Page 6 - Drumul_socialismului_1969_09

DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 3 SEPTEMBRIE 1969i
FAG. 2
r~

PREGĂTIRI PENTRU ÎNCE­ . ■?& - jâ EREN ‘ 6 9 a

99

PEREA NOULUI AN ŞCOLAR
UN EXPONAT

Anul acesta, anul atîtor ces instructiv-educativ nor­ de 23 August. Toate şcolile
realizări remarcabile in via­ mal „In sectorul municipiu­ si-au procurat pinâ la aceas­ IMPRESIONANT
ţa poporului nostru. mar­ lui Hunedoara, după cum ne tă dată mobilierul pe care l-au
chează un moment dc excep­ spuneau tovarăşii Ion Udrea. comandat De asemenea ma­
ţională importantă şt pentru membru al Comitetului mu­ terialul didactic repartizat de
învătâmîntul românesc. Este nicipal Hunedoara al P C.R . către Inspectoratul şcolar a Expoziţia realizărilor eco­ românească si au o înălţime
anul începerii generalizăm si Ştefan lovânescu. inspec­ intrat in posesia şcolilor, con­ nomiei naţionale, earc domi­ dc 220 de metri. Şi nu c de­
invâlâminiului obligatoriu tor şef la Inspectoratul şco­ form repartiţiilor iniţiale. A nă în aceste zile Piaţa Scîn- loc înlimplâtourc această
de 10 ani. holărîre de vitală lar municipal, s-au alorat su­ existat preocupare din par­ leii din Capitală, constituie înălţime. La 220 de metri,
importantă pentru şcoala me importante pentru con­ tea majorităţii şcolilor ca in punctul nr. 1 rle atracţie nu fumul este preluat dc stra­
românească, cu ajutorul că struirea a trei şcoli generale timpul vacanţei de vară sâ-sj numai pentru bucureştcni. ci turile superioare ale atmo­
reia se creează posibilitatea la Groşi, Topliţa si Golcsi. repare şi reîmprospăteze ma­ şi pentru locuitorii multor sferei. împiedicind poluarea
aprofundării temeinice a stu­ Acestea sînt într-un stadiu terialul didactic existent". oi. Şi după cum stini cu to­
diului disciplinelor funda­ avansat dc finisare, aşa că n In ceea ce priveşte interna­ oraşe şi sale din ţară Tn fie­ ţii. in zilele noastre se stu­
mentale si completării cul­ dală cu începerea noului an tele şi cantinele şcolare ani care dimineaţă. Iu ora des­ diază asiduu mijloacele de
chiderii, puzderie dc autotu­
turii generale prin instrucţie şcolar ele vor fi dale in fo­ constatat că acestea sint a­ reducere si de eliminare a
civică, studiul unei limbi losinţă. Copiii ţăranilor din provizionate si vor putea risme si de autobuze se află poluării atmosferei. In ceea
deja aliniate hi locurile dc
străine, n muzicii ele. Va aceste sate vor avea posibi­ funcţiona normal In muni­ parcare. ce priveşte termocentrala dc
creşte astfel gradul dc cultu­ litatea să înveţe in bune cipiu] Deva s-a dai în folo­ Cabana aliată în apropierea rezervaţiei cu zimbri de la Haţeg oferă de fiecare dată turis­ la Deva, problema poluării
ră si civilizaţie al poporului eondiliuni. In celelalte sale sinţă un internat cu o capa­ tului plăcute momente de destindere şi o bună servire. Foto ; I. DUBESTEANU Inlr-o convorbire cu tova­
nostru. Amplitudinea acestei rlin scdorul municipiului — citate dc 2% locuri Există răşul Cristache Mihail, direc­ este rezolvată graţie înălţi­
acţiuni presupune o serioasă Zlasti. Boş. Hâcâştia, Hâşdal insă greutăţi in ceea ce pri­ torul pavilionului Comitetu­ mii acestor coşuri. Aţi văzut
niari
in expoziţie panouri
pregătire a tuturor condiţi­ — întilnim aceeaşi situaţie veşte darea în folosinţă a lui de stat pentru construc­ care înfăţişează panorama
ilor, incepind cu baza ma­ avansată a lucrărilor. Pro­ complexului crolar (liceele E K p e r l e a s f a a ş i s p u n e c u v î n t u i ţii. arhitectură şi sistemati­ omisului. E un oraş modern,
terială. asigurarea cadrelor blemei materialului didactic, industrial, energetic si mi­ zare. am reţinut câ mulţi vi­ cu populaţie din ce în ce mai
didactice corespunzătoare şi nelipsit la orice disciplină nieri unde constructorul, după zitatori se opresc si cercetea­ numeroasă. Fac această re­
modernizarea procesului in- şcolară, i se acordă impor­ modul cum lucrează, nu va ză cu deosebit interes ma­ marcă pentru a sublinia o
strur-tiv-cducativ. tanţa cuvenită Acesta este în putea da în folosinţă canti­ cheta termocentralei din De­ dată in plus importanţa —
Anual se alocă sume im­ curs de completare şi aranja­ na la data începerii anului va, Redau, succint, dialogul aş spune necesitatea — ca
pe caic l-am purtat :
portante asigurării bazei ma­ re. S-a luat legătura cu res­ şcolar. Nici la liceul de mu­ I Pf FIECARE HECTAR - cele două cocuri să aibă ase­
teriale necesare invâţâmînlu- ponsabilii de librării ea a- zică nu se va termina pînă — Cum vâ explicaţi că un menea dimensiuni.
lui. Aceasta demonstrează gri­ ccslca să asigure desfacerea la lâ septembrie noua con­ număr atît dc mare de vizi­ — Pentru câ aţi amintit dc
ja neţărmurită a partidului rechizitelor necesare, a caie­ strucţie pentru asigurarea tatori zăbovesc îndelung in
si statului nostru pentru ti­ telor si a altor ustensile şco­ şcolarizării elevilor din a­ faţa aceste» machete ? dimensiuni, aţi vrea să preci­
nerele sale vlăstare, pentru lare. nul T (clasa a IX-a). Pentru — Există mai multe răs­ zaţi ce circumferinţă au la
cetăţenii de miine ai patriei, O situaţie deloc îmbucură­ ca totuşi clasa de ineomil punsuri. Mă voi rezuma doar bază cele două coşuri V
în judeţul nostru au fost alo­ toare se constată însă la ‘•â-si desfăşoare activitatea la citeva. In primul rind, in­ — Da : 30 de metri, iar la
cate in acest an sume impor­ şcoala generală nr, 4. intrată în condiţii corespunzătoare, teresul pe care cetăţenii pa­ virf r» metri. Repet, coşurile
tanţe pentru construirea de în reparaţie capitală Aici. prin grija Inspectoratului triei noastre îl arată, intr-n sînt construite după o meto­
noi şcoli. îngrijirea si repara­ TC.SH nu a dovedit acea şcolar, li s-n repartizat o solă măsură din ce în ce mai ma­ dă în excluşi vitale româ­
rea celor existente, asigura­ solicitudine la rare ne-nm fi dc clasă la Liceul pedagogic. In scopul realizării si ^Ispă­ tră s-a format obiceiul ca ha au fost plivite buruienile rc. faţă dc marile înfăptuiri nească si sînt printre cele
rea cu materialul didactic aşteptat intirziind mult lu­ In municipiul Deva se mm şirii producţiilor planificate a chiar do la recoltarea griului de pe 240 ha. Seceta excesivă survenite in anii socialismu­ mai înalte din Europa
si mobilierul necesar. crările Aceeaşi situaţie o află în construcţie la ora ac­ se obţine de pe cele 270 hec­ cu combina să se execute con­ din prima parte a primăverii lui. Chiar si mulţi vizitatori — Alte caracteristici alr
In raidul pe care l-am în­ inlîlnim si la şcoala din car­ tuală un liceu cu 20 de săli tare cultivate cu gnu. în toam­ diţionalul, această lucrare a- şi ploile abundente care i-nu din străinătate trecind prin termocentralei ?
treprins în municipiile Deva tierul Slufit. Se impune din de clasă, care in momentul na anului trecut, consiliul de vind un dublu scop ; acela de urmat sînt factori ce au con­ faţa exponatelor îşi împăr­ — Am avut prilejul vă mă
şi Hunedoara si în împreju­ partea celor vizaţi urgenta­ rînd va fi dat in folosinţă, conducere al C.A.P Pricaz a a permite predarea la fondul tribuit nefavorabil la dezvol­ tăşesc impresiile in termeni aflu deseori în preajma ma­
terminarea rit
rea si
mai
rimile acestora. cu in­ grabnică a lucrărilor de re­ va asigura condiţii si mai luat din ti nap măsurile tehni- Malului a unor produse dc tarea plantelor şi Ia îmburu- foarte elogioşi. „Este impre­ chetei cînd pavilionul era vi­
tenţia dc a cunoaşte sta­ paraţii şcolare bune desfăşurării procesului co-organizatorice care să asi­ calitate superioară şi de a crea ienarea culturilor. In mod sionantă forţa pe care o re­ zitat de specialişti din dife­
diul construcţiilor şi a ­ instructiv-educativ'. Aceasta gure o bază trainică recoltei. posibilitatea conservării mai deosebit pericolul îmburuienâ- flectă această expoziţie! — rite ţări. Pe lîngâ înălţimea
menajărilor şcolare, am con­ In sectorul municipiului De­ va fi o nouă dovadă a grijii Se cunoaşte că un factor de bune nlit a produselor pentru ru a fost înlăturat parţial ca spunea, dc pildă, un vizitator coşurilor si soluţia adoptată
statat o situaţie earc nc-a dat va lucrările dr u treţiner? părinteşti n partidului si sta­ seamă ce condiţionează soarta săminţă cit .şi pentru consum. urmare a faptului să s-a evi­ din Franţa. Să recuperezi în în construirea lor. remarcau
certitudinea că la 15 sep­ şcolare sînt gata. Tovarăşul tului nostru, a orcanelor lo­ recoltei este sâmînţn. In acest Lucrările de pregătire a so­ tat de la început amplasarea 25 dc ani o râmincrc în ur­ ingeniozitatea evacuării re­
tembrie, data deschiderii no­ inspector şef. Oliviu Sîrbu. cale dc partid şi de stat pen­ scop. loturilor semincere de lului. planta premergătoare, culturii pe solurile aluvionare mă atît de mare. este spre ziduurilor printr-un ca­
şi cele infectate puternic eu
ului an şcolar, elevii vor a­ ne spunea că „lucrările s-au griu din soiurile Bezo.staia şi săminhi. soiul, epoca de semă­ cinstea Republicii Socialiste nal care trece pe sub
desfăşurat in bune condiţii tru viitorul copiilor noştri. Ponca (recolta anului 19(3(1) li nat; densitatea la mp aplica­ pir. România". Mi se par foarte
vea asigurate condiţiile ne­ asa îneît toate şcolile au pu­ s-a acordat atenţia necesară, rea îngrăşămintelor, îngrijirea Lucrările agricole nu permis semnificative aceste cuvinte. M.ures şj depozitarea in
cesare desfăşurării unul pro­ tut fi terminate încă înainte M. BODEA astfel că întreaga cantitate de culturilor şi recoltarea la tim­ ca recolta medie obţinută pe locuri care nu periclitează
nici agricultura si nici apa
sămînţă a fost de cea mai bu­ pul optim reprezintă, de ase­ cooperativă să l'ie de 1 (140 kg O componentă a forţei la Ln fel de ingenioasă li s-a
nă calitate. La unitatea noas- menea. verigi importante in griu la hn Rezervele de creş­ care sc referea vizitatorul părut idcca realizării răcirii
realizarea de producţii spori- tere u producţiei nu nu (osl francez este sj termocentra­
le. De aceea, ne-am propus să însă epuizate In acest sens prin construirea unui baraj
analizăm măsura în caic s-a menţionăm eă pe o parcelă de la de la Deva Ca specialist, pe riul Mureş, ceea ce a ief­
acţionat asupra acestor factori 20 de hectare s-au recoltai ci­ remarc, pe lingă dimensiuni­ tinit considerabil costul lu­
Cursuri de perfecţionare a cadrelor didactice şi contribuţia lor Ia realizarea le 3 4(i(l kg griu la ha Un ase­ le dc-n dreptul impresionan­ crării. Termocentrala de la
producţiei in condiţiile dc cul­ menea rezultai, se dalnreşle te. originalitatea coşurilor Deva. prin dimensiunile şi
Vacanţa mare se apropie oraşele Bucureşti. Cluj Iaşi. tură ale anului )t)(>9. lupt ului că pe această parcelă
dc sfîrşil. o mare parte din­ Tinn$nara şi Braşov. In ceea ce priveşte lucrările am aplicai cile 400-4.50 kg n- (noi avem în faţă doar ma­ producţia sa dc energie el on­
tre cadrele didactice se în­ Şi învăţătorii earc vor de pregătire a solului, nlit a­ z.otnt de amoniu şi (500 kc su- cheta ei si tot simţim câ nc irică ce sc va revărsa în canti­
% d E \ \ 1 1« \ £ 3 1 cursul verii, au urmat cursuri funcţiona în viitorul an şco­ rătura d l şl discuirca şi grâ- perfosfat la ha. iar lucrările aflăm în faţa unui marc o- tăţi mari in arterele marelui
torc la scoli după ec. în
de pregătire a solului s-au c-
purea s-au executat la un ni­
lar la clasele 1 eu copii de 6
biccliv).
de perfecţionare, necesare ri­ un» au urmat instructaje, un­ vel agrotehnic superior, deşi xecutnt la un nivel agroteh­ sistem energetic al ţârii, a
intrat cu drepturi depline în
dicării nivelului profesional de în afara expunerilor teo­ pe unele parcele nu" fost nece­ nic superior. Dc aici se des­ — In ce constă această o-
şi măiestriei pedagogice Pen­ retice cu caracter psihopeda­ sare cile l-d discuiri şi chiar prinde concluzia că chiar în riginalilale V familia marilor obiective in­
(UIMAIf OtN MO. 1) gogie. au fost prezentate pla- 2-3 lăvâlugm. Acest lucru a condiţii de climă nefavorabilă dustriale
tru profesorii de matematică fost impus de natura solului se pol obţine producţii mari — In faptul că ele sînt
nuri-model de lecţii, jocuri
fizică, biologic si chimie. Mi­ didactico si material intuitiv, şi de condiţiile de secetă ale dacă se respectă şi se aplică construite după o invenţie P. SUR’JPACEANU
concentrat, precum si I M C. Bircea care se menţine nisterul Invâţâmîntului a or­ planifirâri calendaristice şi toamnei anului 19G9. Concomi­ la un nivel superior lucrările
constant peste nivelul sporit al sarcinilor de plan. ganizat asemenea cursuri in orare orientative. tent cu arătura şi discuirca agrotehnice indicate
Demna de menţionai este maniera de seriozitate, râx- s-a administrat şi cantitatea Convinşi de posibilităţile ce
punclcre şi mobilizare cu care comitetul de direcţie si de 49 tone superfosfat şi azo­ le avem pentru sporirea pro­
organizaţia de partid de la I.F. Orâstie operează pen­ tat de amoniu (deşi necesităţi­ ducţiei. cooperatorii din Pri­
tru redresarea totală a activităţii întreprinderii. In po­ le erau mai mari), azotatul caz se preocupă 'îndeaproape Aviz amatorilor
fida a numeroase dificultăţi provocate de starea tim­ aplicindu-se pe parcelele cu o de crearea condiţiilor necesare
pului. forestierii din Orâ.ştic au reuşit în lima trecuiâ fertilitate mai scăzută şi unde valorificării întregului poten­
să depăşească prevederile cu 901) mc la cherestea. griul a urmat în cultură tot ţial productiv al unităţii. Intre
240 nir la lemn de mină şi 11 mc la celuloză. după cereale altele, consiliul de conducerea de porumb fiert...
Taina august, cu toate succesele incontestabile enu­ Dacă în anii anteriori semă­ luat măsuri să se treacă ne-
merate mai sus. a prezentat vechi anomalii care. com­ natul se prelungea mult pe­ înlirzial. la pregătirea terenu­
parativ cu cerinţele puse in actuala etapă in faţa în­ ste epoca optimă, influenţând lui şi fertilizarea lui. Piuă a­
treprinderilor. distonează neplăcut şi dăunător cu ten­ negativ producţia. în toamna cum. peste 100 ha sînt gala să pe gratis
dinţa generală spre perfecţionare şi organizare su­ anului 19(3H întreaga suprafaţă primească sămînţa. Pe lingă
perioară a muncii. Cintl spunem aceasta avem in vede­ cultivată cu griu s-a însâmin- îngrăşâininleie chimice ce se
re accic întreprinderi caic consemnează minusuri apre­ ţat in limitele timpului optim, vor aplica în toamnă, s-a tre­
ciabile pe grafic; IU 000 tone de cărbune in Valea Jiu­ respectiv între 2(3 septembrie cut la transportarea gunoiului Nu contestă nimeni savoa­ ţul la maşină După ce şi-au
lui. 7 300 mc buşteni la unităţile forestiere. 500 mc pre­ — 22 octombrie Respectarea de grajd pe o suprafaţă de 30 rea porumbului fiert, savoare făcut „plinul" ca pentru tot
de hectare.
epocii optime s-a datorat am ­
fabricate din beton In industria locală. 950 mp placaj plasării judicioase a culturilor De asemenea, s-a condiţio­ curo-li trezeşte pe de altă par­ neamul, au vrut să demareze
finit la ..Marmura" Simeria. tendinţa de înrăutăţire a şi organizăm temeinice n ac­ nat întreaga cantitate de să­ te nostalgia ionelelor bogate in marc viteză spre Ocna Mu­
situaţiei concentratelor dc plumb, zinc şi cupru la ţiunii de eliberare si pregătire mînţă de grîu din soiul Be- ale ogoarelor, ale toamnei... reş. In grabă însă. au uitat să
IM. Deva. Toate acestea diminuează serios potenţia­ a terenului. zoslnin. care se va cultiva pe Predilecţia pentru o aseme­ plătească. .Să plătească furtul
lul economic al judeţului într-un moment cînd el tre­ înainte de începerea îns.V 200 hn. si Ponca peniru 50 ha. nea „delicatesă" au manifes­ din avutul obştesc, us.i cum sc
buie fructificat la maximum. minţatului s-a executat un Probele de seminţe sînt trimi­ tat-o si Cornel Furtună, elec­ numeşte o asemenea faptă dc
Desigur, o parte din cauze se datorează unor greu­ control minuţios al maşinilor se la laborator în scopul ve­ trician, Victor Ivânescu. şofer, către legile ţârii noastre. Dar
tăţi ce nu pot fi învinse prin efort propriu, cum ar fi şi s-au stabilit oamenii care să rificării Utilajele ce se vor Ilie Cărămidă, maistru sondor, le-an amintit dc acest lucru
natura zăcămintelor in minerit, calamităţile pentru fo­ le deservească pentru întrea­ folosi la însămînţâri sînt ve­ împreună cu Soghcdy Alirr. sergentul major do miliţie Io-
restieri sau insuficienţa forţei do muncă in unele uni­ ga perioadă. Mecanizatorii au rificate şi reparate. magaziner, salariaţi ai IG.S
tăţi. O analiză mai atentă a .situaţiei relevă însă că cunosciH' din timp tarlalele pe Lxrcutînd toate lucrările a­ Ocna Mureş care călătoreau in sif fâut si losif Radu. preşe­
greutatea specifică revine nu acestor dificultăţi ci unor oare trebuiau să lucreze si ce gricole Ia un nivel agrotehnic seara zilei de 21 august ac. în dintele cooperativei agricole
neajunsuri evidente in organizarea si conducerea pro­ nnţele agrotehnice de îndepli­ superior vom putea obţine în direcţia Orâstie cu autocami­ prejudiciate, care i-au surprins
ducţiei. Prin minusul dc K> Ot)() tone cărbune. în Valea nit anul următor o producţie (le onul nr 3-B-3 329. in flagrant delict. Puşi in faţa
Jiului — mai puţin mina Euprni -- în cursul lunii tre­ In primăvară s-a controlat peste 2 000 kg grîu la hectar, Zărind lanurile cu porumb
cute au răbufnit la suprafaţă, mullo clin carenţele or­ starea de vegetaţie a griului contribuind astfel la îndeplini­ faptului împlinit, amatorii de
ganizatorice — slaba disciplină a formaţiilor dc lucru, de pe tonte poreclele în func­ rea cu succes a sarcinilor tra­ ale cooperativei agricole dc porumb n-au mai putut nega.
întreţinerea nccorcspunzâtoorc a utilajelor, lipsa dc su­ Încă o intervenţie promptă a echipei de întreţinere o va- ţie de care s-au aolicsl. în sate rle nartid nrivind sporirea producţie din Turduş, n-au re­ S-au luat declaraţii, s-a întoc­
praveghere din partea cadrelor tehnice gonetelor din cadrul E.M, Deva. Setul de echipe loan Gaboi doua faze- incepind de la sfîr- eoniinuă a producţiei de ce- zistat tentaţiei. Au „tras pe mit un dosar. Urmează ca jus­
La T M. Barza, după paravanul greutăţilor obicc- si muncitorul loan Sulighetan în exerciţiul funcţiunii. şitul lunii februarie pînă la —ale. dreapta" şi au dat. iamn-n lnn- tiţia sâ-si spună cuvintul.
(ivc. de o bună bucală dc vreme se menţin si din pă­ Foto : D. CORNEL sfirşilul lumi martie, cele 3(1 Rupînd pc-alese şliulcţii grei
cate iau proporţii serioase defecţiuni în organizarea si de tone de azotat de amoniu. CONSTANTIN MERTOIU
conducerea producţiei. Planează aici un ..fatalism" e­ -Din suprafaţa lofnlă de 27D inginer Io C.A.P. Pricaz de rod. ii transportau cu bra­ MIHAI RUGINESCU
xagerat. pentru a cărui eradicare se cere din partea co­
mitetului de partid si a celui de direcţie o deplină an­ ix a
gajare a forţelor pentru aşezarea activităţii întreprin­
derii în cadrul sarcinilor stabilite prin planul de stat.
O categoric npai lc. cu n u m e ro a s e semne de între­
bare şi cu implicaţii nedorite pentru perspectiva luni­ MONUMENTELE CRASULUI MĂRTURII
lor următoare, o formează acele 'întreprinderi in care
stagnările cauzate de defecţiuni la maşini, utilaje şi
instalaţii, fac imposibilă folosire.i raţională a capaci­
tăţilor productive, peru litind îndeplinirea sarcinilor dc
plan. Cităm în acest ^cns ..Marmura" Simeria. unde ALE T R E C U T G L O R I O S
înlr-o singură lună galerele au staţionat 233 ore.
M L Hunedoara la ale cărei secţii de prefabricate s-au
înregistrat stagnări dc 97 orc la masa dc turnare. 39 orc
îa betonieră si uf) ore hi podul rulant. Ncsatisfâcâlor
'■onlinuâ să se lucreze In întreprinderea de prefabrica­ Deva şi împrejurimile saie, un stihar şi un patrafir, iar tate a secolului al XV-len pî­ telul prezintă încă de la pri­ se şi bine luminate. Punctul Liceul „Decedai" este coi»
te Bircea. unde producţia pe întreaga lună abia s-a ri­ caracterizate pnntr-un pito­ Ghc-orghe Canlacuzino şi fa­ nă in prima jumătate a seco­ ma vedere o formă simplă, in de atracţie este căminul din struitâ in secolul al XlX-jt.
dicat la 1 020 melri cubi. resc specific, au fost de a Iun milia sa. frecvenţi sprijinitori lului al X Vl-lca. Ultimele caro simplitatea şi rafinamen­ sala mare de Ui etaj. lot in stil La puma vedere, clădirea n
gul veacurilor un important ai acestei lupte, sini ctitorii descrieri menţionează că a a­ tul artistic s-au contopit pen­ baroc, al cărui tavan esle bo­
Lichidarea acestor neajunsuri nu este posibilă fără dă u impresie de mnsivita;.
eforturi sporite din partea tuturor colectivelor de centru politico-administrativ şi bisericii româneşti din Deva. vut o seric de etape în con­ tru totdeauna. Clădirea posedă gat decorat cu stucaturi. dar in fond caracterul unp<
muncă, fără o permanentă preocupare a conducerilor economie, iar prezenta lor în Românii din Deva şj împre­ strucţie. Faza iniţială era re- două nivele avîn'J forma cor­ Magna Curia, pe Ungă fap­ nător Ii este caracteristic.
unităţilor pentru folosirea integrală, eu maximum de islorie este semnalată prin jurimi obţin în anul 1 (345 drep­ prezentalâ prin navă. iar fa­ pului de tip prismatic, iar la tul că se numără printre mo­ Actualul citicnuiugral „As
foloase a capacităţilor dc producţie Este ceea ec se urmele arheologice şi materia­ tul de a avea un loc pentru za ulterioara prin absidă şi cele patru colţuri are patru numentele de artă ale valoro­ la" esle fostul Teatru comun1
lele păstrate pînă astăzi
pe
cerc şi trebuie îndeplinit anini cu rigurozitate în fie­ vatra .oraşului Mărturiile do­ biserică in urma acceptăm u­ turn. Interiorul, ne spun docu­ pavilioane Are un singur e- sului tezaur artistic al poporu­ construit iniţial cu 743 d
mentele. atrăgea prin frescele
care întreprindere. nor condiţii grele. In anul IG5(J lui român, a fost martorul u­ locuri. Un alt obiectiv orhit;-.
vedesc câ pe aceste meleaguri biserica arde. dar a fost refă­ sale (Ic shl gotic la fel ca şi laj şi faţa este îndreptată spre nor evenimente petrecute pe Bl ral este şi clădirea Liceului
s-a scris o pagină glorioasă cută. Din vechea clădire a ră­ ferestrele (lin piatră cioplită în răsărit, iar intrarea este in- aceste meleaguri. Intre ziduri­ pedagogic, construită in sec;
din istoria poporului român. mas doar un turn izolat ce le sale, în 1603, sub ameninţa­ Iul nostru şi rare a reunii i
se poate vedea şi astăzi în rea armatelor Iui Basta. dieta tre zidurile sale o senin dr
Primele documente din se­
incinta cimitirului ortodox In transilvăneană convocata aci mari personalităţi ;*<• cultur. i
colul al XlV-lea atesta faptul acest turn se păstrează o in­ a holărît să „jure" credinţă române, cum ar li cunof'/uu. 1
că acest teritoriu era ..district scripţie CLi litere chirilice. în împăratului Rudclf. Avînd nu­ compozitor Sabin Drugoi
DISPARE 0 TRAHEE militar valah" şi câ ln început care printre al lele sînt n min­ meroase destinaţii. Magna Cu­ Cele citeva icoane do o ir.\'
a avut unele drepturi. îndato­ ţiţi cei care au contribuit la ) m 7 o o ria a devenit în 193(1 sediul tă mâiesdie artislică din sec'
înălţarea ei „...s-au ridicat n- Muzeului judeţean Deva. Co­ Iul al XVil-lea păstrate în bi
Cînd am venit pentru prima oară în Vulcan, in riri şi organizare specifică cest turn împăratului Caro] şi lecţiile dc arheologie, etnogra­ serica ortodoxă conMmii'• o
urmă cu vreo zeci ani, era spre primăvară. Mergiiid populaţiei autohtone româ­ fiind Archiereu Ardealului fie. istorie şi cea de naturale la 10G1 de mitropolitul Sagu
spre mină am urcat pc o stradă îngustă, cu imillc clă­ neşti Măria sa D-l Vlădică Ion şi vin să ridice şi mai mult va­ na sîm şi c'c un modest mmcl
diri care aveau uşi si obloane ca dc prăvălie. Era»i Pentru a susţine lupta popu­ fiind protopop Giorgie Cmcn turn. Partea superioară a tur­ cudratâ de patru ferestre de-o loarea acestui monument de de atracţie
fostele criştnc ale Vulcanului... hiincdoroan şi s-au ridicat cu nului era construită în formă piirle şi dc alta artă care a primii şi menirea Oraşul Deva mai are în f
Era ora cînd minerii, după o noapte alba petrecu­ laţiei româneşti în apărarea cheltuiala Dumnealui, răposa- de tindă foarte obişnuită în ţi­ Clădit pc la 1G21 de Gabriel dc păstrător de valon mate­ zidurile sale două statui.'rare <t
tă în adincul pămintuhii. se îndreptau spic case. Fie­ drepturilor lor politice, econo­ tu Tudor Crosa fiind îngropat nutul Hunedoarei In tavanul Bethlen pe locul unei clădiri riale şi spirilunlc ale gemului vocă personalitatea a dună mar
care miner ducea pc spate o bucală dc lemn rotund, mice şi religioase, un real si în biserică şi au lăsat pe găz- bollit în slil goi ic al absidei mai vechi de prin secolul al uman figuri din istoria pămintuhii
înfipt in Iama toporului sau într-o scoabă. preţios sprijin material şi mo­ donin Dumnealui Jupăne.isa ura cioplită în piatră stema XVMea, Mngna Curia a sufe­ Alături de aceste edificii de­ natal. Prima statuie reprezir*
— Bucata aceea de lemn se cheamă ciulac. mi-a lamiliei Ku Imvcu dc Hune­ rit de-a lungul existenţei sale clarate monumente naţionale, tă pc legendarul Decedai :<4
spus un miner mai virstnic. Este o tradiţie pentru Va­ ral !-au daî confraţii din Mun­ Fâbian Jujuna cu fiul Dum­ doara. Destinată cultului ro- numeroase transformări. Con­ în bâlrînul oraş se mai găsesc este opera sculptorului Mogz
ceput iniţia] în stilul Renaşte­
secolul al
mano-cutolic din
lea noastră. tenia si Moldova. nealor Grosa şi s-a ridicai de XVMea. a trecut mai târziu rii. în urma transformărilor 0 serie dn monumente de ar­ originar din Riad iar a doua
...Am revenii în oraşul Vulcan înlr-n zi dc august Domnul Ţării Româneşti pomana Dumnealor şi a loi în posesia reformaţilor. In n- hitectură civilă In apropierea a fost concepută de Boris Ca
1969. Maşina ne-a purtai pe o sosea Ia1ă. străjuită de Şerbnn Vodă. împreună cu neamul Dumnealor,.," „Scri­ au început sa predomine cle­ Magnei Curia se află fosta clă­ ragea şi reprezintă pe Dr Pe­
blocuri turn şi de alic clădiri înalte. Un peisaj inedil. sa ni eu Todcr zidar văleal niM 11!99 ea a fost demolată. mente ale barocului. Sub ra­ dire a Palatului justiţiei cu tru Gi'oza a cărui aclivjtat»
portul frumuseţii arhitectoni­
plin de tinereţe si vigoare, ne umplea sufletul. Doamna Mana sc numără Unul din cele mai inleresan- ce. balconul aflat deasupra pregnante caracteristici arhi­ este strîns legată de oraşul
Nc.-ani plimbat mai multe ore prin acest nou oraş. printre susţinătorii luptei ro­ 1727 Mai". ie .şi vechi monumente ale ini rării principale in stilul cn- tectonice. construită la sfîrşi- nostru.
privind la g ru p u rile de mineri caic se întorceau de la mânilor transilvăneni pentru Un monument istoric a că­ Devei, avînd puUumce legă­ rnclerislic barocului şi loloda- 1 li 1 secolului trecut. Ridicat pe Toate aceste mărturii scrise*
şut. mergind spre locuinţele d in blocurile cu ferestrele drepturi naţionale şi sociale rui prezenţă o găsim doar în turi cu trecutul istoric. oslo 'ă scara din pialră construit# la 1090. in stilul renaşterii şi nescrise ne arată câ oraşu
din ce în cc mai aproape de soare. îmbrăcată în haină religioasă filele cărţilor şi în ilustralele Castelul Belhlen cunoscut şi no la 1750. ce duce din parc germane, palatul administra­ Deva şi împrejurimile sale îs
Şi n-ani văzut nici un miner (lucind in spate, spre sub numele de Magna Curia la dnj. dau acestui castel bre­ tiv. cu intrarea principală în­ au istoria lor bine definită îr.
aceste case, ciutacut acela rotund. Aşa dispare o tra­ această luptă a strins şi niai vremi: esle vechea biserică clădit la poalele cetăţii Inru vetul de monument de artă. soţită dc un mic portic şi o marea cartă a trecutului g)o.
frumoasă sală festivă la etaj.
diţie... mult legăiurile dintre cele trei reformată din piaţa oraşului. dit cu ce'T.len şi cu celelalte Interiorul clădirii csle domi­ csle şi azi un punct dc atrac­ rios al poporului român.
MIRCEA NEAGU tăn româneşti. Li au dăruit După unii islorici construcţia monumente ale oraşului, dar nat de o arhitectură simplă şi ţie ION PATRU ALBU
bisericii Sf. NicoUe din Şchei ei datează din a doua jumă­ de o amploare mai mare, cas- sobră. încăperile sînt spaţioa­ Clădirea care adăposteşte Muzeu) judeţean Deva