia leag dezacordul, pentru că mă de trei ori nebună, în seamo înecat. Au înghiţit-o valurile şi spurregînd de mînie. Co s-o
ominte de motonul încălţat, fost grec, alţii ziceau că gre­ Atît. Nu mi-a înaripat fantezia, să rîdâ, ştia sa glumească, nu îmbujorom. Şi apoi, adăuga de cui o laşi ? Adună-ţî laolaltă după ce i-au luat sufletul cău­ strunească, oamenii l-au făcut
zglobie, cu pasul mărunt şi coaică ar fi fost numai mamă- învăţase nicî sâ se încrunte ca tau s-o dea înapoi. O legănau diguri.
la ea. „Eu ştiu că tu eşti deş
nu mi-o trezit dorinţe. Nimîc.
ţanţoş. Nu era domnişooră sa. Sigur, n-am putut afla Aveam alte gîndurl, alte aspi­ lymeo. Cind vrea să pară în- tept, da îmi place mai mult că şî pune la obroc tot ce-ai trăit, bezmetic purtînd-o spre mal. More hidoasă $i haină !
străine, coci oiţe meleaguri îţi
dar I ar fi plăcut să fie. De nimic Dar ce importanţă are ?! ginduratâ se strîmbo nefiresc eştî un om de inimă". Ce se dau tot alte gîndurî. După ce Nepăsătoore de fopto ei, hai­ Privindu-ţi fioroaso-nMinerimo
cîte orî o înlîlneom ii găseam raţii. nă. aşteaptă altceva Ce-o fi Am învăţat să preţuiesc lumlnn
în ochi aceeaşi licărire vie Pentru mine o rămos Marino Pe Marina o evitam şî din şi nu-î stătea bine. Preferam băga ea în treburi pe care nu mori, oamenii te plîng şi te ui­ vrut oore ? Ar fi vrut să înghi­
şi un surîs ascuns în colţurile şî atît. N-o chema oşo. Avea alt motiv. Elev în cursul supe­ bîrlogul meu pe care-I vreom le pricepea ? tă. Aşa ne trecem toţi. Nu te tă cerul cu soarele, cu luna, ION MOVILA
J