Page 57 - Drumul_socialismului_1969_09

PROLETARI PIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢt-VĂ!
Anul XXI Redacţia

Nr. 4575 şi administraţia
ziarului

Joi DEVA, str. Dr. Petru Groza, nr. 35.

18 septembrie dactor şef adjunct, secretar de redac­
telefoane : redactor şef - 1588 ; re­
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
1969 secţiile culturâ-sport şi probleme cetă­
ţeneşti - 8317; secţia scrisori, docu­
mentare şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
» PAGINI, 30 BANI fon de serviciu intre orele 16-24 -
1585.

Contractul economic— în a jo ia jumătate a lunii septembrie

Tovarăşii Nicolae Ceauşescu

instrument de bară şi losip Broz Tito se

vor întîlni la Porţile de Fier

in fundamentarea In baza înţelegerii stabilite în comun, secretarul ge­
Român, preşedintele
neral al Tartidului Comunist
Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România.
Nicolac Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Socia­
liste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Co­ Miercuri după-amiază a pă­ tele preşedintelui Consiliului ofiţeri superiori, ziarişti ro­ subliniate prin p
şi realizarea planului muniştilor din Iugoslavia. losip Broz Tito, sc vor în- răsit Capitala preşedintele fe­ de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi mâni şi austrieci. Eduard plauze.
tilni la Porţile de Fier în a doua jumătate a lunii
Austria,
deral al Republicii
faţă dr.
Erau de
Franz
preşedintelui federal
Un grup de lini
Franz Jonas, care, la invitaţia
Jonas,
precum şi
septembrie a.c.
urările :
preşedintelui Consiliului de „Trăiască prietenia dintre po­ Tschop, ambasadorul Austriei me naţionale ofer
tulul oaspete şi p>
la Bucureşti, membri ai am ­
Stat al Republicii Socialiste poarele român şi austriac*4 ; basadei austriece, şefi ai mi­ ficiale austriece «
România. Nicolae Ceauşescu, „Trăiască pacea şl prietenia siunilor diplomatice, ataşaţi soţit.
a făcut o vizită oficială în ţa­ între popoare". militari şi alţi membri ai cor­ înainte de a u
ra noastră. La aeroport erau prezenţi pului diplomatic. preşedintele Ausl
Amplooreo sorcinilor pe core le ridica dezvoltarea în împreună cu înaltul oaspe­ Ion Gheorghe Maurei*, pre­ Comandantul gărzii de o- călduros rămas
perspectivă a economiei judeţului impune intensificarea te au plecat persoanele oficia­ şedintele Consiliului de Miniş­ noarc prezintă raportul. In preşedintele Coi
preocupărilor pentru îmbunătăţirea întregului proces de le austriece care l-au însoţit. tri, Manea Mănescu, vicepre­ timp ce se intonează imnurile Stat, Nicolae
aprovizionare tehnico-moteriolă. o susţinută activitate în Preşedintele Franz Jonas, şedinte al Consiliului de Stat, de stat ale celor două ţări se preşedintele C
scopul îndeplinirii ritmice a prevederilor planului de pro­ împreună cu preşedintele Dumitru Popa, primarul ge­ Uag 21 de salve de artilerie. Miniştri. Ion Gh
ducţie, desfoeerii Io timp şi în cele mai bune condi- Nicolae Ceauşescu sosesc la neral al Capitalei, George Preşedintele Franz Jonas In aplauzele pu
tiuni o produselor obţinute. O privire retrospectivă asu­ aeroportul Băneasa într-o ma­ Macovescu. prim-adjunct al împreună cu preşedintele lor prezenţi, c*
pra felului in care întreprinderile din judeţul nostru îşi şină deschisă escortată de mo- ministrului, afacerilor exter­ Nicolae Ceauşescu trec în re­ stat îşi strîng
tociclişti. Zeci de mii de bucu-
îndeplinesc obligaţiile contractuale ne arată că in aceas­ reşteni, aflaţi de-a lungul tra­ ne. membri ai Consiliului de vistă garda de onoare. Pre­ le.
tă direcţie persistă încă neajunsuri, obligaţiile asumate seului şi la aeroport au salu­ Stat şi ai guvernului. Erau, de şedintele Franz Jonas salută De pe scara
prin contractele economice nefiind respectote in întregi­ tat cu deosebită căldură pe asemenea, prezenţi Constantin drapelul de stat al Republi­ şedinţele Fran:
me de către toote întreprinderile industriale. La începu­ cei doi conducători de stat. Stătescu, secretarul Consiliului cii Socialiste România, se o­ semne prieten*
saluturilor con
tul lunii septembrie au existat 123 contracte neonorale Cetăţenii Capitalei şi-au ex­ de Stat, Gheorghe Pele, amba­ preşte în faţa militarilor şi adresate de mi
din care cauză veniturile întreprinderilor au fast dimi­ primat din nou sentimentele sadorul României la Viena. rosteşte în limba română : leni veniţi la
nuate cu peste 54 milioane lei. Cele mai mari rămineri lor de stimă şi prietenie faţă general-locotenent ConrJ nHn „Bună ziua, ostaşi". Pînă la fro
in urmă se semnalează la I.F. Orăştie, I.F. Haţeg şi Pe- de poporul austriac, satisfac­ Popa, locţiitor al şefului Ma­ Preşedintele federal îşi ia ei, avionul cu n
relui Stat Major, Tudor Jia-
troşoni, Vidra Orăştie ş.a. care în fişa livrărilor, intern-ex- ţia pentru bunele relaţii sta­ nu. directorul protocolului din apoi rămas bun de la şefii te înaltul oas
lern, au avut multe rubrici necompletate. tornicite între cele două sta­ Ministerul Afacerilor Externe, misiunilor diplomatice, mem­ cortat de avh
Ce concluzii ou desprins corni tetele de direcţie dintr-o te, menite să contribuie In membri ai Misiunii române a­ brii ambasadei Republicii ale forţelor n
asemeneo situaţie, ce preocupări există pentru ca între­ întărirea păcii şi înţelegerii taşate pe lîngâ preşedintele Austria şi de la persoanele o­
prinderile să se afirme din plin ca forme de orgonizore Fiilor minerilor din Vulcan le-au fost create condiţii opti­ între popoare. federal al Republicii Austria, ficiale române. Plecarea pr
primară, de administrare nemijlocită şi utilizare produc­ me de invâţâturâ, in această modernă clădire a liceului din lo­ Aeroportul era împodobii cu Cei doi preşedinţi urcă pe ral al Repul
calitate. Foto : V. ONOIU precum şi conducători de in­ podiumul special amenajat
tivă a mijloacelor materiole şi băneşti cu care sint do­ drapelele de stat ale celor fost transmis
tate ? Gradul de acoperire cu contracte şi comenzi a două ţâri Pe frontispiciul clă­ stituţii centrate, oameni de de unde rostesc alocuţiuni de staţiile noaslr
producţiei industriale pe trimestrul IV a.c. indică anumite dirii centrale se aflau portre­ ştiinţă şi cultură, generali şi rămas bun. Cuvintările sînt levizlune.
preocupări, dar şi serioose rămînerî în urmă. O parte
dintre comitetele de direcţie - cele din sectorul minier, Adunări generale ale salariaţilor pentru
industria olimentoră. în parte cele din romuro materia­
lelor de construcţii — ou privit cu seriozitate plasarea, în Cuvintarea Cuvin
întregime sau în bună porte, a mărfurilor ce urmează o fi dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1970
fabricate în ultimuf trimestru al anului, (n contrast cu
acestea există un număr destul de mare de unităţi unde
problema acoperirii producţiei cu contracte şi comenzi a preşedintelui
gurotâ desfacerea, ridică semne serioose de întrebare, in tr e p r e z e n t ş i v iit o r
Iost lăsată la voia Tntrmplorîi, mai mult pe seama servi­ preşedintei
ciilor de aprovizionare şi desfacere. Foptul că la începu­
tul acestei luni, door 40 la sută din .producţie avea osi-
impune luarea unor măsuri urgente pentru redresarea si­ Franz Jonas Nicolae Ceauţ
trebuie încetăţe­
tuaţiei. In cadrul fiecărei întrepri nderî
strument de bază in fundamentarea şi realiiarea planu­ o tr a in ic ă fu z iu n e
nită concepţia şi convingerea că contractul economic nu
este doar un simplu act de vînxare-cumpârare, ci un in­ Domnule preşedinte, cununată de succes pe care Domnule preşedinte, treburile lnt
lui, în formarea unor relaţii stabile de aprovizionare şi poporul român a înfăptuit-o. le pe care le
Ne-a făcut mare plăcere să
Mă aflu încă sub impresia
desfacere. Neîndeplinireo obligaţiilor asumate, nerespec- La analiza activităţii eco- convorbire cu tovarăşul Gheor- puternică a primirii deosebit în special în domeniul eco­ vă primim în România socia­ denţiat noi
nomiei şi tehnicii.
larea disciplinei de plan se repercutează negativ asupra nomico-financiarc. la dezbate­ ghe Andrea, secretarul co­ de prieteneşti şi cordiale, pe Dezvoltarea îmbucurătoare listă, să ne intilnim cu dum­ dezvoltare a
bilaterale pe
muncii din multe domenii de activitate. Este necesar ca rea cifrelor de plan pe 1970 mitetului sindicatului : „Adu­ care dumneavoastră, domnule de pînă acum a relaţiilor din­ neavoastră, cu distinşii dum­ tehnico-ştiinţ
in cel mai scurt timp să fie clarificate şi rezolvate princi­ a participat întregul colectiv nările salariaţilor se afirmă preşedinte, oamenii de stat tre cele două ţâri ale noastre neavoastră colaboratori. A­ precum şi in
palele probleme pe care le ridică aprovizionarea cu ma­ de muncă de la U.V. Călan. tot mai mult ca o instituţie români şi populaţia Republi­ şi atmosfera prietenească în cum cind vă pregătiţi să plecaţi au relevat,
terii prime şi materiale destinote reolizârii producţiei, pre­ Dezbaterile pe schimburi, ate­ democratică, de antrenare e- cii Socialiste România mi-aţi care s-au desfăşurat convorbi­ spre patrie, dorim să subli­ puncte de
cum şi problemele desfacerii produselor pe piaţo internă liere. sectoare, apoi aduna­ ficîcntâ a maselor la dezbate­ făcut-o mie în zilele care au rile noastre îmi întăresc con­ niem încă o dată caracterul sau comune
şi externă. Măsuri urgente se impun a fi luote în aceic rea reprezentanţilor salaria­ rea şi rezolvarea directă a trecut, precum şl persoanelor vingerea că intre state cu sis­ util şi rodnic al vizitei pe ca­ probleme pr
sectoare cc condiţionează bunul mers ol producţiei vii­ ţilor a evidenţiat competenţa problemelor ce condiţionează care mă însoţesc. Vreau să vă teme social-economice diferite re aţi fâcut-o în tara noastră. securităţii ei r
toare în ramurile hotârîtoare ale economiei naţionale. Ne şi răspunderea colectivului, au îndeplinirea riguroasă, ritmi­ exprim, dumneavoastră, dom­ convieţuirea şi colaborarea Cred că întrunesc şi păre­ rea colaborâ:
gindim la oportul C.S. Hunedoara, U.V. Câlon care au asigurat o analiză multilate­ că a sarcinilor economico. Nu­ nule preşedinte, precum şi tu­ paşnică nu numai că este po­ rea dumneavoastră afirmînd sigurarea pă<
a pondere substanţială în producţia marfă planificată pe rală a situaţiei economice din mărul mare de propuneri fă­ turor celor care au contribuit sibilă, dar este necesară pen­ că vizita a corespuns aştep­ deplina conv
trimestrul IV a judeţului, dar care ou cele mai puţine fiecare compartiment dc mun­ cute vizează direct buna gos­ la reuşita acestei vizite, încă tru păstrarea păcii. tărilor. că ea se va înscrie ca tele vizitei
contracte încheiate. Semne serioase de întrebare ridică că. prilejuind afirmarea lar­ podărire a fondurilor mate­ o dată mulţumirile mele sin­ Părăsesc frumoasa dumnea­ un moment important în evo­ purtate vor •
sectorul forestier, producţia ocoperită cu contracte varia­ gă a iniţiativei salariaţilor în riale şi băneşti, folosirea in­ cere pentru primirea atît de voastră ţară cu credinţa că luţia relaţiilor de colaborare rirea şi dezv
ză door între 26 şi 67 Io sută. ceea ce este total necores­ găsirea celor mai adecvate tensivi a capacităţilor de pro­ călduroasă în ţara dumnea­ vizita mea şi convorbirile şi prietenie dintre cele două nuare a legă
punzător. ducţie. a timpului de lucru eic voastră. noastre vor contribui la adîn- ţâri şi popoare ale noastre. nie şi colabo:
căi şi metode care să sporeas­ Eu cred că nu greşesc dacă cirea continuă a relaţiilor Relaţiile româno-austriece, e­ nia şi Austr
Important este ca propune­
A. SOMEŞAN că eficienţa activităţii econo­ rile făcute să fie selectate cu interpretez ospitalitatea arăta­ prieteneşti dintre ţările noas­ voluţia lor constituie o dova­ ambelor noa
mice . grijă, comitetul de direcţie să tă nouă ca o expresie a senti­ tre, precum şi la înţelegerea dă a forţei principiilor coexis­ cauzei păcii
tenţei paşnice între ţâri cu
şi colaborarea internaţională
mentelor prieteneşti pe care
ternationale.
3 1 înainte de începerea lucră­ militeze pentru înfăptuirea
MlMfta rilor adunării reprezentanţilor lor practică. Enunţ acest din poporul român le nutreşte fa­ Dumneavoastră. domnule regimuri social-politiee dife­ Domnule p
urmă aspect deoarece mai sint ţă de poporul austriac. preşedinte, vă doresc mult rite, o demonstraţie grăitoare Adresîndu-\
salariaţilor am avut o scurtă Nu mai puţin impresionat succes, iar poporului român a marilor posibilităţi de des­ nostru „drum
cazuri eînd măsurile stabilite am fost de frumuseţile ţârii un viitor fericit şi paşnic. tindere. de securitate şi pace ca la întoarce
nu au o finalitate concretă, dumneavoastră, ca şi de opera La revedere în Austria ! pe care ţările lumii, indife­ neavoastrâ s2
unele propuneri râmînînd fructuoasă de construcţie în- (Aplauze puternice). rent de orînduirea socială, le
porului austi
Modernizare mult timp doar în faza de pot valorifica, colaborînd îm­ mea şi a întn
studiu". preună, pe baza egalităţii in mân. un cord
rutieră Semnalăm spre atenţie su­ P rin C drepturi, a respectării inde­ nesc şi calde
întreprinderea dc gos­ gestia tovarăşului Andrea, pă­ pendenţei şi suveranităţii na­ perltale. feri
podărie comunală Pe­ în ziarul de azi: rerea unor cadre cu munci de Dimineaţa ultimei zile pe­ sud-estul Capitalei. Se face o ţionale, a neamestecului în (Aplauze putci
troşani a început o no­ răspundere cu care am stat trecute în ţara noastră, pre­ vizită la Uzina „Policolor",
uă lucrare de moderni­ de vorbă. deoarece măsuri şedintele federal a! Republi­ modernă întreprindere a in­
In apropierea uzinei „Poli­ Comunicat coi
zare rutieră din raza importante stabilite pentru cii Austria. Franz Jonas, şi-a dustriei chimice.
municipiului. Este vor­ realizarea planului pe 1970 în consacrat-o 'izitârii Capitalei.
ba dc strada Aurel ® Control exigent la calitatea produse­ şedinţa comitetului de direcţie înaltul oaspete a fost înso­ color" se profilează siluetele
Vlaicu din Petroşani, din luna iulie a.c. Ia care au ţit de Constantin Stătescu, se­ zvelte ale blocurilor noului
arteră cu o circulaţie lor ! participat şi reprezentanţii cretarul Consiliului de Stat, cartier de locuinţe Titan, spre cu privire la vizita în Republica
intensă, care a intrat ministerului de resort nu-şi Ion Cosma, membru al Consi­ care se îndreaptă apoi şeful
în reparaţii capitale. In găsesc încă un curs de rezol­ liului de Stat, prim-vicepre- statului austriac şi persoanele
prezent sc efectuează • „Prietenul* vare pe măsura sarcinilor, a şedinte al Consiliului popular oficiale care il însoţesc. La Socialista România a preşedintelui
lucrări dc cxcavarc a cerinţelor activităţii din a­ al municipiului Bucureşti, de intersecţia bulevardelor Baba
fundaţiei. construirea ambasadorul României la Novac şi Leontin Sâlăjan se
bordurilor din prefabri­ • Nereguli „moştenite* sau lipsă de pro- ceastă importantă unitate e­ Viena, Gheorghe Pele, şi am­ face un scurt popas lingă o federal al Republicii Austria, Franz Jonas
cate şi rcamcnajarca conomică. basadorul Austriei la Bucu­ machetă care redă stadiul ac­
trotuarelor. Partea caro­ bitate profesională ? Sarcinile ce revin colectivu­ reşti, Eduard Tschop. de alte tual şi perspectivele de dez­ La invitaţia preşedintelui rilor externe : Ion Brad, vice­
sabilă a străzii va fi lui pe 1970 — se arăta in persoane oficiale române şi voltare ale acestui mare an­ Consiliului dc Stat al Repu­ preşedinte al Comitetului de
aşternută cu piatră ci- << austriece. samblu urbanistic al Bucu- blicii Socialiste România. Stat pentru Cultură şi Artă.
lindrată. fapt cc va ofe­ • „Reprofilată fără voie A. NAGY reştiului. Nicolac Ceauşescu, preşedinte­ iar din partea austriacă : dr.
ri diferitelor tipuri de Coloana oficială, escortată le federal al Republicii Aus­ Kurt Waldhcini, ministrul fe­
Următorul popas se face la
autovehicule condiţii bu­ de motociellşti, străbate cen­ Muzeul Satului, instituţie cul­ tria, Franz Jonas, a Tăcut o deral al afacerilor externe ;
ne de circulaţie. trul oraşului. îndreptîndu-se vizită oficială in România, Dr. Karl Trcschcr, directorul
spre platforma industrială din turală, deosebit de valoroasă,
care ilustrează aspecte ale intre II şi J7 septembrie 1ÎHÎ9. dc cabinet al preşedintelui fe­
muncii şi evoluţiei creaţiilor Preşedintele federal a fost deral ; Dr. Claus Winterstein.
populare româneşti, din ulti­ însoţit dc dr. Kurt Waldhciin. ambasador extraordinar şi
mele patru veacuri. ministrul federal al afacerilor plenipotenţiar în Ministerul
Un factor important în dezvoltarea zootehniei 60 tone, Iar la C A P. din Leş- Preşedintele federal este in­ externe, de funcţionari supe­ Afacerilor Externe: Dr. Gcorg
riori dc la Preşedinţia Repu­
ple­
nic s-au transportat 90 de
Sclilumbcrgcr, ministru
tone din 240. In această si­ format asupra complexului blicii şi din Ministerul Fede­ nipotenţiar in Ministerul Afa­
muzeal care cuprinde
cca.
tuaţie cooperatorii din unită­ 300 de construcţii autentice ral al Afacerilor Externe aus­ cerilor Externe ; Dr. Kurt
ţile amintite se pot numi buni şi peste 18 000 de obiecte di­ triac. Skalnik. consilier dc presă al
gospodari ? ferite, asupra muncii de cer­ In timpul şederii in Româ­ preşedintelui.
ASIGURAREA FU RA JELO R Insilozările bat scopul păstrării şi valorifică­ nia, preşedintele Franz Jonas Gheorghe Pele, ambasador
Au participat, dc asemenea.
cetare ce se desfăşoară aici in
Bucureşti.
a vizitat oraşele
Sibiu. Cluj şi Suceava, obiec­
rii acestui scump tezaur de tive economice, aşezăminte so­ extraordinar şi plenipotenţiar
al Republicii Socialiste Româ­
pasul pe loc artă şi ştiinţă. Sînt vizitate o ciale şi dc cultură. nia in Austria, şi dr. Eduard
Anul acesta toate coopera­ ficiente resurse pentru asigu­ se refereau Ia faptul că tri­ temperiilor se degradează din parte din gospodăriile ţără­ In cursul vizitei in Româ­ Tschop. ambasador extraor­
neşti, amplasate pe malul la­
tivele agricole «1c producţie au rarea unei baze furajere care foi ienele s-au cosit de trei ori. punct de vedere calitativ, di- cului Herăstrău, reprezentati­ nia, înaltului oaspete i-a fost dinar şi plenipotenţiar al Re­
posibilitatea să asigure din să satisfacă pe deplin necesi­ fînurile naturale au fost şi ele minuîndu-se şi cantitativ. Dacă Ja recoltarea şi trans­ ve pentru diferite zone ale rezervată pretutindeni o pri­ publicii Austria in Republica
belşug furajele necesare pen­ tăţile de hrană ale animalelor destul de bogate, pe mari su­ Iată citeva exemple : portul trifolienelor şi fînurilor României In timpul vizitei, mire cordială. Socialistă România.
naturale situaţia se prezintă
tru efectivele lor dc animale. pe timpul iernii. Părerea ex­ prafeţe reco)tindu-se şi otavă. Dacă la C A P . din Bretea grupuri folclorice prezintă Cu acest prilej, intre pre­ Convorbirile s-au desfăşurat
Se impune deci luarea dc mă­ primată este confirmată de De asemenea, sînt posibilităţi Mureşanâ. Boz, Bîrsău. Vetel. în general mai bine, nu se oaspeţilor cîntece şt dansuri şedintele Consiliului dc Stat intr-o atmosferă dc prietenie
poate spune
suri pentru valorificarea tu­ bogăţia de furaje de pe ogoa­ cn mari cantităţi de furaje să Hărău s-au transportat mari despre Insilozări. acelaşi lucru ce subliniază caracterul speci­ al Republicii Socialiste Româ­ şi înţelegere reciprocă şl au
turor resurselor dc furaje, de­ re. Dar dc la bogăţia de pe fie însilozate. cantităţi de furaje ce au fost Deşi este cunoscută valoa­ fic al fiecărei regiuni etno­ nia, Nicolac Ceauşescu. şi oferit prilejul efectuării unui
pozitarea şi păstrarea acesto­ cîmp şi pînă la strîngerea şi Din păcate, în multe părţi, depozitate în bune eon- grafice reprezentate în mu­ preşedintele federal al Repu­ larg schimb de păreri asupra
ra in cele mai bune condiţiuni. depozitarea nutreţurilor sînt unii specialişti şi conducători diţiuni, răminind de trans­ rea ridicată a nutreţurilor în- zeu. La sfîrşir. preşedintele blicii Austria, Franz Jonas. relaţiilor bilaterale şi eu pri­
multe de făcut. Nu-i suficient ai C.A P. s-au mărginit doar portat cantităţi mai mici. siloznte şi deci necesitatea n- federal se prinde în horă cu au avut loc convorbiri cu­ vire Ia principalele probleme
să avem posibilităţi, impor­ la aceste constatări. Este drept în alte unităţi dimpotri­ sigurârii unor cantităţi cit dansatorii. prinzătoare, la care au parti­ internaţionale dc interes co­
Cum sînt valorifi­ tant este ca ele să fie valori­ că o mare parte din furajele vă situaţia este contrară. De mai mari de asemenea nutre­ După ce a semnat in Car­ cipat, din partea română : mun.
ficate în întregime. Or. tocmai cultivate şi fînurile naturale exemplu, la C AP. din IIia ţuri pentru hrana animalelor, tea de onoare, impărtăşindu-şi Ilie Vccdoţ, prim-viceprcşcdin- Cele două părţi au consta­
cate resursele aici se manifestă o nepotrivire au fost depozitate în şire la mai trebuie transportate şi se constată o mare râmînerc în Impresiile, preşedintele Franz te al Consiliului dc Miniştri ; tat cu satisfacţie eâ relaţiile
între posibilităţi şi realizări. grajduri. Dar tot alît de ade­ depozitate fînurile de pe 100 N. BADIU Jonas apreciază în mod deo­ Manea Măncscu. vicepreşedin­ între cele două ţări sc dez­
de furaje ? — Dacă nici în acest an nu vărat este că nu c nici pe de­ hectare şi trifoiul de pe 10 R. BUDIN sebit munca cercetătorilor a­ te a) Consiliului de Stat ; Mi- volta în mod îmbucurător şi
vom mai avea cu ce să hră­ parte mulţumitor felul în care hectare. La Lăpuşnic mai mult cestui muzeu, cunoscut — du­ hai Marlncscu, vicepreşedinte au evidenţiat existenţa dc noi
nim animalele — spuneau spe­ sc lucrează in această privin­ din jumătate din recolta de pă cum a spus Domnia Sa — al Consiliului de Miniştri :
Există părerea comună că cialiştii şi conducătorii C.A.P. ţă. Pc cimp sc află încă mari furaje se află în cîmp, la in întreaga lume. Constantin Stătescu, secretar
în anul acesta în toate coo­ — atunci înseamnă că nu sîn- cantităţi dc nutreţuri netrans- C.A.P. din Bejan din 222 tone (COMllNIMtt IN MO. • U i al Consiliului dc Stat ; Corne-
perativele agricole sînt su­ tem buni gospodari. Oamenii portale care, fiind supuse in­ furaje s-au transportat numai (Agerpres) liu Mănescu, ministrul aface­