Page 53 - Drumul_socialismului_1969_09

proletari oin toate ţările, uniţi-vă» Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4574
ziarului

Miercuri DEVA, str. Dr. Petru Grota, nr. 35.

telefoane: redaetor şef - 1588 ; re­
17 septembrie dactor şef adjunct, secretar de redac­
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile culturâ-sjtorl şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317; secţia scrisori, docu­
mentare şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu intre orele 16-24 -
« PAGINI, 30 BANI 1585.

LA I. M. BARZA
VIZITA PREŞEDINTELUI

MASURI ENERGICE AUSTRIEI, FRANZ JONAS,

p e n t r u În d e p l in ir e a
IN TARA NOASTRĂ

INTEGRALĂ A PLANULUI De la trimişii Agerpres, M. tişti anonimi ai vremii au rică din acest ţinut,

Ionescu, V. Chişu, Th. Mate- gravat măiestrit diferite sce­ sculptura în lemn a
escu : ne, şi obiecte de cult, artistic rădăcini.
Cu cîteva luni în urmă, mai tehnic al întreprinderii : „In Sâ vedem care este şi păre­ Preşedintele federal al Re­ lucrate. Alît biserica mînăs­ Preşedintele federal l
precis la data de 7 martie prezent se afirmă invariabil rea tovarăşului Ghcorghe Iga, publicii Austria. Franz Jonas, tirii, construită in urmă cu lejul sâ urmărească
1969, ziarul nostru publica că toate păcatele generate de locţiitorul secretarului comi­ a făcut în cursul zilei de aproape 4 secole, cît şi pie­ spectacol, in care s
intr-o pagină „Hunedoara în actuala situaţie se răsfrîng în tetului de partid pe întreprin­ marţi o vizită pe meleagurile sele adăpostite de muzeu au zentate selecţiuni di
întrecere*' unele concluzii a­ primul rind asupra conducerii dere: „Cauzele acestei situa­ sucevene, ţinut eu o bogată fost apreciate de oaspeţi ca rul folcloric sucevean
supra situaţiei deloc corespun­ întreprinderii. Or, adevărul ţii nu trebuie căutate în altă istorie, puternic ilustrată prin adevărate bijuterii de artă. ţioasa sală răsună
zătoare care se semnalase pe este cu totul altul. Lipsa unor parte ci aici, în întreprindere. prezenta unor vechi şi cunos­ Drumul şerpuieşte în conti­ sprintene ca apele
primele două luni ale anului documentaţii precise privind Se semnalează prea des anu­ cute monumente ce amintesc nuare printre obcini înveş- şi Suceviţel ce cuprir
la întreprinderea minieră Bar­ rezervele de minereu precum mite deficienţe în diferite istoria şi măiestria locuitori­ mîntate cu păduri seculare. tele lor generoase ac;1
za. Apărea atunci un angaja­ şi numeroasele deficienţe sem­ compartimente de activitate. lor din aceste străvechi ţinu­ Se ajunge la mînăstirea Mol­ vechi pâminturi rom
ment din partea directorului nalate în aprovizionarea teh- Ba echipele nu au lemn pen­ turi ale patriei noastre. do vi ţa, ctitorie a domnitoru­ La ieşirea din casa •
general al întreprinderii, to­ nico-materială au stat ia ba­ tru susţinere in abataje, ba înaltul oaspete a fost înso­ lui Petru Rareş, din secolul al tură. numeroşi local
varăşul ing Aurel Lăpuşcă : za anomaliilor semnalate Un nu există piese de schimb ţit de Manea Mănescu, vice­ XVI-lea. întregind ansamblul tâ din nou cu mult
„Sarcinile sînt mobilizatoare, alt aspect negativ poate fi pentru diferite utilaje. Fleca­ preşedinte al Consiliului de celor 5 biserici pictate şi in pe şeful statului au:
dar sîntem ferm convinşi că considerat, la ora actuală şi re perioadă de lucru este ca­ Stat, preşedintele Consiliului exterior din nordul Moldovei, şedinţele federal ex)
vor fi îndeplinite... am luat faptul că nu Ia toate sectoa­ racterizată deci, prin surprize­ Economic, Constantin Stătes- monumente unice de acest fel delor admiraţia sa j.
măsuri excepţionale şi acţio­ rele minelor au fost atacate le ei. Sînt destule aspectele cu, secretarul Consiliului de în lume, Moldoviţa se distin­ museţea şi marea
năm cu hotârîre pentru rea­ la datele stabilite poziţiile care scot în evidenţă lipsa de Stat, Gheorghe Pele, ambasa­ ge printr-o arhitectură origi­ noului lăcaş de cul< i
lizarea planului. Zilele care propuse prin plan. lucrări ca­ interes, neglijenţa şi se poa­ dorul României la Viena, Emil nală. Frumuseţea culorilor ca­ ★
urmează vor confirma previ­ pitale care aveau în vedere te spune că acestea persistă Bobu, preşedintele Consiliu­ racteristice, prospeţimea lor In cursul după-s
ziunile noastre". lichidarea unor zone ale zăcâ- şi în continuare. Disciplina la lui popular judeţean Suceava, păstrată de-a lungul timpuri­ un avion special, p
Sarcinile sint într-adevăr mîntului. Se pune acum în­ numeroase locuri de muncă şi de alte persoane oficiale lor se integrează armonios în federal al Republic
mobilizatoare. Dar ce fel de trebarea : cum am acţionat lasă mult de dorit şi din acest române. peisajul natural. Şi aici este Franz Jonas, şi pe: .
măsuri „excepţionale", au noi in acest caz? Cele 110 motiv au luat fiinţă în sub­ împreună cu preşedintele vizitat muzeul mînăstirii, ca­ ficiale austriece şi i -
fost luate, cit de hotărît s-a studii propuse pentru acest federal se aflau Eduard re adăposteşte piese de o re l-au însoţit în
acţionat în perioada care a an vin să contribuie la reani­ teran echipe cu muncitori slab Tschop, ambasadorul Austri­ inestimabilă valoare. Oaspeţii ţară s-au înapoiat î
urmat, o demonstrează însuşi marea situaţiei. Rezultatele pregătiţi profesional, care au ei la Bucureşti, Karl Trescher, admiră îndeosebi tronul lui ★
bilanţul încheiat pe primele nu se văd in prezent, dar ele primit o singură indicaţie : director de cabinet al pre­ Petru Rareş, cu încrustaţii in Preşedintele fede
opt luni ale anului. Pe luna se vor vedea în cu rind". „cit faceţi, atîta aveţi". Să şedintelui federal, Georg lemn de paltin, capodoperă de publicii Austria, F
august planul la producţia Sînt de reţinut deci urmă­ Sehlumberger, trimis extraor­ artă sculpturală dalind de a oferit marţi sear
globală a fost îndeplinit nu­ toarele concluzii : „lipsa docu­ Ing. CORNEL DUMITRU dinar şi ministru plenipoten­ mai bine de 400 de ani. nele Casei Centrale
mai in proporţie de 83.2 la su­ mentaţiei precise", iar ca so­ ţiar în Ministerul Federal al Acelaşi frumos peisaj natu­ o recepţie in ono?
tă, iar la producţia marfă vin- luţii, eficienţa viitoare a stu­ Afacerilor Externe, şi alte ral însoţeşte pe oaspeţi în dru­ dintelui Consiliulu
dută şi încasată realizările diilor care s-nu întocmit. persoane oficiale austriece. mul lor spre mînăstirea Voro- Republicii Socialis •
sînt de 91,2 la sută. Minusu­ Faptele arată însă că prin In fosta Cetate de scaun — neţ, una din ctitoriile lui Şte­ Nicolae Ceauşescu
rile acumulate de la începu­ aplicarea celor 22 de studii Suceava — coloana oficială fan cel Mare, vestită prin pic­ Au luat parte I<
tul anului se ridică la întocmite în acest an (din 110 este întîmpinaţă cu manifes­ turile şi elementele decorative Maurer. Gheorj
9 884 000 lei. la primul indica­ propuse) nu s-a reuşit să se tări de caldă simpatie. Bal­ originale, de mare valoare is­ Gheorghe Rădul*
tor şi respectiv 8 064 000 lei la obţină eficienţa economică | Cămin j coanele modernelor construc­ torică şi socială. Biserica, ri­ Drâgănescu. Petri
cel de-al doilea. planificată Aşadar, conduce­ Se prefigurează un nou obiectiv industrial - mina Livezeni ţii şi cerdacurile caselor sînt dicată în secolul al XV-lea, nea Măncscu, L
De ce se menţine o aseme­ rea întreprinderii, cei peste - din bazinul carbonifer al Voii Jiului. împodobite cu flori şi fru­ îmbină armonios elementele Ştefan Voitec. Pe ' «
tehnicieni | cultural în |
nea situaţie şi de ce nu s-a 100 de ingineri şi alte cîteva Foto : I. LICtU moase scoarţe populare. La constructive, picturile murale, Dumitru Popa. I
produs revirimentul aşteptat? sute de cadre de Rădăuţi se face un scurt po­ mărturie strălucită a forţei membri ai Consîl
Răspunsul la aceste întrebări trebuie să-şi spună cu mai pas. In fata Liceului nr. 1, pe creatoare manifestate de po­ şi ai guvernului,
ni-1 dau cadre cu munci de multă răspundere cuvintul la i construcţie I o scenă împodobită sărbăto­ porul român in acea îndepăr­ pat Constantin St
reşte, elevii au prezentat un
răspundere din întreprindere. rezolvarea diferitelor proble­ Anchetă scurt program artistic După tată epocă. ‘ tarul Consiliulu
Ing. Ion Popa, directorul me. | * j . ce felicită si îşi ia rămas bun Preşedintele Austriei se o­ Gheorghe Pele.
: H olârirea adunării popii- j ~ <le la-.tin&r-ii-artişth şeful sta-- preşte îndelung în faţa fres­ României la Vi
i cu ltu ra l a început să prindă ■ Din nou ~ ficiale care îl însoţesc îşi ricii, admirînd tonurile vii ale locotenent Const;
celor ce acoperă zidurile bise­
comunei «
j Jarc a lo cu ito rilo r
tutui austriac şi persoanele o­
{ /a m dc a construi un cămin j
locţiitor al Şeful
„albastrului de Voroneţ**. El
în pagina a ll-a ! viaţă. Zilele trecute s-a j continuă drumul. îşi exprimă satisfacţia de a a­ Stat Major, Tudi
rectorul prnlocoli
In peisajul de rară frumu-
vea prilejul să vadă asemenea
; pornit la turnarea fundaţiei, •
; manopera cxccutîndu-sc prin j j seţe al obcinilor bucovinene, mărturii ale istoriei şi cultu­ nisteru! Afacer
| contribuţia patriotică a cotă- i se profilează încă de departe rii româneşti ,,Privind aces­ membri ai Misîui
Noul sistem de salarizare în cooperaţia meşteşugărească „oaspeţi inoportuni taşate pe lîngâ
: ţcnilor. I puternicele ziduri ale mînăsti- te fresce — declară Domnia
STIMULENT PENTRU IMBUNATAJIREA ACTIVITĂŢII i De asemenea, o marc par- ; rii-cetate Suceviţa, monu­ Sa — nu este greu sâ constaţi federal al Repul
: te din m aterialele necesare i ment de cultură dintre cele că veşmintele personajelor precum şi condu
1 s-au procurat pe plan local, j mai renumite ale poporului zugrăvite seamănă foartemull stitwtîi centrale.
ACT AL DOMNITORULUI CONSTANTIN BRANCOVEANU RE­
! La lucrări participă zilnic j român. cu portul popular al oameni­ *î alţi oameni de
FLECTAT IN TRECUTUL ORAŞULUI i cîtc .10-40 de oameni. : la Geoagiu-Băi Ctitorie a familiei domni­ lor pe care i-am întîlnif*. Un tură. şefi ai culte
toare a Movileştilor, Suceviţa moment inedit al vizitei l-a nia. ziarişti româ
este o mărturie pregnantă a constituit convorbirea cordia­ Au luat parte.
culmilor pe care s-a ridicat lă a preşedintelui federal cu Eduard Tschop
Recenta noastră vizită la — Şi-apoi, majoritatea din­ vechea artă moldovenească. cei mat vîrstnici locuitori ai rul Austriei la T-
Gcoagiu n-a mai fost făcută tre noi am venit pentru tra­ Sînt admirate zidurile exte­ comunei Voroneţ. Trescher, Georg
incognito — ca data trecută tament. Tot din pricina curen­ rioare şi interioare ale bise­ In vizitele la monumentele cer. colonel Ra
De astă dată. ne-au chemat tului nu am putut beneficia ricii, pictate în frescă cu sce­ istorice amintite, oaspeţii aus­ Josef Bandion.
— prin scrisori şi lelefoane — ne de o rară forţă emoţiona­ trieci şi români au fost în­ şi alte persoane •
oamenii, cei care au fost obli­ dc băile respective lă, impresionante prin realis­ soţiţi de Justin Moisescu, mi­ însoţesc pe pre« r f.
gaţi să consemneze in jurna­ — Nu mai eşti sigur Aici po mul figurilor şi referinţele la tropolitul Moldovei şi Suce­ ral In vizita s;
lul lor de vacanţă neajunsuri un spectacol de film sau o al­ cotidinul vieţii ţărăneşti. vei. Au fost preze;
ce au umbrit nu numai orele tă manifestare culturală de In muzeul mînăstirii, oas­ La reîntoarcerea în Sucea­ siunilor diplomt
lor de odihnă, ci şi cailea de peţii se opresc îndelung în va a fost vizitată noua casă la Bucureşti.
vizită a staţiunii. la casa de cultură. de cultură a oraşului — edifi­ Recepţia s-a
Stăm de vorbă cu tovară­ dreptul nepreţuitelor comori ciu impunător — cu o sală de
tr-o atmosferă
şii Andrei Roja, responsabilul adunate aici cu grijă de-a 800 de locuri, a cărui arhi­ caldă, prieteneai
lungul a sute de ani, — cărţi
cantinei şi Constantin Jelea,
în culpă... şeful complexului turistic. ferecate în argint, pe care ar­ tectonică evocă. într-o mani­
eră modernă, tradiţia folclo­
— Credeti-mâ, mi-e şi ruşi­
curentul electric ne de oameni. Numai în a­
ceastă serie s-a întrerupt cu­
Facem sondaje. Oamenii rentul de trei ori. Deci a tre­ Posturile noastre de ra­ m it Fînlînele. sa
sînt de-a dreptul revoltaţi I
buit să ne prezentăm în fa­ dio şi televiziune vor din apropierea or *
— S-a luat curentul Mă au scos la iveală
rog, se mai întîmplă. Dar in ţa abonaţilor cu hrană rece. transmite în direct, as- cultură m aterială
— Nu aveţi aragaze, maşini tâzi 17 septembrie, în
aceste două sâptâmîni s-a lu­ aproxim ativ 3 500
de gătit de rezervă ? De gră­ jurul orei 16,30, pleca­ pă - resturile dc <
at de trei ori. Sintem obli­
tare credem că nu duceţi lip­ rea din Bucureşti a pre­ tonala găsite la
gaţi să servim mereu minca- sc poate trage c
re rece să. şedintelui federal al A­ locuirea în aceasta ,__ „ j
— Păi, spupeţi şi dumnea­ Anchelâ realizată de ustriei, Franz Jonas, ca­ fost dc lungă durată. Au fost
voastră ! Iţi dă la prînz ,o LUCIA UCIU re, la invitaţia preşedin­ ŞCOLILE DE descoperite numeroase piese
conservă de peşte, un triunghi GH. I. NEGREA telui Consiliului de Stat, SPECIALIZARE de ceramica cu aspect roşu-
greutăţi
cărnmiziu, pictate.
de brînzâ topită şi o bom­ Nicolae Ceauşescu, a { rOSTLICEALA folosite la războiul vertical
Secvenţă din centrul oraşului Deva, a cărui arhitectură a adus autorilor ei - Cornel Fio- boană „Vinga". Sau diminea­ făcut o vizită oficială in dc ţesut, v îrfu ri dc săgeţi de j
rea, Liviu Oros şi Traian Achim — Premiul Uniunii Arhitecţilor. Foto : I. DUBEŞTEANU ţa, în loc de ceai ori cafea, (CONTINUAU IN *ÂO, • l e) ţara noastră. Peste cîteva zile începe c- silex, străpungătoare dc os j
o „Eugenia". xanicnul dc adm itere în ce­ şi alte ohicctc. al ;
le 164 şcoli de specializare
Un capitol important
postliceală din întreaga ţară, culturii materiale a comuni- j
care pregătesc absolvenţii li­ taţii de trib slin Văleni îl ;
A w A ___ w I ccclnr de cultură generală in constituie plastica in lut —
lirziat cu semănatul pe unele fie cultivate cu păioase. Pînă piu, din cele 10 hectare care j vederea exercitării unor ac­ figurine antropomorfe ce
INSAMINŢARILE - o lucrare purcele. Aceasta desigur a du3 azi (15 septembrie) am recol­ se vor cultiva cu orz şi 60 hec­ ! liv ilă ţi dc nivel mediu, teh­ constituie reprezentarea u­
nice sau social-culturalc.
la diminuarea producţiei , Dc
nor culte religioase şi a u- j
tat 6 hectare cartofi şi 2 hec­
aceea noi sintem hotărî ţi ca tare porumb. De mîinc înce­ tare cu griu nu sînt pregă­ j In perioada an ilo r dc stu- nor practici magice. î
tite decît 25 de hectare, iar
in această toamnă să ne în pem semănatul orzului. la C.A.P. Veţel nu s-au pre­ j diu, elevilor din aceste şcoli
cadrăm cu lucrările în peri­ Din rindul cooperativelor gătit decît 45 de hectare din li se acordă burse din fon- A DOUA LINIE
oada oplimâ. convinşi că prin unde lucrările de pregătire a rele 125 care urmează a fi j ! d u rilc dc stat. De asemenea, FEROVIARA DE
pe perioada in s tru irii practi­
importantă şi urgentă; orice tă­ aceasta, şi avînd o bună pre­ terenului sînt avansate şi au insăminţate în această toam­ i bursieri cil şi ncbursicri, p ri- CENTURA A CAPITALEI
ce in producţie, elevii, a iit
gătire a patului germinativ,
fac
însâmînţârile
început
nă Asemănător stau lucrurile
La institutul dc specialita­
pu­
şi sâmintâ <le calitate.
parte şi cele
din Brănişcn.
tem realiza o producţie de cel unde întreaga suprafaţă pla­ şi la Boz, Bejan, Birsâu şi ; i mese dc Ia şcoli cheltuielile te al căilor ferate a început
altele.
de transport din
localitatea
puţin 2 000 kg gnu Ja hec­ nificată a se cultiva cu orz a in care funcţionează şcoala proiectarea cele» de-a doua
Consiliile de conducere ale
tar. fost însămînţatâ şi s-a trecui, acestor unităţi sub pretextul I in localitatea în care se efcc- linii feroviare dc centură a
Capitalei,
care va
avea o
răgănare se soldează cu pierderi cooperatorilor din Ilia Pină tul griului, Hârău unde din că „mai au timp** uită de bu­ ■ j lucază practica, hrana in li- lungime dc aproape 100 de
Faptele confirmă hotăriren
înrcpînd de ieri, ‘la semăna­
m ita alocaţiei stabilite, pre­
kilometri. Proiectanţii au în
na zicală populară : „Ce poţi
in ziua dc 16 septembrie ei
au şi insămînţat 40 hectare 40 hectare eu orz s-a insâmin- face azi. nu lăsa pe miine". cum şi cazarea şi regia la vedere aplicarea a numeroa­
ţat jumătate şi în cursul aces­
cantină gratuite.
se soluţii tehnice avansate,
de orz din cele 80 planificate tei săptămini va începe şi se­ Or. c bine ştiut că timpul pier­ Pentru buna orientare a printre care traverse din pre­
dut nu poate fi recuperat şi
si au început semănatul griu­ mănatul griului . în agricultură orice întîrziere i absolvenţilor liceului dc cul- fabricate dc helon precom-
lui pe o parcelă de 32 hecta­
Ne aflăm în tr-o perioadă cînd in agricultură trebuie Unde pregătirile re din cele 270 pe care le au diminuează recoltele. j tură generala către şcolile dc primat, şine de marc rezis­
executat un mare volum de lucrări. Paralel cu recoltatul, de semănat în acest an. Suprafeţele Tntirzierile in pregătirea pa­ ; | specializare postliccală, M i- tenţă, sudarea capetelor dc
linie. Sc prevede, de aseme­
nisterul Invăţăm întului a c­
eliberarea terenurilor de culturile premergătoare, se fac şi sînt avansate, a — Noi ne-am convins că o tului germinativ în unele co­ i lahorat „În d ru m ă to ru l pentru nea, electrificarea întregului
lucrări de pregătire a ferenu lui şi se insăminţează cultu­ bună pregătire a terenului şi iniei nu justifică operative sînt cauzate şi de admiterea în. şcolile de spe- traseu, ca atare introducerea
s'.uba organizare a muncii la
rile dc toamnă. Aceasta impune organelor agricole, consilii­ semănatul la ,timp ne aduc j cializarc postliccală", care tuturor tipurilor de locomo­
început semănatul roade bogate — ne-a declarai tărăgănările recoltarea şi transportul fura­ prezintă celor interesaţi şco­ tive diesel şi electrice.
lor de conducere ale cooperativelor, mecanizatorilor, orga­ tovarăşul Nicolae Dumitru, jelor de pe suprafeţele ce lile şi specialităţile în care Realizarea celei de-a doua
nizaţiilor dc partid şi con siliilo r populare locale luarea brigadier de cîmp la C A P. La unele cooperative agri­ urmează a fi insămîntalc cu sc vor şcolariza elevii în li­ lin ii de centură corespunde
Cooperatorii din Breton Mu- Şoîmuş. In anul acesta de pe cole eu toate eâ aveau posi­ cereale In multe părţi am in- nul şcolar 1969-1970, co n d iţii­ cerinţelor in continuă creşte­
unor măsuri care să asigure o temeinică organizare a mun­ reşanâ, Ilia, Hărâu şi alte terenurile cultivate cu orz si bilităţi să fie mai avansate in lîlnit încă suprafeţe mari o­ le dc admitere, obicclele de re nlc beneficiarilor, reduce­
localităţi au învăţat din pro­ grîu brigada noastră a scos pregătirea terenului şi chiar cupate fie cu trifolicne neco- examen, data ţin e rii con- rii tim pului de im ohilizare a
ci entru ca lucrările din actuala campanie să fie execu­
prie experienţă că numai a- a producţie medie de 2 200 kg să înceapă insămînţările, to­ sile încă. fie cu căpiţe caic j cursului ctc. vagoanelor la operaţiunile dc
tate la timp şi în condiţii agrotehnice corespunzătoare. lunci cînd scmânalul se exe­ alît la orz cît şi la grîu. tuşi se observă o tărăgănare încărcare-dcscărcarc a m ăr­
cută la timp şi pe un teren Şi în toamna aceasta noi a acestor lucrări. Există păre­ , CERCETĂRI fu rilo r şi îm bun ătăţirii de­
Zi'c)e trecute am efectuat un raid prin mai multe coope­ N. BADIU J ARHEOLOGICE s e rv irii călătorilor care do­
bine pregătit sc obţin şi re­ am început din vreme pregă­ rea. deloc justificată, cum că R BUDIN
rative agricole dc producţie. Inserăm cîteva din constatările tirile. Pe lingă arături şi ce­ m iciliază sau lucrează în lo­
colte bogate. dacă au o suprafaţă mai mică i Cercetările arheologice c- calităţile din im prejurim ea
noastre fu intenţia dc a atrage atenţia colectivelor dc coope­ lelalte lucrări de pregătire a
— In toamna trecută — spu­ terenului, am început recol­ de însăminţat o pot realiza şi fcctuatc recent în locul nu­ Lucurcştiului.
ratori care se pare că au pierdut din vedere că toamna-i fru­ nea inginerul Valentin Ciocan, tarea cartofilor şi porumbului mai tîrziu ■ n ă r i « T
moasă şi bogată, dar scurtă ! — cooperativa din Ilia a în- i>e suprafeţele ce urmează să La C A P. Leţnic, de exem-