Page 54 - Drumul_socialismului_1969_09

PAG ? DRUMUl SOCIALISMULUI - MIERCURI 17 SEPTEMBRIE 1969*»

compense personalului
anga­
i\oui sSstem de saSarazare dare a unor premii în cursul A C T A L D O M N IT O R U L U I ntă
jat. Pentru realizări deosebite
s-a creai posibilitatea dc acor­
£n cooperaţia m eşteşugărească. anului, in cadrul unei cote
de pînâ la 3 Ia sută din to­
talul retribuţiilor realizate.
O cerinţă obligatorie a nou­ C O N S T A N T IN B R Â N C O V E A N U
lui sistem este îmbunătăţirea rile -
normelor de muncă şi a co­
STIMULENT PENTRU iMBU telor procentuale la nivelul
consumului real de timp. co­
respunzător condiţiilor tehni­ R E F L E C T A T ÎN T R E C U T U L
ce şi organizatorice existente
la locul de muncă respectiv, fapt de atitudine antiotoma- o luci are
astfel incit îndeplinirea lor
NÂTATIREA ACTIVITĂŢII să se situeze în jurul indice­
fare ale personalului tehnic- O R A Ş U L U I nâ a lui Brâncoveanu, ci şi
lui de 100 la sută
de solidaritate
Acordarea retribuţiilor tari­
sud-est-euro-
Brâncoveanu importantă
Este deosebit de interesant
administrativ, precum şi a peanâ.
Plenara CC. al P.C.R din seama creşterii productivită­ fare în categoria a 6-a de ca­ muncitorilor care lucrează în sâ subliniem câ actul de bu­
octombrie 1967 a hotârît îm­ ţii muncii şi a reducerii chel­ lificare avea o retribuţie ta­ regie, se va face aplicînd La urcarea pe tron a lui tarea făcută în pasajul în ca­ năvoinţă a lui
bunătăţirea sistemului de sa­ tuielilor de producţie. Preci­ rifară de 94» lei lunar. In principiul cointeresării mate­ Constantin Brâncoveanu, îm­ re se arată că : ....fiind obţi­ faţă de bulgarii refugiaţi de
larizare, avînd ca scop prin­ zăm că majorarea retribuţii­ noul sistem retribuţia sa tari­ riale, care implică atît retri­ prejurările erau de aşa natu­ nute multe victorii asupia groaza opresorilor otomani
cipal stabilirea mai precisă a lor tarifare nu influenţează în fară poale fi cuprinsă între buirea după cantitatea şi ca­ ră incit era ameninţată în­ barbarilor (turcilor) în Serbia s-a reflectat ulterior în trecu­
salariilor — în funcţie de caii-, nici un fel nivelul actual al 1 145 şi 1 328 Ui lunar. litatea muncii, cît şi răspun­ săşi existenţa de stat a ţârii şi Bulgaria de către Ludovic tul istoric al Devei, deoare­
tatea, cantitatea şi răspunde­ tarifelor. O caracteristică a noilor re­ derea materială pentru neîn- sale. Această ameninţare nu de Baden" (general Austriac)... ce, după o staţionare de 20
rea socială a muncii, crearea Elementele şi caracteristici­ ţele tarifare şi nomenclatoa­ deplinirea sarcinilor. venea numai din partea Im­ unii bulgari ..orori puţin nrr- dc ani în Tara Românească,
unui raport mai raţional în le principale ale noului sistem» relor de funcţiuni o constituie In elementele noului sistem periului Otoman, care inten­ cea mai mare parte din bul­ trebuiau şl puteau fi de înalt
scara salariilor. de retriouire, sint următoare­ diferenţiere:! retnouţiiior ta­ ţiona sâ transforme ţara în garii aceştia au trecut, prin transportate. Aceasta pe te­
Comitetul executiv al le : Retribuţiile tarifare de în­ rifare în cadrul «aceleiaşi cate­ de retribuire a fost cuprinsă . sangiacat (provincie a Impe­ pasul Vulcan, în Transilvania, renurile cooperativelor din
UCECOM a hotârît generali­ cadrare pentru cooperatorii gorii de calificare sau funcţii, şi majorarea retribuţiilor to­ riului Otoman), dar şi din şi. după un popas vremelnic Leşnic. Lâpuşnic, Dobra şi al­
pentru sectorul
tale,, care
zarea, cu începere de la 1 sep­ din producţie şi muncitorii în raport cu calitatea lucră­ nostru este în medie de 8.7 la partea imperiului austriac ca­ la Haţeg şi împrejurimi, s-au tele.
tembrie 1909, a experimentă­ angajaţi asigură în general a­ rilor efectuate, cu iniţiativa sută De această creştere a re urmărea încă o anexiune aşezat la Deva. unde au înfi­
rii noului sistem de retribui­ celaşi nivel de retribuire cu şi operativitatea în muncă, cu retribuţiilor beneficiază, de la Nu avea intenţii deloc mai inţat un cartier care le-a pur­
re şi majorare a retribuţiilor cel practicat în activităţile si­ contribuţia personală adusă 1 septembrie 1969. un număr prietenoase nici regatul polon. tat mult timp numele şl un­ Infre cooperatori
la cooperative, uniuni şi milare din sectorul de stat, la creşterea eficienţei întregii de peste 3 700 de cooperatori In aceste condiţii, era natu­ de au zidit o biserică, monu­
OCMAD. spre deosebire de situaţia de activităţi economice a ‘unită­ şi personal angajat în cadrul ral pentru un om al realită­ ment de arhitectură care exis­
In vederea generalizării ex­ pînâ acum eind la unele ra­ ţii. Astfel, pentru cooperatori unităţilor cooperaţiei meşteşu­ ţilor politice şi militare exis­ tă şi astăzi (în Strada Pro­ şi mecanizatori
perimentării noului sistem de muri (confecţii, textile etc), — în cadrul aceleiaşi catego­ găreşti din judeţul nostru, ale tente. cum a fost Brâncoven- gresului) şi este trecut pe
retribuire 51 majorare a#retri­ nivelul retribuţiilor tarifare rii — s-a prevăzut încadrarea căror venituri vor fi mai mari nu. sâ ducă o politică de o- lista monumentelor istorice o colaborare
buţiilor, toate cooperativele era mai mic în 4 trepte de retribuire, pen­ chihbru. ferindu-se de o a t i ­ ale ţârii.
în perioada 1 septembrie —
au primit indicaţii la timp Pentru unele meserii — cu tru personalul tehnic-admims- 31 decembrie 1969 cu peste tudine prea făţiş antiotomană Dăm in traducere, dintr-o mai strînsă
pentru efectuarea lucrărilor grad de calificare mai deose- trativ. pînâ la şef de serviciu şl de a întreprinde acţiuni ca­ cronică latinească deveană,
pregătitoare, cum au fost : a­ oit (coafură, cosmetică, foto inclusiv, încadrarea pe clase 1 300 000 lei. re ar fi comportat „riscuri" cauţi, şi-au arătat bucuria lor un fragment în care se rela­ Un cuvint de spus in exe­
naliza normelor de muncă, e t c ) au fost stabilite retribu­ şi gradaţii la aceeaşi funcţie, Generalizarea experimentă­ (Cf. N. Iorga. Valoarea poli­ faţă de progresul fericit al tează venirea bulgarilor la cutarea la timp şi de bună
stabilirea vechimii neîntre­ ţii tarifare pe funcţii. care iar pentru personalul de con­ rii şi principiile care stau la tică a lui Constantin Brânco- armelor împărăteşti — venind Deva : calitate a lucrărilor agricole
rupte in aceeaşi unitate, sta­ sint la.un nivel superior faţă de ducere posibilitatea acordării baza noului sistem de retri­ veanu). pe neaşteptate vizirul Ko- ..După ce s-a liniştit răscoa­ îl au mecanizatorii. De con­
bilirea retribuţiilor prelimina­ celelalte meserii din această unor indemnizaţii lunare, di­ buire şi majorare a retribu­ Cu toate acestea, bineînţe­ priiUi au fost nimiciţi intr-un lele racoţiene. poporul bulgar ştiinciozitatea şi răspunderea
re pe treple şi gradaţii etc. activitate. ferenţiate după mărimea uni­ ţiilor reprezintă o nouă şi les că cl nutrea sentimente măcel groaznic, la 8 septem­ în anul 1710 şi anul 1711. din cu care muncesc, de conlucra­
In scopul recuperării chel­ Retribuţiile prevăzute de tăţii. complexitatea sarcinilor grăitoare confirmare a grijii antiotomane şi ducea o poli­ Valahia. unde era dispersat la rea dintre ei şi cooperatori,
tuielilor suplimentare necesi­ noile reţele tarifare cuprind şi vechimea în funcţie. partidului pentru ridicarea tică corespunzătoare acestor brie 1690, ca pentru trădare, Brădiceni. Aninoasa. Tîrgu-
în locurile Chiprovaţ. Copilo-
tate de majorarea retribuţii­ era mni mare parte n adau­ Un element nou al sistemu­ nivelului de trai al oameni­ sentimente. în măsura in care vaţ, Jelezna şi Clisura Pe cei Jiu şi în alte locuri, pe rînd depind în marc măsură re­
lor, s-au analizat posibilităţi­ surilor variabile (spor de 3- lui de retribuire este şi spo­ lor muncii, stimulează masa împrejurările îi permiteau Un râmaşi din această infrîngero au început sâ vină. prin mun­ zultatele in producţia agrico­
le de mobilizare a rezervelor corri. premii) eeen ce face ca rul de vechime care se acordă de cooperatori şi angajaţi din fapt concret, semnificativ în i-a primit cu bunătate bună­ tele Vulcan, in Transilvania lă. Sînt demni de evidenţiat
interne din fiecare unitate. ponderea retribuţiilor tarifare cooperatorilor şi personalului cooperaţia meşteşugărească în acest sens, ne este relatat în- voinţa lui Constantin Brân­ unde s-a aşezat cîtva timp la ucei mecanizatori care îşi dau
rezuUînd — din planurile de în cîştigul total să ajungă la tehnic-admmistrativ in ra­ realiz.area sarcinilor de plan, tr-o carte latinească — „Bre- Haţeg şi locurile din jur... In lot interesul pentru a se achi­
măsuri întocmite — că aces­ circa 90 la sută. De exemplu : port de vechimea neîntrerup­ în gospodărirea cu un maxi­ vis memoria Provinciae Ca- coveanu Basarab II .." anul 1712 cea mai mare par­ ta de sarcini şi la adresa că­
te cheltuieli vor fi în cea mni un cooperator croitor înca­ tă în aceeaşi unitate, care es­ mum dc atenţie a mijloacelor pistranae..." — tipărită în ti­ Această scurtă relatare me­ te a bulgarilor . a venit la rora atît I M.A. Dobra cit şi
marc parte recuperate pe drat după vechile reţele tari- te de 3 pînă la 10 la sută materiale $1 băneşti. contri­ pografia Universităţii din Pes­ rită să fie reţinută — cum es­ Deva..." conducerile cooperativelor au
pentru retribuţia tarifară de buind astfel la satisfacerea în ta in anul 1857. te evident — deoarece ea ne cuvinte de laudă. Printre a­
încadrare şi are drept scop sâ condiţii tot mai bune a deser­ Cartea, deşi nu priveşte di­ redă nu numai un remarcabil Prof. V. I. OPRISU ceştia se numără mecanizato­
reducă fluctuaţia cadrelor. virii populaţiei şi sporirea rect istoria Ţârii Româneşti, rii Iosif Răbulea şi Horia Cu-
Pentru creşterea eficienţei producţiei bunurilor de larg aminteşte de mai multe teanu de la secţia Şoimuş —
economice. reflectată în reali­ consum. ori Valahia şi unele lo­ secţie cu cele mai bune re­
zarea de beneficii peste plan zultate in cadrul IM.A.,
se vor acorda retribuţii anua­ GHEORGHE CERNAlANU calităţi din această ţară. Inte­ Iosif Ţir şi Nicolae Potinteu,
le tuturor cooperatorilor şi re­ vicepreşedinte la U.J.C.M. resează în mod deosebit rela­ Depozitarea furajelor — dc la secţia Hârâu. Nicolae
Rctruşcâ şi Visaton Popovici
aefiune judicios care deservesc C.A.P. Bretea
Murcşanâ, Cornel Costea —
unul din cei mai tineri trac­
Ion Dimperu, Vasile
torişti,
R ăsfo ind ca rte a coordonată lucrează pe ogoarele C A P.
Adam şî Gheorghc Sorea, care
Strîuecrea şi depozitarea fermele de animale, totoda­ Ilia.
furajelor a constituit şi con­ tă msito/.indu-se peste 500 Mai sînt insă printre me­
stituie una din acţiunile a- tone de nutreţuri. canizatori şi unit care nu nu­
de aur a m inei Lupen i flatc la ordinea zilei, llărni- mătoare conducerea unităţii mai câ nu fac lucrări de ca­
In perioada actuală şi ur­
litate. dar lipsesc nemotivut
cin şi priceperea dc care au
arc în atenţie slrîngcrca ce­ creînd greutăţi unităţilor coo­
dnt dovadă cooperatorii din lorlalte resurse furajere : co­ peratiste. La Bîrsâu, de
Hâda se concretizează în fap­ tele dc sfeclă dc zahăr, res­ exemplu, preşedintele co­
Nu demult la mina Lupe ni bazin, cu o producţie medie acolo fn adine pe prundul ma­ tul că întreaga cantitate dc turi dc la grădina dc legu­ operativei agricole Ion Moga
au fost înregistrate două în­ lunară de peste 20 000 f o u e rilor izvoare de cărbune dă linuri a fost depozitată la me, coceni, clc. a fost nevoit sâ scoală două
semnate recorduri. Este vorba cărbune şi cu o productivitate noi valenţe muncii, meseriei tractoare din brazdă pentru
de extragerea într-o singură zi de aroape 10 tone/post. Tot la de miner, atit de complexă, câ tractoriştii făceau arături
a unei cantităţi de peste 6 000 Lupeni a intrat in funcţie pri­ aţii de încărcată dc rod. Petre de proastă calitate. Mecaniza­
tone de cărbune, cu o produc­ ma linie subterană cu benzi, Constantin, /ou Onuţ, Vasilc. tori ca Alexandru Furdui, Ti-
tivitate pe mină de peste 1,900 fa orizontul 440 m, linie care Caila, Mihai Plaga, Andrei tu Burza şi Nicolae Suciu au
tone/post. Dacă în urmă cu transportă zilnic cîteva mii Cinciu, sint doar cîţiva dintre obiceiul de a lipsi nemotivat
10 oui aceste recorduri ar fi de tone de cărbune. Aici func­ cei mai. buni, ale căror nume sau de o se prezenta în stare
fost senzaţionale, acum faptele ţionează şi o staţie telegniu- legate de nenumăratele suc­ „Extemporal' 1 de ebrietate la lucru.
sint mai mult dccît fireşti, an metrică, automată, care in cese de piuă acum au trecut Legat de coopprauea ce tre­
de an îmbunătăţirea recordu­ Orice moment anunţă la su­ de mult graniţele municipiu­ buie sâ existe intre mecaniza­
rilor fiind o chestiune de o- prafaţă concentraţia metanu­ Mcrgind pe linia unei frumoase iniţiative întreprinse tori şi cooperatori trebuie ară­
noare a brigăzilor, a minelor lui în cîteva zeci de puncte lui, Petroşani. Acestora li se încă dc la înfiinţarea formaţiei dc teatru. Casa dc cul­ tat câ aceasta nu se manifes­
din Valea Jiului. Pentru că din subteran. Nu demult a pot. adăuga i)ică mulţi alţii, tură din Hunedoara a organizat un turneu prin cîteva tă întotdeauna. Uneori meca­
aici, in ,,capitala" cărbunelui fost dată în exploatare o sta­ care au semnat prin realiză­ sate ale judeţului cu piesa „extemporal". Duminică, ar nizatorii nu au asigurat front
românesc, recordurile cad de ţie dc degazave, singura de rile lor in cartea de onoare a ti.ştii amatori huncdorcui au dat două spectacole la că­ de lucru şi condiţii de cazare
Depoul C.F.R. Simerio. Nou! dormitor pentru peuonalul de la o zi la alta, în dorinţa fier­ acest fel in ţară, care permite corespunzătoare cum se in-
tracţiune dat de curînd in folosinţă. EJ dispune de 80 de ca­ binte a fiecărei brigăzi de a fi extragerea cărbunelui in con­ minei Lupeni, in paginile că­ minele culturale din satele Lunca şi Fizcşti. Spectaco­ limpiâ la C.A P. Bejan (aici
lele s-au bucunit dc un deosebit succes în rîndul săte­
mere cu un pot liecare. in frunte. Vitezele de avan­ diţii de securitate sporită. reia viitorul va consemna cu nilor, care au aplaudat cu multă căldură jocul membri­ tractoriştii nu prea vin ru
Foto : Gh. ROMOŞAN sare, randamentele, consumu­ Pe lingă toate acestea, tre­ siguranţă alte şi alte recor­ lor formaţiei dc teatru dc pe lingă Casa dc cultură hu- plăcere, fiind nevoiţi sâ tram­
rile specifice au cunoscut îm­ buie amintit şi faptul că mina duri. nedorcană. baleze în fiecare dimineaţă si
bunătăţiri substanţiale, pen­ Imperii este cea mai mare mi­ seară tractoarele de la Şoi-
tru că organizarea superioară nă din ţară, magistralele ei R. S. muş la Bejan). alteori ingine­
MĂSURI a producţiei constituie un ne­ zîndn-se pe o lungime de a- rii s> consiliile de conducere
verticale şi orizontale ini in-
nu depun comenzile de lucru
secat izvor a ceea cc se chea­
mă folosirea oportună si efi­
pruae ISO km, cărora an de
cientă a tuturor rezervelor in­ an li se adaugă altele. Voloa la timp solicitînd tractoare
„ca să fie" dar ce vor lucru
terne. rea investiţiilor în numai, cei acestea nu se ştie. Aşa e ca­
ENERGICE trat un alt record privind ca­ patru ani ai cincinalului ac­ şi Ohaba.
zul Io C.A.P. Lâpugiu, Bejan
Tot la Lupeni a fost înregis­
da
tual e dc ordinul sutelor
litatea cărbunelui extras.
In
Asemenea practici, atît de
martie, după ce ani de zile a milioane. o parte cît şi de alta. nu sint
Desigur, toate aceste însem­
plătit penalizări. problema efi­ nate. realizări, roate aceste re­ de natură să ducă ia îndepli­
strîns legate una de alta — cientei economice a fost pusă corduri poartă amprenta oa­ nirea scopului comun : asi­
nu am reuşit sâ realizăm sar­ cu holărire. mina o primii bo­ menilor de aici, a minerilor gurarea bazei corespunzătoa­
cina la minereu exuas decit nificaţii neutru calitatea bu­ care in fiecare zi plămădesc re obţinerii unor recolte cit
în proporţie de 67,6 la sulă, nă a cărbunelui extras. Din noi fapte demne de a fi con­ mai bogate.
iar la metal în proporţie de nou priceperea si hotărîrea semnate, a oamenilor care nu ★
nu mai vorbim despre vizite­ 69,7 la sută. Acest lucru a fost colectivului şi-au spus cuvîn-
le din partea forului tutelar. generat în special ca urmare tul se. sfiesc să spună că mai au Din raidul întreprins se des­
Avem destule. Dar după cum încă multe de făcut, deşi ex­ prinde concluzia că în general
se vede. situaţia nu s-a îm­ a neritmicitâţii producţiei, lu­ Dar mina Lupani deţine şi trag zilnic aproape 0 000 to­ există preocupare pentru buna
cru manifestat la toate sectoa­
bunătăţit cu nimic. Există, de rele, nerealizărn normelor alte rc.cordtm. Aici a prins ne de cărbune eocsificahi!. desfăşurare a campaniei agri­
ce n-am recunoaşte, forma­ planificate lună de lună la rădăcini pentru prima dată cole din această toamnă. Se
lism. soluţii improvizate". formaţiunile de lucru, care se iu Valea Jiului, pronresul teh­ deşi dau lună de lună mii. dc impune însă ea îh unităţile în
Interlocutorul ne-a prezen­ ridică in mtdie la circa 31 e- nic. Susţinerea cu stilpi me­ tone de cărbune peste plan, care lucrările de eliberare şi
tat şi alte aspecte ale cauze­ clnpe pe lună, a numărului talici hidraulici a abatajelor deşi deţin drapelul de unitate pregătire a terenului, de selec­
lor care au generat anomalii­ mare de absenţe nemotivate. frontale, tăierea cărbunelui în tare şi asigurare a întregii
le semnalate. Dar ce a între­ Cazurile de boală şi învoirile abataj cu plugul ori combina fruntaşă pe ţară. Numai in a­ cantităţi dc sămînţă şi unde
prins organizaţia de partid în au influenţat şi ele negativ sînt doar cîteva exjicricnţc. cest an sjtoritl de cărbune a însămînlărilo încă n-au înce­
această direcţie ? S-au epuizat asupra nerealizârii sarcinilor reuşite, de pe urma cărora au ajuns la peste .50 000 tone. put. sâ se treacă urgent la
oare toate mijloacele de a ac­ de plan Este recunoscui, de învăţat şi alţii. Nu poate fi Aici. la Lupeni, fiecare a­ mobilizarea tuturor forţelor
ţiona pentru îndeplinirea sar­ asemenea, faptul că persona­ bataj poartă nume de oameni. pentru ca şi aceste cooperati­
cinilor economice? Se pare că lul tehnic nu s-a preocupat trecut cu vederea nici faptul ve să poată termina la timp
tovarăşii din comitetul de în suficientă măsură de orga­ că la Lupeni funcţionează cele Fiecare şef de brigadă este şi în condiţii optime îtisămîn-
partid se mulţumesc numai nizarea fronturilor de muncă, mai mari abataje frontale din un fel de „descălecător" care, ţarea culturilor de toamnă.
să arate că există deficienţe, de coordonarea şi îndrumarea
fără însă a lua măsuri ener­ muncitorilor. A existat o sla­
gice pentru redresarea aces­ bă preocupare şi pentru redu­
tora.
cerea consumurilor specifice
La comitetul sindicatului pe de materiale şi în spe­
întreprindere am avut o dis­ cial pentru folosirea înlo­ mm T r r im g i f c Tii ţiile Beriu, Grid, Romos şi
cuţie cu tovarăşul Octavin 11 cuitorilor lemnului de mină". Ardeu
Marcu, preşedintele Comitetu­ Desigur, situaţia creată la — Am înţeles efortul oa­
lui orăşenesc Brad al sindi­ întreprinderea minieră Barza — Nu avem nici aragaze, menilor care au muncit con­
catelor : ,.La 1 septembrie în­ nu poate fi privită cu optimis­ nici alte maşini de gătit. Gră­ tinuu 24 de ore. Dar între­
treprinderea era sub planul mul şi seninătatea care predo­ tare da. De fapt, cu ele ne-am ruperi de curent nu s*au sem­
de extracţie cu o cantitate mină în prezent aici. Slabele descurcat cumva (A. Roja). nalat numai la 4 septembrie
însemnată de minereu. Şi du­ rezultate obţinute în realiza­ — Cind n-avem curent, se câ biletu-i şi pentru mîine ? mativ 15 oaspeţi ai staţiunii. tă, adaugă un cetăţean, venit — A.... da. Dar oamenii nu — Ştim. Insă liniile electri­
pă cum se poate constala din rea planului privind produc­ cunoaşte imediat după mînca- ' — Nu niai avem încredere N-a fost unul care sâ se ara­ aici de la Braşov. aveau nota de plată, iar eu ce rurale, alimentate de sta­
situaţiile ultimei perioade, ne- re. Maşinile de gătit nu func­ câ putem lace băi calde, câ te mulţumit. Un tovarăş, ve­ — Nu ni se dau nici notele n-am fost de faţă, aşa că n-am ţia Orâştie, sînt foarte lungi
realizârile iau proporţii. Nu tivitatea muncii, care a fost ţionează, frigiderele la fel ne-au minţit şi duminica tre­ nit de la Bucureşti, ne decla­ de plată, intervine F. Dără- putut sâ mă pronunţ. — aproape 160 de km. E ne­
exagerez cu nimic cînd afirm îndeplinit doar în proporţie Sîntem puşi în situaţia sâ ni cută. Ne-au promis câ ne dau ră : buţ, din Arad. — Bine dar „oamenilor" nu voie de timp pînâ sînt depis­
de 87,3 la sută, depăşirile ca­
că toată această situaţie se re se înregistrează la preţul se altereze rezervele de ali­ băi calde pentru marţi — cînd — Vă spun sincer, sînt pur — Noi am ajuns la discuţii, li s-a dat notă de plată. tate defectele.
datoreşte în special indisci­ de cost al tonei de minereu ex­ mente. Am adus gheaţă, am nu s-au putut face câ s-a luat şi simplu indignat. Am mers la jigniri, tocmai pentru acest — Asta nu cred. (!) Ş-apoi, — Totuşi, rezolvarea tot
plinei. La nivelul grupelor de făcut ce-am putut. Noi admi­ curentul — iar duminică, cînd cu f i u l meu sâ servim masa fapt. Ospătarul Stelian Neam- cu chiflele Spuneţi şi dum­ dumneavoastră trebuie sâ o
sindicat s-au discutat prea pu­ tras, cave însumează în pre­ nistrăm şi hotelul. Aici se pu­ am mers, au spus câ-i stricat la restaurant. Am cerut o lis­ ţu ne-a înşelat cu 15-20 de neavoastră Ia care restaurant, găsiţi. Şi asta cît mai repede.
ţin cazurile de indisciplină, zent 120 lei pe tona de mine­ ne şi problema spălatului len- cazanul tă de bucate Ospătarul ne-a lei. Nota de plată nu ne-a da­ care ospătar nu face la fel ? Ne interesează măsurile pe
ele nu au fost soluţionate prin reu. sînt efectele neîndeplini- geriei. Spălătoria e electrică Din faţa vilei porneşte pe înşirat, verbal, fel de fel de t-o. (I. Ciorban, Curtici). Parcă se uită consumatorul la care le-aţi întreprins
măsuri concrete, energice, cu r 11 planului de extracţie şi ale (C. Jelea) alee un „Fiat 600" cu nr 1- mîncăruri. Am insistat sâ ni — Pe mese, în coşurile o chiflă, două în plus.. — Ca primă măsură, punem
toate că s-au făcut o serie de depăşirilor la consumul de PH-2070. se dea, totuşi, lista. N-a vrut pentru pîine, se pun 6-7 chi­ Mai sînt necesare comenta­ în funcţiune chiar săptâmînu
planuri pentru a se acţiona în materiale din componenţa pre­ Să ne dea — la uite, pleacă şi tovară­ — Cazuri similare ni s-au fle. Plata se face după numă­ rii ? viitoare o staţie de 110 kilo-
acest sens. Consider că prin ţului de cost. şii de la Ploieşti. Nu mai stau mai adus azi la cunoştinţă din rul chiflelor rămase in coş. volţi la care vor fi racordate
continuarea acestor practici Din relatările interlocutori­ nici dînşii. Mai mare ruşinea partea mai multor consuma­ Şi se „consideră" de către Cine faie nodul o parte din denv«iţii. O altă
nu se poate progresa". lor se desprind cauzele prin­ banii înapoi..." sâ meargă cu aşa impresie tori. Le-am făcut cunoscute ospătar câ au fost 10 chifle.
cipale ale activităţii economi­ despre Geoagiu responsabilului unităţii, tova­ Acestea, şi alte fapte sesiza­ măsură : schimbăm izolaţia
Reţinem si din această dis­ răşului Jelea Dînsul ne-a râs- pe porţiuni de linii, pe tron­
cuţie aceeaşi situaţie. Cauze ce necorespunzătoare desfăşu­ Afirmaţia a rostit-o cu mîh- Elena Covaci, din Sibiu, ur­ pus : „Imposibil. Vâ rog pof­ te de căite interlocutorii noş­ gordian ? soane. Lucrarea a început
şi iar cauze, fără însă a se rate de întreprinderea minie­ nire şi revoltă o femeie în că spre vila 7. tiţi în sală, sâ vedeţi dacă nu tri, le-am adus la cunoştinţa mai demult, dai tot în acest
arăta aportul organizaţiei ră Barza. Este suficient oare vîrslâ, care venise aici, din- — Am rezolvat, în sfîrşit. sînt liste pe mese". Ne-a în­ tovarăşului Constantin Jelea scop. Şi încă o măsură : am
sindicale la soluţionarea lor. ca persoane cu munci de răs­ lr-un sat al judeţului Alba. Mi-au dat altă cameră la vila soţit Am zărit. într-adevâr. A rămas ,,surprins" de cele Stăm de vorbă cu tovarăşul separat alimentarea oraşului
Este binecunoscut rolul pe pundere din cadrul unităţii sâ împreună cu vecina eî. Stau 4. Pînâ acum am stat la ca­ o listă. Intr-o clipă „apăruse­ aflate. „Mă mir, nu mi s-a Gheorghe Bălan, inginer şef de alimentarea rurală.
care trebuie să-l aibă organi­ se mulţumească numai cu re­ pe banca din faţa vilei nr 7 mera 26 şi ce-am mai indurat ră" încă două făcut nici un fel de reclama- adjunct la I R E H. Dumnea­ Aşadar, în ce priveşte cu­
zaţiile de masă în rezolvarea cunoaşterea deficientelor ? In­ si-Si împărtăşesc necazurile in ultimele zile ! Instalaţiile Interlocutorul nostru se sim­ ţie. Vâ rog consultaţi cele do­ lui cunoaşte situaţia de la rentul electric s-au luat mă­
acestor probleme. Dar felul tervenţia concretă a organe­ „concediului". sanitare au fost defecte şi din te slînjenit. Crede că i puse­ uă condici de sugestii şi recla­ Geoagiu. Furtuna din 4 sep­ suri. Dar cu restul neajunsu­
cum se acţionează aici ne fa­ lor competente — de la care — Cum aţi dormit în „casă cauza asta nu mai puteam sem la îndoială sinceritatea a­ maţii. Poftiţi. tembrie a dat mult de lucru rilor cum rămîne ? Cine din
ce sâ credem că ele au scă­ se aşteaptă acest lucru — se nouă", azi noapte ? — li se trece nici prin hol. firmaţiei. — Dar le ţineţi la dumnea­ electricienilor. Intr-un notes atîţi factori răspunzători de
pat din vedere sarcinile ce le impune de la sine In ce pri­ adresează o bâtrînică, apro- voastră în birou ? sînt trecute, pe ore şi minute, neregulile ce şi-au făcut loc
— Vâ rog, întrebaţi copilul
revin. veşte comitetul de partid al piindu-se de bancă. Aici nu mai e (care nu asistase la discuţia _. 7 ţ întreruperile de curent care la Geoagiu-Bâi. şi care au
Ing. Victor Labunţev, şeful întreprinderii, comitetul sindi­ — Amîndouâ într-un pat noastră). — Intr-adevăr, nici o recla- nu suprasolicitat oamenii în­ ..tronat" nestingherite, se va
minei Musariu ne-a re­ catului, organizaţia U.T.C. tre­ Am mers în camera vecinei Cu sincerit *.lea infantilă, maţie consemnată. treprinderii. Toate forţele au încumeta sâ privească deschis
latat : „Deşi ne-am stră­ buie să acţioneze cu mai că în cate eram eu a inun vinovat curentul băiatul repetă vorbele părin­ fost folosite pentru remedie­ faptele ce se petrec sub ochii
duit sâ aplicăm toate mă­ multă fermitate, sâ treacă la dat. S-a spart o ţeava $1 ci­ telui său. — V-am spus. nici un fel rea avariilor. Aflăm, aşadar, lor, le vor recunoaşte şi vor
surile legate de crearea con­ ne a mai putut sta... Dar Io Aşadar, nu numai el e in­ — Nu ni se dau listele cu de nemulţumire ! trece sâ le rezolve ? Să nu se
diţiilor pentru realizarea pla­ măsuri energice pentru întro­ noapte vom dormi acasă, că culpatul. La adresa restauran­ mîncăruri pentru că sînt tre­ — Nu vi s-a sesizat nici in­ câ numai pe linia Geoagiu găsească nare un ..curajos"
nului şi sporirea eficientei e­ narea disciplinei în toate ve­ plecăm dupâ-amiazâ tului se aduc nenumărate În­ cute şi preţurile şi, atunci, cidentul cu ospătarul Stelian s-au semnalat. în aceeaşi zi, care să taie nodul gordian de
conomice — care de fapt sint rigile activităţii economice. — De ce nu mal râmîneţi, vinuiri. Intervievăm aproxi­ nu ne mal pot înşela la pla­ Neamţu ? patru mari defecte la deriva­ la Geoagiu-Băi ?!
6>