Page 49 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 49
PROLETAPI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VA»
Anul XXI Redacţia
şi administraţia
Nr. 4573
ziarului
Marii DEVA, str. Dr. Petru Gr0 2Q, nr, 35.
16 septembrie telefoane : redactor şef - 1588 ; re*
dactor şef adjunct, secretar do redac
ţie şi secţia viaţa de partid — 2138 ;
secţiile culturâ-sport şi probleme cetă
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu
mentare şi externe - 2317 ; secţia in
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele
fon de serviciu intre orele 16—24 -
« PAGINI, 30 BANI
1585.
Sarcină importantă pentru Substructuri
F U N E R A LIILE T O V A R Ă Ş U L U I cooperativele agricole pentru foraj
metalice
Achitarea inte | explorări miniere Deva a fost
In cadrul întreprinderii de
D U M IT R U P E T R E S C U grală a ohfigafHlor j aplicată cu succes IMicIea si
inovaţia
: incincrilor
Ion
] Gheorche Nencscu
privind
: înlocuirea substructurilor din |
: beton, folosită pînă in pre- I
■ zont In sondele de foraj, '
î o nouă substructură mi
Populaţia Capitalei contractuale | că. I'c lingă faptul că
j procedeu dă posibilitate/
j losirii la mai multe son'
a adus un cald omagiu memoriei defunctului pe această bază, sporirea aportului unităţilor coopera J siibstructurii respective,
Creşterea continuă a producţiei agricole globale şi,
tiste la formarea fondului centralizai de produse al J sigura rapiditate si uşu
statului reprezintă una din sarcinile de maximă însem | in operaţiile de asanib
Luni, 15 septembrie, în al Partidului Comunist Ro Consiliului de Stat. Consi Răutu. Gheorghe Stoica. delungatei şi bogatei sale nătate pe care partidul Ic-a pus în fata organizaţiilor j Fiind de construcţie si
treaga ţara, îmbracind hai mân, a Consiliului de Stat. liului de Miniştri şi Consi Vasile Vjleu. Ştefan Voiter, activităţi, se îndreaptă spre dc partid, conducerilor CA P., cadrelor tehnice şi or : — folosindu-sc pentru
na de doliu, a adus un ul Consiliului de Miniştri şi liului Naţional al Frontului losif Banc. Petre Blajovici. Parcul Libertăţii In urma ganelor agricole. In vederea realizării obiectivului a-
tim omagiu memoriei tova Consiliului Naţional al Unităţii Socialiste, vechi Mihai Gere. Ion Iliescu. ge carului mortuar păşesc nuntit. conducerea partidului şi statului nostru s-n : fecţionarea lor prăjinile
răşului Dumitru Petrescu, Frontului Unităţii Socialis membri ai partidului, ai neral colonel Ion Ionită membrii familiei îndoliate şi preocupat şi sc preocupă permanent dc dezvoltarea şi \ sale — noile substructu
membru al Comitetului E te ; a Ministerului Forţelor mişcării muncitoreşti din Vasile Palilineţ. Dumitru cei apropiaţi defunctului. modernizarea bazei tehnico-materiale a agriculturii, sigură economii anuale
xecutiv, al Prezidiului Per Armate. Ministerului Afa ţara noastră, activişti de Popa, Ion Stânescu. T o v a r ă ş i i N i c o l a e nlocind in acest scop importante fonduri materiale şi I calculate dc 58 000 Ici.
manent al Comitetului Cen cerilor Interne, Consiliului partid, de stat şi ai organi- Conducătorii partidului şi Ceauşescu. Ion Gheorghe băneşti
tral al Partidului Comunist statului prezintă apoi con Maurer şi ceilalţi conducă Eforturile făcute pentru sporirea contribuţiei agri
Român, vicepreşedinte al doleanţe membrilor famili tori de partid şi de stat culturii la formarea venitului naţional şi la ridicarea
Consiliului de Stat, vicepre ei celui dispărut. conduc pe ultimul drum pe nivelului de trai al poporului se regăsesc destul de
şedinte al Consiliului Na tovarăşul Dumitru Petrescu. pregnant şi in judeţul nostru. Prin puterea lor dc sin Complex
tional al Frontului Unităţii Sicriul cu corpul neînsu O gardă de onoare, alcă teză. cifrele exprimă grija acordată progresului agri
Socialiste. Pretutindeni au fleţit al tovarăşului Dumi tuită din ofiţeri, însoţeşte culturii şi consolidării eoonomico-organizatoricc a u-
tru Petrescu, purtat pe u
fost. arborate. în berna, dra meri de un grup de ofiţeri (ţortegiul, căruia i se adau nitâţilor agricole. Astfel, in acest an. comparativ cu
pelul de stat al Republicii superiori, este scos din Pa gă o mare mulţime de bu- 19G0. pe ogoarele judeţului lucrează de 5 ori mai mul social pentru
Socialiste România şi dra latul Marii Adunări Naţio cureşteni. veniţi să aducă te tractoare, cantitatea de îngrăşăminte chimice folo
pelul Partidului Comunist în acest fel un omagiu cald site este de 17 oii mai mare. suprafaţa irigată s-a ex
Român. nale şi aşezat pe un cata . memoriei defunctului. Alte tins de 5 ori. iar cea destinată plantaţiilor de pomi s-a mineri
falc instalat pe platoul din
In această zi, oamenii apropierea clădirii. In timp mii de locuitori, pe ale că dublat In fiecare an cooperativele agricole primesc
ţ muncii din Capitală, cu ini ce fanfara intonează mar ror chipuri citeşti durerea zeci de milioane dc lei credite de Ia stat pentru satis ; Zilele trecule a intri
mile indurerate de greaua şul funebru, garda milita pe care o încearcă în aces facerea nevoilor producţiei, beneficiază de ajutorul ca ; funcţiune la mina Urica
pierdere pe care o trăieşte ră, cu drapelul îndoliat, te clipe de doliu, aşteaptă drelor calificate, la dispoziţia lor sînt puse materiale nou complex social de
întregul nostru popor, au prezintă onorul. cu o tristă, solemnă tăce de construcţii, animale de rasă. seminţe din soiuri
condus pe ultimul său La tribuna amenajată re trecerea carului mortuar valoroase etc. De asemenea, sistemul contractărilor re j minerilor de aici. Noul
drum pe tovarăşul Dumitru pentru mitingul de doliu prin Piaţa Unirii, de-a lun prezintă o pirghie puternică de cointeresare a unităţi ; plex asigură condiţii o
Petrescu. militant de frun i/'.'AV Iau loc conducătorii de gul Magistralei Nord-Sud, lor în obţinerea de rezultate superioare. Sprijinul : dc deservire pentru 2 0 >
te al mişcării muncitoreşti m i partid şi de stat, precum şi a Bulevardului Mârâşeşti, multilateral de care beneficiază unităţile agricole coo I minori, dispunînd in
şi comuniste din ţara noas |r - in Piaţa Libertăţii. peratiste are drept scop valorificarea mai deplină a re
tră, care şi-a consacrat în ' membrii familiei defunctu In Parcul Libertăţii, pe zervelor de creştere a producţiei agricole, folosirea cu i scop de o baie moden
treaga viată, capacitatea şi I ii $ lui. vechi membri ai parti treptele ce urcă spre Mo randament maxim a potenţialului uman şi material ! 144 dusuri, 2 vestiare,
energia, cauzei clasei mun dului, conducători de insti numentul eroilor luptei pen existent în această ramură a producţiei materiale. în : laţii dc aer condiţion
citoare. victoriei socialismu tuţii centrale şi organizaţii tru libertatea poporului şi vederea satisfacerii nevoilor populaţiei şi asigurării u ■ de uscare a hainelor,
lui şi înfloririi patriei. t a patriei, pentru socialism, ■ laţii de raze ullravioh
â * m|c. obşteşti, membri ai corpu nor disponibilităţi de produse agroalimcntarc pentru
Incepind de la ora 9 di sicriul cu corpul neînsufle export. Lâmpăria, care a fusi
mineaţa, in acordurile gra lui diplomatic. ţit este purtat pe umeri de Este deci firesc şi necesar în acelaşi timp ca ajuto ! în folosinţă o dată ;u
ve ale marşului funebru, Mitingul de doliu este rului pc care-l primesc, cooperativele agricole sâ-i | complex, dispune de ;
mii şi mii de cetăţeni s-au deschis de tovarăşul Dumi ofiţeri superiori. Pe platoul răspundă printr-o contribuţie tot mai însemnată la
perindat prin holul Palatu din faţa monumentului, o formarea fondului centralizat dc produse al statului, • tură modernă pentru
lui Marii Adunări Naţiona tru Popa, membru supleant gardă militară prezintă o angnjîndu-se cu toate resursele in opera de edifi i carca lămpilor electric
le. unde se afla depus si- al Comitetului Executiv al norul. care a noii orînduiri socialiste. In acest sens sînt create j pc dc altă parte sala d<
criulcu corpul defunctului, C.C, al P.C.R., prim-secre- j şi celelalte corpuri ane
pentru a aduce un ultim o tar al Comitetului munici Sicriul este depusMntr-u-
magiu fiului credincios al na din criptele de la baza ; să întregească ansambh
partidului şi poporului. In- pal Bucureşti al P.C.R, pri hemiciclului monumentului. fSSZ r i w f i j dornului complex.
îr-un pelerinaj neîntrerupt marul general al Capitalei. Răsună solemn, impresio
au trecut — oprindu-se un Viaţa şi lupta fiului cre
moment în faţa catafalcu dincios al partidului şi al nant, acordurile Internaţio
lui — conducători de insti poporului român a fost e nalei. Cerul plumburiu vi
tuţii centrale şi organizaţii brează de cele 12 salve de
obşteşti, activişiti de partid vocată de tovarăşii Chivu artilerie trase în semn de
şi de stat. vechi militanţi ai Stoica, preşedintele Comisi
partidului, generali şi ofi ei Centrale de Revizie a suprem omagiu adus tova
ţeri superiori, oameni ai CC. al P.C.R., Gheorghe răşului Dumitru Petrescu.
muncii din întreprinderile Securităţii Statului, a altor zatiîlor obşteşti, generali şi luptătorului revoluţionar
şi instituţiile Capitalei. ministere şi instituţii cen ofiţeri superiori, conducă Stoica, membru al Comite pentru eliberarea oameni
In cursul dimineţii au ve trale. a Consiliului Central tori de instituţii centrale şi tului Executiv al CC al lor muncii, pentru înfăp
nit la Palatul Marii Adu al U.C.SR şi altoi orga de întreprinderi, reprezen P.C.R.. membru al Consili
nări Naţionale. pentru a nizaţii de masă şi obşteşti, tanţi ai vieţii culturale şi ului de Stat, Ilie Verdeţ. tuirea celor mai nobile idea
prezenta condoleanţe, şefi a unor întreprinderi bucu- membru al Comitetului E- luri de progres ale poporu
şi membri ai unor misiuni reştene şi uniuni de creaţie. ştiinţifice. lui nostru.
diplomatice acreditaţi in Sînt depuse, de asemenea, In semn de înaltă cinsti xeeutiv. al Prezidiului Per In faţa criptei deschise,
România. coroane de flori din partea re a memoriei militantului manent al CC. al P.C.R.
Comitetului Central al Par conducătorii de partid şi de
Pe fundalul holului, dra- tidului Comunist din Ce de frunte al mişcării mun prim-vicepreşedinte al Con
_ pat în negru, se află por- hoslovacia şi a guvernului citoreşti şi comuniste din siliului de Miniştri. stat. întreaga asistenţă.''păs
R Iretul îndoliat al lui Dumi federal al Republicii Socia După mitingul de doliu, trează un pios moment de
tru Petrescu. încadrat de liste Cehoslovace. pre ţara noastră, din ultimele reculegere.
drapele roşii şi tricolore cum şi a unor reprezen gărzi fac parte tovarăşii sicriul cu corpul defunctu Pe lespedea de granit ne
cernite. In faţa catafalcu tanţe diplomatice străine în Nicolae Ceauşescu. Ion lui acoperit cu drapelul tri
lui. pe perne purpurii, sînt ţara noastră. Gheorghe Maurer. Paul Ni- color, este aşezat pe un a gru. care acoperă cripta,
aşezate ordinele şi medalii culescu-Mizil, Gheorghe Pa fet de tun. In acordurile sînt gravate numele : Du
le Republicii Socialiste Lîngâ catafalc, se află mitru M. Petrescu şi da
România ce i-au fost confe membrii familiei şi cci a- nă, Gheorghe Râdulescu. marşului funebru, executat tele 10. 5. 1900 — 13. 9. 1960,
rite pentru devotamentul prnpiati defunctului. Virgil Trofin. Ilie Verdeţ. de fanfară, cortegiul fune care închid între ele o via
neprecupeţit cu care şi-a O gardă militară alcătui Maxim Berghianu. Florian rar. în fruntea căruia pă
tă din ofiţeri superiori face tă de luptă închinată cau
slujit poporul şi patria. de strajă. Dânălache. Constantin Dră- şesc ofiţeri ce poartă por-
De jur împrejur se află In jurul catafalcului, rînd gan. Emil Drâgânescu. Ja- Iretul defunctului, înaltele zei partidului, binelui şi fe
depuse coroane de flori din pe rînd fac de gardă mem nos Fazckas. Petre Lupu, ordine şi medalii ce i-au ricirii poporului român.
partea Comitetului Central bri aj C.C. al P.C.R., ai Dumitru Popescu, Leonte fost conferite in timpul în (Agerpres) Determinările efectuate în analîzoarele Staţiei de cercetări pentru securitatea minieră
Petroşani contribuie la întărirea protecţiei muncii in subteran. Foto : V. ON'
Cuvîntarea tovarăşului ILIE V ER D EŢ V /s.
Stimaţi tovarăşi. mitTu Petrescu a demon In anii revoluţiei popu manifestarea largă a iniţia tă fiinţa sa. cu întreaga sa
strat o înaltă conştiinţă de lare. cind partidul comunist tivei şi combativităţii tu pasiune revoluţionară.
Cu inimile îndurerate, clasă şi combativitate revo a desfăşurat o clocotitoare turor comuniştilor ; el şi-a Slujirea cu fidelitate a Ieri dimineaţă, zeci de mii pentru începerea noului an de la sfirşitul anului, ... .
conducem pe ultimul său luţionară, luînd parte «acti activitate pentru făurirea exprimat convingerea că a patriei, a cauzei poporului de tineri din oraşele şi satele invâţâmînt. v o r mai fi date in folosinţă
drum pe tovarăşul Dumitru vă la organizarea şi desfă noii orînduiri. Dumitru Pe cest curs a dus şi duce la si socialismului. legătura hunedorene, elevi ai şcolilor încă fl săli de clasă destinate
Petrescu, vechi şi eminent şurarea marilor bătălii ale trescu a fost trimis de par întărirea forţei şi coeziunii indisolubilă cu masele largi dc toate gradele, au început şcolilor generale.
militant al, mişcării noastre muncitorimii bucureştene tid să lucreze în fruntea partidului nostru. de oameni ai muncii repre noul an de învâţâmînt 1969— Imperativul
comuniste şi muncitoreşti, din februarie 1933. muncii politico-educative Apreciind însuşirile sale zintă crezul de bază al par 1970. Prima oră de curs, cu Elocventă pentru extinde
membru al Comitetului E In focul acestor bătălii din cadrul armatei, in func de militant revoluţionar, tidului nostru, izvorul ine tradiţionalele ei cadouri — rea şi diversificarea învâţâ-
xecutiv. al Prezidiului Per s-au călit trăsăturile sale ţii de conducere din apara principialitatea sa marxist- puizabil al tăriei sale. fun săli noi de clasă, manuale gra extinderii mintului este dezvoltarea
manent al Comitetului Cen înaintate de activist al tul Comitetului Central. în leninistă. Congresul al X- damentul afirmării tot mai tuite, laboratoare moderne, şcolilor din municipiul Deva.
tral al Partidului Comunist partidului — încrederea în posturi de înaltă răspunde lea l-a ales membru în Co viguroase a.rolului său con înzestrate cu un bogat mate Dc la cîteva şcoli existente eu
Român. vicepreşedinte al forţele revoluţionare ale re în guvern ; pretutindeni mitetul Central. în Comite ducător in viaţa societăţii Ca în ficeare an, ziua de 15 ani în urmă. Deva este în
Consiliului de Stat. vicepre poporului român, capacita a pus cu abnegaţie aptitu tul Executiv şi în Prezidiul româneşti rial didactic — a însemnat, septembrie aduce „în pre prezent un puternic centru
şedinte al Consiliului Na tea de a organiza şi însu dinile sale organizatorice, Permanent al C.C al P C.R înalta cinstire pe care pentru elevi şi profesori deo mieră" noi localuri de şcoli, şcolar, cu aproape 9 000 elevi.
tional al Frontului Unităţii fleţi masele, curajul şi ne- priceperea şi bogata sa ex Totodată, ca o expresie de partidul şi poporul o acor potrivă, începutul unei rod reflcclînd continua extindere Alături de numeroase şcoli
Socialiste înfricarea în lupta pentru perienţă în slujba traduce preţuire a îndelungatei sale dă memoriei tuturor celor nice perioade de muncă, des a invâţâmîntului nostru. Ieri. generale există aici 5 licee,
întreaga viată a lui Du cauza dreaptă a clasei mun rii în viaţă a politicii par activităţi şi a meritelor do- ce şi-au dăruit viata cauzei făşurată sub semnul marilor 21 săli noi de clasă, dotate cu dintre care două — Liceul in
prefaceri înnoitoare, izvorilc
mitru Petrescu a fost că citoare Sînt calităţi pe care tidului de construcţie socia bîndite în viata politică a clasei muncitoare, a socialis mobilier şi material didactic dustrial minier şi Liceul de
lăuzită de măreţul ideal re Dumitru Petrescu avea să listă în România. ţârii, i s-au încredinţat func mului. îşi găseşte expresia şi din hotârîrile adoptate dc ccl şi-au primit cu generozitate muzică şi arte plastice — au
voluţionar al eliberării cla le pună în valoare in în In îndelungata sa activi ţii de răspundere în con în elanul cu cai e masele de de al X-lea Congres al Parti elevii. Printre ele se află trăit ieri premiera primelor
sei muncitoare de exploata treaga sa activitate, in în tate în rînduhle Partidului ducerea activităţii de stat oameni ai muncii, în frunte dului Comunist Român, din şcoala nouă din Bârbâtcni. lecţii. Lor li se adaugă cric
re şi asuprire, al triumfu deplinirea tuturor sarcinilor Comunist Român. în orga şi obşteşti, fiind ales vice cu comuniştii, muncesc pen bilanţul însufleţitor al reali Casa dc copii Uricani. grâdi-
lui socialismului pe pâmin- încredinţate de partid. nele sale de conducere, a preşedinte al Consiliului de tru a înfăptui politica Parti zărilor din sfertul de veac al niţa-creşâ din Petroşani sau trei grupuri şcolare profesio
lul patriei noastre. Fiu devotat al poporului militat pentru respectarea Stat şi vicepreşedinte al dului Comunist Român, mă construcţiei socialiste. şcolile generale din Hâchi- nale. întregind tabloul dez
Acestui ideal i-a dăruit, român, el a fost animat de normelor şi principiilor sta Consiliului Naţional al reţul program elaborat de Noul an şcolar, etapă im tova şi Topliţa. cu cite 7 şi, voltării invâţâmîntului în mu
cu neţărmurit devotament, un fierbinte patriotism şi tutare. pentru înlăturarea Frontului Unităţii Socialis Congresul al X-lea al parti portantă in vastul proces de respectiv. 4 săli de clasă, ridi nicipiul devean.
întreaga sa energie şi capa de un consecvent spirit in subiectivismului şi arbitra- te. funcţii în care şi-a adus dului. dezvoltare şi perfecţionare a cate prin contribuţia volunta-,
citate. toată puterea sa de ternaţionalist. Aceste senti riului în adoptarea de ho- contribuţia la realizarea po Resimţind o grea pierde invâţâmintului, aduce o sca râ şi munca patriotică a cetă
muncă şi luptă. mente. insuflate de partidul târîri şi în aprecierea ca liticii partidului de dezvol re prin dispariţia lui Du mă de elemente noi. hotărî- ţenilor. Premieră 1969:
Născut dintr-o familie de nostru tuturor membrilor drelor, pentru crearea unui tare a democraţiei socialis mitru Petrescu din rînduri- loare pentru desfăşurarea a- Pentru primii elevi ai şco
muncitori, el însuşi munci săi. i-au luminat activitatea climat pe deplin democra te, de întărire a unităţii po le noastre, aducem memori c-cslui proces. Ieri au început lii generale dc 10 ani au fost şcoala generală
porului în jurul partidului,
tor, s-a identificat din tine şi în anii în care a.iosLne- tic în întreaga viaţă de de progres multilateral şi ei sale. în aceste clipe du să funcţioneze primele clase pregătite 35 dc clase, caic vor
reţe cu interesele vitale şi voit să trăiască de'part'e-'île' partid. Cu deosebită satis propăşire a patriei noastre, reroase ale despărţirii, o ale şcolii generale dc 10 ani. găzdui pcsle 00 la sută din
facţie şi-a afirmat Dumitru
cu aspiraţiile clasei din ca pămîntul patriei, în peri Petrescu de la tribuna ce libere şi independente. magiul Partidului Comunist constituind un pas deosebit absolvenţii claselor a VUI-a de 10 ani
re făcea parte, s-a format oada celui de-al doilea răz lui de-al X-lea Congres, a Român, al clasei muncitoa de important in dezvoltarea ce nu s-nu înscris in liccc şi
ca un militant înflăcărat şi boi mondial, cînd a luat cordul deplin cu măsurile Dumitru Petrescu, în a re, al întregului nostru po instrucţiei, educaţiei şi pregă scoli profesionale, reprezen-
energic al mişcării munci parte la marea luptă anti- pe care le-«n luat conduce cărui activitate s-au înmă por. cărora le-a inchinat cu tirii pentru viaţă a tineretu tind un procent bun dc cu La fiecare început de an şco
toreşti revoluţionare. hitleristâ. la bătăliile purta rea p.nrtidului. după Con nuncheat trăsături de preţ dăruire şi devotament viaţa lui. Tot ieri. au* păşit în cla prindere în noua formă dc lar. înlilnim aceleaşi emoţii,
In anii in care Partidul te pentru alungarea trupe gresul al IX-lea, pentru «ale luptătorului comunist, «a sa demnă de luptător revo sele lor încă peste 2 000 elevi invâţâmînt a acestor elevi. ale începutului, poale mai am
Comunist Român a mobili lor fasciste şi eliberarea în promovarea muncii co «avut adînca mulţumire de luţionar comunist clin clasele I de C ani, s-au Extinderea spaţiului de şco plificate şi mai adinei. E bu
zat şi condus masele mun tregului teritoriu al ţârii, lective in organele cen a vedea cum în noua reali Neştearsâ va rămîne a inaugural unităţi şi localuri larizare continuă şi după curia revederii, a primului
citoare la luptă împotriva iar apoi pentru eliberarea tate socialistă a României mintirea sa în inimile noas noi dc scoală, şi-au făcut do deschiderea anului şcolar. La contact cu şcoala. Am luat şi
ofensivei capitaliste, a in- Ungariei şî Cehoslovaciei, trale şi în cele locale, pen sînt întruchipate năzuinţele tre. ljului la catedră noi genera Deva începe construcţia unui noi cunoştinţă de aceste emo
feudârii ţârii faţă de capi pînă la izbînda finală asu tru dezvoltarea democraţi şi visurile pentru care a Adio. scumpul nostru to liceu cu 20 dc săli de clasă. ţii aflîndu-no pentru cîtvn
talul monopolist străin. Du- pra fascismului. ei interne de partid, pentru militat din tinereţe, cu toa varăş de muncă şi de luptă! ţii dc educatori. Vă oferim, ?e extinde localul destinat Li timp in mijlocul elevilor şcoli-
in rîndurilc ce urmează, o suc
ceului de muzică si arte plas
cintă selecţie din multitudi tice. va lua fiinţă o nouă gră \f IN MO.'o I o)
nea acestor aspecte, definitorii diniţă cu orar normal. Pînă