Page 5 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 5
PRO LETARI o i n t o a t e ţ ă r i l e , U N I Ţ I - v ă » Redacţiâ
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4562
ziarului
Miercuri D E V A s t r D r P e t r u CTrozo. n r 3 5
3 septembrie teleloone î redactor şei - 1588 ; *e-
docto» şef adjunct, secreloi de redac
ţie şi secţio viaţa de poMid - 2138;
secţiile cultura sport si probleme cetă
1969 ţeneşti - 8317; secţio scrisori, docu
mentare şi externe - 2317 ; secţio in
dustrie şf administrolio - 1275 ? fele-
t PAGINI. 30 BANI ORGAN Al commoiui JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ton de serviciu intre orele 18-24 -
1585.
V iz ita p r e ş e d in te lu i
LlU uLsJCELL C o n s iliu lu i d e S t a t ,
Nivelul realiză
rilor — c ît mai N IC O L A E C E A U Ş E S C U J
aproape de posi în Ir a n
bilităţile reale
TEHERAN — Trimişii spe
După depunerea coroanei de
ciali Agerpres, Nicolae Iones- mipistrului comerţului exteri flori, preşedintele Consiliului
or şi de Pavel Silurd. amba
cu şi Paul Finanţu. transmit : sadorul ţârii noastre la Tehe de Slat şi persoanele caic il
Folosirea cu maximum de randament n buzei teii- A doua zi a vizitei in ran. precum şi dc Sul însoţesc păstrează un moment
nico-muleriulc dc cui e dispun întreprinderile, valori Iran a preşedintelui Consiliu tan Sanandaji. ambasado de reculegere
ficarea tuturor rezervelor existente in scopul realiză lui de Stat al Republicii So rul Iranului la Bucureşti. Oaspeţii vizitează apoi Mau
rii integrale a sarcinilor de plan şi angajamentelor cialiste România. Nicolae Mohammad Goudarzin. sub soleul înălţat în anul 1950. im
constituie )u ora actuală imperative majore pentru ac Ceauşescu. şi a soţiei sale. Ele secretar de stat la Ministe punătoare const rucţie din mar
tivitatea fiLxârui colectiv dc muncă na Ceauşescu. s a desfăşurat rul Afacerilor Externe. Aline- mură albă, în linii arhitecta-
In mare parte, activitatea din luna august «i între Aerajul minier constituie una din problemele de bozâ căreia în laboratoaiele S.C.S.M.-ului în aceeaşi atmosferă de prie fath Alabav. subsecretar de niee sobre In complexul
prinderilor noastre răspunde pozitiv acestor dezidera din Petroşani i se acordă multă atenţie. Tehnicianul Povel Nicolescu şi muncitorul Victor tenie şi cordialitate cu caic sint la Ministerul Curţii care constituie Mausoleul
te. Ba mai mult. in unele unităţi s-au menţinui şi am Ghiorghiosu participă cu mult interes la efectuarea unor probe importante. înalţii oaspeţi au fost încon Imperiale, si de alţi mem se află un muzeu în care sint
plificat ritmurile intense din lunile anterioare, rotun- juraţi chiar din momentul so bri ni misiunii de onoare, expuse dn cu mente, fotografii,
jindu-se masiv depăşirile de plan. Cel mai evident sirii lor in această frumoasă acreditată pe lingă şeful sta arme. obiecte personale care
progres 1 nu realizat oţelarii luincdoreni cmc. in pl ini,i şi ospitalieră ţară. Prezenţa în tului român. au aparţinut lui Reza Şah Cel
zi a lunii septembrie au atins cifra de -0 UOD tune oţel capitala iraniană a oaspeţilor L,a Mausoleu. preşedintele Mare.
peste plan. din care 5 Li’JU tone oteluri aliate, ceea ce români a prilejuit noi ma Nicolae Ceauşescu este înlîin- Vizitind muzeul, şeful sta
construcţii- j PAŞI SIGURI
reprezintă îndeplinirea cu 4 luni inuinie de termen li Pentru colectivele celor i nifestări ale sentimentelor pinat de prinţul Ghol.im Re lului român a scris in cartea
angajamentului anual 17 unităţi dc de stimă şi preţuire fa za Pahlavi. fralele şahinşahu- de onoare : ..Cu prilejul vizi-
Consemnind acest rezultat de valoare, trebuie men montaj din judeţul nostru. I ţă de şeful statului şi fa lui. de generalul de armată ipi în capitala Iranului — un
ţionat că hunedorenii pol obţine in lunile următoare luna august s-a dovedii deo- | ţă de poporul român, a oferii Reza Azimi, şeful Casei mili
Datorită |
schit de rodnică.
sporuri la fel de substanţiale, Rezervele în acest sens organizării temeinice a ac- ! SPRE BUNĂSTARE noi mărturii ale dorinţei ce tare imperiale şi aghiotant omagiu memoriei lui Roza Şah
sini departe de a fi epuizate. Respectarea instrucţiu livitâţii pc şantiere, folosi lor două ţări de a dezvolta in general al şahinşaluilui, şi de Cel Mare, întemeietorul dinas
nilor tehnologice şi de lucru, repararea şi 'întreţinerea rii raţionale a utilajelor, continuare bunele relaţii, dea alte persoane oficiale tici Pahlavi1'.
corectă a cuptoarelor Martin, perfecţionarea muncii ia forţei dc muncă şi timpu Ca orice cetăţean al pa P.C.R prezentat de tovară colabora şi trăi în pace. adu-
pregătirea fierului vechi şi ansamblului de tu rna re, u- lui de lucru. constructorii triei noastre, am urmărit cu şul Nicolae Ceauşescu. po cîndu-şi astfel contribuţia la
lingerea parametrilor proiectaţi la noua oţclărie dec au realizai un volum de lu interes deosebit lucrările trivit căreia „socotim că este Primirea şefilor
lină. sint faeton ce pot determina ca pinâ la finele crări de construcţii-montaj Congresului al X lea al par timpul să se treacă şi în eforturile generale ale po
anului colectivele oţelurilor de la lluncdo.ua să depă de 117 750 000 lei. Acesta re tidului fiind lucrător in a- sectorul cooperatist la pro poarelor îndreptate spic cre
şească _'ă t)[)l) lone oţel peste prevederile planului. prezintă cea mai bună rea gricullură, mi-au reţinut a filarea producţiei şi specia area unui climat dc secu
Posibilităţi similare se intrevâd şi in ce priveşte lizare lunară a anului şi tenţia in special problemele lizarea unităţilor. în vederea ritate şi destindere în lume. misiunilor diplomatice
producţia de fontă l.a furnalele de la Hunedoara şi care privesc această ramură realizării unor producţii ve
(bălan s-rai dat in plus in luna irerulâ 1 M00 lone fonia de producţie getale şi animale bogate şi
ceea ce a făcut ca nivelul realizărilor să ajungă Este un adevăr incontes sigure’1.
la 27 323 lone peste plan Pe dc n parte. aceasta arată că REALIZAT : tabil că partidul şi statul Studiile efectuate la coo Depuneri Marţi dimineaţa, preşedinte Pnnlre capodoperele artisti
alunei cind sint luaic toate măsurile pentru asigura nostru s-au preocup.il şi se perativa noastră arată câ le Nicolae Ceauşescu şi soţia ce ale Teheranului, un loc a
rea unui mers intensiv, fără deranjamente si încetiniri, peste 70 la sută preocupă in permanenţă de dispunem de condiţii din sa. Elena Ceauşescu. au primit parte il ocupă Palatul Goles-
furnalele pot înregistra indici de utilizare superiori. dezvoltarea agriculturii, pu- cele mai favorabile pentru în Sala încoronării din Pala
In acelaşi timp insă. rezultă că prinţi un sprijin mai din planul anual nindu-i la dispoziţie un nu creşterea ponderii sectorului tul Goleslnn vizita de prezen tan, unde se află în aceste zi
efectiv din partea colectivelor fabricilor de aglomera măr tot nini mare de mij zootehnic in ansamblul ac- de coroane tare a şefilor misiunilor diplo- le reşedinţa preşedintelui Con
re’şi uzinei eocso'-himiee. concretizat în aglomerat şi loace mecanizate, cantităţi tivhâtii -E'eNnoniico a unită malice acreditaţi ~ fa Curtea siliului de Stat al României
corp cu indici de calitate supei ion şi constante se de construcţii- .sporite de îngrăşăminte, ca ţii. In următorii ani sc poa Imperială a Iranului. La cere Construit la începutul secolu
dre cnlificalc, un volum tot
creează condiţii pentru a obţine in continuare indiei mai mare de investiţii. De te şi ne-am propus să mă In cursul dimineţii de marţi,
dr utilizare si producţii sporite. Aceasta este o necr montaj un sprijin substanţial s-a rim efectivul de bovine la preşedintele Consiliului dc monie a luat par le ambasado lui al 191ea, la puţin timp
vitale dr prim ordin, dară se are in vedere eă in anul bucurat şi unitatea noastră. circa 750 capete din care 400 Stat. Nicolae Ceauşescu. a de rul Republicii Socialiste Româ după ce Teheranul a devenii
viitor întreaga producţie de fontă trebuie realizată in Ca urmare, putem spune că vaci, faţă de 500 şi respectiv pus o coroană de flori la nia în Iran capitală, palatul — înconjurai
exclusiv Hale la furnalele dc marc capacitate. ridică la 70.5 la sută pro şi în cooperativa noastră 130 cile avem in prezent. Mausoleul lui Reza Şah Cel Cu acest prilej, preşedintele de imense grădini — întru
Sectorul de laminoare prezintă depăşiri la ţoale centul dc realizare a planu s-au făcut paşi însemnaţi in Punind accentul pe consoli Marc. întemeietorul dinastici Nicolae Ceauşescu s a întreţi chipează o capodoperă ce sin
darea fermei de vaci.
vom
siruclurilr — blumuri si ţagle ric relaminare. profilc lui anual dc eonslrucţii- ceea ce priveşte sporirea avea posibiliialea să dublăm imperiale Pahlavi. tatăl Şahin-
grele, mijlocii, uşoare, benzi, oţel-belon. lele însumea mnnlaj. j averii obşteşti, valorificarea şahului Mohammad Reza Pah- nut cordial cu diplomaţii stră tetizează tradiţiile artei şi ar
ză 4JO lone pe lima trecută şi 5 7‘JO |on° de la inrepu- I*estc nivelul acestor rea- I potenţialului de producţie şi producţia de lapte marfă. lavi Aryamehr ini. hitecturii persane
P r e ş e d i n t e l e
1111 anului .Sint cifre pozitive si la nivelul angajamen lizărî se situează colectivul şi retribuirea muncii In pre Pentru ca sursa principală Ceauşescu a fost Nicolae
însoţit
telor luate in întrecere Avindu-sc insă în vedere nece constructorilor hunedoreni zent proprietatea obştească de d.ştig a fiecărui coope de 11 ic Verdeţ. prim-vi-
sităţile soorite de metal ale economiei si eon june tura cu 74.7 la sută din planul însumează mai mult de ra lor să o constituie mun cepreşedinle al Consiliului dc
favorabilă la export, precum si resursele existente la anual. ..Energii construcţia*4 316(100 Ici la 100 de hecta ca in cooperativă, cioriul Miniştri. Corneliu Mâncscu. iN PAGINA A IV-A_
fiecare din cele 3 laminoare, colectivele din acest sec şi „Encrgoinnntaj4* Mintia re. iar valoarea mijloacelor pentru sporirea averii ob ministrul afacerilor externe. 0 Alte relatări de la vizita in Iron o preşedintelui
tor trebuie sâ-şi amplifice realizările Conducerea rom- cu 72,(« şi respectiv 72.1 la fixe ale cooperativei depă şteşti. aşa cum st* subliniază Ion Avram, ministrul indus Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România,
binalului şi romilctii! de partid: cadrele tehnice, orga sută şi Şantierul 3 izolaţii şeşte 3 900 000 lei. in raport, o marc însemnă- triei .construcţiilor de maşini. Nicolae Ceauşescu.
taie
prezintă
dezvoltarea
nizaţiile de partid din sorţii au datoria să întreprindă Mintia cu 77.9 la sută. Privind rezultatele înre spiritului cooperatist, de Alexandru Alboscu. adjunct al
triale măsurile rare se impun pentru programarea ra In cursul lunii august, gistrate prin prisma .sarci muncă in comun, întărirea
ţională a producţiei, redueerea volumului mare de n- ritmurile înalte dc lucru au nilor ce sint puse de docu ordinii şi discipline; în
prîri tehnologice si accidentale, rrrştrr'a indicilor ex permis predarea in avans mentele Congresului al X C A P. creşterea răspunderii
tensivi şi intensivi de utilizare ai laminoarelnr. faţă de grafic a unor im Ica în faţa lucrătorilor de cooperatorilor faţă de pro
Aproape de posibilităţile reale, sc prezintă şi rea portante capacităţi de, pro pe ogoare, reiese câ avem în prietatea obştească şi intere IN CAPITALA:
lizările IM Hunedoara, care a asicur;il dopâ^in rk ducţie şi s*a ciştigat un n- că multe probleme de rezol sele generale ale societăţii
740 lone fier in minereul marfă şi 120 lone fier- in preeiabil avans la unele o- vat în vederea sporirii pro noastre Sub acest aspect u-
hiectivc care. condiţionează ducţiei agricole şi obţinerii ncle neajunsuri sc mai în- Solii judeţului Recepţie cu prilejui
AL VALERIU punerea la timp în funcţiu unei productivităţi mai ridi n In esc .şi în unit al eu noas
ne a primului grup energe cate a muncii De o deose tră. Faptul că numărul me aniversării proclamării
ICOMflMlMH IM HO. * tic. dc la Termocentrala bită însemnătate mi sc pa diu anual de zile-muncâ e- Hunedoara la Festi
Mintia. rc înfăptuirea cerinţei evi fcctuale de un cooperator se R.D. Vietnam
denţiate în Raportul CC. al ridică abia la 150—160. câ
pentru executarea unor lu Ambasadorul R.D Vietnam
crări în timpul optim sîntem valul „România ’69“ la Bucureşti. Hoang Tu. a o-
nevoiţi să apelăm la forţe din- î l 1 lerit marţi scara o recepţie
afnra cooperativei, denotă că în saloanele ambasadei. cu
va trebui să depunem efor Festivalul şi Concursul tor s-a bucurat de un den prilejul celei de a 24-a ani
MOBILITATE Şl RĂSPUNDERE PENTRU turi mai stăruit oare în vede internaţional tl a a consti schit succes, cinstindu-se şi versări a proclamării indepen
folclor
rea folosirii depline a po
eloţ/undu-se inrâ o dota fru
.Jiomânia ă.9“
tenţialului uman al coope tuit o manifestat' c dc museţea folclorului plaiuri denţei Republicii Democrate
Vietnam
rativei. marc amploare. propti lor kuncdorenc.
Au luat
tovarăşii
parte
Punind in valoare pricepe nindu-şi instaurarea unei In cadrul paradei portului Gheorghc Pană, Horian Dânâ-
În d eplin ir ea exem plar ă a sar c in ilo r rea şi hărnicia ( nonei Mori tradiţii in cunoaşterea spi popular unde şi-au dai in- te al Consiliului de Miniştri.
lachc. Ion Pâţnn, vicepreşedin
lor. capacitatea lor do a in
ritualităţii poporului
ro
t Unire tot ce au creat mai
troduce în practică cuceriri mân şi a valorilor spiritua frumos şi atruf/âtor cei mai Gheorghe Necula. vicepre
le ştiinţei agricole şi gospo le create da-a lunţjul seco iscusiţi artişti populari, au şedinte al Marii Adunări Na
In ultimii ani colectivul oţc- ţionali'. Intrarea in funcţiune nn a fost condus in mod co 1970 sarcinile (le producţie dărind mai bine avuţia‘coo lelor de artişti populari diti fost prezentate şi costume ţionale, membri ai CC. al
1 arici electrice dc la C S. Hu a celor două noi cuploare elec respunzător Unele şarje — cresc in mod considerabil, o perativei, cooperatorii din multe ţâri ale lumii. La a din judeţul nostru, care are RC.R., ai guvernului, condu
nedoara a făcui paşi impor trice face ca potenţialul produc eca cu nr 27325, dc pildă — asemenea risipă — chiar dai â Siniandrei vor aduce o con cest festival şi concurs ou o puternică tradiţie iu acest, cători ai unei instituţii centra
tanţi pe calea afirmării, a ma tiv al secţiei, apoi tul ci la spori au fost rebutate pentru că metalul respectiv este recalcu tribuţie preţioasă la pro participat şi soli. ai judeţului dotneniu. Costumele de pa- le şi organizaţii obşteşti, oa
turizării sale. Aportul acestei rea zestrei de metal a ţării să nu s-au încadrat in con lai — se cere a fi redusă, eli gresul satului românesc, la Hunedoara, printre rare du durence din Muncelu Mic meni de ştiinţă şi cultură, ge
secţii in îndeplinirea obiecti < rc-Hseă considerabil. O privire 1 mulul de carbon, iar al- minată din activitatea practi creşterea bunăstării poporu boşii. din Almaş-Snliştc şi şi Ghelar. cele de montir- nerali şi ofiţeri superiori, zia
velor ce revin siderurgici ' a retrospectivă a drumului par lele declarate necunfomie că Experienţa unor oţeluri de lui nostru. un (/ntp de artişti amatori lancă de la Lunca Cernii. rişti.
crescut continuu. Cuprinzăto curs din acest an nc informea cu normativele — cca cu nici — printre rare Horea din Geoaţiiu, care au pre prin măiestria cusăturilor Au participat şefi ai unor
rul program adoptat dc Con ză asupra unor posibilităţi, re nr. 27347 — încă în faza de Făuream Horian Haiduc — ARONIM OCOŞ zentat in faţa miilor de misiuni diplomatice acreditaţi
gresul al X-lca al partidului zerve care nu sini încă pe de analiză, lucru re a făcut <■* arată că este pe deplin posibi brigadier zootehnic, spectatori vechiul obicei al şi motivelor populare au la Bucureşti şî alţi membri ai
\a situa în continuare side plin fructificate, faţă de care metalul respectiv să capete lă şi necesară armonizarea secretarul comitetului de siriţ/âtunlor peste sat, de st imit admiraţia specialiş corpului diplomatic.
rurgia printre trie mai dina organizaţia de partid de aici, o altă destinaţie, împieiind creşterilor cantitative cu cele partid de la C.A.P. numit ,,A lim o rtiP re ze n ţa tilor şi spectatorilor.
mice ramuri ale producţiei cadrele tehnice nu au mani- asupra activităţii economico calitative Acest lucru poale Siniandrei fAgerpiets)
materiale, din care oţelarii au fi iluslr.it şi prin faptul că
desprins noi răspunderi, sar in perioada care a trecut chel
cini. şi-au fixat obiective pe tuielile pc tona de metal nu
măsura cerinţelor şi exigenţe Pe agenda de lucru fost reduse eu 15 lei f.tţâ dr 5
lor etapei pe care o străba lei cit a fost angajamentul.
tem In toate compartimentele Din aceste comparaţii decurge
există o atmosferă de căutare concluzia că dacă in toate for
in scopul creşterii eficienţei ÎNTĂRIRILE maţiunile de lucru sc manifes
întregii activităţi economi,e. ta mai multă exigenţă şi răs
pregătirii condiţiilor necesare pundere privind latura calita
ineepeni in cele mai bune con tivă a muncii, economiile la
diţii a anului de muncă din ŞOMERULUI preţul de rost — 600 000 de
197D Depăşirile de producţie lei — înregistrau un nivel
obţinute în această perioadă V. mult mai aproape de capaci
— 2 200 tone de otel — înde tatea tehnică şi a potenţialului
plinirea încă de pe acum a uman dc rare dispune colecti
propriilor angajamente de câ frstut destulă receptivitate. financiare a secţiei Erupţiile, vii!.
ne echipele conduse dc Bou Pierderile de metal, de pildă, scurgerile de dop. şt icurile nc- Aspectele asupra rărora am
rean Florca. Dumitru Crisma- cu toate rezultatele obţinute rnivspunzătoarc insinuează la insistat condiţionează bunul
iii şi alţii, arată preocupare, se situează inrâ l.i role destui rindul lor alte 35 de cazuri, mers al activităţii, in fapt de
stăruinţă pentru a îndeplini de mari In schimbul A aces din rare motiv s-au pierdut termină crearea premiselor
rit mai bine sarcinile încre tea reprezintă 1.26 la sulă din peste 2 t)[)() tone de metal. necesare pentru obţinerea unor
dinţate producţia obţinută, in schim O situaţie tare trebuie să-şi sporuri substanţiale în anul ce
linul din obiectivele de sea bul li 1.43 la sulă iar in al găsească o soluţionare urgentă vine. incumbă organizaţiei r!c
mă pe rare Congresul al X-li a treilea schimb din diverse mo se referă la existenţa unui partid mobilitate, receptivita
al partidului Ic pune în fata tive s-an pierdut (iesle 225 to număr destul dc marc dc res te faţă de toi ceea ce este nou.
siderurgişlilor sc referă !a ne de oţel Cauza principală a turi de lingouri Atragem aten nun multă strădanie si efort
îmbunătăţirea continuă a ca unor neajunsuri rezidă in ne- ua asupra acestui aspect deoa in scopul generalizării expe
lităţii producţiei. asimilarea respoclarea de către unii lopi- rece resturile dc lingouri — rienţei pozitive, mobilizării in-
dc noi mârei de oţeluri care lori a instrucţiunilor dr lucru, rezultate ea urmare a nrrinţâ- iregului colectiv la îndeplini
slabului control exercitai de ririi coris te a materialelor in rea exemplară a sarcinilor <e
să satisfacă inlr-o măsură unii maiştri Fără pretenţia de troduse in cuptor — nu repre- revin din planul de stat. din
crescindă cerinţele industriei a face inventarul abaterilor de Zrnial in anul 1966 eca 2 20») Directivele Congresului al Producţia de cărbune a Văii fiului cunoaşte a continuo creştere : de la 8,7 milioane de tone în 1970, la peste 11 mili-
electrotehnice, electronice. a la prescripţiile procesului teh tone. in 1967 cea 2 470 tone, X-lca al partidului. oane tone rn 1975. La ocest spor de producţie o contribuţie insemnotâ vo avea şi mino Poroşeni de unde vă prezentăm oceos-
nevoilor de metal din celelal nologie trebuie arătat că in 7:) iar in anul trecut 2 4H7 to tă vedere exterioară. Foto : V ONOIU
te ramuri ale economiei na de cazuri procesul de topire ne. In condiţiile în care in A. NAGY