Page 62 - Drumul_socialismului_1969_09

PAG ? DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 19 SEPTEMBRIE 1969

efectivele de animale pp g h ** * n
ronduri seni; moi

Dar In grajduri ? trebuie m obilizarea

Din centralizarea prevede­ dc mărire a efectivelor o con­ decît ca şi producţia de lapte porcine ri a 7344 păsări tre­
rilor planurilor de producţie stituie prâsila proprie- s-nu şi carne să fie mult diminuată. buie să dea senus de gindii Sa acţiunile o rg an izate
şi financiare pe anul 1%9 ale repartizat şi credite pentru Unu) din obiectivele dc factorilor răspunzători de ac­
cooperativelor agricole de pro­ procurări dc animate insu- mare însemnătate stabilite in tivitatea sectorului zootehnic,
ducţie din judeţul nostru re­ mînd aproape 4 milioane de planul de măsuri comun al pagubele înregistrate din o-
iese că Iu finele acestui an lei Din suma amintită s-au organelor agricole judeţene sc ccnslă cauză ridicindu-sc la In ziua în care am dorit varâsul loan Gabor. Asa că sâ fie primiţi in grupul vocal,
s<* * ‘torul zootehnic va trebui utilizat însă. pină la începu­ referă Ja formarea loturilor ordinul milioanelor de lej sâ cunoaştem activitatea clu­ tovarăşe Gabor. vâ anunţăm in formaţia de muzică popu­
sâ fie reprezentat de 30 r>0U tul lunii septembrie, abia 2.3 dc viţele pentru reproducţie, Ce fc| dc gospodari sînl puşi bului din Tcliuc l-am intilnit pe această calc. dacă iui ştiaţi lară ale căror rînduri ar tre­
bovine, din care 10 0U0 vaci milioane lei. Unele coopera­ înfăptuirea acestei sarcini a sâ conducă treburile coopera­ aci pc tovarăşul loan Gabor. încă Ia data vizitei noaslre(!) bui extinse, deoarece numărul
şi junirî._ 90 OUO ovine. pre­ tive agricole eum sînt rele rămas insă undeva Ja perife­ tivelor agricole din Dcnsus. care nc spunea că ţine locul eâ dumneavoastră sinloţi di­ membrilor este insuficient la
cum si dc im număr însem­ din Hejnn. Jeledinţi. Snrmi- ria preocupării medicilor ve­ Păiesti si Rîu Alb unde la directorului clubului pină in rectorul clubului din Teliue. ora actuală Am văzut o ma­
nat de porcine şi păsări. In zcgclusa. $nimus. s.n timp dc terinari, a inginerilor si a con­ bovine s-a înregistrat un pro­ momentul eînd acesta se va Totodată vâ adresăm sfatul de gazie plină cu frumoase cos­
scopul realizării efectivelor, fi luni nu au întreprins ni­ siliilor de conducere ale cent de 0.3—17.01» la sută nior- întoarce din concediul dc 0- a porni bolăiît să organizaţi tume naţionale, cu instrumen­
pc lingă planurile stabilite dc mic pentru folosirea credite­ C A P Spre exemplu, la C.A.l*. lalilâli raportat la efectivul dihnâ In acelaşi timp. ne mai asemenea activităţi în cadrul te muzicale- pentru taraful de
fieeare unitate cooperatistă. lor repartizate şi aprobate. Uia 30—40 bi sută din numă­ rulat? De asemenea, la CAP. spunea că s-ar putea ca pină clubului. Incit oamenii caic muzică populară.
Direcţia agricolă judeţeană şi Ha mai mult conducerile rul viţelelor, din cauza condi­ Sibisel există realizat un * c- la urmă. chiar dinsul sâ i â- vin aici sâ găsească plăcute Fondurile alocate de ex­
Uniunea judeţeană a CA R C A P l’cstişu Mir. Sîncrni şi ţiilor total nesalisfâcâloaro dc feetiv de numai 300 oi faţă de minâ la conducerea clubului. « lipe de destindere sau activi­ ploatarea minieră sînt sufiei-
au întocmit. le începutul lunii Strei, nici măcar nu au soli­ hrămre si îngrijire, nu con­ 1300 planificat. în timp ce Situaţi,! confuză care s-a creat tăţi organizate de rare să se ente. mai trebuie doar puţină
martir' a e.. un plan comun citat sumele repartizate pen­ tractat boli pulmonare Cc pierderile prin mortalităţi se ne punea pe gîmluri : mai simtă cu adevărat atraşi Pen­ muncă în acţiunea de atrage­
dc măsuri care cuprinde in­ tru procurări de animr,lc(?). maică se va asigura este lesne ridirâ la 301 eapetr ! Asemă­ vine sau nu mai vine vechiul tru eâ ceea ce s-a făcut pină re a oamenilor. Ycehon eon-
tr-un număr substanţial dc KxiMcnţn unei asllcl de si- dr înţeles. De altfel, existen­ nător stau lucrurile în C A P In perioada care a tre­ director sau va râmînc din­ aeum nu are darul sâ mulţu­ ducerc a clubului nu o făcut
pagini sarcini, responsabilităţi lualii exclude orice justificare, ta in efectiv a 30 de „viţele" ■Sarmizegctusa. Roşcani. Si)- cut, constructorii de Io sul ? Cc se va inlîmpla la mească dccît înlr-o miră mă­ totul în această direcţie, lâ-
si termene prorisr d'* îndepli­ vădind lipsa de răspundere si de 2—3 si chiar 4 ani denotă vas, cte. Tn legătură eu a- IC S. Hunedoara au rea­ club în această perioadă ? sură l una august, după spu­ sîndu-so depăsiiâ dc impor­
nire Simi>1;> lecturare a p!a- superficialitatea cu care sr „grija" ce sc acordă lincrelu- eosle pierderi se nasc firesc lizat aproximativ 75 ia su­ Am luat legătura si eu tova­ sele dumneavoastră, a cuprins tantele sarcini cc le ridică
nului respectiv lasă să se în­ întrebările : «le cr cadre’c tă din planul anual. In răşii dc la Consiliul judeţean doar două acţiuni dc masă munca de ciul). Ideea dc a se
trevadă si creează convinge­ Mtnice care răspund de acti- loto : aspect de muncă al sindicalelor sâ vedem da­ eu cartea, o seară de odihnă cumpăra un magnetofon si
rea că nu există nici n indo- vlfMrn unilălifor respectivi» se de la lucrările de prelua- ră cunosc mai bine situaţia. pentru fruntaşi si două expu­ un picup este foarte bineveni­
h!ă in privinţa materializării mn'lumesr doar să consemne­ oire a halei laminorului De la dinsii am primii un răs­ neri în legătură eu Congresul tă
obieetivrlnr stabilite ('are ze în d:ferî|n situaţii statisti­ de semifabricate. puns ferm ; director este lo- al X-lea al PCR Acţiunile Clubul din Teliue mai c do­
este însă situalh reală, cuni O in tire h a rc p e n tru ce numărul de mortalităţi fă­ eu cartea s-au făcut mai mult tat cu două mese de mnimv,
sînf trpnspnsc în viată preve­ ră a interveni cn măsuri botu­ pentru copiii dc scoală E a- fi de snh. o masă de tenis, un
derile din plan ? f>âs‘ee|ssi s$ggs8ie«la. rile nentru cnHîcarca lor. de devârnt. aceştia au nevoie de joc de biliard si un televizor.
Deşi la prima vedere s ar «*«.» rămîn anonimi cei ce sc completarea cunoştinţelor pri­ Acestea sînt solicitate în chi-
părea râ este prea devreme far vinovaţi de pagubele pro­ Cadre penfru unităţile săteşti mite la cursuri. Har ar fi util pâ-amiezilc sâplămînii Toc­
să se analizeze silii,iţm cr'v,‘ duse avuţiei obşlcşli ? Recu­ c a si alţi cetăţeni ai IVI incu­ mai aceste dupâ-amie/c ar pu­
tîvelor si să r-e tracă concluzii ju rîe {e a e m şi ILJ.C '.A.P. perarea pagubelor nrodiise rlin ale cooperaţiei de consum lui sâ participe la asemenea tea eonslitui punetul de ple­
definitive, cxistînd peste 100 cauza* mortalitâtilor eslc o ialilnii-i. Totul csţc ea ci sâ care în organizarea altor ae-
de zile pină la încheierea bi­ măsură prevăzută în planul Cele 18 unităţi şcolare ale cooperaţiei dc consum fie mobilizaţi şi atraşi. Cn- ţiuni. Ne exprimăm snoranţa
lanţului activităţii a c e s t u i an. comun al organelor agricole miict"1 sindicatului si romilr- eâ noul director va găsi me­
readucem totuşi în alentia or­ priveşte acţiunea de consolida­ lui bovin destinat reproduc­ judeţene, insă apucarea eî sc pregătesc in acest an noi cadre pentru unităţile să­ tul U.T.C. din cadrul FM. todele rele mai adecvate de
ganizaţiilor de partid din ţiei. Din părute aspectele de lnc.ş mult eMcntatâ. teşti. In şcolile de 4 ani invaţâ 2 800 viitori contabili Tcliuc. de care aparţine clu­ muneâ ll obligă funcţia rare
CAP., a orcanelor agricole re a fermelor dc animale. felul celui amintit sînt destul Problemele acute care se şi merceologi. Islcvii sînt recrutaţi dinlrc absolvenţii bul. ar trebui sâ acord'* o a- i-a fost încredinţată şi pregă­
Neajunsuri inexplicabile se
judeţene, a condtirenlor C A P. dc numeroase, dovedind că ridică in legătură eu realiza­ şcolilor generale de R ani, marea majoritate din me­ lenţir mai mare activităţii a- tirea temeinică rare a pri­
si cadrelor tehnice (in spe­ îr.tilncsc şi in privinţa creş­ între prevederile planului şi rea efectivelor de animale in diul sălesc. Alţi 2 500 de elevi se pregătesc in cadrul cestej instituţii d'* cultură mit-o în timpul stagiului de
ranţa eâ vor desprinde mărar terii numărului dc animali' realitate există o mare deose­ cooperativele ngrirolc nu sini şcolilor de 2 ani. pcnlru a deveni vânzători, ospâlari. Clubul arc în dotare o bi­ specializare )a care a fost tri­
bucătari sau cofetari. Pentru buna pregătire a viitoa­
de această dată învăţămintele din prăsilă proprie Din mul­ bire nici pe departe epuizate. în­ relor cadre, s-au organizat cooperalivv-scoa!â şi aic- bliotecă cu 11 fi fi fi dc volume, mis Acestora trebuie sâ li se
cuvenite) o problemă de ma­ ţimea dc exemple negative o- deplinirea aecsiui indicator, sc care nr constitui un serios pas adauge fără nici o reţinere n-
frriie in acest sens am ales
ximă însemnătate şi anume, doar eiteva. La C A I* Silvas Din planul amintit reţine a- ştie prea bine de către orga­ lierc-şcoală, unde elevii (rec prin roiatic prin loate înainte în îmbogăţirea cunoş­ eel dram de dăruire în mun­
funcţiile şi activităţile practice pc care le vor inlilni
tinţelor de cultură generală
morlul rum se realizează nu­ din planul de lin viţei s-au tf-nţia si un alt fapt Intre nizaţiile de partid. Direcţia a- hv munca lor. că. acea pasiune fără de care
mărul de animale stabilit. obţinut în M luni abia 33. ]n altele s-a stabilit ea la C.A.l’ grieolâ. U.J C A P., conducc- «' rle specialitate a locuitorilor nu se poate coorepc nici o
T d ’ucnlui
Sarmizrgetusa să se organizeze
Tineri’ as(raptâ
Cunoscînd râ la începutul C A P Zam din 3fi numai 20 o fermă dc selecţie pentru ra­ i de C A P. şi cadrele tehnice, activitate. M. BODEA
lunii septembrie situaţiile sta­ tar la Sîlvasul de .Jos, Sintâ- sa Pinzgau de unde să se li­ nu este o sarcină facultativă,
tistice consemnează existenţa măria Orlea. Sinprlru. Rrotca vreze şi ailor unităţi exempla­ ri un obiectiv dc însemnătate
în proprietatea obştească a • Şiroiului. Vaidei sa. p^mărul re eu însuşiri productive ridi­ maximă pentru ridicarea efi­ La Uzirca de preparare TeBSac
C A P. a numai 31 fififi bovini V'teilai- obţinuţi se află un­ cate. Cum poate fi eonereli/.a- cienţei activităţii economice a Aparat
din caro 13 304 vaci şt 1 r>23 deva sub jumătatea celui pla­ tă însă o asemenea sarcină da­ cooperativelor agricole. Iată
juninoi. 00 010 ovine. 4 200 por­ nificai. De asemenea. la că la ( ‘ A l* Sarmiz.egetusa e­ dc ec sc impune ca o cerinţă de măsurat
cine si 12 n:.n păsări, apare f\A 1* Dineu Mare nu s-a fectivul mutră nu este reali­ de prim ordin necesitatea NOI VALENŢE CONCENTRA­
limpede pentru oririne că se realizat niej 4ă Ia sulă din zat cu T.'l de capete, iac la na­ luării de măsuri eficiente (nu laminatele
ridirâ serioase semne de în­ numărul de miei slabilil. silu talitate planul nu este înde­ doar pe birlic ea pină acum !)
trebare in privinţa atingerii îndu-se îmi 23fi râpele sub pre­ plinit nici in proporţie dc HO ia scopul materializării preve­ Stabilirea nivelului calita­
tuturor cifrelor (Ic plan Se vederi O al'ă întrebare ram la sută ? derilor planurilor de produc­ tiv al laminatelor este posi­
pune fireşte întrebarea : dc se impune de la sine * cum ţie şi financiare ale C A P bilă numai prin prelucrarea
Concluziile pe care trebuie să
ce nu se înregistrează o spo­ se preocupă inginerii, modicii In situaţia eînd după H luni le tragă toţi cei care răspund TULUI DE MINEREU rciultaU'lni' unui loarle ma­
rire corespunzătoare (normală '■eferinn»â şi consiliile do con­ la C A P. Vaidei si Aure) Vlai- ro număr «le măsurători. Iu
si posibilă de altfel) a rferti- ducere «lo asigurarea unei rc- cu s-au obţinut abia 40 si res­ de activitatea sectorului zoo­ acest scup a fur»! conceput şi
\-r] ”* Cifeva asprele \in vă ii rm-esiMinzăl oare la pectiv 132 purcei faţă dc cile tehnic sînt. avem tontă con­ Cu cinci ani în urmă pe Va­ iri creaţi prin complicatul construit cu forte proprii, în
confirme că doar claba t>ren- animale ? Carenţele în fura­ 420 planificaţi se mai poale vingerea. cunoscute. Râmînc le,» Cernei intra în producţie iiux tehnologic. toare sau la planşetă şi-au cadrul serviciului «le ccrce-
cunare ncntrti concretîzaren jarea si îngrijirea efectivului vorbi oare de n organizare rit insă ea prin prisma bilanţu­ Uzina de preparare a mine­ Dc la staţia de eulbutnrc, adus din plin contribuţia la lări şi calcul din Continua­
prnnni'or holăriri manifesta- de rit ştiinţifică a reproduc­ lui re se va încheia la finele reurilor Tcliuc. unitate in­ la treptele de slărîinare, pină rezolvarea multiplelor proble­ tul siderurgic Hunedoara, un
fă din partea conducerilor maică lasă amprente vizibile, ţiei ? Eslc dc carte dc a da anului sâ se fără aprecierea dustrială aproape unică in la ultima fază a filtrării unde me puse de practică. aparat electronic capabil să
Cîţi nu-şi aduc aminle de
p.vr*.. a cî>'l"r,for ’etmice »,:n care sr concretizrnzâ in pier­ un răspuns afirmativ .la a- ruvenitâ asupra modului eum felul ei în ţară In anii care se obţine concentratul feros, deficienţele pe care le aducea măsoare Iară contact «limcu-
nn'tfitî si a *evnrăsi1r>r din deri irecuperabile asupra efi­ eeastâ întrebare. factorii amintiţi s-an preocu­ au urmat, pe platforma indus­ totul este automatizat, gîn- praful produs la instalaţia de siunile laminatelor rotunde.
raUcjiî orcanelor agricole .ju­ cienţei activităţii sectorului zo­ Pe lingă indicele de natali­ pat de îndeplinirea sarcinilor trială din apropierea vechii dit, pus la punct. O vizită fă­ răcire a minereului prăjit, (le Măsura rea se face pe u sca­
deţene rare răspund de cves- otehnia al unităţilor respective, tate scăzut, o cauză rare a ce li s-au încredinţat, capitol cariere de minereu de fier au cută la uzină iţi dă posibilita­ implicaţiile create de acesta lă gradată în milimetri, iar
prin utilizarea unui aparat
lerea animalelor constituie evidenţiază ignorarea aplicării influenţat negativ aşjipra rea­ la rare deocamdată sc sem­ i'ost puse în funcţiune rînd pe tea de a trece brusc de la zgo­ prin eliberarea sa în atmosfe­ înregistrator se puotc trasa
cauza răminerii iu urmă Ia lizării efectivelor de animale nalează destul de multe defi­ rind noi şi importante linii motul aproape „infernal’1 al ră ? Din nou acel spirit crca- direct diagrama «le variaţii
*......... 'Un i n d i m l o v i i d o bază celor mai elementare reguli cienţe Faptele vor confirma tehnologice ale uzinei. Aşa se concusoarelor cu fălci cate lor venea să-şi spună cuvîn- a secţiunii laminatelor pe
ai activităţii desfăşurate in dc creştem a animalelor. In 0 constituie numărul exage­ eficienta actidnilor ce le vor face că în prezent, minereul parcă muşcă cu lăcomie din tul. Un colectiv format din lungimea respectivă.
sectorul zootehnic. asemenea condiţii desigur râ rai de mortalităţi Pierderea a întreprinde in vederea ieşirii de fier adus de la Teliue sau roca puiâind in ea grăunţii maistrul loan Andrei şi ingi­ Aparatul este executat în j
mineralizaţi ai sideritei
sau
Cu toate că sursa principală nu se poale aştepta alterva 1 434 bovine, 10 000 ovine, 003 din impas. Lc aşteptăm ! Ghelar cvinoaşte noi parame- hematitei. la căldura toridă nerii Mihai Breazu şi Sirnion scop «le cercetare, dar poate i
Faur. rezolvă această proble­
de aproape 000 de grade a mă în mai puţin de un an fi utilizat «Icopohivă şi pen- j
cuptoarelor rotative. Aici are Rezultatul V Cantitatea de tru routnihil dimensional j
loc unul dintre momentele praf este redusă în prezent laminatelor «lin producţia .* |
cheie? ale prâjirii. unde în ce­ în proporţie de 90 la sută. fi­
le fi cuploare aflale în func­ ind îmbunătăţite totodată si rentă.
ţiune sînt prăjite in fiecare caracteristicile procentuale în i
oră peste 225 tone de mine­ metal ale concentratului. Se îmbogăţeşte
reu. Poate în amintirea maiş­ Anii de căutări şi cercetări
trilor Grigore Cîmpan şi au fost impuşi si de noile
Dragosin Purda persistă încă metode plivind îmbunătăţirea patrimoniul piscicol j
momentele de gîndire. de fră- calităţii concentratului Erau
inînţare. care le-au dat posi­ zile eînd se cerea rezolvarea şi cinegetic
bilitatea de a rezolva una de urgenţă a unor pi’obleme,
dintre problemele cheie ale
— S c p a r e i n s ă c ă eînd concentratul feros în fa­ Intre acţiunile iniţiate de !
tirajului la acesle cuptoare.
m e r i l ă u n a s t f e l d e »*- za finală a preparării nu a- Asociaţia jmlcR'nnă «le vină- i
f o r t . T o t u l e s t e s ă s r De el depindea in final ran­ \ingea parametrii planificaţi toace şi pescuit sportiv, |a :
damentul. buna funcţionare a
nin de (îl* mânui. cu r are sc v i z e z e e f i c i e n ţ a . E r o - acestor coloşi de nţel. calita­ Modul cum a fost rezolvată şi luc de frunte se înscrie» pico-
mum i sii pentru înfăptuirea p u n i m l u - v ă a c ţ i u n i c o ­ tea minereului prelucrat. această situaţie este de­ cu pa rea pentru înilninătă|î- :
lor Astfel, am obţinut succe­ m u n e n u î n s e a m n ă c ă monstrat de indicii calitativi rea sectorului piscicol şi ci- i
se in privinţa reducerii consu­ I r e l u i i r n e g l i j a t e f o r ­ — In toţi aceşti cinci ani de superiori obţinuţi in prezent negetic al judeţului nostru.
mului de metal, o creşterii m e l e u t i l i z a t e p î u ă a - activitate, ne spunea Inan prin folosirea separatorilor in In atest stop, apele vor pri- i
prudu li\păţii muncii şi in c u n i , c u m a r fi d e z b a ­ Breazu. inginerul şef al uzi­ vsemicurent şi contracurenl. mi .'11100 hg puiet «le crap. !
uite direcţii t e r i l e p c c a z u r i , a d u ­ nei. sallui cel mai spectaculos * soluţie leh nicâ la cai c şi-a n- din care 2 ()00 Ug sînt «Ieşti- I
mile lacului Cinciş. iar restul
l-au marcat oamenii. Despre
— (*o loc ocupă in n ă r i g e n e r a l e a l e o r ­ ei se poate spune că au con­ dus contribuţia colectivul de ţiului Mureş şi bălţilor din .
anemia Inerţi a orga- g a n i z a ţ i i l o r i t e h a / ă , dus cu rnullâ pricepere şi dă­ cercetători din cadrul uzinei. împrejurimi. Dc asemenea,
nt~.nliilor de partid pvo- d i s c u ţ i i d r ia o m l a ruire instalaţiile, maşinile. Au Desigur dezvoltarea viitoare la cei XIMI fazani aduşi in a­
li'cmele educaţiei oanu’- «îni şi a l lo b * . D a r şi în a uzinei, noile procedee şi nul trecut in pădurea Cernu
nilor? Ar fi bine să vă l e x ă l u r ă c u a c c s l e a s c analizat posibilităţile de spo­ tehnologii care vor fi aplica­ se adaugă incâ 500, care au
rire a producţ.iei. ou dat so­
referiţi in nitul special s i m t e i i e c c s i l a l e a f o l o ­ luţii tehnice de un real folos te încă în acest an aici vor fost deja colinii/,aţi in ace- ;
In aspectele care vizea­ s ir ii l o r c u m a i i n u ' i ă pentru uzină Dispunem astăzi necesita in continuare o par­ laşi loc
ticipare lol mai largă a între­
ză disciplina in produc­ e f i c a c i t a t e , a d i c ă s ă f i r de un colectiv cu maturitate gului colectiv Succesele, ex­ Paralel cu aceasta sc ac-
ţie. o p e r a t i v e , u n e l e ii i•m â ­ ciealoare, capabil sâ rezolve tionea/.ă si în direcţia pro-
A. Togară : Există. inii -ade­ l c d e m ă s u r i c o n c r e t e cele mai dificile probleme ale perienţa acumulată pină n- lecţiei cuburilor agricole, in l
văr. unele neajunsuri in sec­ a c ă r o r î n d e p l i n i r e să producţiei şi cercetării cum constituie o garanţie că specia) impolrivH mistreţilor,
ţia noastră m privinţa disci­ s e u n n ă r e a s r ă a l c n l . Intr-adevăr nuincn creatoa­ şi sarcinile viitoare vor fi în- iii care sens «iste «le dorit ea :
plinei. Cea mai frecventa latu­ A l t f e l s p u s — (nr .ţe s ă înainte ds a lua drumul spre beneliciori, cărbunele face un „popas" la Preparatia de la re, spiritul novator al multn. fâpl ui te in mod exemplar si cetăţenii să acorde spriji­
ră a ci o reprezintă ncrc^pei- a i b ă »’ - i n â r i , s ă a i b ă c- Lupeni, a cărei capacitate de spălare se ridică la 400 tone pe . Foto : l. GHENA ra dintre cei care lucrează în nul cuvenit.
tărea indicaţiilor Jn aparen­ f i c i c n l ă . •prezent în diferite secţii, sec­ D. CORNEL
ţă unele abateri sini mărunte,
dar de fapt eu consecinţe ce --- ---=3* r r i L- ■
se fac simţite de cele mai
multe ori asupra calităţii la­ fapte ca cele relatate în arti­
minatelor. Gravitatea acestor col. fapte ivite ra urmare a
alinieri iese mai pregnant in III CUntMilD DE SESIZAM ?“ lipsei de materiale, serviciul
evidenţă cu cit exigenţele -J © (Ic gospodărie comunală si ln-
..consumatorilor' de laminate ealivâ p trecut la definitivarea
cresc mereu, lucru cu to­ planului pcnlru reparaţii de
tul explicabil Dc aici se Sub acest litiu ziarul nos­ aetivilatc desfăşurată in spi- zarea apelor, construirea unei tăm o îndrumare şî un ajutor se înfiinţeze la IG.C.L-uri c- construcţii-montaj să sc fa­
desprinde sarcina majoră o tru a publicat in luna iulie r.tal legilor şi normativ fior in chipc de întreţinere a fondu­ că normări pentru reparaţii străzi şi trotuare prevăzute
orfani za ţ iilor de pailid de a un articol. l.GLVb.-urile nu v ignare. rampe de grvsal. a unei rum­ nui eficient si mai ales ope­ lui locativ fără plan de pro­ in construcţii, sâ sc studieze penti-u anul 197(1. întoemin-
pe de spălat .şi a unui atelier
rativitate in rezolvarea soli­
lucra mai mult. mai perse­ posibilitatea acordării dc spo­ (lu-so documentaţia dc execu­
verent cu oamenii satisfac in măsura in rare ar Sloiului Asociaţiilor de lo­ dc depanare la garajul dc citărilor noastre". ducţie. echipe eum sînt în în­ ţie pină la sfirsitul lunii au­
trebui exigenţele populaţiei si caluri sc Jusâ mull aşteptat. autobuze ; construirea unuî ga­ Consiliul popular al oraşu­ treprinderile republicane caic ruri pentru executarea lucră­ gust 19f»9.
Dificultatea .specii icâ pe cai c iu concluzie devin .cumular­ l:orc veche.i formă de orga­ raj închis pentru 10 autotaxi- lui Orăştie : „In primul rind fac întreţinerea clădirilor Pla­ rilor mărunte dc construcţii
o avem ■ noi. spre deosebire de1’' de sesizări Invitate la o nizare si cea actuală, a rămas vom analiza activitatea de în­ nul de întreţinere a imobile­ executate în acord. Sâ se a­ Pentru lucrările care vor fi
de alte categorii dc întreprin­ jidmrirc a analizei, eiteva 0 perioadă destul, de lunga metre Desigur, toate acestea treţinere a fondului locativ. lor sâ fie împărţit in : lu­ sigure pc plan republican o- contracţiile dc către Consiliul
nu pol suplini baza de trans­
de ri s.ut senii, in combaterea consilii populare si tileva fără o lege (arc sâ reglemen­ port a cărei construcţie sc lot Rînâ in anul 19»>9 planul de crări dc intrcţincrc a fondu­ xccutarca unor stocuri de ma­ popular al municipiului D«.*-
abaterilor dc 'a tehnologia de J.G.C.L.-uri r»a-au rial răs­ teze raporturile dinlrc I CJ.C.L. ini reţin ere a imobilelor era lui locativ, cu schemă dc teriale de construcţii care sâ va in anul l!)70. împreună cu
luciu consta in aceea că re­ amină dc 2 ani. I.G.C.L Deva. sc vor întocmi
punsuri de natură sâ com­ şi Asociaţie, dintre Asociaţie Re linie de aprovizionare, dat fără a se ţine seama de muncitori, fără plan de pro­ sc poată contracta şi livra pc documentaţiile dc execuţie la
percusiunile lor nu sc simt pleteze cele afirmate dc noi. si locatari si nsn mai depar­ putem spune că luăm lot fe­ realizările din chirie si era ducţie. Acestea sâ execute lu­ măsura solicitării întreprinde­
iu locul in (arc se produc. De sâ vină cu propuneri si mă­ te. lul dc măsuri, câ întreg apa­ obligatoriu de executat cn un crările mici necesare con­ rilor. Propunem rcstudierca timp. nsigurinJu-se finanţarea
pildă, o abatere ce arc loc la suri concrete pentru înlătura­ begat do întreţinerea fon­ ratul face muncă dc aprovi­ număr fix dc muncitori. servării fondului locativ ; |u- preţurilor de deviz la popu­ la bancă în limita fundurilor
laminorul de I 3011 sau 1000 rea stărilor de lucruri semna­ dului locativ, arătăm că am zionare. furnizorii noştri fiind Intrucît numărul de mun­ ei âri de reparaţii curente ; lu­ laţie alocate dc la buget.
nun poale trece neobservată si late. luat o serie de măsuri : c.ilifi- 1 G C.L.-ul are un volum Pc viitor, f'xecutarea lucră­
să-şi f u a apariţia abia la l a l ă c e n e r ă s p u n d e C o n ­ câm tinichigii pentru repara­ deslul de însemnat dc presta­ rilor se va fare conform ţi­
sfirşilul fluxului Ce vreau vă s i l i u l p o p u l a r nl m u n i c i p i u l u i rea burlanelor, jgheaburilor ţii pentru consiliu] popular, nui grafie analizai si aprobat
spun cu aceasta ? Că munca H u n e d o a r a : si copertinelor ; trimitem in SEHNMELE CRITICE PRIMESC RĂSPUNS din care cele mai importante de către birou! permanent al
de convingere sc desfăşoară, „Tratarea superficială a se­ ţară achizitori pentru jghea­ sini : întreţineri şi reparaţii Comitetului executiv al Con­
siliului popular al municipiu­
in general, folosindu-s* ca c- sizărilor se farr însâ<i rlin buri si burlane, ţiglă si pro­ străzi. întreţineri zone verzi, lui Deva. grafie propus de co­
cauza numărului lor marc. curarea materialului lemnos, salubritate. Datorită metodolo­
xemplc abaterile altora, nu gici de executare a lucrărilor mitetul de direcţie al I.G.C.L.
I O C T.
Hunedoara, si cre­
cele proprii. dem si celelalte, acţionează in pentru transformarea în che­ toţi aceia care dispun dc ma­ citori era dat în funcţie de o crări dc reparaţii capitale care în antrepriză prin I.G.C.L., Deva".
restea. mate acestea fără i r-
— I'oale că in aceas­ majoritatea timpului numai parliţii. deoarece cotele rc- teriale si piese si cad de acord pi oductiv itatc planificată. în­ sâ se execute conform meto­ consiliul popular plăteşte, in Răspunsuri ne-an liimîs «ţ
tă situaţie specifică or­ perfiru rezolvarea sesizărilor, pai’lizatc sint infime : orga­ sâ ni ic livreze (nu numai treprinderea căuta să-şi reali­ dologici existente. conformitate cu legile in vi­ consiliile populare ale muni­
ganizaţiile dc partid ni ceea «c conduce la o aetivi- nizăm echipe pc grupe de me­ producătorii). zeze planul şi sarcina de în­ Pentru eliminarea principa­ goare. o sumă mai marc do­ cipiului Petroşani, oraşului
trebui să folosească si • dezorganizată l’ulem n- serii si urmărim succesiunea Trebuie sâ subliniem că cadrare în numărul mediu lelor neajunsuri propunem : rit dacă ar executa în regie Ihad. I.G.C.L. Petroşani. In
forme specifice de mun­ firma lotuşi eâ în ultimul normală a lucrurilor : orga­ pentru activitatea* de prestări scriptic, deci si în producti­ pentru cunoaşterea lucrârilo» proprie lucrările arătate mai răspunsurile respective ni sc
că. De pildă, t-r puica timp oi gan:zîndu-ne reva nizăm un control z.ilnie. atit. in construcţii, nu putem face vitatea dată. Realizarea aceas­ din timp la unităţile subor­ sus. Acest lucru e urmarea dau asigurări eâ ,s-nu luat
întreprinde acţiuni co­ mai bine. am reuşit sâ redu­ din partea secţiei, a fondului un plan rea! dc aproviziona­ ta se obţinea prin oxe« marca donate consiliilor populare, ncrcspectârii indicaţiilor date măsuri pentru redresarea ac­
mune care să cuprindă cem volumul acestor sesizări locativ, rit si a colectivului de re. neavînd un plan fizic sla­ unor lucrări (le o productivi­ bugetul sâ fie alocat cu cel de către consiliul pentru pro­ tivităţii întreprinderilor de
atît pe cei rare săvârşesc )«*gate dc alimentarea cu apă conducere. bilil cu un an înainte Pc dc tate mai marc negi i jindu-sc puţin două luni înaintea în­ blemele administraţiei locale, gospodărie comunală si loca-
alinierile, cit şi pe cei si transportul in comun. In legâiurâ eu transoortul altă parte, repartiţiile se dau lucrările miei. care nu reali­ ceperii anului : sâ nu sc mai dc a înfiinţa, la oraşe şi mu­ livâ
care lucrează «colo unde A r ă t ă m e â d e ş i i n l o e m u n în comun, pr* lingă măsurile limilaie. la cote mull mai miei. zau productivitatea planifi­ modifice planurile do fonduri nicipii. secţii de gospodâi ic Regretăm eă Consiliul popu­
devin evidente consecin­ grafice de programare a lu­ luatf* dc a so selecţiona per­ I)»' exemplu : desi avem în- cată. o dată notate şi prevăzute în comunală. iar lucrările dc lar al municipiului Petroşani,
ţele acestora. Nu rrc- crărilor în limp. volumul lu­ sonalul dc bord. rrcslerea e- b-eprindcrc (le industrii' loca­ Din f*auzn aceasta curgeau plan In felid acesta unităţile gospodărie comunală sâ fie c- «are tutelează două întreprin­
doti ră aceasta ar da crărilor accidentale fiind asa xigcnţelor faţă de aceştia si lă in localitate, nu av em pi r- sesizările locatarilor care nu xcrulalc în regie proprie deri separate — I G L. si
rezultate mai bune ? de marc nu pulem respecta a- p'speelnrcn programului dc f ibi i'-ate Rooulaţui nu dispu­ beneficiau de miei reparaţii bugetare pot comanda lucrări Considerăm eâ în felul pt’o- 1G C nu a râulal depis­
L. Ciocniţi : Cred că ar fi cesţc grafioc. (irculabc e h . am începu' o ne dc materiale si în speria] cr cădeau în sarcina I.G.C.L.- la 1 GC I.. îneepînd cu prima pus de noi. I.G.C.L. sc poale teze si alte cauze ale feno­
utilă o isifel dc jniţotivâ. dar NeoAsit-area fondului lorn- serie de amenjM.'c- (I-* ol dr- material lemnos şi ţiglă ului. iar lG C l.- u l răspun­ zi din luna ianuarie a anului ocupa mai bine de proble­ menului motivînd câ între­
poate ram greoaie Adică mă liv rle râtre ionatan rnnr|->-c bvo nce1’’'! orare i - In ceea re priveşte îndru­ dea râ se va executa. dur de plan. mele de construcţii. întreţi­ prinderile de gospodărie ale
gândesc la faptul ră trebuie ]o d enâsi-nn ■ jc|’ mi ’or fir ”r- 1 1 v i!/.1 b. m m e r i:’' **» i>e> marea si tutela, situaţia este practic nu fâc«\i aceasta Prac­ rontru asigurarea forţei de nerea fondului locativ şi dc municipiului Petroşani nu au
adunaţi mai mulţi oameni la *vi|‘afi». r’reî le a lite n din n n-n ca ■ ce-”:' niunrâ şi egalarca ( îştigurilor alte probleme tehnice". fost luate în discuţie în arti­
un loc. uneori destul dc de­ 1rron nu mai roreeou»dr nr- î-*'*p ? I'-’1'’ de »*'-■■> 'r;r! bine rclalalâ. şedinţele inter­ tica sc f iloseş'.c şi in prezent. Consiliul popular al muni­ col. Nici I CCI,. Orăştie mi
parte dc locurile lor dc mun­ f»nrrv<vii întreprinderii pen­ rind ir<■ ’ a fi b- '■ ne si de la celelalte nivele au Faţă dc starea lucrurilor am muncitorilor de la I.G.C.L. cu cipiului J)eva : „Pcnlru a a fost amintită în articol si
că. undeva pc flux. tru «■ n avut în v.**1— ■ «' î“ ~:,*.p'i a' - i şi ca» depăşit orice record. Aştep­ mai propus şl propunem sâ muncitorii de la şantierele dc nreîntîmpinn apariţia unor totuşi