Page 65 - Drumul_socialismului_1969_09

Anul X
şi administraţia
Nr. 45

ziarului

Sîmbe DEVA, str. Dr. Petru Grma, nr. 3.V

telefoane : redactor şei - 1583; re*
20 septe daitor şei adjunct, secretar de redac*
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile culturâ-sport şi probleme cetă­
1961 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu între orele 16-24 -
4 PAGINI, 30 BANI 1585.

Sosirea la Craiova a tovarăşului
La minele din Valea Jiului

P R E V E D E R IL E P L A ­ Nicolae Ceauşescu şi a altor

N U L U I T E H N IC -

indicatori ştiinţifici conducători de partid şi de stat

Entuziasta primire făcută de locuitorii oraşului
obligatorii!

Zecile do mii dc eraioveni
Vineri scara a sosit la Cra­
versităţii craiovene. în care se
iova tovarăşul N i c o 1 a c — muncitori, tehnicieni şi in­ cu patru ani în urmă a Uni­
Ceauşescu. secretarul general gineri din toate unităţile c- pregătesc astăzi aproape 5 000
al Partidului Comunist Ro­ conomiee ale oraşului, ovaţio­ de studenţi, in cadru! a nouă
Creşterea productivităţii muncii şi implicit a produc­ man. preşedintele Consiliului nând pentru partid şi condu­ facultăţi Ţinînd să mulţu­
ţiei de cărbune, se realizează atît printr-o continuă îm­ de Stat al Republicii Socia­ cerea sa, îşi exprimă totodată mească conducătorilor parti­
bunătăţire o organizării procesului tehnologic, o fiecă­ liste România, cu soţia. Elena mîndria pentru faptul că nu­ dului pentru atenţia perma­
rei faze cit şi prin extinderea mecanizării unor opero- Ceauşescu, in drum spre Por­ mai in actualul cincinal zes­ nentă pe care o acordă dez­
ţiuni grele şi a celor care necesită un volum mare de ţile de Fier. unde. in baza în­ trea industrială a judeţului voltării învâţâmîntului. in fa­
muncă. In minele din Valea Jiului meconizorea a cu­ ţelegerii stabilite în comun, lor s-a îmbogăţit cu peste 20 la Universităţii, conducătorii
prins sfere destul de lorgi. printre care încărcarea în ga­ urmează sâ se întîlncascâ cu de obiective din diferite ra­ dc partid si de stat sînt întîm-
lerii, tăierea în abatajele frontole. încărcarea în puţuri, tovarăşul losip Broz Tito. pre­ muri de producţie, in primii pinaţi dc un marc număr do
transportul şi alte operaţii. Cartierul Aeroport Petroşani. Imagini ale confortului citadin. şedintele Uniunii Comuniştilor trei ani malcrializîndu-se aici studenţi şi cadre didactice, de
In acest context, cind dotarea fiecărei mine creşte de Foto ; I. LI CI U din Iugoslavia. preşedintele un volum dc investiţii echiva­ alte mii de tineri din muni­
la an Io an, desigur că şi rezultatele ar trebui să răs­ Republicii Socialiste Federa­ lent cu ccl din perioada 1961— cipiu. caro intonează cîntece
pundă progresului tehnic care se face simţit cu tot mai tive Iugoslavia. 1903 In toate aceste realizări dc slavă partidului si ţării.
multă vigoore. Cunoscînd moi bine utilajul, explootîndu l împreună cu tovarăşul ci văd o dovadă elocventă a Coloana oficială străbate, in
cu mai multă perspicacitate tehnică şi ridicînd continuu Dezbaterea cifrelor de plan pe 1970 Nicolae Ceauşescu au sosit la politicii consecvente a parti­ aplauzele si ovaţiile entuzias­
nivelul de calificare profesională o minerilor, reohzările Craiova tovarăşii : Ion Ghcor- dului de industrializare socia­ te. neîntrerupte ale mulţimii
or trebui să urmeze o curbă mereu ascendentă. Se în- ghe Maurer, membru al Comi­ listă. dc dezvoltare armonioa­ noul cartier Calea Bucureşti,
timplă oare aceasta în mod permanent ? Sini urmărite tetului Executiv, al Prezidiu­ să a judeţelor şi localităţilor ridicat in ultimii ani în care
şi analizate cu exigenţă reolizările care se obţin ? Sînt lui Permanent al CC. al ţârii. sc află o însemnată parte din­
folosite utilajele din dotare la capocitote maximă ? Au P C R„ preşedintele Consiliului Miile do cetăţeni veniţi in tre cele peste 12 000 de apar­
fost descopente cele moi eficiente soluţii de organizare P r o m is iu n ile n u (in Boc de Miniştri. Paul Niculescu- întimpinarca conducătorilor tamente date în folosinţă pî-
o lucrului in fronturile de lucru ? Sint cîteva întrebări la Mizîl. membru al Comitetului de partid şi de stat îşi expri­ nâ acum în Craiova si alte ar­
care acţiunea de orgonizare ştiinţificei a producţiei şî o Executiv, al Prezidiului Per­ mă si în acest fel hotâriroa tere principale ale municipiu­
muncii, studiile întreprinse in acest scop în fiecare an, manent. secretar al CC al fermă de a traduce în fapte lui.
or fi trebuit sa răspundă cu prioritate. Dor, reolizăiile de P.C R . Ghcorghc Pană. mem­ angajamentele luate în între­ Dintr-o maşină deschisă, to­
pînă acum nu confirmă pe deplin acest lucru, deşi o d e m a t e r ie p r im a bru al Comitetului Executiv, cerea socialistă pe acest an. varăşii Nicolae Ceauşescu şi
mare porte a explootărilor miniere din bazin îşi înde­ al Prezidiului Permanent, se­ sarcinile măreţe ce le stau în Ion Gheorghc Maurer răs­
plinesc lună de lună indicatorii prevăzuţi în planul teh­ cretar al C C. al P.C R . Ilic faţă din Directivele celui pund saluturilor însufleţite,
nic. De oici se naşte întrebarea, firească de altfel : core Adunarea generală a sala­ narea fabricii cu materie pri­ Toţi participanţii la dezba­ Vcrdeţ. membru al Comitetu­ dc-al X-lca Congres al Parti­ pornite din adîneul inimii, ale
este corelaţia dintre dotare şi indicatorii planului teh­ riaţilor de la Fabrica „Vidra" mă la nivelul sarcinilor dc teri au exprimai dorinţa ca lui Ex'eeutiv. nl Prezidiului dului Comunist Român, adu- locuitorilor Craiovci Ele sînt
nic ? Există o corelaţie raţională ? Orâ.ştic a analizat cu seriozi­ plan stabilite pentru acest an. ministerul să asigure condi­ Permanent al C.C. al PiC.R., cindu-şi astfel contribuţia la un somn al dragostei fierbinţi,
Spre elucidare, să dăm cuvîntul realizărilor privind în- tate si răspundere modul cum Nu numai că nu au fost asi­ ţii colectivului nrestei fabrici prim-viccpreşedinte al Consi­ efortul general pe care-l face al preţuirii şi încrederii oa­
cârcoreo mecanică în galerii, considerată că influenţea­ s-au realizat sarcinile de plan gurate cantităţile necesare de pentru a-şi rcali2a .ritmic liului de Miniştri. Emil Drâ- întregul popor pentru dezvol­ menilor muncii in partid, în
ză în mare măsură sporirea vitezelor de avansore în pe perioada care a trecut din piei. dar nici calitatea acesto­ sarcinile de plan. la toate sor­ gânescu, membru al Comitetu­ tarea economică a ţârii, pen­ conducerea sa. în frunte cu
galerii. acest an, lipsurile si greută­ ra n-a fost întotdeauna cores­ timentele Este o cerinţă în­ lui Executiv al C.C. al PC.R , tru făurirea societăţii socialis­ tovarăşul Nicolae Ccauscseu,
In dotarea minelor din Valea Jiului se află 49 maşîni ţile întîmpinatc, măsurile cc punzătoare. dreptăţită şi ministerul tre­ vicepreşedinte al Consiliului te multilateral dezvoltate. secretarul general al partidu­
de încărcat în galerii de diferite tipuri, acţionate pneu­ se impun a se lua pentru ca Adevărul este că una din buie să manifeste mai multă de Miniştri. Manea Măncscu. Aici, in vechea urbe a ba­ lui. al hotârîrii nestrămutate
matic şi electric. Dintre acestea, lunar funcţionează în planul pe acest an să fie în­ cele mai mart greutăţi intim- solicitudine fată dc nevoile membru al Comitetului Exe­ nilor olteni, iese cu pregnan­ de a urma cuvîntul partidu­
medio doar 32, restul fiind în reparaţie, revizie sau în făptuit în întregime şi pentru pmate de colectivul acestei de producţie ale fabricii. cutiv al C.C. al P.C R . vice­ ţă in evidenţă faptul că pu­ lui. de a milita cu devota­
rezervă, cum se obişnuieşte să fie substituită noţiuneo de crearea condiţiilor îndeplinirii fabrici în realizarea sarcini­ Sarcinile de plan pc 1070 preşedinte al Consiliului dc ternicei dezvoltări industriale ment pentru înfăptuirea poli­
inactivitate. Pe opt luni, indicatorul de plan tehnic pre- prevederilor planului pe 11)70. lor dc producţie s-a datora! sînt mult sporite. Planul va­ Stat. si Gcorge Macovescu, a reşedinţei judeţului Dolj i ticii sale marxist-leninistc.
vedeo o se încărca 92 100 mc şî s-ou realizat în oceostă Perioada celor 8 luni care au lipsei de materie primă Fap- loric creşte cu, -ţ ,|a sulă. iar mombru al C.C nl P C.R . prim- s-au adăugat, in mod firesc, pentru traducerea în viaţă a
perjoodă 83 764 mc, deci numai 91,0 Io sută faţă de plan. In trecut din acest an s-n înche­ 1 ul Că aprovizionarea nu s-a pc sortimente este mai mare adjunet al ministrului aface­ "importante realizări in cloine- obiectivelor stabilite de Con­
această perioadă, media vitezelor de avansare a fost de iat cu rezultate bune. Preve­ făcut la timp a dus la dere­ cu 73 la sulă la mânuşi, cu 31 rilor exterhe. vnitil soeial-cultui’al O expre­ gresul al X-lca — destinate
63 ml/luno, în vreme ce media avansării în fronturile cu derile planului la producţia glări în procesul de produc­ la sută la articole de blănă­ La aeroportul oraşului. îm­ sie elocventă a acestor trans­ prosperităţii şi înfloririi pa­
încărcare monuolă o atins cco. 56 ml/lună. Desigur. înj globală şi marfă, la produc­ ţie. la goluri in activitatea rie şi eu 3 la sută la piei ovi­ podobit cu drapelele partidu­ formări o constituie dezvolta­ triei socialiste.
tre diferitele exploatări valorile oscilează, limitele inferi­ ţia marfă vîndulă si încasată secţiilor şi a locurilor dc mun­ ne. Participanţii la dezbateri lui şi statului nostru, au venit rea invâţâmîntiflui dc toate
oare şi superioare fiind 48 ml,lună Io mina Vulcan şi, au fost depăşite substanţial că. Din această cauză planul au subliniat în cuvîntul lor că în intîmpinnre mii dc locuitori gradele, un loc de frunte ocu- MARIN COANDA
NISTOR yuicu
respectiv, 86 ml/lună la Urlcani - cu moşină de încăr­ Au fost. de asemenea. înde­ nu s-n putut realiza ritmic, aceste sarcini sint pe deplin ai municipiului, care au făcut pind în acest sens înfiinţarea
cat şi 51 ml/lună la loneo .respectiv, 61 ml/lună la Uri- plinite şi depăşite sarcinile iar asalturile de la sfîrşit dc realizabile. A fost exprimată o călduroasă primire secreta­
coni. De remorcat faptul că vitezele de ovansare obţi­ de plan la export, la economii, lună. pentru recuperarea vâ- hotăriren întregului colectiv rului general al Partidului Co­
nute Io minele lonea, Vulcan, Aninoosa şi Bărbătenî, la preţtf) dc cost. beneficii, minerilor în urmă. au avui de a depune toate eforturile munist Român şi celorlalţi
sint sub cele obţinute la încărcare monualo la Uricani, productivitatea muncii, chel­ ecnsoeintc negative asupra pentru traducerea lor in viaţă conducători de partid şi de
se
Dilja. Poroşeni. Foţă de această situaţie, comentoriile tuieli la J 000 Im producţie calităţii produselor Tot aces­ In cadrul adunării s-au făcut stat. Deasupra mulţimii tri­ C ir DE LUNGĂ
considerăm că sint de prisos. Merită subliniat şi numă­ marfă. In această perioadă tui fapt se dalorcşte şî ncono- numeroase propuneri şi s-au înălţau stoguleţe roşii şi
rul zilelor de funcţionare efectivă, care în 7 luni o fost s-au produs peste plan 23 000 rarea unor contrarie In unele stabilit măsuri care să asigu­ colore. portretul tovarăşului
de 3 378 zile. ceeo ce înseomnă 9.8 zile/lună şi moşină. perechi dc mânuşi. 3 000 buc. sortimente ca : pici de vulpi, re realizarea sarcinilor de Nicolae Ceauşescu, mari pa­
Raportînd cantitatea de rocă încărcată lo numărul de articole dc blănărie si 21 000 veveriţă, hamsteri s.a plan pe acest an. cit şi crea­ nouri pc rare era înscris nu­
zile de funcţionare, rezultă că cele 32 maşini ou încărcat mp pici ovine. Ministerul industriei Uşoa­ rea condiţiilor necesare în­ mele secretarului general al VEI FI, TOAMNA?
Aceste realizări puteau fi re si direcţia generală dc re­ partidului, buchete de flori.
5, RADULESCU deplinirii planului pe 1070. Lo sosire, oaspeţii au fost
mult mai mari — au ţinut sort au lăsat problema apro­ în acest scop vor fi instalate
să sublinieze in euvintul lor vizionării mai mult în scama noi utilaje, sc va trece la re­ salutaţi de tovarăşul Con­
m r*a v iii mai mulţi participanţi la dez­ comitetului dc direcţie al fa­ distribuirea forţei de muncă stantin Băbălâu. prim-secre- Sosirea toamnei readuce de aţi pregătit pentru insâmîn-
bateri — dacă nu ar fi existai bricii Or. aprovizionarea teh- în cadrul secţiilor, se .vor a­ tar al Comitetului judeţean fiecare dală în actualitate ba­ ţâi i 32 de hectare. Ne sur­
mari deficienţe în nprovizio- * I nico-matcrialâ a întreprinde­ duce imbunătâţiri fluxului Dolj al P.C R , preşedintele lada cu greierele si furnica prinde însă că la data de 18
septembrie
ac. aţi inversat
rilor este o condiţie esenţială tehnologic prin rcamplasarea Consiliului popular judeţean, invitind totodată pe gospodarii cifrele, raportînd că s-au arat
ogoarelor la reflecţii pc mar­
ai organelor
de conducători
în realizarea sarcinilor
dc
Pregătirea pentru producţie. Fra deci dc datoria maşinilor, iar. în vederea mă­ organizaţiilor de masă si ob­ ginea zicalei „Ceea ce semeni, ciula ? că­
abia 23 de hectare din 130 (?).
locale de partid şi de stat. ai
ririi capacităţii dc uscare
a
De ce vă furaţi singuri
accca culegi". Scăderea nive­
organului tutelar să asigure
pieilor se va amenaja un nou
fabrica cu materii prime şi
lor întreprinderi industriale a­
Şi dumneavoastră, tovarăşe
tre si îngâlbenirca frunzelor
materiale la nivelul sarcini­ tunel de uscare. şteşti. reprezentanţi ai mari­ lului mercurului în termome­ inginer Gheorghe David. dc
Cu acest prilej au fost for­
sînt deja indicii sigure că a-
le municipiului. Un grup
de
lor d^ plan.
viaţa a tineretului dc resort de către tov. Dan mulate si angajamente privind tinere înmincazâ tovarăşilor eest anotimp nl bucuriei, cînd brie— n.n) „vom începe însâ-
la C A R. Sînpctru nc-aţi asi­
Criticilc aduse ministerului
depăşirea planului pe
1070.
Nicolae Ceauşescu. Ton Gheor-
gurat că de luni (13 septem­
o recoltă se strîngc iar alta
producţiei
valoarea
Astfel.
ghe Maurer si celorlalţi condu­
se pregăteşte, a intrat in drep­
Mireea. Vasîlc Paşca. Vasilc
Cârâbuţ. Emil Romcca. Toan globale se va depăşi cu 830 000 cători de partid şi dc stat bu­ turi depline. minţârile". A fost doar o pro­
plan
lei şi se vor da peste
misiune uitată. Nu s-a condi­
Probsdorfor. an fost pc de­ 10 000 perechi mânuşi. 1800 chete dc flori. Cum s-au pregătit „meşte­
ormarca şi dezvoltarea re a maselor, ne-n înarmat etalon de realizare a acesteia; plin îndreptăţite. Locuitorii municipiului ova­ rii" ogoarelor — cooperatorii ţionat nici măcar sâmînţa In-
enţialului material şi spl­ cu ideologia comunistă, a pus in concluzie nu este un pro­ buc. articole de blănărie şi ţionează îndelung scandează şi mecanizatorii — să întîm- grăşâmintclc zac neîmprăştia­
ai al societăţii, situat pe suprastructura pe deplin in ces care cunoaşte o ..saturaţie Colectivul nostru a răspuns 1 000 mp pici nutria. lozinci în cinstea Partidului pine toamna ? Cei mai har­ te. iar în două săptâmini s-nu
plan superior în ierarhia slujba idealurilor poporului. maximă" ntci chiar in situa­ întotdeauna la solicitările mi­ înfăptuirea propunerilor şi Comunist Român, conducăto­ nici pot spune eâ vromea cu­ mai arat.. 20 de hectare Cîle
arilor, sc poate realiza nu­ Aceste condiţii ne dau po­ ţia cînd nu ne mat încadrăm nisterului, atunci cînd ni s-a măsurilor stabilite, mai buna rilor sâi iubiţi.* Pe întregul lesului si insâmînlârilor i-a „luni" vor mai trece pînă cind
...... in strinsâ dependenţă cu sibilitatea să acţionăm deci in vîrsta tinereţii. Nu vom cerut să realizăm o producţie organizare a muncii şi a pro­ traseu răsună puternic: „P C.R găsit cu acţiunile la zi. iar şi cooperatorii din Sînpetru se
creşterea şi instruirea fiecă­ în mod voluntar şi conştient putea găsi nun un prototip suplimentară la unele sorti­ ducţiei. aprovizionarea ritmi­ — P.CR.", „C ea u s c sc u- alţii, a căror dorinţă c impo­ vor hotărî sâ înceapă însamîn-
rui membru al societăţii, în- în opera de făurire a propriei mente Dar ministerul nu a că a fabricii cu materie pri­ Ceauşcscu". sibil do îndeplinit, zic „să târilc ?
tr-un mediu optim. mediu noastre vieţi, a viitorului ge­ SABIN MOMEU fost tot aşa dc prompt în în­ mă. cit şi primirea unui spri­ Dc la aeroport, coloana ofi­ mai aştepte, sâ le mai acorde Nu v-am uitat (ea sâ nu vă
susţinut convingător de idea­ neraţiilor care ne urmează, in prim-secrelar al Comitetului deplinirea obligaţiilor sale fa­ jin mai concret din partea fo­ cială se îndreaptă spre reşe­ cevn răgaz". supăraţi), nici pc dumneavoas­
luri şi năzuinţe, de încredere lumina documentelor de par­ municipal Deva al U T.C. ţă de noi — au subliniat mai dinţa rezervată oaspeţilor. tră, cooperatori din Ocoliş.
în posibilitatea înfăptuirii a­ tid şi de stat. mulţi vorbitori. Promisiuni rului tutelar, vor asigura în­ Dc-a lungul întregului traseu, Zilnic ogoarele cooperatori­ Ostrov, Aurel Vlaîeu. Clopo-
cestora. Pregătirea pentru viaţă nu s-au făcui in toţi anii. Dar deplinirea cu succes a sarci­ lor din Uâcia. Timpn. Gcoagiu, liva si Sarmi2cgetusa care a­
Există acea forţă — parti­ se poate încadra rigid între din promisiuni nu putem nilor de plan pe 1070. zeci de mii dc cetăţeni, tineri Haţeg Romos. Şoimuş ş.a. veţi zeci si şute dc hectare
dul nostru comunist — care limitele ..inceput-desâvîrşire", confecţiona mânuşi si nici si vîrslniei. au salutat cu căl­ cunosc efervescenţa specifică deslinate însâmînţârilor. dar
dură pc conducătorii de partid
a descătuşat energia creatoa­ nu se poate găsi un şablon blănuri. N. BADIU şi dc stat. sezonului. Se recoltează sfec­ unde mai foşneşte încă po­
la. cartofii sau porumbul, se
strîng furajele dc pc cîmp, sc rumbul ! Vă aşteaptă sî sfec­
însâminţoazâ pâioasclc si le­ la şi cartofii ncrecoltaţi (că
Reţeaua de magazine săteşti seşti la magazinul din Lunca gumele. Cu alic cuvinte. se nu este prevăzut în grafic, zi­
din judeţul nostru e destul de în m agazinul s ă te s c băuturi naturale şi peste lot ceţi !), iar trifoliencle au în-
cuprinzătoare. Dacă e undeva nu sînt vase emailate de 2-10 vede că bunii gospodari nu ceDuţ sâ se înnegrească In că­
o aşezare de 40-50 de case. şi .1, că nu găseşti farfurii de irosesc timpul, care acum sc piţe.
acelea nu cooperativa lor. faianţă, că nu găseşti nicăieri măsoară în zeci şi sute de Dc ee ai vcnîţ a.şa repede
semn că la noi grija pentru suc, bulion sau pastă de roşu, tone de produse înmagazinaţi' toamnă ? — se întreabă coo­
om se află la loc de cinste Cetăţeanul caută marfă. că de la Blâjeni trebuie sâ sau în tot atîten hectare insâ- peratorii din Câstâu care au
Vasâzică stalul s-a îngrijit ca vii la Brad sâ cumperi scu­ mînţate. un selector în magazie, dar
săteanul sâ poată găsi cele de tece pentru cei mici, că la în­ Ce păcat insă că asemenea
trebuinţă cît mai aproape de ceput de an şcolar la Şoimuş imagini ne sînt oferite doar „n-a reuşit" sâ condiţioneze
casa lui. Şi dacă sînt mărfuri — la un pas de Deva cu „încetinitorul", putindu-so nici 10 tone dc sâminţă. La
care. deocamdată. încă nu sa­ Să nu i-o oferim... în depozite — se găseau doar 5 ghioz­ număra pc degete unităţile gindul că sc mai află prin
tisfac sub raport cantitativ dane râmase din anul unde lucrările agricole au luna iulie sau august. nici
toate cererile, situaţia evolu­ trecut ; că deşi fusese, la mul­ fost organizate şi se desfă­ cooperatorii din Jcledinţi, Din­
ează spre bine, industria pro­ te din magazinele pe unde şoară aşa rum era de aştep­ eu Marc. Dîncn Mie. Cigmâu,
ducătoare fiind preocupată cumpere, unele mărfuri zac — Aveţi sodă de rufe ? — Nişte pantofi frumoşi — Avem. în cutii de 8,90 am trecut, zi de aproviziona­ tat ! Vremea însâmîntânloi' Sălnsu de .Jos şi alţii nu au
de astfel de probleme Aces­ cu anii în magazine, altele — Avem sodă „Ultra", dc pentru dame ?... lei. re cu mezeluri, n-am găsit nici a sosit si pentru cooperatorii găsit încă momentul să selec­
te mărfuri însă nu sînt multe mult timp după ce le-a trecut import, cu 9 lei cutia, dar — Un singur număr, un sin­ — I-a ieşit tot uleiul de-a- un gram de mezeluri. Cu mul- din Livadia Ne aflăm doar ţioneze seminţele, nici mă­
si nici chiar de primă necesi­ termenul de garanţie. n-are trecere că lumea e o- gur model, o singură culoa­ supra ?! fe. multe constatări ar putea Ia 20 septembrie, cînd o parte rar o tonă pentru ochii lumii.
tate. Ne interesa. însă. cind 6 Există în cele mai mul­ bişnuitâ cu cea de rufe (ma­ re. Aşa ne-au dat. — O vindem şi aşa (Maga­ continua dialogurile. Dar par­ din sâmintâ trebuia să sc afle In locul criptodinului. pe care
am pornit în Taidul de faţă. te magazine nişte „elemente gazinul universal Păuliş). — Avem în depozit pantofi zinul universal Blâjeni). E că de dialogurile noastre arc deja sub brazdă Unde sâ nu l-aţi procurat, dar care se
dacă această reţea, extinsă an de decor" nupaite vitrine fri­ — Aveţi în depozit sodă de de damă pe ales (Nicolae drept că n-are decît o lună săteanul nevoie? Le poartă şi germineze însă grîut (doar o găseşte la întreprinderea ju­
de an cu atîtea eforturi e sau gorifice care se amortizează rufe ? Drancea. şeful serviciului co­ peste termenul de garanţie el cu vînzâtorul din magazin parte condiţionat) dacă pînă deţeană de aprovizionare a
nu ..populată" cu marfa care mai mult stind degeaba, căci — Cită vreţi şi în perma­ mercial pentru textile-incâlţâ- care-i tot de o lună de la da­ de fiecare dală El ave nevoie la această dată nu s-a pregă­ C A.P., dc cc „trataţi" sâ-
există în cantităţi suficiente mai mult stau decît funcţio­ nenţă. (Liviu Munteanu. şe­ minte din I C.O.M. Coop). ta fabricării. Dar eine-i ne­ de lot ceea ce n-am găsit noi tit terenul nici măcar pentru minţa cu indiferentă, tovarăşi
şi pe care o caută săteanul. nează. atît de bine le repară ful serviciului comercial pen­ Numai că pantofii de damă voit... într-un raid prin magazinele preşedinţi ai C A P. Bretea
Ceea ce am putut constata frigotehniştii cooperaţiei. tru metaln-chimice din n-ajung singuri la Păuliş. — Ce faceţi cu burlanele din G sate Şi poale mai are o zi de lucru cu semănătoa­ Română. Nucşoara şi Bâ-
s-ar putea sintetiza astfel : • Cele mai multe mărfuri I C.O.M. Coop). — Ce mărfuri aveţi care astea aşa stîlcite ? nevoie şi de altele care au rea ? Preşedintele unităţii, râsti ?
• Dacă o marfă este în- absente în reţea sînt prezente — De ce nu e şi la Păuliş stau mai de multă vreme sto­ — Le îndrept, le ung cu scăpat observaţiei noastre dar $ ’oron Stoica si inginerul Vir- Sosirea toamnei ridică, pre­
tr-un magazin dar nu e în al­ în depozitele IC O M . Coopu- decît sodă „Ultra", de import'.' cate în magazin ? motorină şi le vînd la cine n-nr trebui sâ scape atenţiei gil Radu or fi uitat de cc în cum e lesne dc observat,
tul doar la cîţiva kilometri lui şi în acest caz, nu noi — Cremoane de usi în va­ mi le cere Le mai cumpără celor ce se ocupă de la un anul acesta producţia de griu muJtc semne de întrebare, in­
distanţă, de vină nu e ..defici­ trebuie sâ stabilim cine nu — Aceea nu-i sodă. e de­ loare de 20 non lei. şină de oamenii că le trebuie cîte un nivel sau altul de comerţul n-a ajuns nici măcar la 1 000 clusiv pentru organele agrico­
tul de marfă" ci deficitul de şi-a făcut datoria : gestionarul tergent. roată în valoare de 4 000 lei petic de tablă. cooperatist Pentru că. dacă leg In hectar ? Cu „derogări" le judeţene. Cei care acum
interes sau simţ comercial Şi care n-a cerut sau I.C O.M. Bine le mai cunoştea vînzâ- de 2 ani (magazinul universal — Dnţi*mi şi mie sâ văd un dăm crezare celor doi şefi de de a prelungi toamna cu o sc postează pe poziţia greie­
am intîlniţ astfel de deficit. Coopul care n-a onorat cere­ loarea : că gestionara magazi­ Bâiţn). pulovăr servicii de la IC O M Coop lună sau două. dc a „deplasa" rului. mai tîrziu vor da din
£ In harababura care rea. Sâ facă acest lucru nului plecase de 2 zile. zice-se — Stofă în carouri de cir­ — E din iarna trecută S-a (şi avem toate motivele sâ le însâmînţârile pînă în noiem­ colţ în colţ invocînd motivul
domneşte în rafturile şi în ge­ U J C.C in concediu de boală, ca de ca 1 HDD lei de trei ani. un pus cam mult praf pc ele dăm) atunci cele mai multe brie credem că nici în anul că toamna a fost prea scurtă,
neral în magazinele acestea e # La I C O.M. Coop cînd la moara pustie. Noroc că ve­ material de rochie pe care Dialogurile acestea ar pu­ din mărfurile acestea se gă­ următor nu vor scoate recol­ iar iarna a venit prea repede.
greu sâ se mal orienteze vîn- se închide un depozit, se în­ nise pîinea şi cu aceasta oca­ l-au apucat 2 soklâri de circa tea continua multă vreme Ar sesc în depozite. De ce nu şi ta prevăzută în plan şi posibil Dar cu treabă puţină şi re-
de obţinut.
zâtorul. dar cumpărătorul. chide pentru o lună sâ se ştie zie se deschisese magazinul. 5 ani. catifea pepit pe fond putea continua cu faptul că greie Urzii nu se poate aştepta
o socoteală. Altfel stătea mai departe în­ maro de 2 ani nu găseşti într-un magazin un în magazinul sătesc ? Cu 13 zile în urmă nc-nti
& In nădejdea că doar. Şi acum să „punctăm" afir­ chis cum stătuse două zile în Vechime nu glumă ! ac de cusut devenit, curios !. spus. tovarăşe Lura Recus. ca hambarele sâ le fie pline.
doar s-o găsi naivul care sâ maţiile cu cîteva fapte. urmă. Şi lot la Păuliş : — Halva aveţi ? marfă deficitară, că nu gâ- ION CiOCLEI preşedinte al C.A.P. Pui, că N. TIRCOB