Page 61 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 61
PROLETARI DiN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-vĂ! Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4576
ziarului
Vineri DEVA, str. Dr. Petru Groza, nr. 35.
telefoane : redactor şef - 1583 ; re
19 septembrie dactor şef adjunct, secretar de redac
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile cultură-spor! şi probleme cetă
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu
mentare şi externe - 2317 ; secţia in
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele
fon de serviciu între orele 16-24 -
4 PAGINI, 30 BANI 1585.
Conducerea de către partid a economiei
Conţinut booat, forme mai varia
i
i
UN NOD OIUMCTIV
! INDUSTRIAL !
! !
i La lîu/fui a începui j
tu marca !mi<la|ii!oi unui j
nun obiectiv industrial i
i — pi nilul «Im /una <lc j
Oigonîzaţiile dc pailid de la grupul de laminoare ul ţiile noastre de partid au cîş- j ' ("U a ui asului Ini re- j
Combinatului siderurgic din Hunedoara au lucrat bine in tigat o bună experienţă in prinderea dc prefabrica- j
privinţa organizării dezbaterii şi popularizării documente privinţa planificării şi orga ic dm liclnu-ai mal. a |
lor Congresului of X-leo al partidului, ou întreprins acţiuni nizării muncii Am in vedere cărei producţie va li, în
bune pentru o face ca acestea să fie cunoscute de în primul rind fa piui eă ele ! copînd cu unul viitor, dc
către colectivele de aici. se orientează asupra rezolvă j circa !<10 (1(1(1 meii i culii.
Ce a urmat acestei ctopc, ce acţiuni concrete s au în rii celor mai importante pro i Nuna inlecprindeic sc 7n-
treprins şi ce se întrevede ? lată citeva întrebări căroro am bleme. asupra ac( iorn numite î scrie in procesul inlens
de industriali/auc pe ca-
încercat să le dăm răspuns cu ojutorul secretarilor comite cheie, de care depind altele. < : re îl cmioaşle oraşul Hu- i i
telor de portic! de Io trei lominoor^. In centrul atenţiei noastre i zău in ultimii ani. IV- ;
La discuţie au participat tovarăşii VICTOR POF (lamino stă îndeplinirea exemplară a j lingă extinderea şi mo
rul de 650 mm), AUREL TEGARĂ (laminorul de sirmă) şi planului şi a angajamentelor. dernizarea uzinei dc sîr-
LA2AR CIOCOIU (linia fină). Urmărim cu deosebire calita lliă si produse din sh -
tea laminatelor. reducerea mă. a u/iiiei de prelu
cheltuielilor de producţie, spo fk crare a marelui plastice
— Dezbaterea donmienteîor pildă, să deschidem vin curs rirea. productivităţii muncii. In construcţie la D eva se ridică mii obiective
Congresului ;il X-)en ;i prile de calificare pentru meseriile In adunările generale ale or industriale, fabrica de
juit colectivului nostru — re dc lăcătuşi si electricieni de ganizaţiilor dc bază. în şedin Fabrica chimică din Orăş- produse ceramice, cea
marcă tovarăşul Victor l'Dp — întreţinere, acestea fiind frec ţele plenare ale comitetului tie a cărei producţie globală mai mare dc acest fel
pe de o porto analizarea modu ventate in special de către revin mereu pc ordinea de zi a crescut între 1950-1968 de Complex de sere legumicole din ţară si falnica de
lui în rare ne îndeplinim toivi- aceste probleme. In general, 16,8 ori a cunoscut şi un am produse lactate,
nilo dc plnn si angajamentele aş puica spune eă adunările plu proces de diversificare.
cc ni ]c-;mi asumat in între- Semnificativ este că în ulti La Smluhalm, lingă Deva. Grupul (le vegetal de grădină Complexul va fi dotat ZAH/U: TOS RAFINAT
cerca socialistă, iar pe do altă MASĂ ROTUNDĂ se soldează cu rezultate bune mii 8 oni gamo sortimentală construcţii nr. 1 ni T.C.II. a început lucră cu centrală termică astfel ea să poală pro DL CĂLIT ATM
parte râutnren unor soluţii datorită perseverenţei cu caic a crescut de la 6 la 300 sor rile. pcnlru construirea unui complex (le i SUPLRIOAKA
pentru sporirea eficienţei în sînt urmărite holăririle si pla timente. In foto : operatoarea sere legumicole. duce legume în tot timpul anului. i
tregii noastre activităţi. Tre Aurelia David, la maşina de Primele capacităţi dc producţie vor fi Falnica din Oradea a
buie «ai spun ră este r> mîndric macaragii. La feî dorim să C. ARMEANU injectat, produce ambalaje Complexul se va întinde pc o suprafaţă predate beneficiarului în vara viitoare. A j livrat comerţului primr-
ilru întrecu! nostru rolec- suplinim posturile de termo- pentru medicamente. de IU hectare, la amenajarea serelor fiind şadar. în viilor, legume trufanda din „pro Ic lom* de zahăr Ins rn-
fnptnl ră ne-nm înclni>1 i- lelinicieni prin îmbogăţirea cu necesari, intre altele. 120 000 mp de geam i final dc calilaic superi-
nncnjnmrnlnl anual pină noştinţelor şefilor do echipe (CONTINUARE IN MOI o 2-a) şi circa 80 000 mc umplulură de pănhnt ducţie proprie** pc pieţele judeţului. I nară. I'ină la sl'irşiluJ a
zilele Congresului, ceea ce de cuptornri. I cestui an. incastă unitate
a dat putinţa să ni-1 spn- — Poale ă este o so j nouă a industriei aluiien-
luţie cave să dea rezul j t are va prrlurra circa
— După informaţiile tate bune. dar s-a între I 200 <>(>(! foire sfeclă, pu-
pe care te deţinem, a- prins ceva concret ? Simpozion Concertul r . uimi în circuitul conici-
cosl angnjnmenf este V. Pop : Pină în prezent ni J chil aproximativ 10 000
generat ta /impui de la mic încă. Deva-700“ M obili zar® susţinută ■ i tune zahăr
minoare. Întrebarea o adresăm şi to Filarmonicii de
nfirmimt. tovarăşii Tega- varăşului Flnrian RoUa. pre j CONTAINT.RK
i Ciocoiu au subliniat eă şedintele comitetului sindica Ieri. la Termocentrala dc stat din Arad j MUTA MCE
il este firesc întnieit aiei tului. Răsouasul * la Mintia a avut loc un sim
i dc-a face ru un grup — N-ani făcut încă nimic : pozion cu tema „Deva— Aflată în turneu in ţară. | ia urgentarea recoltatului La întreprinderea de
iniinoare aflate intr-un aşteptăm că vină şeful secţiei 700“. Lu această ocazie un : poduri mclalice şi prefn-
în care ritmul producţiei din concediu .. însemnat număr de con filarmonica ar ădeană a pic- j i In icatc de hclou din Pi-
miercuri
sala •
in
zenfal
snmblu csle influenţat de — De re ? Numai cl poate structori .şi monlori au au „Alta" din Deva un con- ! j teşti a intrat în limcţiu- j
■e laminor, de net ivi la- avea iniţiativă ? diat referate privind isto cert simfonic. Din program ■ | iu: n nouă linie tehnolo
ierârui rolerliv. Astfel — Nu. dar nu ştim mm ricul. dezvultarea economi au făcut parte cîteva bucăţi I a in sam inţanlor ! gică peni i i i produce rea
lucrurile, este nornv-il ca vrea el să fie organizate cursu că şi investiţiile oraşului de containere metalice
inie că fie- ccoi-donatc . rile- Deva. de prestigiu ea: Uvertura din : lip ( .F it (.'onlainerele dc :
arest fel au avantajul li
..Mnfliierul din Se\Ain“ (ie j
— Asupra căror pro — Nu consideraţi ră răs- In încheierea simpozio
bleme îs} concentrează ovnrloţi '-n greuţiţo spiritului nului tovarăşul Florin Ni- Ilossini, ..Halnda* 1' de Cipri- j In perioada acluotă. paralel Rămineri serioase in urmă se tite cvidcnţiozo că există con nei etanşeităţi superioa
manipulări
re si a unei
an Purumbescu,
..Dansuri ;
atenţia organizaţiile de Congrrsu'ui a! X-'on rare culescu, secretarul comite cu siringereo recoltei de cor- constată, de asemenea, la pre- diţii ca în toate cooperativele uşoare. Klc vor înlocui
partid în prezent si în '"brumă la iniţiativă, la gîn- tului dc partid pe complex, româneşti pentru vioară şi i loli, sfeclă, porumb. legume gotireo şi fertilizorea terenului ogricole ritmul de execulore a trcpial pc cele din lemn
viitorul apropiat 7 de'r rnlrrtivă. la frămintare? a vorbit celor prezenţi orchestră" de Bc!;i RarloF. [ şi luraje se desfăşoară ocţiu destinat însămînţărilor de toom- lucrărilor agricole să fie mult utilizate piuă acum de
precum şi alto lucrări de j
Pop : Una din prohib V P. : V om n e a categoric despre inscmuătalea si im Strauss. Le har. Dopez „C a- ! nea de insămiuţare o culturi nă. Faptul că nu s-a arot nici intensificat. Deşi nu se moi calea ferată in transpor
eam cer o serirosâ rursun dc ridicare a califi portanţa măsurilor stabili pul de afiş" al concertului j lor de loomnâ. respectiv o griu jumotole din suprofoţo ce ur- poate invoco nici un motiv tul unor mărfuri.
trnro de eforturi este cării pentru eă este o cerinţă te dc cel dc al X-lca Con enumera solişi ii Ştefan j lui, secarei, orzului şi legume meoză o se insăminţo, ior ferti pentru o justifica răminereo in
iren lipsei de efectiv, stringentă gres al P.C.K., la ale cărui lor. Succesul lo recoltări şi in- lizarea s-a făcut pe mai puţin urmă a lucrărilor agricole, re AZI ÎNCEPE FINALA
n de niultă vreme ru — Cum aorocuaţi ni- Cimpan-I'alyol şi V alv Ni- i săminţări este hotărît de modul de 3 000 de hectore denotă coI ta tuI cortofilor se tărăgă „CUPEI DA VIS"
i incompletă De aici se veUC şl rnnţimrtnl mun lucrări a participat. cui eseu. [ cum organizaţiile de portic! şi că preocuporea pentru osigu- nează de la o zi la alta La Joi. la C’lc' ehuut a a
ini multe aspecte In cii desfăşurate dc către conducerile unităţilor se preo rarea unei temelii trainice re CAP Beriu. Căstău. Voidei. vut Inc irnccrra Ia sorţi
rînd. se pune ru deo- organizaţiile de partid cupă de antrenoreo tuturor for coltei viitoare o fost şi este ne Ocoliş, Ostrov şi Taleşii, oceos- pentru stabilirea progra
aeuilnle ehestiunea pn- de aici ? ţelor şi mijloacelor In executa- glijotă in multe cooperative a to lucrare nici nu O început cu mului finalei „Copci l)a-
.arii. No-nm gîndit. de V.P. : Socotesc eă organiza reo intr un timp cit mai scurt a gricole. Nici condiţionalul se toate co în unele unităţi după vis". in care sc intîlncsc
lucrărilor respective. minţelor nu se bucură de o cultura omintito urmeoză □ se selecţionatele dr tenis ale
Creşterea nivelului profesional şi drepturi depline, era de aştep tentia cuvenită, lucroreo res insămînţa grîu Cînd se va mai Kumânici şi S.L'.A., deţi
Deoarece toamna ci intrat În
pregăti oare terenul daco se o-
pectivă fiind executată abia în
nătoarea I lOl Cu lll I.
mîno eliberarea lui de plante
tat ca unele oclium să sc oile proporţie de 68 Io sută. premergătoare, respectiv dc no Astăzi de la ora 17
Timp favorabil şi mijloocc au
măcar in plină desfăşurare cla
de cultură generală al salariaţilor că nu să fie chiar terminate existat suficiente fa dispoziţio rumb, cartofi şi sfeclă ? Ros G,MT sc joacă primele
Xăstasc
două simplon :
Situaţia realizărilor din' unităţi C.A.P.. însă o lăsot şi lasă de punsul lo această întrebo'-e — Ashe şi Tiriac —
este însă departe de o oglindi dorit utilizarea lor cu maximum trebuie să-l den in cel mai .Smillr. Simliălă are loc
In cadrul Exploatării miniere din Lupeni, comitetul de proba de dublu, im du- |
partid, :r! sindic. 11 ti I ni şi comitelui t.’.T.C. acordă T tr ceea ce se poate numi orga de rondament. Numai o şa se scurt timn conducerile unită miniră ultimele două
prezent o mai mare i»len|ic creşterii nivelului profivnn- nizare temeinică a companiei explică de ce de lo o unitote ţilor amintite simnluii : .Văstasc — j
. nai şi de cultură genera’ă al salariaţilor. Gradul aciuai al ogricole. Dotele cenlrolizote lo alto există mori deosebiri în Surprinde totodată faptul că Smith şi Tiriac — Ashe. j
mecanizării muncii iu abataje impune perfecţionarea ieşi la Direcţia agricolă jude ceeo ce priveşte recoltatul si Io unele CAP cum sînt cele
continuă si mulţi laterală a pregătirii profesionale ii mi ţeană aîestă că în majoritatea insăminţânle. Cooperatorii din din Totcşti, Sălaşu dc Sus,
nerilor. Numai în cursul acestui an de in văţămitil au unităţilor agricole cooperotiste Geoogiu. Orâştie. Romos, Ho Silvaş so. s-aii pregăti* zeci PKII\111L TIUl AL i
fost şcolarizaţi 31 mineri, f»f> ajutori mineri, 26 de artifi nu sc depun eforturi susţinu teg ş.a. au început (dar nu cu de hectore însă nu s-n încor CAMPIONATELOR
cieri. 44 vagonciuri, 1*J mjsmişti pentru maşinile de e x te pentru grăbireo recoltărilor toate forţele) recoltatul cortou- norat nici un bob sub braz EUROPENE DL
tincţie ele Aceeaşi grijă se acordă şi mrmeilorilor auxi şi însămînţărilor. Co dovodă, lor. ior lo Sintomărio Orleo dă. BASCULT
liari—lăcătuşi, electricieni, suduri—pentru care se orga in C.A.P, din cele 20 700 hecto s a strins porumbul de pe pri Situaţia total ncmulţumltoa-
nizează cursuri pentru ridicarea calificării. re prevăzute nu s-cui însămîn mele hectare Paralel cu aceas re în care se află recoltatul şi la iMiinchen a avut
Pentru ea în nuni an de Invăţămint să existe o cuprin ţat nici 1 000 de heclore, re- ta, la C.A.P Geoogiu s ou în insâmînţădlc impune ca orgo- luc li acei ca la soi ţi a
dere mai mare a salariaţilor la cursurile de calificare şi coltotul cartofilor s-a realizat sămîntot 20 de hectare cu nele ogricole judeţene so în jocurilor primului Im
abia în proporţie de 10 la su grîu. 43 cu orz şi 5 cu legume, treprindă acţiuni energice in din cadrul competiţiilor
ridicare a calificării precum şi participarea lor la cursu europene dc baschet. In
tă. al sfeclei de 2ohăr - 35 la la Oroştie orzul s a insâmînţot scopul ieşirii din Impos şi exe
rile şcolii generale şr ale lic eului seu al s-au luat de pc a „Cupa campionilor euro
sută, ior lo porumb lucrarea a pe 70 de hectare, Io Romos pe cutării lucrărilor ogricole de
cum o sene dc măsuri privind crearea de condiţii eîl peni" (masculin). cam
bia s-a început în citcvo uni 50 de hectore etc Insămînţa- toamnă lo un nivel agrotehnic
mai hurie pentru studiu. tăti, stringîndu se producţia de rea griului s-a început şi la superior. pioana Itumăuici, echipa
pe numoi 31 de hectare C.A.P. Unirea. Exemplele omin- N. TiRCOB Dinamn linei!i eşt i, va in-
Pailizau
lî In i formaţia
J Tirana. In caz de victo
rie, Dmamo Itmineşti va i
juca iu toiul doi cu in-
vingăloaica înlilnnii Ho
ro ug Imuii r Fdimburg-Ra-
Discularrr cu tovarăşul Vic pentru că lucrătorii magazinu cinc iMaliiics.
tor Gabriş — secretarul orga lui îşi creează tonte condiţiile. In competiţia similară
nizaţiei de partid dc la O.C.L. Nu aşteaptă soluţii dinafa rezervată formaţiilor fe
Alimentara Petroşani — o te ră. indicaţii minine. Itapid Bucureşti
mă simplă In prima vedere : La Deva exemple (te unităţi are ca adversară în pri
dc ce nu-şi îndeplinesc pla care îndeplinesc planul, deci mul tur echipa Ilapnel
nul dc desfacere unele unităţi care satisfac cerinţele cliente Tel Aviv, uimind să iu
comerciale ? Răspunsul ar pă lei, se pnt da destule. Ca şi. . ti broască în turul urmă
rea tot otît dc simplu Dar lu rabă despre uni lăţi le care toate în magazin, mărfurile mutarea de la un magazin la planului într-o unitate comer cerinţelor cumpărătorilor şi viceversa Situaţia parc din tor pc cişli^ăloa rea me
nu-şi realizează
planul
este
crurile sc încurcă dc abia cînd deosebit de gradual e în acest sînt frumos şi cu gust prezen altul, de regulă mai perife cială 7 planul se îndeplineşte — ne nou paradoxală. Aceleaşi con ciului Academica Cnimhra
tate Şi aranja le. dacă servirea
începi să pătrunzi în miezul sens : „In uiulătile care nu-şi este promptă, cuviincioasă, ce ric. care nu este suficient co n — Cunoaşterea cerinţelor declară Komulus Boer. respon diţii. aceleaşi mărfuri, rezulta -Clenironl I’eir.md. I ii
1 reburilor realizează planul lunar de la ţoii11 cumpără cele necesare, trolat Lu cred că cine nu cumpărătorilor, strădania pen- sabilul magazinului alimentar te financiare diferite Intră sfîr.şjl, iu „Cupa Cupe
vrea să facă treabă într-o u-
De la .tovarăşul Ion Cara Iru satisfacerea lor. cu autoservire nr. UI), din De iarăşi în joc interesul comer lor", câştigătoarea „Cu
bă — şeful serviciului plan şi des ta cerc sc manilesiâ dezin deci marfa trece şi planul se nitale, nu-i place comerţul şi Dacă a venit vorba de ce va. Înainte de toate este ne cianţilor. pei României" va juca
organizarea muncii la -O.C L. teres din partea responsabili îndeplineşte Dar pentru a rea n-are ce căuta )a tejghea rinţe. cerem si noi caietul des voie de o cunoaştere profun — Disciplina, conştiinciozi cu formaţia iest-germană
Alimentara Petroşani — aflăm lor pentru o bună aprovizio liza loale acestea este nevoie Multe alte unităţi*nlc O.C.L tinat notării zilnice a acestora dă. amănunţită a cerinţelor tatea în aprovizionare şi des Gicxscu 18IC
citeva cifre care ne servesc nare. cerinţele şi necesităţile in primul rind de interes şi Alimentara din Petroşani îşi Constatăm că de foarte multă populaţiei, apoi, o dată marfa facere sini cerinţe de bază I Iată datele dr dcslă-
cumpărătorilor nu sînt cunos
drept punct de plecare în cău cute şi ca atare, nici satisfă preocupare din partea noastră, îndeplinesc exemplar sarcini \Tenie nu s-a moi scris nimic intrată în magazin, sc cer..ghi pentru îndeplinirea planului, j şmarc ale partidelor din :
tarea răspunsului la întreba cute. servirea este necorespun- a lucrătorilor din comerţ Pre le Cităm magazinul cu auto în el ..Cumpărătorii cereau ci le“ mereu noi forme, cit şi implicit, a mulţumirii cum [ primul tui ; „Cupa enm-
niai variate şi atrăgătoare de
rea noastră. Magazinul ali zâtoarc Azi aşa mîinc la Tel. ocupare care s-ar pulen numi: servire nr 18. unitatea de car doar arlicolc deficitare şi n-a prezentare şi expunere. Cură părători lor- — ci a dc părere j pionilor corupem" (mas-
asigurarea
întregii game de
mai notăm".
ven rost să le
mentar nr. 13. din spatele gă şi cumpărătorii îşi caută altă ţenia deplină, ordinea, com tovarăşul loan Roşea — con j colin şi feminin) : mecîu-
rii Petroşani (responsabilă prăvălie". portarea politicoasă, civilizată tabil şef la O C.L. Almienla ! iile lor — pînă la fl no-
Marin. Croitoru) a realizat in Cum s-ar putea explica alt u personalului sînL alte condi ta Deva Aprovizionarea în j lemlinc l%'.i ; meciurile
primul trimestru din acest an fel situaţia acestui magazin V ţii esenţiale ale mulţumirii funcţie de cerinţe, rapiditatea j retor — pină la lu no
1)2.1 la sulă dm planul de des Sperăm să o Tacă ncînlîrziat Pe marginea unui raid cumpăi âtorilor. care duc la în in executarea vînzării. ama I icmbric lUC'.i : „Cupa c m
facere. în trimestrul II doar conducerea O.C L. Alimentara deplinirea şi depăşirea planu bilitatea şi solicitudinea vîn i pelor" : meciurile tur —
74.5 la sută ! Se observă o Petroşani De vad comercial lui de desfacere. zâtorilor sînt şi ele imperati pînă la fi decembrie 1%'J:
descreştere alarmantă a vînză- nu se poate plînge ; mărfurile în Petroşani şi Deva Omul care ne-a împărtăşit ve ale atragerii cumpărători | meciurile retur — piuă
r ilor Care ar fi cauzele ? Ani şi produsele r sc aduc direct părerea are 42 de am lucraţi lor. j la 13 decembrie 1960.
fi .■rut să le aflăm din gura clin depozite — care sînt tot in comerţ, la tejghea. O expe Alte păieri'care au fost ex i i
gestionarei şi a lucrătoarelor ale O.C.L. Alimentara — nu rienţă bogată, amplificată de primate în cadrul anchetei FOTBAL
magazinului Dar.. Cînd am mai opresc pe la intermediari. produse, mărfurile şi sortimen ne nr 103. magazinele nr. DR. vipc răspunsul cu... înlorlo- grija şi respectul pentru fie noastre au fost unilaterale,
sosit noi la uşa acestuia, so $i totuşi, realizarea planului tele dc care are nevoie popu 12 şi multe altele, Condiţia e- cheri ..De altfel, cu planul care client, pe care le-a trans mulţi interlocutori aruncind Peste Gll 0(10 de specta
sise şi ora închiderii. Gestio de vînzări trece putui dc 70 laţia. găsirea celui mai bun o- sentială : interesul lucrâtprilor■ stăm bine", m sc ..serveşte" mis şi le tiansmilc lucrători vina neîndcplmirii planului tori au urmărit la Ma
nara era plecală. iar o vînzâ- la sută ! Ce este insă de-a rnr de funcţionare al fiecărui 1,ridicat la pătrat” 1 şi argumentul... Nu contestăm, lor din unitate. „Nimeni să nu doar pe seama aprovizionării, i rlrid meciul internaţional
toare. echipată deja în costum dreptul curios, situaţia. deşi magazin, in funcţie de orele Aşteptăm să incheie „expli dar sarcina de a nota zi de plece nemulţumit din maga a slabului vad comercial şi j amical de fotbal dintre
dc stradă, făcea pe portarul. binecunoscută n fost tolerată dc aflux ale cunipâi âtorilor caţia" cu o vînzâtoare. pe care zi ceea ce cer cumpărătorii şi zin, luluror să Ic recomanzi, chiar pe. cumpărători, care i formaţia locală Atlctico
N-ar niai fi permis ini rarea mai bine de o jumătate de an — eliminarea oricărei atitu o ia la zor de ce n-a expus lipseşte din magazin, n a fost... să le oferi, să le prezinţi, pe „au perioade cînd cumpără şi | şi cunoscuta echipă bra-
cuiva, pentru nimic in Iunie ! de către conducerea OCT,. dini necorcspunzâtoare faţă mai vizibil unele costume so- abrogată. A11fol nu se poate un Ion amabil, respectuos, ci cînd nu N-nvcn rost să Ic : vi liniiă rC Sanlos Virto-
Că orarul nu-i cel niai po Alimentara Petroşani (1 ?) de clientelă La noi. în maga sile de curînd în unitate, şi cunoaşte „pulsul" cerinţelor vilizat". Acestea sînt sfaturile menţionăm din moment ce nu ! lia a revenit fothaliştr-
trivit ales la aceaslâ undate e —- Indeolinirca ritmică a zinul nr 18, cu asemenea as im râm in vorbă cu tovarăşul' Parcâ gestionarul Doboş r.i lu pc care Romulus Boci le dă le acceplâ realitatea Pentru j lor brazilieni cu scorul
un adevăr Se închide in juiul planului de desfacere — era pecte mai avem de 1urr,Y U Doboş lacob. responsabilul crătorii săi nu s«iu acest ade zi de zi tinerilor care lucrea că. în ultimă instanţă. ..cheia j de 3-1 CM) prin eolmi-
orei 11. rînd începe adevărata dc părere tovarăşul Victor ncle vînzâtoare au încă ieşiri magazinului de confecţii nr 5. văr ? ză în unitatea pe care o con de boltă" a bunului mers al ■ le marcate de Lima (niin.
afluenţă de cumpărători. Că Gabriş — înseamnă la noi. în necuviincioase faţă de cumpă „Clcgant" din Petroşani — Noi îndeplinim planul de duce. Cifrele îndeplinirii pla activităţii comerciale sc află ■ 30 şi 39) şi Marcat (niin.
vitrinele n-au mei o pute.re do comerţul alinienlac. ea şi pes rători împotriva acestora nu — După părerea dumnea vînzări fără să ne gîndini la nului îl obsedează mai puţin în miinile comercianţilor ! î 10). Pentru cazde a i ti -
atracţie, iarăşi este adevărat. te tot în comerţ mulţumirea se iau măsuri eficiente. Cea voastră ce credeţi ră concură cl. Ne îndreptăm atenţia spre Nici nu-i nevoie să stea cu o | scris Luis in minutul 41.
Părerea tovarăşului Ion Ca cumpărătorilor. Dacă ai dc mai „severă" pedeapsă este in mod deosebii la realizarea satisfacerea deplină a tuturor chii pe ele. Se îndeplinesc GH. I. NEGREA