Page 50 - Drumul_socialismului_1969_09

PAG 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - MARJI 16 SEPTEMBRIE 1969

Imobilizările de fonduri — A ÎN C im

o trenă incomodă pentru NOUL AN

inima noile hotârîri ale condu­
activitatea întreprinderilor cerii de partid şi de stat in
(URMAM DIN MO. i)
domeniul invâţâmîntului şi voi
depune tot efortul pentru ca
lor generale de 10 ani nr. 3 şi
nr. 8 din Hunedoara, şcoli un­ ele să fie puse în practică in
de de ieri funcţionează prime­ cele mai bune condiţiuni".
In ultimii ani în economia mise — deci situaţie destul de de acoperire împrumuturi res­ pui că cele 78 de milioane le patru clase a IX-a, cuprin- Profesorul Filimon Nicolae,
judeţului nostru, a întregii grea pentru asigurarea fon­ tante de aproape 8 milioane iei imobilizaţi, dacă ar trece zind circa 180 elevi. „Organi­ comandantul de pionieri de
Uri, s-au petrecut transfor­ durilor. Cu toate acestea s-a de lei, ale O.CL. produse in­ prin circuitul aprovizionare zarea primelor clase a IX-a se la Şcoala generală nr. 3 ne-a
mări profunde care au trans­ găsit de cuviinţă să se inves­ dustriale Deva — 2 277 000 lei, — producţie — desfacere, nu­ înscrie ca o măsură de maxi­ relatat : ..înfiinţarea primelor
pus rezultatele muncii pe tească peste 3 milioane de O.C.L. produse industriale mai o dată într-o lună, in­ mă importanţă, cuprinsă în clase a IX-a e o rezolvare fe­
coordonate mult superioare. Ici în stocuri de materii şi Hunedoara — 4 640 000 lei şi tr-un an de zile ar creşte sim­ Directivele CC. al P.C.R. şi ricită. aşteptată de mult timp.
Un accent deosebit s-a pus pe materiale care nu sint nece­ O. C. L. produse industriale ţitor volumul producţiei, ar noua Lege a invâţâmîntului. Fa dă posibilitatea elevilor din
sporirea eficienţei — factor sare procesului de producţie. Petroşani — 6 438 000 lei. Con­ spori venitul naţional, nivelul şi constituie în acelaşi timp un şcolile generale să-şi comple­
hotârîtor al dinamismului e­ Acest mod de a gestiona fon­ ducerile acestor organizaţii co­ acumulărilor. Or. menţinerea pas hotârîtor în dezvoltarea şi teze cunoştinţele pentru a fi
conomic — ale cărei valenţe au durile băneşti este împotriva merciale au făcut calculele lor în afara circuitului eco­ perfecţionarea invâţâmîntului bine pregătiţi cînd vor părăsi
crescut prin folosirea cu ran­ rrirărri f-aţiuni. fiind în con­ pierderilor ce se înregistrea­ nomic, aportul acestor mij­ românesc, ne-au declarat tova­ şcoala, trecînd la alegerea me­
dament superior a mijloacelor tradicţie totală cu indicaţiile ză atît la nivelul întreprinde­ loace se reduce la zero. răşii Raisa Boiangiu, directoa­ seriei dorite".
de producţie, prin economisi­ trasate de partid. Pierderile rilor cît şi al economiei na­ Implicaţiile neajunsurilor rea Şcolii generale de 10 ani De aceleaşi ginduri de ade­
rea fondurilor materiale şi pesle dotaţia planificată fac ţionale ca urmare a prezenţei ce conduc la apariţia împru­ nr. 3 şi Silviu Ştefanovici, di­ ziune şi mai ales de recunoş­
băneşti, prin reducerea pre­ casă bună cu stocurile su- acestor mărfuri nesolicitate de muturilor reslante sînt foarte rector adjunct la Şcoala gene­ tinţă sinceră sînt cuprinşi şi e­
ţului fi» '''■>•'* şi altele. pranormalive în conturile îm­ cumpărători ? Ne vine greu numeroase. Ne oprim aici rală de 10 ani nr. 8". levii primelor clase a IX-a cu
Congresului a) prumuturilor restante. fără să credem acest lucru. Altfel cu comentariile considerind „Ca delegată la Congresul care am stat de vorbă. E bu­
. subliniază ne- a se acţiona hotârît pentru a­ nu se explică situaţia creată. că cele amintite sînt sufici­ al X-lea al P.C.R , a adăugat curia simtitâ la gîndul că sînt
îificârii efortu- meliorarea situaţiei. Este ade­ Dacă totuşi uncie comitete de ente pentru a îndemna comi­ In continuare profesoara Raisa înconjurat) de o neţărmurită
or de muncă, tetele de direcţie, organizaţiile Boiangiu, am votat din toată grijă părintească.
proceselor de de partid din unităţile respec­
ganizaţiilor de tive să ia măsuri pentru a li­
a în toate sec- chida de urgenţă aceste nea­ Pentru viitorii muncitori calificaţi
ntate eficienţa junsuri. In mod deosebit mă­
iporeascâ con- surile trebuie să se întreprin­ Prima zi a noului am şcolar La Grupul şcolar minier, ce­
1 ilizarea şi ma- dă în faza aprovizionării, pen­ a însemnat pentru elevii Li­ lor peste 700 elevi le-au fost
ror rezervelor tru a preîntâmpina crearea u­ ceului industrial minier şi ai distribuite manuale, rechizite
i ai găsesc încă nor astfel de stocuri. Conduce­ Grupului şcolar minier Petro­ şcolare, haine de protecţie
multe unităţi, vărat că statul plăteşte toate direcţie sint In posesia aces­ rile unităţilor au datoria să-şi şani prilejul reîntîlnirii cu pentru practică. Elevii au fă­
ingerea aces­ cheltuielile făcute de între­ tor „informaţii", atunci in a- îmbunătăţească sistemul in­ profesorii, cu sălile de clasă cut cunoştinţă şi cu noutăţile
t multiple «i prindere. graţie acestor împru­ prccierea activităţii desfăşu­ formaţional pentru a fi la cu­ în care vor învăţa timp de un şcolii, un laborator pentru ex­
ttul lor va fi muturi penalizatoare, dar do- rate dc ele îşi face loc lipsa de rent in orice moment despre an. Liceul industrial şi-a pri­ ploatarea minieră şi protecţia
mit elevii complet
renovat :
de compe- bînzile majorate afectează tot interes pentru sarcinile ce le evoluţia stocurilor, încadrarea s-a amenajat un nou atelier- muncii, unul pentru electro­
â. râspunde- buzunarul statului revin. în normativele stabilite în şcoală de lâcâtuşerie, dotat cu tehnică şi maşini miniere, cu
: în muncă a In cazul în care aceste do- Deficienţele manifestate în concordanţă cu nevoile pro­ instrumentaţia necesară, cu a- căminul ospitalier avînd 300
le aplice. binzi ar fi suportate de către activitatea unităţilor econo­ ducţiei, inr controlul preven­ Strungarul Viorel Balaş de la F.C. Orâştie, a stabilit un ade­ gregale de sudură electrică şi dc locuri în care se găsesc
>stor sarcini, gestiunea personală a celor mice şi reflectate în împru­ tiv a) serviciilor de speciali­ vărat „record" al hărniciei. Timp de 4 ani el s-a situat în frun­ autogenă, atelier de maşini- săli de lectură, club, bibliote­
că. cabinet medical.
iare obţinu- vinovaţi de apariţia lor. volumul muturi restante sînt genera­ tate să se execute cu compe­ tea întrecerii socialiste. Foto : V. ONOIU unelte, laborator de electro­
.w — . ii august de împrumuturilor restante, im­ toare de mari pierderi pen­ tenţă şi răspundere. De ase­ tehnică. In şcoală au sosit ca­ Condiţiile minunate de în­
economia judeţului nostru plicit imobilizările de fonduri, tru economie, pentru intreaga menea, aprovizionările de dre noi de specialitate şi de văţătură şi cazare create celor
scot in relief unele aspecte s-nr reduce simţitor. Aceste a- noastră societate. Dobinzile prisos deja făcute se impun cultură generală, care, după care mîine vor deveni munci­
lăudabile, dar în acelaşi timp firmatii sînt valabile şi pentru majorate plătite pentru încăl­ a se lichida prin punerea In cum afirmă directorul şcolii, tori calificaţi în specialitatea
minieră, cadre de nădejde în
şi unele neajunsuri în activi­ I M Hunedoara care a ape­ carea disciplinei financiare vînzare către unităţile unde prof. Anton Popescu, sînt de­ procesul de producţie minier
tatea unor unităţi, neajunsuri lat la împrumuturi restante de constituie numai o sancţiune aceste stocuri sînt necesare Culturi de cise sâ închege colective trai­ din judeţul nostru, sînt dova­
care trebuie să constituie pen­ peste 4 milioane de lei. I.F. — foarte modestă şi inefici­ producţiei. nice de elevi sîrgulncioşi, ca­ da grijii permanente pe care
tru comitetele de direcţie res­ Orâştic — 3 375 000 lei. M L. entă din moment ce se supor­ Fără lichidarea cauzelor re sâ se pregătească temeinic conducerea de partid şi de
pective un motiv în plus de Orâstie — 3 077 000 lei. tă tot de către stat — şi nici­ care au condus la importan­ şi perseverent, să-şi însuşeas­ stat o acordă atît învăţămân­
a acţiona energic cu măsuri C C.V.J. — 3 140 000 lei. IF. decum recuperarea pagubelor te imobilizări de fonduri, e­ egume-verdeţuri că cunoştinţele generale şi de
concrete care să înscrie uni­ Petroşani — 2 613 000 lei. In­ produse. In marea lor majo­ ficienţa economică nu poate specialitate miniere la nive­ tului de cultură generală cît
tăţile ce le conduc pe linia e­ dustria laptelui Simerla ritate împrumuturile restante atinge valorile dictate de eta­ lul exigenţelor din ce în ce şl celui industrial, profesio­
ficienţei economice. — 2 726 000 lei şi altele care s-au creat ca urmare a stocu­ pa actuală de dezvoltare. Este In scopul folosirii intensive a terenului şi sporirii su rse­ mal mari. nal şi tehnic.
au stocat fonduri importante
Reţine în mod deosebit a­ rilor supranormative şi greu de datoria cadrelor din eco­ , lor dc venituri ale unităţii, cooperatorii din Băcia se preo- > ■ — — ■ ■
în depozitele
de materiale
tenţia volumul împrumuturi­ fără a fi necesare. vandabile. Ele constituie deci nomia judeţului nostru dc a i cupă, în aceste zile, dc cultiv area legumelor pentru produce-
lor restante — aproape 78 de Asemenea stocuri nu s-nu imobilizări de fonduri care munci cu întreaga lor capa­ [ rea de verdeţuri. Astfel, pe o suprafaţă de trei hectare s-a
milioane lei — a căror pre­ creat însă numai în depozi­ nu-şi aduc nici o contribuţie citate pentru înfăptuirea aces­ j insăm înţat spunac, inr pe alic două salată In prezent se află :£ |ui
zenţă in activitatea întreprin­ tele întreprinderilor, ci şi în în procesul de producţie. Fă­ tui deziderat major. I in curs «Ic realizare acţiunea dc cultivare a cepei pe două
derilor este urmarea a o serie încăperile unităţilor comer­ ră a apela la calcule econo­ i hectare, urm înd ca n parte «lin recolta dc verdeţuri să fie vn- tonte premisele, cooperativele agricole realizînd cea
de deficienţe ce se Sntîlnesc ciale. Un important volum de mice. oricine îşi poate închi­ A. MICLEA [ lorificată în toam na acestui «n. mai mare parte din veniturile necesare consolidării
în folosirea' surselor de aco­ muncă vie şi materializată este lor economice şi ridicării nivelului retribuirii la ziua-
perire a mijloacelor de pro­ pusă astfel „la naftalină" fără inuncâ pe baza contractării şi livrării producţiei agri­
ducţie. In fruntea deţinători­ să-şi atingă scopul pentru cole marfă către organele economice ale statului. Con­
lo r unor asemenea .ajutoare" stituind veriga esenţială de legătură intre planul ge­
care a fost cheltuită. Aprovi­
se află I M. Barza, care a ape­ zionarea eu mărfuri numai neral de dezvoltare al economiei naţionale şi planurile
lat la impresionanta sumă de pentru a îndeplini un indica­ de producţie şi financiare ale cooperativelor agricole,
19 342 000 lei. Apare nefiresc tor valoric, fără a se tine sea­ contractarea producţiei agricole reprezintă forma prin­
pentru comitetul de direc­ ma de mărfurile cerute de cipală a schimbului de mărfuri între oraş şi sat, una
ţie de la această întreprindere consumatori, nu poate aduce din căile cele mai importante dc formare a fondului
următorul aspect : Planul de o notă bună comerţului din centralizat. Iată de ce îndeplinirea exemplară a obliga­
producţie rămîne nerealizat, judeţul nostru Mărfurile greu ţiilor asumate de fiecare C A.P., livrînd produsele la
iar cheltuielile anlrenate de­ vandabile din depozitele termenele stabilite, în cantităţile şi sortimentele pre­
păşesc cu mult normele ad­ ICR .T I. Deva au ca sursă văzute, este una din sarcinile primordiale şi o înda­
torire patriotică ce revine unităţilor. Avînd puterea
de lege, contractul antrenează o serie de răspunderi
------------------------------------- ! pentru fiecare din părţile între care se încheie, neres-
pectarea clauzelor stabilite atrâgind după sine sancţio­
Colectivele de la raioanele
puneri concrete în scopul îm­
Ciştigători I. II şi sectorul 111, din ca­ ful serviciului plan-salariza- bunătăţirii muncii. Aceste şantier, arăta Inc Dorin Lu­ narea vinovaţilor, obligaţia acestora de a suporta .plar***
pei. din cele 21 obiective pla­
re, ca printr-o mai bună orga­
ta pagubelor produse din cauza neîndeplinirii angaja­
Realizarea! dru] I.M. Ţebea. au analizat nizare şi această productivi­ propuneri trebuie însă sinte­ nificate a se executa pînâ în mentelor asumate. *
prezent, T.C.M.M. Teliuc a pre­
de premii în mod realist şi critic pro­ tate să fie depăşită. Mă gin- tizate la nivelul întreprinde­ dat integral abia două. Se pu­ susţinută din partea consiliilor de conducere, cadrelor
Există suficiente exemple care reflectă o preocupare
desc în acest sens că pe lingă
rii, pentru a deveni sarcini
blemele ce se ridică în legă­
ne întrebarea : pînâ cînd con­
tură cu realizarea integrală a
tehnice şi cooperatorilor în vederea onorării integrale
E.R.E.N. ’69 unor | cinile pe 1970. Atit referatele măsurile reieşite din studiile obligatorii pentru întreg co­ structorul mai trage de „pâr" a contractelor încheiate cu statul. Folosind in mod •
lectivul dc muncă. Aşa, de e­
planului pe acest an si sar­
prevăzute în acţiunea de or­
ganizare ştiinţifică a produc­
xemplu, Gheorghe Vasiu din
aceste obiective? Oare creş­
chibzuit ajutorul acordat de stat. uliliztnd cu eficienţă
prezentate de şefii de raioane ţiei se cere întărirea discipli­ cadrul raionului I producţie, terea cu 60 000 de tone a pla­ tot mai ridicată mijloacele materiale şi băneşti, coope­
La 14 septembrie, in in­ indici I şi sectoare, cit şi discuţiile pur­ nei în muncă şi îmbunătăţirea şeful de echipă Sabin Dolga nului pe anul viitor la Ţebea ratorii din Simeria au avut posibilitatea sâ suplimen-
cinta Expoziţiei Realizărilor i tate cu acest prilej au sub­ asistenţei tehnice. Intr-adevăr, şi alţii au propus să se ia mă­ nu apasă „conştiinţa" condu­
Economiei Naţionale — liniat că eforturile colective­ faptele au confirmat că atunci suri pentru plasarea grupelor cerii şantierului T.C.M.M. ?
..Komdnia 1969“ a avut loc superiori lor de muncă ale I.M. Ţebea clnd maistrul urmăreşte pro­ la abataje conform echipei tip, Considerăm că a sosit mo­
cea de-a doua tragere dota­ se înscriu pe linia indicaţii­ cesul tehnologic, rezultatele să se organizeze mai bine a­ mentul unui reviriment în cel Obligaţiile
tă cu premii. In urma ex­ i lor stabilite de cel de al X-lea sînt bune". provizionarea grupelor cu cele puţin al doisprezecelea ceas*.
tragerilor. au ieşit cîştigă- Congres al partidului. Astfel, Poate au ceva de spus fo­
toare următoarele bilete : Colectivul Centralei ter- i după 8 luni de activitate din rurile tutelare ale acestui şan­
255 289 : : 596 956; 264 509 ; moeleetrice Paroşeni a în- ! acest an. bilanţul realizărilor tier. Dacă cei vinovaţi ar su­
471 851 ; 598 194 ; 33 630; > rcgislrat importante succc- j consemnează că producţia glo­ porta consecinţele ncrcnlizâ-
446 759 ; ; 192 142 ; 610 160 ; | se pe linia îndeplinirii sar- j bală şi producţia marfă vîn- Dezbaterea cifrelor de pian rii olanului de investiţii. în
72 096 ; 485 559 ; 266 205 ; ! clnilor de plan şi a redu- ; dutâ şi încasată s-au realizat mod cert că asemenea tărăgă­
266 192 : 579 880 ; 157 094 ; cerii cheltuielilor de pro- \ în proporţie do 102.9 la sută nări de termene nu ar avea
476 606 ;; 429 059 ; 401 780; ducţie ia fiecare kflowat j şi respectiv 103.3 la sută. pro­ pe anul 1970 Ioc.
418 096 ; 430 729 ; 486 980 ; de energie electrică furnl- j ductivitatea muncii fizice Acest mod de a discuta lu­ teze cantităţile contractate la unele produse, benefi­
575 989 ; ; 448 176 ; 606 491 ; zat. De aici au fost „pulsaţi" j ■103 6 la sută. economiile la crurile deschis, de a spune ciind astfel de preţuri stimulatorii. L* griu, de pildă,
357 438 ; ; 197 924 : 456 988 ; în sistemul energetic na- j preţul de cost depăşesc 85 000 pe nume deficienţelor ce se unitatea respectivă a livrat o cantitate mai mare cu
92 520 ; 631 201 ; 101 802 ; ţional. de la începutul anu- j lei. iar beneficiile peste plan manifestă la nivelul fiecărei 9 ia sută faţă de cea contractată iniţial. Asemănător
390 647 ; 436 033 : 245 37R ; iui şl pinâ in prezent. i 27 000 lei. In obţinerea acestor In discuţiile purtate cu oca­ necesare, în special cu stîlpi formaţii de lucru, reflectă se prezintă situaţia şi în cazul Sngrâşâtonei de anima­
431 879 ; ; 660 646 ; 352 706 ; 1 617 014 935 k\Vh. Numai 1 rezultate o contribuţie de sea­ zia dezbaterii cifrelor de plan hidraulici şi să se întreţină competenţa şi răspunderea cu le, de unde s-au predat deja 225 capete tineret bovin
473 266 ; ; 495 440 ; 465 407 ; în zilele care au trecut din j mă şi-au adus şi formaţiile pe anul viitor mulţi vorbitori mei bine lucrările miniere în rare colectivul de muncă de faţă de 210 cît prevede planul anual Pentru modul
253 227. această lună s-au produs j de lucru respective. printre care minerii Sabin scopul uşurării transportului la I.M. Ţebea se preocupă de cum îşi îndeplinesc obligaţiile reieşite din contracte
La această tragere au par­ 64 402 624 k\Vh. Ca urmare j Comitetul de direcţie acţio- Micluţa. Gheorghe Negroiu şi şi îmbunătăţirii ncrojului mi­ sarcinile ce-i revin Planul cu merită sâ fie evidenţiate, de asemenea, cooperativele
ticipat ciroa 400 000 bilete. | a folosirii mal judicioase a j nînd perseverent in vederea alţii, au insistat asupra nece­ nier. măsuri concrete întocmit care agricole din Tîmpa, Toteşti, Brad. Câstâu, Pricaz, Bâ-
Premiul I. constînd dintr-un î j utilajelor şi agregatelor, as- j creşterii continue a producti­ sităţii executării în timp util Reprezentanţii salariaţilor vizează printre altele : folo­ cia, Peştişu Mare ş a., care la produsele griu, carne sau
autoturism, marca ..Dacia- i j lăzi consumurile proprii [ vităţii muncii, a aplicat cu şi la un înalt nivel tehnic n urezenţi la adunare au scos sirea mai bună a capacităţi­ lapte şi-au onorat integral angajamentele, unele Inre-
1 100", a revenit biletului i succes o metodă bună de lu­ lucrărilor de deschideri si în evidenţă posibilitatea rea­ lor de producţie. utilizarea gistrind chiar depăşiri substanţiale faţă de sarcinile
cu nr. 255 289, a cărui va- ■ j tehnologice reprezintă 10,3 ; cru care constă în preluarea pregătiri. lizării" şi depăşirii integrale a mai bună a fondului de timp, asumate.
loare este de 1 leu. Cclelal- î | la sută din cantitatea de j lucrului la abatajul frontal pc De o atenţie deosebită s-n indicatorilor de plan din acest reducerea consumurilor speci­ Din păcate, Insă, intr-un număr însemnat de coope­
te premii atribuite constau ; ! energic furnizată, tar con- ; fiecare schimb, pc fiecare e bucurat şi problema reduce­ an. precum si a sarcinilor pe fice. realizarea integrală si rative agricole nu s-au depus eforturi stăruitoare pe
în televizoare. frigidere, ţ j sumul dc combustibil con- ; chipâ în parte si nu pe glo­ rii consumurilor specifice de 1970. Cifrele de plan pentru eficientă a investiţiilor, obţi­ linia valorificării întregului potenţial productiv de
maenetofoane. aparate de : i venţional este de 378 grame \ bal Aceasta a făcut posibil materiale — sursă de prim anul viilor sînt realizabile, a- nerea de beneficii suplimen­ care dispun, determinînd astfel existenţa unor serioase
radio, maşini electrice de : ca pîrghia cointeresării mate ordin în obţinerea de econo­ vîndu-se în vedere rezultatele tare pe scama îmbunătăţirii restanţe ia livrarea produselor contractate, nerealizarea
spălat şi cusut, aparate foto - ; pe fiecare k\Vh. Succese î riale să devină mai eficientă mii. Dacă în acest an s-au bune din acest an precum şi calităţii şî reducerea costuri­ producţiei marfă şi a veniturilor planificate. Faptul că
e(c. i demne de luat în seamă au ; In trimestrul 1 de exemplu, obţinut economii de 4 mc lemn propunerile ce s-au făcut pen­ lor. dacă va fi materializat C A P. Foit, Lcşnic, Sibişel, Vaţa, Rîu de Mori, Ilia,
Cea de-a treio tragere va i | fost obţinute pc linia creş- i productivitatea fizică realiza­ de mină. la 1 000 de tone căr­ tru lichidarea neajunsurilor într-un timp cît mai scurt va Rîu Alb ctc. au rămas datoare la fondul centralizat
avea )oc ta 5 octombrie a.c., I j terii productivităţii muncii, ; tă la sectorul 1T a fost de 2.9 bune extras, majoritatea vor­ ce se mai manifestă în acti­ conduce cu siguranţă la în­ cu cantităţi însemnate de cereale pâioase se explică in
fiind valabile biletele inlrn- : j care numai in ultima lună j tone nc post. iar în trimestrul bitorilor şi-au arătat nemul­ vitatea unor sectoare. Dintre făptuirea cn succes a sarcini­ mare măsură prin lipsa de interes a conducerilor a­
duse în urne de la data de f doi si cele două luni din n- ţumirea faţă de consumul de acestea, cele mai mari greu­ cestor unităţi faţă de aplicarea la un nivel corespunză­
14 septembrie nînă la 4 oc- | j a marcat un spor de 1,9 la 1 cost trimestru s-a ridicat la cherestea care a fost depăşit. tăţi le-a produs nerealîzarca lor trasate acestui harnic co­ tor a măsurilor agrotehnice în vederea obţinerii de
tombrie inclusiv. ! sută faţă de prevederi. j 3.3 tone pc post La nivelul secţiilor şi sectoa­ planului de investiţii. „Dato­ lectiv de muncă. recolte sporite la hectar.
(Agerpres) ,,Există posibilităţi. arăta N. PADUREANU Cu nimic nu se poate justifica nelivrarea în contul
inginerul Vasile Neagoie. şe­ relor salariaţii au făcut pro­ rită unei slabe organizări de prevederilor contractelor aferente primelor 8 luni ale
anului a peste 500 000 1 lapte Dovezi asupra a ceea ce
IB înseamnă neglijenţă şî pasivitate in privinţa îndeplini­
rii contractelor ne sînt oferite de C.A.P. Vaţa, Zam.
Sâlciva, Pui, Ginţaga, Nucşoara ş a., unităţi care nu nu
Zilele trecute a avut loc o ze stau altele mai complexe, de loc la asigurarea unei cir­ lui Hunedoara. Dar autobuzul In cuvîntul său, tovarăşul sivitatea cu care privesc lu­ livrat nici măcar jumătate din cantitatea de lapte pre­
consfătuire in care s-au ana­ a căror înlăturare depinde de culaţii normale. de acolo plecase cu grave de­ Aurel Bulgărea a atras aten­ crătorii de la posturile de văzută De asemenea, apare inexplicabilă situaţia in
lizat aspecte ale siguranţei mai mulţi factori, nu numai Am constatat In controalele fecţiuni tehnice, conducătorul ţia asupra eficienţei măsuri­ miliţie din mediul rural pro­ care se află livrarea animalelor, cea mai mare râmî-
circulaţiei rutiere in judeţul de cuplul şofer-.şofer sau $o- noastre defecţiuni tehnice la auto acolo, pc raza municipiu­ lor de prevenire, asupra nece­ blemele de circulaţie. E o ra­ ncre in urmă semnalindu-se la tineretul bovin, unde
nostru. La consfătuire au fost fer-pieton Participanţii la dis­ autovehicule, dar un control lui, îşi permisese multă vre­ sităţii de a sesiza din timp a ­ ritate să vezi un lucrător de sarcina de predare anuală este realizată abîa în pro­
prezenţi tovarăşii Aurel Bul­ cuţii au accentuat puternic a- al remedierii lor n-am mai me să parcheze maşina acasă numite fenomene. miliţie fâcînd controlul circu­ porţie de 39 la sută. Cu realizări total nesatisfâeâtoare
gărea. secretar al Comitetului ceastâ responsabilitate colec­ făcut. Aceasta înseamnă lipsă evitînd astfel reviziile tehni­ S-a scos în evidenţă, a ară­ laţiei în comună. Aceasta este se prezintă cooperativele agricole din Rişculiţa, Nuc­
judeţean de partid. general tiva faţă de siguranţa circu­ de exigenţă, lipsă de fermi- ce zilnice. tat vorbitorul, că au fost or­ una din cauzele pentru care şoara, Râduleşti, Dineu Mic etc. Considerind, în mod
maior Haralambie Vlâsceanu, laţiei. a cărei caracteristică late". Despre revizori şi revizii ganizate un număr foarte ma­ numărul accidentelor a cres­ inexplicabil, îndeplinirea obligaţiilor contractuale ca
inspector general adjunct la principală să fie sporirea gra­ Pe raza municipiului Hune­ tehnice, cea mai eficientă ba­ re de acţiuni educative Dar cut nepermis în mediul rural. un act formal, unităţile amintite nu şi-au realizat ve­
Inspectoratul general al Mili­ dului de exigenţă. doara, numărul de accidente rieră în calea spre drumurile e o contradicţie între numă­ Li se cere organelor de niturile stabilite in plan, ceea ce a influenţat negativ
ţiei, lucrători din Inspectora­ miliţie să fie mai exigente în şi retribuirea cooperatorilor la ziua-muncâ Găsirea al­
tul judeţean de miliţie, con­ aplicarea legii. Dar nu e sufi­ tor căi de valorificare a produselor — pe piaţă sau
ducători de întreprinderi pro­ cientă doar această exigenţă. prin consumuri interne — cum se intîmplâ în unele
prietare de parcuri auto şa E nevoie de progres pe linia C A P. (Rapolt, Densuş şa ), în condiţiile cînd unităţile
calificării profesionale a şofe­
miliţie dm serviciul circula­ SIGURANŢA CIRCULAŢIEI RUTIERE PRE- rilor şl acest lucru îl pot rea­ respective nu-si îndeplinesc obligaţiile contractuale,
Analiza pe o perioadă de (>
luni a activităţii organelor de liza întreprinderile posesoare constituie abateri grave de la disciplina economică,
ţiei şi de la posturile comu­ de mijloace auto. ele trebuind sâ fie combătute cu toată tăria.
nale arată că s-a depus o ac­ W Soluţia pentru o circulaţie In perioada care a mai rămas pînâ la sfîrşitul anu­
tivitate susţinută pentru a re­ sigură pe drumurile noastre, lui există posibilitatea ca restanţele acumulate Ia pre­
spunea generalul maior Hara­
duce numărul accidentelor de SUPUNE RESPONSABILITATE COLECTIVA darea legumelor şî a produselor animaliere sâ fie recu­
lambie Vlăsceanu, e discipli­
circulaţie. Au fost folosite în na îizarea şoferilor şi a pieto­ perate in bună măsură. Se cere însă intensificarea e-
acest scop multe forme ale nilor. Exigenţa crescîndâ pe forlurilor fiecărei cooperative agricole pentru valori­
muncii de propagandă şi de ficarea tuturor rezervelor de creştere a producţiei a-
prevenire Concretizarea în care ne-o propunem trebuie să gricolc, dublată de o răspundere sporită din partea or­
cifre a acestei activităţi în­ fie bazată pe o cunoaştere te­ ganelor agricole judeţene faţă de îndeplinirea prevederi­
seamnă, faţă de aceeaşi peri­ „Răspunderea noastră pen­ înregistrate ocupă o pondere publice a autovehiculelor cu rul mare al acestor acţiuni şi meinică de către organul de lor planului de stat. orice abatere de la materializarea o­
oadă a anului trecut, o scăde­ tru evenimentele de circula­ însemnată. Dar modul cum defecţiuni generatoare de ac­ numărul la fel de mare al ac­ miliţie a abaterilor care duc biectivelor stabilite în contractele economice fiind inad ­
la accidente, cunoaştere care
re a numărului de evenimen­ ţie. pentru evitarea lor e ma­ interpretează conducerea ser­ cidente, Mircea BAgâianu. in­ cidentelor de circulaţie. A­ să se manifeste în condiţiile misibilă încercarea de a „acoperi** contractele cu scu­
te. re, spunea căpitanul Gheor­ viciului miliţiei municipiului ginerul şef al DR.T.A Deva ceasta denotă că în organiza­ aplicării legilor. ze sau justificări nu are nimic comun cu regulile înce­
Aceeaşi analiză arată însă ghe IVlihai. şeful serviciului cifrele acestea înseamnă mai spunea : „Scoaterea revizori­ rea lor s-a strecurat mult for­ tăţenite în practica noastră economică. Dc aceea, prin­
că din totalul accidentelor. 77 circulaţie din Inspectoratul mult autoliniştire decît exi­ lor tehnici din nomenclatura malism. Pentru asigurarea e­ Cauzele accidentelor sînt, cipala sarcină şi îndatorire a organizaţiilor de partid
la sută s-au produs din cau­ miliţiei judeţului Hunedoara genţă. Despre accidentul de la unităţilor posesoare de parc ficienţei acestor acţiuni orga­ după cum s-a văzut, complexe şi a conducerilor C A P o constituie mobilizarea tutu­
za conducătorilor auto. Intre S-a consiatat o creştere alar­ Bîrcea, întîmplat eu un auto­ auto ar face să crească mult nele de miliţie trebuie să cea­ şi ele trebuie căutate cu simţ ror resurselor la îndeplinirea integrală a obligaţiilor
cazurile de care s-au făcut mantă a numărului de acci­ buz al I C S H . în care s-au gradul de exigenţă al acesto­ ră mai mult sprijin din par­ rte răspundere şi înlăturate către fondul centralizat al statului Aceasta este. dc
vinovaţi conducătorii auto. un dente comise in mediul rural pierdut mai mulle vieţi ome­ ra. calitatea reviziilor. De a­ tea comitetelor de partid, a Astfel vom putea ajunge la o altfel, singura cule ce conduce la consolidarea econo­
procent de 42 la sulă se dato­ Aceasta denotă că lucrătorii neşti. locţiitorul şefului servi­ semenea. ar trebui introdusă consiliilor populare şi chiar a circulaţie sigură pe drumurile mică a cooperativelor agricole, la ridicarea nivelului
rează vitezei excesive şi 26 la noştri de la posturile din co­ ciului. maiorul Ştefan Ştefan, obligativitatea prezentării la organelor culturale judeţului nostru. dc trai al cooperatorilor.
sută consumului de alcool mune. şefii de posturi partici­ se declara mulţumit că nu s-n revizie periodică şt sancţiona­ Inspectoratul judeţean de ION CIOCLE1
Dar la rădăcina acestor cau­ pă în foarte mică măsură sau Înregistrat pe raza municipiu­ rea neprezentârii la aceasta". miliţie n-a sesizat la timp pa­