Page 58 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 58
PAG DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 18 .SEPTEMBRIE 1969 I» IPILl HHim ihlH
Control exigent F o ile to n
Io calitatea produselor!
Cerere
Magazinele de desfacere a comerţului din Deva dovedesc nu sînt erori incidentale, ci
laptelui şi produselor lactate că deşi lăptarii aveau con constituie „metode*' de luciu
din reţeaua comercială a ju vingerea că marfa pc care o practicate de Industria lapte
deţului nostru ou fost puse a livrează comerţului depăşeşte lui din Simeria in deplină
deseori, în special in ultimele cu mult procentul admis de cunoştinţă de cauză a directo de premiere
3—4 luni, intre ciocan şi ni aciditate, totuşi o dădeau în rului întreprinderii — ing.
covală. Pe de o parte cum consum sub formă de lapte Cornel Slîrcescu. a ingineru
părătorul solicită produse me după ce-i opreau acidularea lui şef. Silvestru Greceanu, şi
reu proaspete şi bune, pe ric prin adausul de substanţe neu- a şefului serviciului produc
altă parte industria livrează tralizante ?! ţie. ing Mariana Almâşan. Subsemnaţi//, cu ales res in 2ilele trecute au fost ne
produse care nu satisfac exi Controalele efectuate la sfir- Lipsa -măsurilor de igienă,- pect mă adresez Inspectora voiţi să bage două clase m
genţele cumpărătorului. S-a situl lumi august la procentul închiderea voită a ochilor tului şcolar judeţean, cu o aceeaşi sală etc„ etc. Şi mai
crezut o vreme că mare parte Hc grăsime al produselor sinin- proprii sc petrec intr-un cadru pica bine moli cată cerere spuneau eă s-au deplasat de
din vină o poartă comerţul tînă, lapte şi iaurt vorbesc din care lipsesc îndrumarea pentru, a ji urgent şi cit mai nu ştiu cite ori. la Deva, la
care admite să prezinte In permanentă, supravegherea tu substanţial premiat. Orăşlic, ba chiar şi la Beiuş,
desfacere marfă cu rabat la turor proceselor si operaţiilor Aftindu-mă ieri la Bărbi1- dar că toi n-au rezolvat ni
calitate. Are. desigur, şi aces prin care trece laptele de la teui, la noua şcoală pe care mic,
ta partea sa de vină Un con- La Industria intrarea în fabrică şi pînă ce şi reprezentanţi ai instituţiei Vedeţi, aşadar, tovarăşi ce
Iro) amănunţit. însă, din mo ajunge la cumpărători sub dumneavoastră au vizilal-o acuze grave vi s-au adus Dar
mentul intrării materiei pri formă dc produse recent, v-am făcut un excep cum mă aflam acolo, ani ho-
me pc poarta fabricii de pro- laptelui In timpul controlului de la ţional serviciu. Cadrele di lărit să vă aduc un enomi
dme lactate şi pînă în mo sCirşitul lunii august, la sec dactice de la respectiva şcoa serviciu pc loc şi neintirziat
mentul predării produselor că Simeria ţia de la Simeria, undc-şi are lă încercau să mă convingă Le-am spus : „Staţi tovarăşi
tre magazin a arătat că. din sediul conducerea întreprinde că fără bănci, birouri, dula că se poate şi altfel. Uita
cauza unor deficienţe de or rii, în schimburile II şi III puri, cuiere şi alte citeva ţi-vă la mine şi faceţi ca
ganizare In Industria laptelui, lucrau doar două laborante, mărunţişuri nu sc poate des mine". Mi-am pus mapa pr
ajung în unităţile de desface despre aceiaşi ochi închişi cu alteori doar una singură Dar făşura procesul dc invăţă- genunchi, am scos stiloul şi
re produse de calitate infe bună ştiinţă la bariera con schimburile acestea se carac Folosirea înlocuitorilor mint, chiar dacă clădirea am început să scriu. Au fă
rioară. trolului de calitate. In ziua de terizează prin primiri dc can este nou-nouţă. Ba chiar cut ochi mari, m-au măsurat
Comentînd citeva fapte con 27 august smintina din bi tităţi ..industriale" de lapte. Minereul de fier de la susţineau că aşteaptă să le de jos in sus şi de sus in
sosească ,.azi-miino.“ tot mo
statate în timpul controalelor doanele sigilate livrate chioş După cele constatate şi bilierul promis dc nu ştiu jos, s-au înţeles din priviri
efectuate se va vedea uşor că cului nr. 2 din piaţa Devei a semnalate aici nu încape nici exploatările IM . Hune Semnului cine. Auziţi şi dumneavoas şi au ieşit. M-au lăsat singur
e vorba de un cumul de defi avut 22 la sulă grăsime, în o îndoială că dacă la cumpă doara face primul „po tră, după ce că au ziduri al in ditamai clasa goală. Cred
cienţe loc de 25 la sulă. inr iaurtul rător ajung produse cu rabat pas" la Uzina de prepa Ca urinare a folosirii pe o scară (ol inai largă a în be şi frumoase le mai tre că s-au dus să aducă devii.
la calitate. Industria laptelui
Eu n-am aşteptat, ca să nu
In luna iulie, fabrica din 2.4 la sută în loc de 2.8 la su Simeria poartă cca mai ma rare din Teliue. Aici prin locuitorilor lemnului la lucrările dc susţinere din mi buie şi bănci, birouri... Că deranjez.
Simeria îi trimitea fabricii din tă. Situaţia s-a repetat, cu re răspundere Neregulile ca moderne procese tehnolo ncle aparlinind întreprinderii miniere Hunedoara, nu au şcoală de 10 ani, că au
Petroşani un lot de 1 810 I foarte mici diferenţe, trei zile re si-au făcut loc aici trebu gice i se adaugă noi va mai în perioada care a trecu! dc (a începutul anului peste 500 dc elevi, că vreo Drept care, avînd in ve
lapte infestat. Bineînţeles, la rînd. ie curmate neînlirziat. tre lenţe, pentru ca apoi să-şi au fost economisiţi I 379 mc lemn de mină. Sint re 40 s-au înscris in clasa a dere sacrificiul de. care am
laptele a fost refuzat si o fă Alte fapte constatate de or buie întărită răspunderea ma zultate ale folosirii pc o scară lot mai largă a dispozi IX a dat dovadă, am speranţa că
cut cale întoarsă la Simeria ganele de control arată că terială pentru calitatea mun urmeze drumul spre au tivelor de răpire a lemnului în abataje precum şi a Au venit şi cu alte argu veţi aprecia la justa lui va
unde a fost transformat în atunci cînd indulgenta comer cii fiecărui salariat rite de foc ale Combina utilizării metalului şi betonului la susţinere. .Astfel. în mente Spuneau că mobilie loare serviciul adus.
unt La cîteva zile situaţia s-a ţului nu mai poate fi chema tului sîderurqic Hunedoa acest an au fost armate metalic ! OG'J nil galerii, s-au rul pe care-l aşteaptă con
repetat, ceea ce denotă că n-a tă în ajutor se recurge la a- ION CIOC LEI ra. torcrctat 2 005 ml iar in beton şi bolţari au fost sus diţionează învăţătura şcola Pentru care semnez propriu
fost o simplă înlîmplare. ci că runearen cu praf în ochii ges ION DUTA ţinuţi 935 ml galerii. ră la incă două instituţii, că N. ANDRONACHE
vasele în care se transportă tionarului. înregistrîndu-se în inspector comercial de stat
laptele nu sînt curăţate şi buletinul de analiză date e-
dezinfectate la timp ronatc. Astfel, în perioada
Alte fapte vorbesc de nişte 24—28 august laptele a fost
ochi închişi cu bună ştiinţă normalizat zilnic eu 1.9 la su DEZVOLTAREA
la bariera controlului calităţii tă faţă de 2 la sută In regis £6 ribif actor Sint io trecere spre
Neutralizarea laptelui prea trul de analize al laboratoru Prietenul more.
puternic acidulat şi livrarea lui a fost înscris rezultatul Nevasta a răsuflot uşurată.
lui in această stare către ma real. dar in buletinul de anali 99 - Deci numai io trecere. Ne
gazine se parc că a devenit o ză — actul care-i garantează pare rău, credeam că... ZOOTEHNIEI
obişnuinţă Controalele efcc- cumpărătorului că produsul - Nu pot dragă doamnă mai
1uate la sfîrşitul lunii iulie si pe care-1 cumpără are calită Am un sentiment ol priete că doarme copilul, dor bunul mult de două zile. Trebuie să
niei, ue>avirşit şi locuiesc la meu prieten s-a făcut că n-au
începutul lunii august la cis ţile pentru care cl plăteşte — doi poşi de Gara de Nord. de, nu vede, Ah, prietene, a ojuog şi la mare. nu-i aşa ? Că
ternele care transportau lap a fost înscris procentajul de Duc o viaţă liniştită, nu beau contmuot el, în timp ce ne de aia ne dă sindicatul bile nom. să ia măsuri şi să în- care dispun şi sarcinile de
tele la Petroşani, sau probele grăsime prevăzut în STAS. decit ocosă cit îmi dă nevas- vastă mea se chinuia să-şi îm- te... silozezc nutreţurile în condi plan pe care le au s-au rea
ţii corespunzătoare, valorifi-
Nevastă-meo s a uitot Io mi
din
luate din bidoanele livrate Ceea ce s-a spus pînă acum tă-mea, leagăn zilnic copilul şi broce capotul, ce amintire ne semnificativ şi o reintrot in rlnd în acest fel resursele pe lizat si Ia cooperativele tone
Bretea Mure.şană (150
citeodată spăl scutece. O dată grozavă mă leagă de tine !
la cinci-şase luni cumpăr o Cheful ălo de ta... cameră la copil. în timp ce eu urmă în ce priveşte realiza care Ic arc cooperativa din din 480 plan) : Boz (100 tone
îocercam să-mi aduc aminte
Brânişca.
corte poştolă şi scriu mamei. - Da, do, am strigat eu cit rea cantităţilor planificate. Se din 500) ; Hârâu (240 tone din
— „Nici noi — ne-a
spus
De la o vreme insă vioţa mea mai tare cu putinţă ca să audă cînd drocu oi fi fost pe la poate spune că la însilozâri se Iov. loan Moga. preşedintele 720) Pste de neconceput să
nosibililăţi şi să
dispui de
Uricani. După cîte mă ojuta
nevastă-mea de dincolo,
îmi
liniştită s-o dus pe girlă. Am
Contractul ovul proasta inspiroţie să-mi aduc aminte. Masa aia tovără- ricam ou fusesem niciodotă. eam bate pasul pe Ine. Doar C A P. din Hîrsâu — nu facem nu le valorifici in întregime.
memoria, eram sigur că Jo U-
două cooperative agricole —
Acum. cînd nc chim se gă
siloz. Avem furaje suficiente'1.
şeoscă de la sediul...
comond două sute de cărţi de
IIia şi I.esnic — au realizat
Atunci unde mă cunoscuse o-
sesc mari cantităţi dc nutre
Socotim că nici arcaslâ po
vizită. Plecind des pe teren,
- Şi ce femei dom'le ! fin
aşa cum cere meserio meo, în minte că pe uno oi luat-o... cest Leoocu ? Intre timp leon ceea re si-au propus : 50(1 to ziţie nu este de natură să ţuri. rare se pretează pentru
ne siloz la Ilia si 00 tone la
însilozat. comitetele de partid
cu îşi descălţose pantofii (cam
citeva luni le-om împărţit pe - Merita ! - am strigat eu jerpeliţi) şi se trîntise pe co- I.esnic. La l!ia se va însilozn mulţumească De ee să lip şî consiliile populare comu
economic toate noilor cunoscuţi de pe — încercind să repar lucrurile. nopeauo din hol Şi-o aprins 1 suplimentar f.iţâ de plan înră acestei cooperative un nu nale. consiliile de conducere
sească din hrana animalelor
întinsul ţării. Şi de atunci nu
Merita ! Nu muncise bine. Tre
100 tone. In celelalte coopcra-
ale C A.P., organele agricole
o „mărăşeascâ”, apoi o mur-
I
treţ aşa de valoros ? Lste mai
mai om poce. Mai oles în lu
nile de vară cind concediile buia criticată. murat : 1ive agricole grija pentru va bine ca tovarăşii din consi judeţene au datoria să acorde
prin însilozâri a
lorificarea
- la nu moi striga aşa, m a
- Mi-e cam somn. Dă-mi o
sint Io modă mă caută zilnic făcut atent nevasta. Nu ştii scrumieră, te rog. surselor de furaje dc care dis liul dc conducere şi specialiş o-mai mare atenţie impulsio
cile zece-cmcispre2ece amici, pun din abundenţă s-a mani tii să ia măsuri pînă încă mai nării recoltării furajelor şi sâ
pe core, vorba fie, nici nu mai că doarme copilul ?! Mi-am luat înimo-n dinţi. festat In măsură ncrorespun- c timp si să asigure ţnsilozn- ajute îndeosebi cooperativele
|UIM«tr DIN MO. 1) ştiu cum îi cheamă şi unde Am. îngălbenit. Mă străduiam - Dragă Guţ.ă, moi ţii min zătoarr O dnverlnsr faptele
i-om cunoscut. In lunile aces să-mi aduc ominte unde I cu te cînd a fost cheful ăla ? Cooperativa din Bejan n-a rrn unor cantităţi cit rrini mari agricole unde se constată râ-
tea de vîrf soneria sună otit noscusem. dar mi-era imposi — Cum să nu, n căs însilozat nici o tonă dr nutre dc furaje. Doar posibilităţi e mîneri în urmă în ceea re pri
La I.F, Haţeg, de pilda, nu ou fost onorate in perioada de des incit plato curentului bil să mă dumiresc. cat somnoros Leancu. Astă ţuri. Se motivează oecastă si xistă F păcat să nu fie valo veşte realizarea balanţei de
ce a trecut contracte în valoare de peste 3,3 milioane lei. electric se ridică la sume de - Poftim, dincolo, î-am zis. iarnă la Ambasador Tu tuaţie prin lipsa eombinci de rificate. furaje, pentru asigurarea hra
Cauza acestor nerealizâri ? întreprinderea nu şi-o realizat necrezut. De telefon nu mai Pînă vine nevasto-meo să ţi o eroi cam cherchelit şi te-oi Cantităţi mici de siloz. în nei întregului efectiv de ani
pionul producţiei marfă. Dintr-o asemenea situaţie, comi vorbesc. Sună din trei in trei prezint. Lasă geamantanul oci oşezol Io masa mea. Era si în siloz Dar cînd aceasta le-a
tetul de direcţie nu a tras încă concluziile necesare. Do- minute. Azi se împlinesc şase deocamdotă, pînă. . haţă şi nu se găseau locuri. fost pusă la dispoziţie n-nu comparaţie cu resursele de male.
vodă ? Nici Io ora actuală nu se ştie în toate detaliile luni de cind nu i-om mai scris - Nu te îngrijora, a zîmbît Pino la urmă nc am înpriele- ulilizat-o şi aeum sînt nevoiţi
ce sortimente şi ce cantităţi trebuie produse în viilor. mamei Am trecut vizavi la tu prietenul conciliant. Şi eu stau nit. Ti-am sous că sînt de pe să aştepte pînă termină însi-
Faptul ca 60-70 la sută din producţia trimestrului IV nu tungerie, om cumpărat o carte prost. Pot să dorm oci in hol la Uriconi, la core tu oi sărit lozârilc cooperativa din ?oi-
ore plosoment este edificator asupra încetinelii cu care poştală şi un pix, m-am reîn Şi, zi cum o mai duci ? Tot ? în sus de bucurie spunînd că
ocţionează pentru îmbunătăţirea octivităţii economico-fb tors în cosă şi om început să-i - Tot, am răspuns, neştiind şi tu eşti de pe Io Brad, deci muş. La C A P din Drănisea to
nancîore a întreprinderii. scriu. N-am ajuns bine la fra ce so-i soun. Habar n-oveom „vivat ardelenii !" oi zis, şi varăşul preşedinte Petru Moţ Determinarea umidifăiii
O atenţia deosebită trebuie acordolo în viitor satisfa za : „eu sînt bine sănătos core cine o. Puteam să jur că nu coutîndu-te cu greutate prin ne-a spus că anul acesta nu
cerii ireproşabile o obligaţiilor noastre faţă de cumpără sănătate v-o doresc şi dum l-om văzut în viaţa mea. Dar buzunare mi-ai întins o carte vor însiloza nimic deoarece
torii externi, tn perioada ce a trecut ou avut loc o serie neavoastră de Io mine şi bu nici nu eram sigur. Dar doeă, de vizită. cocsului cu ajutorul izotopilor
de întîrzierl în îndeplinirea obligaţiilor : contractele neo nul ..." cînd „bunul Dumnezeu” intr-adevăr la o chermeză, la ~ Şi tu ce căulai dm Uri în anul trecut silozul s-a
norate ou reprezentat peste 10 milioane lei. Asemenea o făcut soneria să zbîrnăie. o masă prieteneoscă... mai cani... stricat (! ?) Aici. în loc să
anomalii pol şi trebuie să dispară din activitatea între - Doomne ! ior ţi-o sosit ştii ? - Exact ce căutoi şi tu din fie luate măsuri pentru Cu sprijinul specialişti lui sâ fie montată în pilnia
prinderilor ce produc pentru export deoarece ele pot do un prieten din provincie, mi-o Brad. Mă mulasem la Bucu insiîozarea furajelor să se fa lor <tc la Institutul dc flzi cinlar a. unuia dintre fur
naştere la litigii cu portenerii străini, se returneoză şi se şoptit nevostă-mea. Dă-mi ca - Şi tu, dragă tot ? reşti cu cincisprezece oni îno- că în mod corespunzător, sc că atomică din Bucureşti, nalele de marc capacitate.
degradează cantităţi apreciabile de mărfuri, se plătesc potul. - Tot ! o strigat el vesel. inte. la Combinatul siderurgic Aplicarea industriali a a
diferite penalizări care reduc încasările nete in volută. Deci mai ţii minte unde acti - Deci eşti bucureşteon co renunţă cu pica mare uşurin Hunedoara s-a experimen cesfei metode va contribui
Stă în puterea comitetelor de direcţie de o mobiliza too- - Cine drocu o mai fi ?l vez. De, nu scopi uşor de o şî mine ?! Atunci ce couţi oici ? ţă la acest valoros nutreţ De tal o instalaţie pentru de la buna funcţionare a fur
te forţele şi resursele, incit respectarea prevederilor con m-am enervot eu. sorcină ca asta. - Nu ţi om spus ? Plec la sigur. pentru faptul că în n- terminarea umidităţii coc nalelor, putîndu-sc asigura
permanent o încărcare con
tractuale să fie un mijloc eficace de întărire o presti — Dă-mi capotul a strigat In sfîrşit a opărut şî nevas- mare. Ştii n-am domiciliu, casă nul trecut însilozarca n-a dat sului bulgăr. După primele
încercări metoda s-a dove
giului Industriei judeţului, de sporire a încrederii firme nevastă mea, fiţi-ar cărţile o- tă-meo, intr-un capot... vinot care vosăzică... dii a fi aplicabilă pc scară stantă in echivalent cocs
lor străine pentru produsele noastre. lea de vizită ole... M-om dus şl cu un păr zbîrlit, de era să Şi a stat doar o singură rezultate, răspunzător este ve industrială. In perioada ca uscat prin aducerea corec
Peste două soptămîni intrăm în ultimul trimestru al a şi am deschis. In faţa mea a intru sub masă. M-om stăpî- noapte. Apoi o plecat, dor cu chiul consiliu de conducere re urmează Institutul de fi ţiilor dc umiditate Ia fie
nului. Perioada care a moî rămas trebuie fructificată din apărut un necunoscut. nit insă. pijamaua mea cea mai bună şi fostul preşedinte al coo zică atomică va pune la care cîntărîre. Prin noul
plin, luate asemenea măsuri care să goronteze folosirea — Servus prietene, o strigat - Dragă, fă cunoştinţă cu şi cu un aparat de bărbierit e perativei. Nu fnţclegm de ee procedeu sc obţin economii
cu maximum de randament o bozeî tehnîco-moteriale de el, imbrăţişîndu-mă. Am venit bunul meu prieten. lectric. De atunci nu l-am mai dispoziţia combinatului n
care dispunem, incit trimestrul IV să marcheze o etopă conform înţelegerii. Am în - Leoncu — s a grăbit prie văzut. Poate că nici nu-l che există această reţinere la to instalaţie in vederea efalo- de cocs. in special în pe
hotăritoore in ridicarea calitativă o întregii activităţi la tenul. Grigore Leancu, din U- mase Leoncu... varăşul Petru Moţ. care este nării ci şi a stabilirii influ rioadele de toamnă şî iar
nivelul sarcinilor şi exigenţelor trosole de cel de ol X-leo cercat să-i potolesc bucurio ricani, şi i-o sărutat mina Şi să-ţi moî faci cărţi de cunoscut ca un priceput şi bun enţei granulaţîci cocsului, nă, cînd variaţiile de tem
Congres ol partidului. revederii cu un deget dus la doamnei mele cu o efuziune vizită ! gospodar. Mai potrivit şi ne unnind ca la sfirşitul anu peratură sint mai frecvente.
gură semnificativ, adică : sst ! lirică demnă de cel moi te- RUSAUN MUREŞANU cesar in acelaşi timp ar fi ca,
împreună cu inginerul agro
j
Deschiderea
misind pe această cale. încă sî in ce priveşte pregătirea preţul de cost cuprindem de
în 1970. 8 000 tone dc cocs1'. profesională a muncitorilor fiecare dată fonta comercială. unor
Sint şi alte lucrări dc in care vor aplica noua tehnolo 'Propun spre studiu două solu
darea de seamă prezentată de vestiţii unde constructorul ar gie. Sporul de pi oductivitate ţii ; folosirea metalului din
preşedintele comitetului de di trebui sâ apese mai mult pe — 25 la sulă — care se es utilajele de turnare vechi,
recţie. tovarăşul Adolf Dru- accelerator Tovarăşul Fran- timează a fi obţinut, vine in tratarea specială a fontei şî
ker. în cuvîntul participanţi cisc Schonbei ger, şeful secţiei sprijinul ideii că merită sâ i selecţionarea şarjelor la care noi rezerve |
lor la discuţii — sint mobili turnătoria nr. 2, arăta că lu sc consacre toată atenţia de în comparaţie cu cele obţinute
zatoare Productivitatea mun crările de reorganizare a flu către toate serviciile, de toate de la Vlahiţa putem obţine e
cii va creşte cu 8 la sută. pre xului tehnologie începute în forurile CC au tangentă cu conomii de peste 1 200 de lci\
ţul de cost trebuie sâ scadă că din luna martie ac. se noul procedeu. .Gospodărirea metalului — de talc |
cu 12 la sută. iar cheltuielile desfăşoară anevoios T.C.S.H -ul Darea de scamă, discuţiile remarca tovarăşul Dîonisie
maxime la 1 009 lei producţie ar trebui sâ acorde mai multă purtate au acordat o atenţie Munteanu. muncitor la turnă
marfă vor reprezenta 076 dc atenţie acestei lucrări deoa deosebită şi altor sectoare torie. — comportă si alte as
lei rece termenul scadent, tri unde în perioada analizată pecte. Rebutul, producţia de
..Atingerea acestor niveluri mestrul IV, se apropie verti .s-au înregistrat râmîneri In slabă calitate dată de unii i La Exploatarea minieră j
remarca în cuvîntul sân ginos. In condiţiile in care urmă. In focarul criticii au muncitori dijmuieşte serios în j Zlaşti. din bazinul Poiana •
Nicolae Pillv, şeful sectorului planul nostru fizic creşte in fost prînsc unele aspecte ne că economiile pe care lc rea
furnale, presupune ca totul, 1970 cu H la sută iar la pro gative privind gospodărirea lizează alţii. Avem în uzină, j Ivuscăi, au început lucrările i
incepînd cu aprovizionarea ductivitate urmează sâ reali fondurilor materiale şî bă după cum sc arată în darea ■ unei noi galerii în sectorul
tehnieo-mnterialâ si termi- zăm unul din cele mai ridi neşti. utilizarea timpului de de seamă, peste 900 evidenţiaţi j Cerişor, prîn care vor fi
nind cu livrarea produselor, cate niveluri pe tară. justifică muncă, disciplina în produc în întrecere. Ar trebui orga j puse în exploatare noi ză-
sâ funcţioneze cu precizie de necesitatea terminării în tim ţie. Volumul economiilor la nizate mai multe schimburi de i căminte de talc. Avînd în j
ceasornic Consecinţele nea- pul cel mai scurt a lucrări preţul de cost arătau tovară experienţă, cursuri dc ridica
provizionârii cu minereu pre lor de reorganizare şii Adrian Stoicoi, şeful eoc- re a calificării îneît toţi mun j vedere că in anul viitor pro- |
văzut în balanţe le-nm resim Colectivul U.V. Câlan şi-a seriei, loan Gheorglmi. de la citorii sâ producă numai piese ! ducţia de talc a minei se j
ţit şi noi : ea urmare consu propus să soluţioneze şi alte serviciul contabilitate, este de bună calitate". j va dubla, au început deja J
mul dc cocs a fost depăşit cu probleme de natură sâ ridice neobişnuit de mîc în acest Din darea de seamă. din i lucrările de deschidere la i
7 500 tone. realizările cantita activitatea economică la ni an r 248 000 lei. Această situa discuţiile purtate pe marginea t .
tive neîîind pc măsura cerin velul noilor cerinţe. Fabrica ţie. cu totul necorcspunzâtoa- acesteia a reieşit că planul i mina Lclese-vc.st unde au i
ţelor şî a posibilităţilor noas rea cilindrilor de laminor cu re, se datoreşte în principal producţiei globale şi cel al j fost identificate în ultima j
tre. Pentru ca situaţia să nu calibre turnate, degazarca di nercalîzâriî producţiei cocs producţiei marfă pot fi pe ! perioadă noi zone minera- \
se mai repete, propun sâ se rectă a cocsului fără briche fluidizat, depăşirii consumului deplin realizatP îndeplinirea | lizate.
creeze, pînă la sfirşitul lunii tam. trecerea la faza indus de cărbune cu 190 kg pe tona lor incumbă mai multă mo
octombrie, un stoc care sâ trială a procedeului cu ames de produs, din rare cau2â c- bilitate pe planul gîndirii teh De asemenea, în vederea
acopere necesităţile cu mate tec autoîntâritor sînt citeva conomîilc realizate in alte nice, o organizare riguroasă ; valorificării superioare a
rii prime pp circa 45 de zile. din preocupări ce polarizează sectoare au fost diminuate cu in tonte verigile producţiei, ! talcului exploatat precum şi
Dc asemenea, solicităm un activitatea de cercetare, de peste 5.5 milioane de lei disciplină şi ordine, grijă şî i pentru crearea posifoilită- i
sprijin mai substanţial din introducere a unor noî tehno „Nu de puţine ori — arăta solicitudine faţă de sugestiile, \ ţilor de export, la Zlaşti eslc .
partea constructorilor hunedo logii Procedeul cu amestec tovarăşul Aure! Mitrofan, şe observaţiile şi propunerile fă
reni la lucrările de reparaţii întăritor — spuneau mai mulţi ful secţiei turnătorii nr. 1 — cute în adunările de dezbatere ■ în curs de construcţie o i
capitale, de reaniplasarc a vorbitori — putea marca paşi ne creăm .singuri greutăţi De a cifrelor de plan — toate la j nouă instalaţie de talc care 1
rauoerelor de la furnalul nr. serioşi dacă exista o preocu 11 ani arătăm la şedinţe ră un lor formînd ansamblul de : va fi pusă în funcţiune Ia
L Terminarea la timp si în pare mai susţinută pentru a fonta comercială este eu to condiţii necesare participării
sigurarea materialelor ce con tul insuficientă. în nractirâ creatoare a colectivului la ! sfirşitul acestui an.
bune condiţii a acestor lucrări diţionează aplicarea noului mn teri a I izn ren im porta n tel nr Coşul de fum de la Termocentrala Mintia — una din „înălţimile" acestui important i
va permite sâ îndeplinim bine procedeu. Râmîneri In urmă eonsumîndn-se metal din pro sarcini ce lc revin din pla obiectiv energetic. Foto : V. ONOIU
ducţia proprip care este mai
sarcinile ce ne revin, econo De această linie şe manifestă scump Cu toate acestea, în nul de stat pe anul 2970.