Page 52 - Drumul_socialismului_1969_09

PAG fl DRUMUL SOCIALISMULUI - MARŢI 16 SEPTEMBRIE 1969

VIZITA PREŞEDINTELUI Astăzi se deschid lucrările Delegaţia română

la sesiunea Adunării
FEDERAL AL REPUBLICII celei de-a 24-a sesiuni a Generale a 0. N. U. a

AUSTRIA, FRANZ JONAS, Adunării Generale a 0. N. U. sosit la New York

NEW YORK 15. — Cores­
probleme
IN TARA NOASTRA pondentul Agerpres, C. Ale- culturale etc. socia l-umani tare, care vizează direct Republi­ York ministrul afacerilor ex­ externă a Marii Adunări Na­
New
Duminică a sosit la
membru al Comisiei de politică
Rhodesla,
ca Sud-Africanâ,
xandroaie, transm ite: Astăzi
de
Prima mare categorie
Spania şi Portugalia, precum
încep lucrările celei de-a 24-a
Mânescu.
România. Corneliu
sesiuni a Adunării Generale a probleme înscrisă pe ordinea şi pe acele puteri care spri­ terne al Republicii Socialiste ţionale, directorul Institutului
de zi o formează, ca şi în anii
de cercetări economice.
jină aceste ţări.
Duminică dimineaţa, preşe­ ţia oraşului nou. modern. Pe că în acest cartier, cel mai O.N.U. Toate delegaţiile celor precedenţi, chestiunile pendin­ Ca şi in anii trecuţi, pro­ care va conduce delegaţia ro­ Membrii supleanţi ai dele­
dintele federal al Republicii parcurs sînt vizitate citeva din mare al oraşului, au fost ri­ 126 de state membre ale a­ te de dezarmarea generală şi blema întăririi rolului şi efi­ mână la sesiunea a XXIV-a gaţiei sîn t: conferenţiar uni­
Austria, Franz Jonas, a vizitat monumentele şi Instituţiile de dicate în ultimii ani 8 000 de cestui înalt for internaţional totală, pe marginea cărora se cientei O.N.U. prin lichidarea a Adunării Generale a Orga­ versitar Zoe Dumitreseu-Buşu-
Expoziţia Realizărilor Econo­ cultură. apartamente. au sosit la New York cu cî- vor prezenta două rapoarte, unor anacronisme cum este nizaţiei Naţiunilor Unite. lenga, vicepreşedintă a Consi­
mici Naţionale — „România Preşedintele Austriei a vizi­ Cu un avion special, pre­ teva zile înainte de ziua des­ primul de către conferinţa nerecunoaşterea drepturilor Din delegaţie fac parte Mir- liului Naţional al Femeilor.
1969“. tat apoi Muzeul Bruckenthal şedintele federal şl persoane­ chiderii oficiale a lucrărilor, pentru dezarmare de la Ge­ legitime ale Republicii Popu­ cra Malita, adjunct al minis­ Constantin Ene, director în
planificată pentru astăzi la
Preşedintelui federal al Re­ din Piaţa Republicii. le oficiale române şi austriece ora 21,00, ora Bucureştiului. neva, iar al.doilea de către lare Chineze in cadrul O.N.U., trului afacerilor externe. Ministerul Afacerilor Externe.
s-au îndreptat spre Suceava.
secretarul general al O.N.U.,
publicii Austria i-au fost pre- In colecţia de artă populară, In timpul călătoriei, discu- Circa 100 de delegaţii, prin­ U Thant. In aceeaşi categorie va forma obiectul unor vil Gheorghe Diaconescu. repre­ Ion Duma. consilier la Misiu­
zentantul permanent al Repu­
zentale sectoarele economice rare este prezentată oaspeţilor, tînd cu ziariştii români şi tre care şi cea a Republicii se înscriu punctele privind dezbateri in baza punctului blicii Socialiste România la nea permanentă a Republicii
pe această temă. înscris pe
şl social-culturale din cadrul se află costume, ţesături, o- austrieci, care îl însoţesc, Socialiste România, sînt con­ necesitatea urgentă a suspen­ ordinea de zi de un grup de O.N.U., Cornel Bogdan, amba­ Socialiste România la O.N.U.,
marelui complex expozitional. blerte casnice, ceramică, ca­ preşedintele Franz Jonas duse de miniştri de externe, dării experienţelor cu arma 14 state, printre care şi Re­ sadorul Republicii Socialiste şl Gheorghe Sccarin, consilier
care ilustrează dinamismul racteristice sudului Transilva­ şi-a exprimat deosebita satis­ fapt care oglindeşte elocvent nucleară şi termonucleară şl publica Socialistă România. România în Statele Unite ale juridic în Ministerul Afaceri­
dezvoltării multilaterale a niei. sudului Olteniei. Munte­ facţie pentru căldura cu care importanţa pe care statele transpunerea în practică a Americii, şi Mihai Levente, lor Externe.
României. niei şi altor zone de pe ver­ a fost întîmpinatpretutindeni. membre o acordă O.N.U. Şi-au concluziilor conferinţei state­ Pe ordinea de zi a sesiunii
santul sudic al Carpatilor. In mal figurează un important
A fost vizitat apoi pavilio­ „Impresiile mele sînt atît mai anunţat sosirea mai mulţi lor neposesoare de arme nu­ grup de probleme legate de
nul central care înfăţişează continuare, sînt parcurse săli­ de bune. de puternice — a şefi de state, prim-mlniştri si cleare. actuala configuraţie dispro­
le rare adâpostesr numeroase
rezultatele dobîndite în indus­ lucrări originale semnate de spus preşedintele federal — vicepremleri. Necesitatea urgentă a stin­ porţionată a economiei mon­
triile constructoare de maşini, pictori aparţinînd şcolilor fla­ îndt cu greu găsesc cuvinte Intrucît actuala sesiune are gerii focarului de război din diale. în care se accentuează întrevedere U Thant —
metalurgică, chimică şi ener­ mandă. olandeză, austriacă, să le exprim". loc la numai un an înaintea Orientul Apropiat va forma şi an de an decalajul între ţă­
getică. Tnaltul oaspete se o­ germană, italiană şi alte pic­ Pe aeroportul Suceava au sărbătoririi unui sfert de se­ anul acesta obiectul unor am ­ rile dezvoltate din punct de
cadrul
ple dezbateri atit în
preşte în fata modernelor ma- turi valoroase identificate. în venit pentru a-1 saluta pe col de la crearea Organizaţi­ discuţiilor de politică genera­ vedere industrial şi ţările în Corneliu Mânescu
sini-unelte şi a altor instalaţii ultimii ani. de specialiştii mu­ preşedintele Franz Jonas şi ei Naţiunilor Unite, observa­ lă din plenara adunării, cîtşi curs de dezvoltare
pe ceilalţi oaspeţi Emil Bobu,
sl aparate de mare tehnicita­ zeului Oaspeţii se opresc, a- preşedintele Consiliului popu­ torii diplomatici dc la O.N.U. in cele din Consiliul de Secu­ Concluzia principală ce se
te. se interesează de perfor­ poî, în faţa unor lucrări ale lar judeţean, şi alte persoane apreciază că lucrările întregii ritate. desprinde atît din analiza pro­ NEW YORK 15. Corespon­ juile de această vizită a avut ioc
mantele obţinute. Preşedintele marilor pictori români — Gri- oficiale, un mare număr de sesiuni vor purta amprenta Lichidarea definitivă a ul­ blematicii agendei acestei se­ dentul Agerpres, C. Alexan- un util schimb de păreri asu­
acestei mari aniversări. Ei an­
federal a apreciat în mod deo­ gorescu. Andreescu. Lurbian şt locuitori ai Sucevei. ticipează un curent în direc­ timelor rămăşiţe ale colonia­ siuni, cît şi din aprecierile u­ droaie, transmite : Luni după- pra unei serii de probleme im­
sebit diversitatea produselor alţi maeştri ai penelului. De la aeroport, coloana ofi­ ţia conjugării eforturilor de­ lismului, apartheidul, rasis­ nor cercuri diplomatice şi de amiază, Corneliu Mânescu, portante aflate pe agenda ac­
industriei româneşti construc­ La sfîrşîtul vizitei, preşe­ cială se îndreaptă spre reşe­ legaţiilor spre crearea clima­ mul şi încălcarea flagrantă a presă de la O.N.U este că ministru al afacerilor externe tualei sesiuni a Adunării Ge­
toare dc maşini, cu un randa­ dintele Franz Jonas a expri­ dinţa rezervată înaltului tului propice desfăşurării se­ drepturilor elementare ale o­ atît actuala sesiune, cît şi în­ al Republicii Socialiste Româ­ nerale a O N U., pe linia întă­
ment ridicat şl o înaltă pre­ mat cuvinte de laudă şi pre­ oaspete. In drum, populaţia siunii jubiliare din toamna a­ mului formează o a doua ma­ tregul an 1969-1970 vor mar­ nia, şeful delegaţiei române ririi rolului conferit de Carta
cizie în execuţie. El felicită ţuire la adresa interesantelor Sucevei a salutat cu multă nului 1970. Acest fapt este re categorie de probleme în­ ca o intensificare a eforturi­ )a cea de-a XXIV-a sesiune acestui important for interna­
pe reprezentanţii întreprinde­ colecţii ale muzeului, a cerce­ prietenie pe şeful statului clar oglindit de prezenţa pe scrisă pe agenda sesiunii Dat lor statelor în direcţia nego­ a Adunării Generale a O.N.U., ţional, a cărui menire primor­
.. rilor pentru realizările obţinu­ tătorilor români, care se în­ austriac. ordinea de zi a actualei se­ fiind faptul că anul viitor cierii unor probleme majore a făcut o vizită secretarului dială este vegherea asupra
te şi le urează noi succese în grijesc să păstreze şi să îmbo­ Programul zilei de luni a siuni a unui număr de 102 O.N.U. va aniversa un dece­ râmase in suspensie din anii general al Organizaţiei Naţiu­ menţinerii păcii şi securităţii
muncă. In timpul vizitei, pre­ vizitei preşedintelui federal al pJnCto In majoritatea lor. niu de la elaborarea „Decla­ trecut» pentru a se netezi ca­ nilor Unite. U Thant, la sediul mondiale.
şedintelui Franz Jonas i-au găţească fondul artistic al a- Republicii Austria se încheie aceste puncte, circa 80. sînt raţiei privind acordarea inde­ lea îmbunătăţirii climatului său din clădirea secretariatu­ întrevederea s-a desfăşurat
restei vestite şi valoroase insti­
fost prezentate aparate de tuţii de cultură a Sibiului si cu un dineu oficial oferit în probleme de fond privind pa­ pendenţei tuturor ţârilor şi internaţional. destinderii si lui O.N.U. din New York. înlr-o atmosferă de cordiali­
transmisie hidraulică tip TH. a semnat în cartea de onoare onoarea sa de preşedintele cea şi securitatea internaţio­ popoarelor coloniale", obser­ păcii. In cadrul întrevederii prile- tate.
1 fabricate după licenţa au­ Consiliului popular judeţean, nală. dezvoltarea relaţiilor e­ vatorii diplomatici anticipează
striacă J. M Voith Este sub­ a muzeului. Emil Bobu. conomice, tehnice şi ştiinţifi­ o intensificare a eforturilor
liniată cu acest prilej fruc­ Preşedintelui federal i-au In timpul dineului, desfăşu­ ce înlre statele marii comu­ în cadrul acestei sesiuni pen­
tuoasa cooperare tehnico-eco- fost înminate volume si publi­ rat intr-o atmosferă cordială, nităţi mondiale, lupta împo­ tru ducerea la îndeplinire a
nomicâ româno-austriară. caţii de artă. istorie şl etno­ s-a toastat pentru prietenia şi triva ultimelor rămăşiţe ale prevederilor acestui impor­
bastioane CURIER • CURIER • CURIER
Preşedintele federal al Re­ grafie ale muzeului colaborarea dintre cele două tant document. Este de prevă­
publicii Austria şi persoanele La amiază, preşedintele Co­ popoare. colonialismului, probleme cu zut o ofensivă diplomatică îm­
potriva ultimelor
oficiale, române şi austriece. mitetului Executiv al Consiliu­ (Agerpres) caracter Juridic internaţional. ale colonialismului, ofensivă
> rare îl însoţesc vizitează în lui popular al Judeţului Sibîu,
continuare pavilionul agricul­ Riehard Winter a oferit un
turii şi alte sectoare ale expo­ dejun în onoarea preşedinte­
ziţiei. lui federal al Republicii Au­ provocat inundaţii catastro­
A fost vizitat apoi pavilio­ stria, Franz Jonas. Tn timpul Ansamblul folcloric „Timişul" şi-a încheiat turneul j fale. în urma cărora şi-au
nul de pe malul lacului Herăs­ dejunului, care s-a desfăşurat NIGERIA Atac I pc care l-a efectuat in Franţa. După o serie de spec- I pierdut viaţa 106 persoane,
trău. unde sint înfăţişate rea­ într-o ntmosferâ cordială, pre­ tacole, date in partea răsăriteană a tării, simbâtă şi I relatează agenţia AP. Apele
lizări în domeniile culturii şi şedintele Consiliului ponular duminică au avut loc ultimele spectacole ale ansam- 1 au distrus peste 10 300 de ca­
artei, învâtâmîntului şi ştiin­ Judeţean şl preşedintele fede­ federal respins de blului în localitatea Le Mans. Spectacolele ansamblu- | sc. iar aproximativ 42 000
ţei. ocrotirii sănătăţii popu­ ral al Republicii Austria au : lui folcloric românesc s-au bucurat dc un frumos suc- i dc oameni au rămas fără a­
laţie». toastat pentru dezvoltarea re­ biafrezi ccs. Presa regională, ..L’Est Republicai ne". „Liberte ; dăpost.
La sfîrşîtul vizitei, preşe­ laţiilor de prietenie româno- ULI 15 (Agerpres). Forţele <le L'Est", „Dernier Nouvellcs D'Alsacc" ctc. au subli- : ♦ O *
dintele Franz Jonas a semnat austriere. biafreze au respins un puter­ niat înalta valoare artistici a spectacolelor prezen- j In ciuda unui inceput de
în Cartea de onoare si a feli- In timpul vizitei la Sibiu, nic atac nigerian într-o regiu­ talc dc artiştii români. { toamnă frumos, f^ţţţ,jipobîfc-
e’f.at pe organizatorii marii ex­ populaţia oraşului, exprimînd ne situată la aproximativ 60 nuit pentru începutul lunii
poziţii „România 1969“. sentimentele de prietenie şi km sud-vest de Owerri. anun­ septembrie. în parcea de
stimă- pe care poporul nostru La invitaţia Iui Gustav
le nutreşte faţă de poporul ţă postul dc radio biafrez. A­ cheierii cu aceasta a unui a­ nord a Republicii Federale
Or viaţia federală şi-a continuat Ilusak, prim-secretar al C.C. cord preferenţial. Ministrul a Germaniei bîntuic un pu­
austriac, a salutat cu căldură a) P.C. din Cehoslovacia, la olandez a declarat că i-a fost ternic val dc gripă. Medicii
pe preşedintele federal al Re­ totodată raidurile de bombar­
De la trimişii 'Agerpres, M. dament In diverse puncte ale 15 septembrie a sosit la Os- adresată o astfel de cerere apreciază că maladia îmbra­
Tonescu, V. Chişu şi Th. Ma- publicii Austria. Preşedintele teritoriului biafrez. Postul de frava. într-o scurtă vizită. din partea egipteană la sfîr- că forma unui virus deose­
teescu : Franz Jonas a răspuns cordial radio acuză pe nigerieni de a Wladystaw Gomulkn. prim- şitul sâptâmînii trecute. bit de activ : ca debutează
Luni dimineaţă, în cea de-a manifestaţiei de simpatic făcu­ fi produs, in cursul acestor secrctar al C.C. al P.iM.lJ.P. ♦ O * cu o stare febrilă ridicată,
cincea zi a vizitei oficiale pe tă de cetăţenii Sibiului atacuri, numeroase victime în Intre G. Ilusak şi W. Go- Primul festival mondial'dc care nu cedează nici la anti­
care o face în ţara noastră, Dupâ-amiazâ. preşedintele rindul populaţiei civile. mutka a avut loc în aceeaşi pantomimă s-a deschis du­ biotice. sulfamide sau anti-
preşedintele federal al Repu­ federal al Republicii Austria, zi o convorbire referitoare minică scara la Praga. La tcrmicc. Virusul atacă căile
blicii Austria, Franz Jonas. Franz Jonas, şi persoanele ofi­ la dezvoltarea colaborării spectacolul inaugural şi-a dat respiratorii, digestive şi re­
a sosit cu un tren special la ciale române şi austriece au dintre cele două ţări şi parti­ concursul cunoscutul artist nale. Avind în vedere că a­
Sibiu. înaltul oaspete este în­ părăsit Sibiul cu un tren spe­ Noi trupe britanice de la unele probleme actua­ francez Marcel Marccau şi ceastă epidemie coincide cu
soţit de Manea Mânescu, vice­ cial, îndreptîndu-se spre Cluj. le ale situaţiei internaţionale artistul ceh Ladislav Fialka. începutul noului an şcolar,
preşedinte al Consiliului de şi mişcării comuniste şi mun­ Festivalul se va încheia la au fost impuse măsuri seve­
Stat, preşedintele Consiliului ☆ au fost trimise citoreşti internaţionale. Sca­ 28 septembrie. re de igienă.
Economic, Constantin Stătescu, ra. W. Gomulka s-a reîntors
secretarul Consiliului de Stat. După ce a străbătut pitores­ in patrie. ♦ O *
Gheorghe Pele, ambasadorul cul peisaj al podişului tran­ în Irlanda de Nord Primele încercări ale nou­
silvănean, trenul special so­
•României la Viena, şi de alte seşte la Cluj. In întâmpina­ Ministrul britanic al teh­ lui aem-tren francez, pe ruta
persoane oficiale române, pre­ rea preşedintelui federal al BELFAST 15 (Agerpres). nologiei. Antbony Wede- Paris — Orlcans, s-au înche­
fost
La Moscova a
cum şi de persoane oficiale Republicii Austria, Franz Jn- Reizbucnirea Incidentelor din­ wood Bonn. a sosit la ; semnat un nou acord iat cu succes. Acro-trenul.
austriece. nas. au venit Clement Rusu. tre populaţia catolică şi cea Iludapesta într-o vizită j dc colaborare între Aca- proiectat de inginerul Bcr-
La coborîrea din tren. pre­ vicepreşedinte al Consiliului U.R.S.S. - Moscova. Vedere de pe bulevardul Ceaikovski. protestantă în Irlanda de la invitaţia guvernului j demia dc Ştiinţe a tin. este asemănător cu un
şedintele federal a fost întim- popular judeţean, Remus Buc­ Nord. precum şi uciderea unui linear. La sosire, ministrul : U.R.S.S. şl Centrul Na­ avion fără aripi propulsat
pinat de preşedintele Consiliu­ şa, primarul municipiului militar britanic din corpul ex- britanic a declarat că în ; ţional al Cercetării Şti­ dc o elice aflată în spate. E|
lui popular Judeţean Sibiu, Cluj, şi alte oficialităţi loca­ pediţionar a determinat gu­ cursul vizitei sale vor fi ana­ ! mjificc din Franţa. Do- poate atinge o viteză de a-
vernul britanic să trimită noi
Hichard Winter, care a urat le. Pe peronul gării, numeroşi trupe in Ulster. lizate rezultatele colaborării j cumentul a fost semnat nroximativ 300 km pc oră.
clujeni au urat înaltului oas­ celor două ţâri în domeniul j dc acad. Mstislav Kcl- Noul milloc de transport
Oaspeţilor „bun venit'* pe me­ Sârbâforirea ziarului In cursul zilei de dumini­
pete un călduros bun venit. tehnic şi căutate domeniile j diş, preşedintele Acade- pentru călători va fi genera­
leagurile sibiene. Preşedintele Franz Jonas, că au sosit la Belfast alţi 180 în earc există posibilităţi dc j miei de Ştiinţe sovlcti- lizat tn anii viitori.
tntr-o maşină deschisă, es­ împreună cu vicepreşedintele de soldaţi britanici, urmînd extindere a acestei colabo­ j ce şi de Picrrc Jacqui- ♦ n #
Consiliului de Stat. Manea ca un nou contingent dc 320 rări. ; noi, director general al
cortată de motociclişti, înaltul „l ’ unita“
Mânescu Iau loc într-o maşi­ de soldaţi să fie pus [a dispo­ ♦ Q * | Centrului francez de Ultimii paraşutisli brita­
oaspete străbate vechiul oraş nă deschisă şi. însoţiţi de per­ ziţia autorităţilor militare In ultimii ani. numărul in­ \ cercetări ştiinţifice. A- nici care au debarcat în ur­
cu străzile sale înguste, cu as­ soanele oficiale locale, fac o nord-irlandeze pînâ miercuri. stitutelor de învătămînt su­ 1 cordul, care va intra in mă cu sase luni In Insula
pect medieval. Coloana trece scurtă vizită în oraş. Pe prin­ ROMA 15. — Corespon­ rialismului. pentru demo­ Un purtător de euvînt bri­ perior din R.D, Vietnam a \ vigoare dc la 1 ianua- Anguilla. din regiunea Mării
cipalele artere ale Clujului, dentul Agerpres. Giorgio craţie in societatea italiană tanic a menţionat că pînâ la crescut dc la 20 ta 35. şi at î ric anul viitor, prevede Caraibilor, au părăsit luni a-
pe sub vechi porticuri, pe lin­ Pastorc, transmite : Zeci dc contemporană.
mii de cetăţeni salută cu deo­ sfîrşitul acestei sâptâmîni «*- şcolilor med'i nrofcsjonale de | elaborarea în comun dc eest teritoriu. înanoindu-sc
gă zidurile ce străjuiesc de sebită simpatie pe şeful sta­ mii dc persoane au partici­ In încheierea manifestă­ fectivul trupelor britanice, a- ta 65 ta 190. Numărul stu­ • lucrări ştiinţifice, schim- în Anglia. Un purtător dc
secole Cetatea Sibiului. In con­ tului austriac. In Piaţa Li­ pat duminică. Ia Livorno. rilor, care au durai o săp- flale in Trlanda de Nord. se va denţilor a sporit de Ta 26 000 ; buri de oameni dc şti­ euvînt militar englez a de­
tâmîni, peste 70 000 de per­
lilor nrofesionale de la 45 000 I
tinuare sînt străbătute cartie­ bertăţii se face un scurt po­ la tradiţionala sărbătoare a soane, venite din întreaga ridica la 7 000 de soldaţi. la 75 000. iar al elevilor şco­ : inţă. organizarea de clarat că in Anguilla au mai
ziarului „L’Unita", organul
rele noi. moderne. Preşedinte­ pas pentru a se vizita Cate­ Partidului Comunist Itali­ ţară. au asistat la mitingul ; semînaril şi isimpozioa- i \ rămas 90 de genişti care par­
ne sovicto-franceze. In-
ticipă la construcţii de şosele
le Franz Jonas apreciază preo­ drala catolică. an. Anul acesta, festivităţi­ la care au luat cuvintul la 150 000. j stituţille ştiinţifice din | si diferite clădiri publice.
♦ ^ A
cupările edililor oraşului de a Coloana oficială se îndreap­ le s-au desfăşurat sub lo­ Luigi Longo, secretar gene­ Un interviu al Luni dimineaţa, patru mi­ cele două ţări vor spo- ; După cum se şlie, un contin­
ral al P.C.I., şl Giorgio A-
păstra aspectul tradiţional al tă spre modernul cartier de zinca unităţii In lupta pen­ mendola, membru al Direc­ lioane dc elevi ai şcolilor se­ I ri cheltuielile legate dc \ ! gent al trupelor brilanicc a
colaborarea reciprocă cu
vechiului burg. cit şi străda­ locuinţe Gheorghieni. Pre­ tru pace, împotriva impe­ ţiunii P.C.I. cundare din Franţa au înce­ peste 20 Ia sută. Spre | invadat Anguilla pentru a
niile depuse pentru construc­ şedintele federal este informat vice-cancelarului put un nou an şcolar. Faţă deosebire de documentul restabili autoritatea Marii
de anul trecut, numărul ele­ j semnat anul trecut, no* Britanii asupra acestui teri­
toriu după ce locuitorii insu­
vest-german vilor din licee a sporit cu i I ui acord este fără ter- 1 j lei si-au declarat indepen­
217 000. Cu prilejul noului
mcn. valabilitatea
lui
Progrese ale economiei indiene Willy Brandt an şcolar in Franţa au fost j ! va fi prelungită în mod \ 1 vls.
denta fată de Federaţia insu­
lelor vecine St. Kitts si Nc-
276 de
construite
localuri
automat în fiecare an
pentru şcolile secundare, cu
dacă nici una din părţi j
tn-
BONN 15 (Agerpres).
suplimentare. Cît priveşte in-
tr-un interviu acordat sâptă- o capacitate de 308 000 locuri nu doreşte să i denunţe. \ ♦ O #
Calea maritimă între por­
văţămintul tehnic. în
anul
Dc dimensiunile unui con­ de produse textile, zahăr, La aceste succese a con­ talogul produselor s-a îmbo­ mînalului „Der Spiegel". mi­ şcolar 1969-1970 vor învăţa turile de pe coasta atlantică
tinent şi cu o populaţie a că­ ciment şi hîrtie, nave comer­ tribuit şi sporirea numărului găţit continuu in ultimii ani. nistrul de externe vest-ger­ 509 000 dc elevi, cu 43 000 a Statelor Unite şi bogatele
rei creştere este covârşitoa­ ciale şi militare. avioane, cadrelor specializate. Dc la el cuprinzînd astăzi, printre man Willy Brandt a declarat mai mult dccît în anul şcolar zăcăminte dc ţiţei din Alas-
re (200 de milioane fată de locomotive şi automobile, a ­ proclamarea independenţei, altele, medicamente, deter­ râ va refuza portofoliul Minis­ precedent. ♦ O * ka a fost deschisă. Petrolie­
Aproximativ 10 000 de per­
anul 1941), India are dc fă­ parate de radio şi de televi­ institutele indiene au fost genţi sintetici, n.vlon. sodă terului dc Externe, dacă aces­ ♦ O # soane au luat parte duminică rul gigant ..Manhattan", tran-
cut faţă astăzi. intr-o mâsu- ziune. India produce astăzi, absolvite, de exemplu, de caustică, acid sulfuric. îngră­ ta li va mai f» din nou propus In 1970, capitala R.F. a în oraşul vest-german Dort- fnrmat în spărgător de ghea­
râ mai marc derit alte ţâri de asemenea. întreg echipa­ peste 100 000 de ingineri. In şăminte. A cunoscut o dez­ după alegerile de la 28 sep­ Germanici va găzdui Festi­ mund Ia o demonstraţie dc ţă şi trimis spre Alaska prin
in curs de dezvoltare, unor mentul necesar producerii şi acelaşi timp, industria in­ voltare sensibilă, de aseme­ tembrie. în ea2 ul în care nu valul internaţional Rcetho- protest împotriva Partidului punctul cel mai nordic al
probleme economice nume­ transmiterii energiei electri diană a absorbit numeroase nea. industria petrochimică. va primi, din partea cancela­ ven. consacrat celebrării a continentului american. a
roase. extrem de dificile şi ce. fapt care a permis elimi­ ^adre pregătite în străinăta­ O măsură pozitivă în ca­ rului Kurt Georg Kiesingcr. 200 de ani dc la naşterea Naţional Democrat de orien­ reuşit să forţeze gheţurile,
complexe De la statutul de narea completă a importului te. Toate acestea au creat drul acestui proces, aprobată asigurări privind exercitarea marelui compozitor. Festiva­ tare neonazistă. Deşi im­ după zece zile de luptă, şi a
tară agricolă (aproape 70 la tn programul masiv de elec condiţii pentru aplicarea în cu căldură de opinia publică, independentă a acestei funcţii. lul va reuni la Ronn pe cei portante forţe dc poliţie şi atins marea liberă. Nava.
..echipe dc ordine" ale P.N.D.
sută din populaţie trăieşte trificare a ţârii. industrie a tehnologiei celei a fost naţionalizarea princi­ Referîndu-sc la perioada co­ mai renumiţi interpreţi ai dună ce a fost blocată de
Inrâ in mediul rural) India Tn domeniul fizicii nucle­ mai avansate. palelor 14 bănci ale ţării, laborării cu actualul cance­ lucrărilor lui Beethoven. au încercat să-i împrăştie pc mai multe ori de gheţurile
parti­
demonstranţi, liderul
se află în orezent înlr-un are. India se numără printre Construirea a numeroase rare a creat condiţii pentru lar, Willy Brandt a relevat că. ♦ O A dului. Adolf von Thaddcn. din strimtoarea Mc Lure. ta
proces intens de industriali­ puţinele ţâri ale lumii capa­ obiective industriale (aproxi­ accelerarea acordării credi­ începînd din 1966. cînd a in­ Joseph Luns, ministrul de nord de (nsula Banks, a fost
zare. Acest dificil efort a fost bile să-şi construiască pro­ mativ 30 000 în ultimii 20 de telor în domeniile cheie pen­ trat în guvern ca reprezen­ externe al Olandei şi preşe­ a fost nevoit să-şi întrerupă obligată să-şi schimbe ruta.
încununat In ultimii ani de prii reactori atomici. Pentru ani) şi extinderea celor vechi tru impulsionarea exporturi­ tant al Partidului Social De­ dintele în exerciţiu al Con­ discursul electoral după nu­ si să aleagă un drum mai
o scrie de rezultate incon­ construirea primelor două au avut ea rezultat o diver­ lor şî încurajarea de noi in­ mocrat în calitate de vice­ siliului Ministerial al Pieţei mai 20 de minute. lung. dar mai puţin dificil,
testabile. centrale alomoelectrice ale sificare importantă a produc­ vestiţii cancelar şi ministru dc ex­ comune, a anunţat luni că Ploile torenţiale care in la sud de această insulă.
Tn special construcţia de tării s-a apelat la firme străi­ ţiei. Specialiştii indieni sînt Sînt aspecte de seamă ale terne. cl nu si-a putut pune Republica Arabă Unită do­ ultimele zile s-au abătut ne­ ..Manhattan" va ajunge Ia
în aplicare principiile dc po­
maşini şl industria chimică ne. Experienţa acumulată şi in prezent capabili să con­ unui efort economic remar­ litică externă, datorită faptu­ reşte iniţierea unor tratati­ contenit asupra regiunilor destinaţie intr-o săntămînă.
au cunoscut progrese impor­ progresele de ansamblu ale struiască uzine chimice, ra­ cabil. implieind prefaceri di­ lui că şeful guvernului de la ve cu C.E.E. în vederea în­ sudice ale Coreei de sud au trecînd prin Marea Beau fort,
tante. Registnil produselor bonomiei au făcut Insă ea finării petroliere, complexe ficile de structură şi repar­ Bonn a uzat din plin dc pre­ o mare liberă de banchize.
primei ramuri, dacă luăm realizarea. în momentul de siderurgice si alte obiective tizare geografică, dar care rogativele sale în ce priveşte
ea termen de eomparaţie faţă. a celei dc-a treia cen­ de arest fel. pune bazele unei dezvoltări relaţiile externe ale R.F a
ehiar şi o perioadă mai a- trale atomoeleetrice să se Rezultate notabile au fost continue a Tndiei în viitorul Germaniei. Ministrul de ex­
proDÎatâ. este impresionant, deceniu. terne trebuie să aibă aceleaşi
el incluzînd. printre altele, poată face în întregime prin realizate şi în domeniul in­ drepturi şi libertate de acţiu­ CURIER • CURIER • C l IRIER
echipament pentru fabrici mijloace proprii. dustriei chimice. Şi aici, ca­ ŢINTEA CONSTANTIN
ne ca oricare alt ministru, a
conchis Willy Brandt.
TIPARUL: întreprinderea poligrafică Deva 44 065